LEGE nr.59 din 23 iulie 1993
pentru modificarea Codului de procedura civila, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr.29/1990 și a Legii nr.94/1992 privind organizarea și functionarea Curții de Conturi
Textul actului publicat în M.Of. nr. 177/26 iul. 1993

LEGE NUMAR: 59 DIN 23/07/93 pentru modificarea Codului de procedura civila, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 si a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

EMITENT: PARLAMENT

APARUTA IN MONITORUL OFICIAL NR. 177 DIN 26/07/93
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. 1
Codul de procedura civila se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Cartea I se va denumi "Competenta instantelor judecatoresti".

2. Titlul I "Competenta dupa materie" din cartea I va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - Judecatoriile judeca:

1. In prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;

2. plingerile impotriva hotaririlor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;

3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

Art. 2. - Tribunalele judeca:

1. in prima instanta:
a) procesele si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror obiect are o valoare de pina la 10 milioane lei inclusiv;
b) procesele si cererile privind drepturi si obligatii rezultind din raporturi juridice civile, al caror obiect are o valoare de peste 150 milioane lei;
c) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;
d) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
e) procesele si cererile in materie de expropriere;
f) cererile pentru incuviintarea adoptiilor;
g) cererile privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii;
h) cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitatea sau desfacerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile parintesti;
i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savirsite in procesele penale;
j) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotaririlor date in tari straine;

2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de judecatorii in ultima instanta;

4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

Art. 3. - Curtile de apel judeca:

1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judetean, ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice judetene si a municipiului Bucuresti;

2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de tribunale in prima instanta;

3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege;

4. in alte materii date prin lege in competenta lor.
Art. 4. - Curtea Suprema de Justitie judeca:

1. recursurile declarate impotriva hotaririlor curtilor de apel si al altor hotariri, in cazurile prevazute de lege;

2. recursurile in interesul legii;

3. recursurile in anulare;

4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.

Art. 4^1. - Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu
arbitrajul reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale."
3. Articolul 8 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Cind mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sint deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in Capitala, la judecatoria sectorului 4."
4. La articolul 22, dupa alineatul 3 se introduce urmatorul alineat:
"Exista conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art.
21 fiind aplicabile."
5. Articolul 27 punctul 2 va avea urmatorul cuprins:
"2. cind el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pina la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;"
6. Articolul 45 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Ministerul Public poate introduce orice actiune, in afara de cele strict personale si sa participe la orice proces, in oricare faza a acestuia, in cazurile in care este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, precum si in alte cazuri prevazute de lege."
7. Articolul 94 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 94. - Cind comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a darimat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator."
8. Articolul 158 alineatele 2 si 3 vor avea urmatorul cuