Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputatilor și Senatului Versiunea pentru printare

CAPITOLUL I
Organizarea structurilor comune ale Camerei Deputaților şi Senatului
 
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
 
Art. 1
(1) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților şi Senat.

(2) Camera Deputaților şi Senatul se organizează şi funcționează în conformitate cu dispozițiile Constituției României, cu respectarea prevederilor legilor şi ale regulamentelor parlamentare în vigoare.

 
Art. 2
(1) După alegerea unui nou Parlament, acesta se reuneşte la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(2) În şedințe separate, Camera Deputaților şi Senatul îşi încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare şi prin organizarea activității de validare a mandatelor.

(3) După validarea mandatelor şi depunerea de către parlamentari a jurământului de credință față de țară şi popor, cele două Camere îşi aleg preşedinții, birourile permanente şi comisiile permanente.

 
Art. 3
(1) Camera Deputaților şi Senatul lucrează în şedințe separate.

(2) Camerele îşi organizează structuri comune şi desfăşoară activități şi şedințe comune în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

 
SECȚIUNEA a 2-a
Structuri comune ale celor două Camere
 
Art. 4
(1) La nivelul Parlamentului se organizează comisii comune permanente ale celor două Camere, grupuri de prietenie cu alte parlamente şi delegațiile cu caracter permanent la organizațiile parlamentare internaționale.

(2) Cele două Camere îşi pot constitui, în afara comisiilor comune permanente, comisii speciale şi comisii de anchetă parlamentară.

(3) Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților şi din Senat negociază componența numerică şi propun componența nominală a structurilor comune prevăzute la alin. (1) şi (2) şi a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere şi raportul dintre numărul deputaților şi numărul senatorilor

 
Art. 5
(1) La începutul fiecărei legislaturi, Camera Deputaților şi Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații şi senatorii.

(2) Plenul celor două Camere alege comitetul director şi preşedintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din preşedinte, 2 vicepreşedinți, 2 secretari şi un trezorier.

(3) Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigură coordonarea activității acestor grupuri şi propune delegațiile care participă la activitățile Uniunii Interparlamentare.

(4) Fiecare deputat şi senator face parte din două sau mai multe grupuri de prietenie, în funcție de opțiunile personale, de numărul de grupuri de prietenie şi de mărimea acestor grupuri.

(5) Componența numerică, nominală şi conducerea grupurilor de prietenie se stabilesc prin hotărâre a Parlamentului.

 
Art. 6
(1) Delegațiile Parlamentului la organizațiile parlamentare internaționale se constituie prin adoptarea de hotărâri ale Parlamentului care stabilesc componența numerică, componența nominală şi conducerea delegațiilor. Mărimea delegațiilor se stabileşte în funcție de norma de reprezentare care este stabilită de către organizațiile internaționale şi este alocată Parlamentului.

(2) În cazul în care se primesc invitații în cadrul relațiilor externe bilaterale ale Parlamentului, se vor constitui delegații externe ad-hoc compuse din deputați şi senatori, participarea fiind aprobată, în fiecare caz, de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru deputați şi de către Biroul permanent al Senatului pentru senatori. La constituirea acestor delegații ad-hoc se vor respecta principiile generale prevăzute la art. 4 alin. (3) .

(3) La întoarcerea din orice deplasare externă, se vor prezenta informări la Biroul permanent al Camerei Deputaților şi la Biroul permanent al Senatului.

(4) Delegațiile cu caracter permanent ale Parlamentului la organizațiile internaționale vor prezenta şi anual, la cele două birouri permanente, la începutul primei sesiuni parlamentare, o informare asupra activității lor în cadrul respectivelor organizații în anul anterior.

 
Art. 7
(1) Comisiile comune permanente sunt constituite prin hotărâri ale Parlamentului, de regulă, la începutul fiecărei legislaturi.

(2) Hotărârile Parlamentului de înființare a comisiilor comune permanente cuprind obiectul de activitate şi atribuțiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru şi alte informații strict necesare unei bune funcționări, iar în anexă sunt cuprinse componența nominală şi conducerea comisiilor.

(3) Personalul de specialitate al comisiilor comune permanente, spațiile necesare şi alte elemente ce țin de logistica necesară unei bune desfăşurări a activității sunt puse la dispoziție atât de Camera Deputaților, cât şi de Senat printr-un acord realizat la nivelul celor două birouri permanente.

 
Art. 8
(1) La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii.

(2) Comisiile speciale se pot constitui la inițiativa celor două birouri permanente sau la propunerea a cel puțin o pătrime din numărul deputaților şi al senatorilor. Pe durata funcționării, comisiile speciale au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.

(3) Prevederile art. 7 alin. (2) şi (3) sunt aplicabile şi în cazul comisiilor speciale, iar procedurile de lucru sunt similare cu cele ale comisiilor permanente din cadrul Camerei Deputaților şi Senatului.

(4) Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale se depun la cele două birouri permanente, sub semnătura majorității sau a tuturor membrilor comisiei. Cele două birouri permanente solicită, în cel mult 5 zile, avizul Consiliului Legislativ. Propunerile legislative elaborate de către o comisie specială nu mai sunt supuse analizei altor comisii.

(5) După primirea avizului Consiliului Legislativ, textul propunerii legislative şi avizul respectiv sunt difuzate atât deputaților şi senatorilor, cât şi Guvernului care pot formula amendamente în termen de 7 zile. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia specială va depune un raport asupra amendamentelor formulate.

(6) Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale şi rapoartele acestor comisii se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a şedințelor comune ale celor două Camere de către birourile permanente.

(7) Prevederile art. 21 - 29 se aplică în mod corespunzător propunerilor legislative elaborate de comisiile speciale.

 
Art. 9
(1) În condițiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum şi pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor care se impun, la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii de anchetă parlamentară.

(2) Comisiile de anchetă parlamentară se pot constitui la inițiativa a cel puțin o pătrime din numărul deputaților şi al senatorilor.

(3) În vederea audierii, comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice şi care poate avea cunoştință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei.

(4) În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcționare a instituției respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută la art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informațiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține şi care sunt utile comisiei de anchetă.

(6) Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

(7) Prevederile art. 8 alin. (3) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi comisiilor de anchetă parlamentară.

 
Art. 10
Hotărârile Parlamentului prin care se constituie structurile comune ale Camerei Deputaților şi Senatului se adoptă cu votul majorității deputaților şi senatorilor prezenți.
 
SECȚIUNEA a 3-a
Activități comune ale celor două Camere
 
Art. 11
Activitățile comune desfăşurate de către parlamentari sunt:
  1. şedințe comune ale celor două birouri permanente;
  2. şedințe ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputaților şi Senatului;
  3. şedințe ale comisiilor comune permanente;
  4. şedințe ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputaților şi din Senat;
  5. şedințe ale comisiilor comune speciale sau ale comisiilor comune de anchetă;
  6. activități desfăşurate de grupurile parlamentare de prietenie cu alte parlamente;
  7. activități desfăşurate de către delegațiile Parlamentului la organizațiile şi organismele internaționale;
  8. şedințe comune ale Camerei Deputaților şi Senatului.
 
Art. 12
Activitățile comune ale Camerei Deputaților şi Senatului se desfăşoară la convocarea celor două birouri permanente reunite sau la convocarea conducerii structurilor comune ale celor două Camere prevăzute la art. 4 alin. (1) şi (2).
 
CAPITOLUL II
Organizarea şi desfăşurarea şedințelor comune
 
SECȚIUNEA 1
Competență; convocarea şedințelor comune
 
Art. 13
Camera Deputaților şi Senatul se întrunesc în şedințe comune pentru:
  1. 1. primirea mesajului Preşedintelui României;
  2. aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, a legilor rectificative şi a contului de execuție bugetară;
  3. declararea mobilizării totale sau parțiale;
  4. declararea stării de război;
  5. suspendarea sau încetarea ostilităților militare;
  6. aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;
  7. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării şi ale Curții de Conturi;
  8. numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informații şi exercitarea controlului asupra activității acestor servicii;
  9. numirea Avocatului Poporului;
  10. stabilirea statutului deputaților şi al senatorilor, stabilirea indemnizației şi a celorlalte drepturi ale acestora;
  11. reexaminarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi reexaminarea legii adoptate în şedință comună, prin angajarea răspunderii Guvernului;
  12. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord;
  13. depunerea jurământului de către Preşedintele României;
  14. punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare;
  15. suspendarea din funcție a Preşedintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârşit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției;
  16. încuviințarea stării de asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale, instituită de Preşedintele României;
  17. dezbaterea programului şi a listei Guvernului şi acordarea votului de încredere;
  18. retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură;
  19. desfăşurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege;
  20. numirea şi revocarea membrilor Curții de Conturi;
  21. efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului;
  22. adoptarea legilor de aderare a României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi la Tratatul Atlanticului de Nord;
  23. adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;
  24. prezentarea hotărârii Curții Constituționale privind rezultatele referendumului național;
  25. primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale;
  26. celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări;
  27. constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;
  28. adoptarea Codului de conduită al deputaților şi al senatorilor;
  29. dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una dintre Camere, precum şi adoptarea unui text definitiv în problemele divergente, în cazul proiectelor de acte normative neadoptate înaintea intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituției României nr. 429/2003;
  30. alte situații în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în şedință comună.
 
Art. 14
(1) Convocarea Camerelor în şedință comună se face de preşedinții acestora, de comun acord.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, convocarea în şedință comună se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) şi art. 93 din Constituția României, republicată, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 13 din prezentul regulament, convocarea se face în condițiile alin. (1).

 
SECȚIUNEA a 2-a
Atribuțiile birourilor permanente; ordinea de zi şi programul de lucru
 
Art. 15
(1) Birourile permanente ale Camerei Deputaților şi Senatului se întrunesc în şedință comună, la convocarea preşedinților acestora, pentru:
  1. adoptarea proiectului ordinii de zi şi a proiectului programului de lucru ale şedințelor comune ale Parlamentului;
  2. stabilirea datei şi locului desfăşurării şedințelor comune;
  3. pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiții a lucrărilor şedințelor comune;
  4. îndeplinirea oricăror altor atribuții prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de celelalte acte normative în vigoare incidente.

(2) Lucrările şedințelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sunt conduse, prin rotație, de preşedinții acestora sau, în absența lor, de către unul dintre vicepreşedinți, desemnat de către preşedintele respectivei Camere.

 
Art. 16
La şedințele comune ale birourilor permanente participă câte un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum şi, la invitația celor 2 preşedinți, alte persoane a căror prezență este utilă pentru discutarea problemelor aflate în dezbatere.
 
Art. 17
Materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituției şi prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedură de urgență în plenul Camerelor reunite.
 
Art. 18
Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond.
 
Art. 19
(1) La solicitarea Preşedintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată.

(2) După primirea mesajului, Parlamentul poate hotărî dezbaterea acestuia.

(3) În acelaşi mod se va proceda şi cu alte cereri ale Preşedintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale.

 
Art. 20
(1) Proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru şedința comună.

(2) Ordinea de zi şi programul de lucru se adoptă cu votul deschis a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților şi senatorilor prezenți.

(3) În mod excepțional, în orice şedință comună, preşedintele Camerei Deputaților sau preşedintele Senatului poate propune, pentru motive temeinice, modificarea ordinii de zi şi/sau a programului de lucru, la cererea unuia dintre birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului.

(4) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi şi/sau a programului de lucru se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvântul câte unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate.

(5) Modificarea ordinii de zi şi/sau a programului de lucru se efectuează în aceleaşi condiții ca şi aprobarea acestora.

 
SECȚIUNEA a 3-a
Lucrările în comisiile permanente
 
Art. 21
(1) Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere şi avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competența căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza şi alte comisii permanente pentru a-şi da avizul. În acelaşi mod se va proceda şi în cazul cererilor de reexaminare formulate de Preşedintele României, a reexaminărilor care trebuie făcute ca urmare a deciziilor Curții Constituționale sau pentru alte materiale care, potrivit art. 13, se dezbat în şedința comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că sunt necesare dezbaterea şi avizarea în comisii permanente.

(2) Propunerile legislative se transmit Consiliului Legislativ pentru obținerea avizului cerut de lege înaintea sesizării comisiilor permanente.

(3) Cererile de reexaminare a legilor adoptate în şedințe comune se trimit spre dezbatere şi avizare comisiilor sesizate inițial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se trimit spre dezbatere şi avizare comisiilor în a căror competență intră materia reglementată de respectivele legi.

 
Art. 22
(1) Proiectele de legi şi materialele prevăzute la art. 21 se dezbat în şedință comună de comisiile permanente ale celor două Camere, sesizate în fond, care întocmesc un raport comun.

(2) Convocarea şedinței comune se face de către preşedinții comisiilor permanente sesizate în fond, cu cel puțin 48 de ore înainte de data şedinței, dacă, potrivit procedurii de urgență, nu este necesar un termen mai scurt.

(3) Participarea deputaților şi senatorilor la şedința comună a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie.

 
Art. 23
(1) Sedințele comune ale comisiilor sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituțiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenți.

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a secretarilor de stat, situație în care prezența acestora este obligatorie.

(3) La şedințele comune ale comisiilor permanente au dreptul să participe deputații şi senatorii, din alte comisii, care au făcut propuneri sau amendamente, precum şi reprezentanți ai departamentelor legislative din cele două Camere. La solicitarea preşedinților comisiilor pot participa specialişti ai comisiilor permanente respective şi specialişti ai Guvernului.

(4) Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorități publice sau a altor instituții specializate. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale şi specialiştii invitați pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentații ce vizează tematica pusă în discuție.

(5) Persoanele care nu sunt membre ale comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot

 
Art. 24
(1) Comisiile permanente sesizate lucrează legal, în şedințe comune, în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul parlamentarilor care le compun; hotărârile se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.

(2) În situația în care comisiile permanente nu se pot reuni în şedință comună cu respectarea prevederilor alin. (1) şi nu se poate depune raportul în termenul stabilit, cele două birouri permanente pot aproba înscrierea pe ordinea de zi a şedinței comune a proiectului de lege sau a propunerii legislative în vederea dezbaterii şi adoptării respectivului act normativ, fără raport.

 
Art. 25
Votul în comisie este, de regulă, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărâri să fie luate prin vot secret.
 
Art. 26
(1) Lucrările şedințelor comune sunt conduse de preşedintele uneia dintre comisiile permanente sesizate, conform acordului celor 2 preşedinți.

(2) Cu privire la desfăşurarea şedințelor comisiilor se încheie procese-verbale. La solicitarea preşedinților comisiilor se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputați şi senatori.

(3) Prin grija birourilor comisiilor se redactează sinteza lucrărilor comisiilor reunite, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

 
Art. 27
(1) Preşedinții comisiilor permanente sesizate în fond stabilesc, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau alte propuneri.

(2) În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aştepta avizele celorlalte comisii.

 
Art. 28
(1) După examinarea proiectului de lege sau a propunerilor legislative, a avizelor şi a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de comisiile permanente reunite, la propunerea preşedinților acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.

(2) În raportul comisiilor permanente reunite sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul s-au propunerea respectivă, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ şi la avizele altor autorități publice, dacă s-au primit asemenea avize.

(3) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind adoptarea fără modificări a inițiativei legislative, respingerea acesteia sau adoptarea acesteia cu modificări şi/ori completări şi se înaintează birourilor permanente.

(4) Rapoartele se semnează de preşedinții comisiilor reunite şi de secretarii respectivi.

(5) În cazul în care comisiile reunite examinează în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (2) şi (3).

 
Art. 29
Raportul comun, însoțit de avize, se transmite biroului permanent al fiecărei Camere, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia la deputați şi senatori şi, după caz, Guvernului ori altor autorități publice îndreptățite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorități publice îndreptățite se face de Biroul permanent al Camerei Deputaților.
 
SECȚIUNEA a 4-a
Desfăşurarea şedințelor comune
 
Art. 30
Lucrările şedințelor comune sunt conduse, alternativ, de preşedintele Camerei Deputaților şi de preşedintele Senatului, asistați de 2 secretari, câte unul de la fiecare Cameră.
 
Art. 31
Sedințele comune ale celor două Camere sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui care conduce şedința sau a unui grup parlamentar, se hotărăşte, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile deputaților şi senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete.
 
Art. 32
(1) La şedințele publice ale celor două Camere pot asista diplomați, reprezentanți ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetățeni, pe baza autorizației sau invitației emise de secretarii generali ai aparatelor celor două Camere, în condițiile stabilite de birourile permanente şi în limita locurilor disponibile.

(2) Membrii Guvernului sau reprezentanții acestora pot lua parte la lucrările şedinței comune pe banca ministerială.

(3) Persoanele care asistă la şedință trebuie să păstreze liniştea şi să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind evacuate din sală.

(4) Preşedintele care conduce şedința comună are dreptul să atragă atenția ziarelor şi celorlalte mijloace de informare în masă asupra informațiilor vădit inexacte difuzate de acestea privind lucrările şedințelor comune.

(5) La cererea preşedintelui, mijloacele de informare în masă sunt obligate să dea publicității cele arătate de acesta. Dacă abaterea se repetă, preşedintele va putea, consultând Camerele reunite, să retragă, pe un anumit timp, autorizația de participare la lucrări a reprezentanților mijloacelor de informare în masă aflați în culpă.

 
Art. 33
(1) Deputații şi senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările comune ale Camerei Deputaților şi Senatului şi să se înscrie pe lista de prezență a şedinței comune, ținută de secretari.

(2) Deputatul sau senatorul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările comune pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.

(3) În situația în care deputatul sau senatorul absentează de la lucrările comune datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.

(4) Neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, se consideră absență nemotivată şi are drept consecință reținerea a 1% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepția motivării absențelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților şi ale Regulamentului Senatului.

 
Art. 34
Preşedintele care conduce şedința comună este obligat să anunțe prezența, ordinea de zi şi programul de lucru.
 
Art. 35
Preşedintele sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte şi care conduce dezbaterile veghează la respectarea regulamentului şi menținerea ordinii în sala de şedință.
 
Art. 36
(1) Deputații şi senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviințarea preşedintelui.

(2) Miniştrilor prezenți în şedința comună li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii şi ori de câte ori îl solicită.

 
Art. 37
Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. Persoanele care iau cuvântul vorbesc de la tribună sau de la locuri special amenajate în acest scop.
 
Art. 38
(1) Preşedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor.

(2) Vorbitorii sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, preşedintele le atrage atenția şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.

 
Art. 39
(1) Preşedintele sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuție.

(2) Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților şi senatorilor prezenți.

(3) Preşedintele este obligat să acorde pauză de consultări la solicitarea unui lider sau a unui vicelider de grup parlamentar.

(4) Pauza de consultări nu poate depăşi 30 de minute.

 
Art. 40
(1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribună, cât şi din sala de şedințe.

(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună şi persoanele aflate în sală.

 
Art. 41
Preşedintele cheamă la ordine deputații sau senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate întrerupe şedința când tulburarea persistă şi poate dispune evacuarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor şedinței comune.
 
Art. 42
(1) În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în plenul celor două Camere, conform ordinii de zi, un deputat sau un senator poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal.

(2) Când un parlamentar solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, preşedintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat.

(3) Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa.

(4) Un deputat sau un senator poate cere dreptul la replică în situația în care, de la microfonul Parlamentului, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut la adresa sa afirmații pe care le consideră incorecte sau ofensatoare. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.

(5) Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar, iar preşedintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârşitul şedinței în plen.

(6) Luările de cuvânt, pentru situațiile prevăzute în prezentul articol, nu vor depăşi două minute.

 
Art. 43
(1) Dezbaterile se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază.

(2) Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepția celor privitoare la şedințele secrete, în cel mult 15 zile, dar nu mai devreme de 5 zile de la data şedinței.

(3) Deputații şi senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică în cel mult 5 zile de la data şedinței, înainte de publicarea textului în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

 
SECȚIUNEA a 5-a
Procedura de vot
 
Art. 44
(1) Votul deputaților şi al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către preşedintele care conduce şedința.

(3) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.

(4) Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere şi se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă plenului.

 
Art. 45
Camera Deputaților şi Senatul, întrunite în şedință comună, vor stabili de fiecare dată ce procedură de vot vor utiliza, în afara cazurilor în care prin prezentul regulament se stabileşte o procedură de vot obligatorie.
 
Art. 46
(1) Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice.

(2) Votul prin mijloace electronice se realizează prin introducerea cardului de vot în consolă la începutul şedinței, urmată de apăsarea uneia dintre tastele "prezent", "pentru", "contra" sau "abținere". Rezultatul votului prin mijloace electronice se afişează automat pe ecranul consolei şi pe ecranul central din sala de şedință. În cazul în care preşedintele de şedință, asistat de cei 2 secretari, constată existența unor disfuncționalități, acesta solicită plenului repetarea votului prin altă procedură. Sesizarea unor astfel de disfuncționalități poate fi realizată şi de un lider de grup.

(3) Cardul de vot electronic care permite deputatului sau senatorului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către o altă persoană este interzisă. Nerespectarea interdicției atrage aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 52 lit. e) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Votul prin mijloace electronice se desfăşoară astfel: preşedintele de şedință explică obiectul votării şi inițiază procedura de vot. Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp alocat votării, anunțat de preşedintele de şedință, precedat de un semnal sonor. Deputatul sau senatorul are următoarele posibilități:

  1. apăsarea tastei "pentru" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "pentru";
  2. apăsarea tastei "contra" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "contra";
  3. apăsarea tastei "abținere" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "abținere".

În cazul în care deputatul sau senatorul va apăsa exclusiv tasta "prezent", fără apăsarea vreuneia dintre opțiunile "pentru", "contra" sau "abținere", acesta va fi înregistrat prezent în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opțiune de vot.

(5) În timpul şedinței de vot exprimat prin mijloace electronice, în cazul în care deputatul sau senatorul nu are cardul de vot introdus corect în consolă sau, având cardul corect introdus în consolă, nu apasă nicio tastă, acesta figurează absent la votul respectiv. Introducerea cardului de vot în consolă, în intervalul de timp alocat votării, permite deputatului sau senatorului să-şi exprime poziția în problema supusă votului. Scoaterea cardului de vot din consolă, după exprimarea poziției în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării, nu invalidează opțiunea exprimată.

(6) Afişarea şi interpretarea rezultatului votului prin mijloace electronice se fac după cum urmează: pe ecranul central şi pe consolele individuale de vot, după exprimarea votului prin mijloace electronice se vor afişa următoarele informații: "prezenți", "pentru", "contra", "abținere", "nu votez".

 
Art. 47
Acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură sunt supuse procedurii votului secret cu bile.
 
Art. 48
Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputaților şi senatorilor; fiecare deputat şi senator răspunde "pentru" sau "contra".
 
Art. 49
Votul cu bile se desfăşoară astfel: în fața preşedintelui care conduce lucrările şedinței comune se aşează o urnă albă şi una neagră. Deputații şi senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la chestori câte două bile, una albă şi una neagră, şi le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra".
 
Art. 50
(1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.

(2) Deputatul şi senatorul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; ei votează "contra" ştergând numele şi prenumele persoanei propuse.

(3) Buletinele de vot se introduc în urne.

 
Art. 51
În cazul votului cu bile, prin apel nominal şi cu buletine de vot, după terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaților şi senatorilor care nu au răspuns.
 
Art. 52
(1) Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorității deputaților şi senatorilor prezenți.

(2) Textele aflate în divergență din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituției, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților şi senatorilor.

(3) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 şi care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum şi a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților şi Senatului se face cu votul majorității deputaților şi senatorilor.

(4) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 şi care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum şi a celorlalte hotărâri care se iau în şedințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților şi senatorilor prezenți la lucrările şedinței comune.

(5) Punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare se hotărăşte cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților şi senatorilor.

(6) Suspendarea din funcție a Preşedintelui României sau a persoanei care asigură interimatul funcției se hotărăşte cu votul majorității deputaților şi senatorilor.

(7) Acordarea încrederii Guvernului şi retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorității deputaților şi senatorilor. Celelalte alegeri şi numiri în funcții se hotărăsc cu votul majorității deputaților şi senatorilor prezenți.

(8) Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorității deputaților şi senatorilor prezenți la şedința comună a celor două Camere.

 
Art. 53
(1) În toate cazurile în care Camera Deputaților şi Senatul, în şedințe comune, adoptă legi, hotărâri sau moțiuni de cenzură, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.

(2) Înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, preşedintele de şedință va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru.

(3) Dacă în sală nu sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților şi senatorilor, preşedintele care conduce şedința comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.

 
Art. 54
În caz de paritate de voturi, votul se repetă.
 
Art. 55
În cursul votării nu se poate acorda deputaților sau senatorilor dreptul de a lua cuvântul.
 
Art. 56
(1) Legile adoptate în şedință comună se semnează de preşedinții celor două Camere, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimise spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație şi Justiție, precum şi Avocatului Poporului şi se depun la secretarul general al Camerei Deputaților şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legile sunt adoptate în procedură de urgență, termenul este de două zile.

(2) Data la care legile adoptate au fost depuse la secretarii generali ai Camerelor se comunică deputaților şi senatorilor, în şedință publică, în termen de 24 de ore de la depunere.

(3) După împlinirea termenului de 5 zile şi, respectiv, de două zile, după caz, legile se trimit de preşedintele Camerei Deputaților Preşedintelui României, în vederea promulgării.

 
Art. 57
(1) Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să solicite ambelor Camere, printr-o cerere motivată, o nouă deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în şedința comună a celor două Camere. Cererile de reexaminare a legilor adoptate în şedințe comune se trimit spre dezbatere comisiilor sesizate inițial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se trimit, spre dezbatere, comisiilor în a căror competență intră materia reglementată de respectivele legi. În cadrul cererii de reexaminare, Parlamentul poate să modifice în totalitate sau parțial textele care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispozițiilor legii.

(2)* În cazul în care textele care au legătură cu cererea de reexaminare au fost modificate în totalitate sau parțial, legea, cuprinzând aceste texte reexaminate, după adoptare, se trimite Preşedintelui României în vederea promulgării.

(3)* În cazul în care textele reexaminate nu au fost adoptate, legea se trimite spre promulgare în forma adoptată inițial de către Parlament.

*) Declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 31/2016 asupra sesizării de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților şi Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2016.

 
Art. 58
În cazul în care Curtea Constituțională constată că unul sau mai multe articole dintr-o lege adoptată în plenul celor două Camere nu sunt constituționale, birourile permanente vor sesiza în fond cele două comisii juridice şi, pentru avize, comisiile în a căror competență intră materia reglementată de respectiva lege. Comisiile sesizate vor reexamina numai dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale, pentru a le pune de acord cu decizia Curții Constituționale, şi, în măsura în care se impune, vor recorela celelalte dispoziții ale legii ca operațiune de tehnică legislativă.
 
CAPITOLUL III
Proceduri speciale
 
SECȚIUNEA 1
Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat
 
Art. 59
(1) Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern şi se supun aprobării şedinței comune a Camerei Deputaților şi Senatului.

(2) Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputați şi senatori şi vor întocmi programul de dezbatere şi adoptare a respectivelor proiecte, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare.

 
Art. 60
Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere şi avizare, comisiilor pentru probleme de buget şi de finanțe. Celelalte comisii avizează aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intră sub incidența obiectului lor de activitate.
 
Art. 61
Grupurile parlamentare, deputații şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului.
 
Art. 62
(1) Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc câte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise şi cele respinse, cu o scurtă motivare a soluției adoptate.

(2) Rapoartele comune se întocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare.

 
Art. 63
Dezbaterea proiectelor de buget în şedință comună este precedată de prezentarea de către inițiator a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum şi a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul dintre preşedinții comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceştia.
 
Art. 64
(1) La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvântul numai câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum şi un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri.

(2) Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.

(3) În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.

 
Art. 65
(1) După încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget.

(2) La discutarea fiecărui articol, deputații şi senatorii pot lua cuvântul.

(3) În cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.

(4) Preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării şedinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut.

 
Art. 66
(1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse.

(2) În cursul dezbaterilor, deputații şi senatorii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

(3) În plenul celor două Camere se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedință.

 
Art. 67
Amendamentele şi articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților şi senatorilor prezenți la lucrările şedinței comune.
 
Art. 68
După încheierea dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al deputaților şi senatorilor.
 
SECȚIUNEA a 2-a
Dezbaterea textelor legislative aflate în divergență
 
Art. 69
În cazul în care un proiect de lege aflat în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 sau o inițiativă legislativă de revizuire a Constituției României este adoptat/adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una dintre Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților şi Senatului în şedință comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secțiunea precedentă şi la art. 52 alin. (2) - (4), după caz.
 
Art. 70
Legile adoptate se trimit spre promulgare Preşedintelui României, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaților, în termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora.
 
SECȚIUNEA a 3-a
Raporturile Parlamentului cu Preşedintele României
 
Art. 71
(1) În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Preşedinte al României de către Curtea Constituțională, preşedinții celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputații şi senatorii în şedință comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.

(2) Dacă alegerile parlamentare şi cele prezidențiale au loc la aceeaşi dată, convocarea Camerelor în şedință comună pentru depunerea jurământului se face în cel mult 24 de ore de la constituirea legală a Camerelor nou-alese.

 
Art. 72
(1) Sedința comună este prezidată de preşedinții Camerelor Parlamentului. Unul dintre aceştia, după anunțarea scopului şedinței, dă cuvântul preşedintelui Curții Constituționale sau reprezentantului acestuia în cazul în care preşedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Preşedinte al României şi invită candidatul a cărui alegere a fost validată să depună jurământul.

(2) Depunerea jurământului se consemnează într-o declarație a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Preşedintelui României.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul interimatului funcției de Preşedinte, după primirea confirmării Curții Constituționale cu privire la existența împrejurărilor care justifică interimatul.

 
Art. 73
În cazul în care Preşedintele României sesizează Parlamentul cu una dintre situațiile prevăzute la art. 13 pct. 3 - 5 şi 16, birourile permanente ale Camerelor stabilesc întrunirea Parlamentului în şedință comună în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore.
 
Art. 74
După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Preşedintelui României, deputații şi senatorii, întruniți în şedință comună, aprobă sau încuviințează măsurile luate de Preşedinte în exercitarea atribuțiilor sale, cu votul majorității deputaților şi senatorilor prezenți
 
Art. 75
Procedura de punere sub acuzare a Preşedintelui României se declanşează pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputaților şi senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sunt imputate şi încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat Preşedintele României asupra cererii de punere sub acuzare.
 
Art. 76
În cadrul şedinței comune a celor două Camere, preşedintele care conduce şedința aduce la cunoştința deputaților şi senatorilor conținutul cererii de punere sub acuzare şi procedează la constituirea unei comisii de anchetă, care, în termenul hotărât în şedința comună, prezintă un raport asupra celor constatate.
 
Art. 77
În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de anchetă la birourile permanente, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedință comună pentru examinarea şi dezbaterea acestuia
 
Art. 78
După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de anchetă se supune votului secret prin bile.
 
Art. 79
Dacă se hotărăşte punerea sub acuzare a Preşedintelui României, Parlamentul, sub semnătura preşedinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție să sesizeze, potrivit legii, Înalta Curte de Casație şi Justiție.
 
Art. 80
În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Preşedintele României este în drept să se apere.
 
Art. 81
(1) Propunerea de suspendare din funcție a Preşedintelui României în cazul săvârşirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcută de cel puțin o treime din numărul deputaților şi senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.

(2) Birourile permanente, sub semnătura preşedinților, comunică neîntârziat această propunere Preşedintelui României, precizându-se totodată data şi locul şedinței comune a Camerelor.

 
Art. 82
(1) Preşedintele care conduce şedința comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcție şi ascultarea explicațiilor Preşedintelui României, consultă deputații şi senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituțională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaților şi senatorilor.

(2) În cazul în care s-a apreciat că datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoțită de informațiile necesare, se trimite de îndată de către preşedintele care a condus şedința comună Curții Constituționale spre consultare, menționându-se şi termenul până la care aceasta trebuie să se pronunțe.

(3) În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curții Constituționale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedință comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcție.

(4) La dezbateri este invitat şi Preşedintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicații asupra faptelor ce i se impută.

(5) Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților şi senatorilor. Votul este secret, cu bile.

 
Art. 83
În cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea prevăzută la art. 82 alin. (1) se trimite, prin grija preşedinților celor două Camere, Curții Constituționale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.
 
Art. 84
(1) Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a Preşedintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura preşedinților celor două Camere.

(2) Dacă propunerea de suspendare din funcție a fost aprobată, hotărârea se trimite şi Guvernului în vederea inițierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea Preşedintelui.

 
Art. 85
Prevederile art. 81 - 84 se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigură interimatul funcției de Preşedinte.
 
SECȚIUNEA a 4-a
Acordarea şi retragerea încrederii acordate Guvernului
 
Art. 86
Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputați şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.
 
Art. 87
(1) Birourile permanente, în condițiile art. 15, stabilesc data şedinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaților şi senatorilor.

(2) Fiecare candidat pentru funcția de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedință comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru.

(3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaților şi senatorilor.

(4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

 
Art. 88
(1) Preşedintele care conduce şedința comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului.

(2) În continuare, la cererea reprezentanților grupurilor parlamentare din Camera Deputaților şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.

 
Art. 89
După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile.
 
Art. 90
După numărarea voturilor, preşedintele anunță rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.
 
Art. 91
Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaților şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.
 
Art. 92
În cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura preşedinților celor două Camere, aduce de îndată această situație la cunoştința Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.
 
Art. 93
(1) Moțiunea de cenzură inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moțiunea de cenzură se prezintă în şedința comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.

(2) Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedința comună a celor două Camere.

(3) Data şi locul şedinței comune, împreună cu invitația de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaților, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.

 
Art. 94
(1) După prezentarea moțiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de inițiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedința comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilității participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului.

(2) În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaților şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.

 
Art. 95
După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moțiunii de cenzură.
 
Art. 96
Dispozițiile art. 89 - 92 sunt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul adoptării moțiunii de cenzură.
 
Art. 97
Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile, în mod corespunzător, şi în cazul moțiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, în condițiile prevederilor constituționale.
 
SECȚIUNEA a 5-a
Numiri şi alegeri
 
Art. 98
Dezbaterea, în şedința comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri şi alegeri în funcțiile prevăzute la art. 13 pct. 8, 9, 20 şi 21 se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere.
 
Art. 99
Votul este secret şi se exercită prin buletine de vot.
 
SECȚIUNEA a 6-a
Alte proceduri speciale
 
Art. 100
(1) Data şedinței comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabileşte cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați şi senatori.

(2) Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond şi raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puțin o zi înainte de prezentarea lui în şedința comună a celor două Camere.

(3) În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărârea se ia cu votul majorității deputaților şi senatorilor prezenți.

(4) Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice, care au această obligație legală, trebuie finalizate în cel mult 6 luni de la depunerea lor la cele două birouri permanente.

 
Art. 101
Camerele întrunite în şedință comună pot hotărî, în exercitarea atribuțiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.
 
CAPITOLUL IV
Dispoziții finale
 
Art. 102
Prezența la şedințele comune a deputaților şi senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competență, la dezbaterea învestiturii şi a moțiunii de cenzură, a mesajelor Preşedintelui României şi a declarațiilor de politică generală ale Guvernului.
 
Art. 103
Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților şi din Regulamentul Senatului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 septembrie 2020, 6:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro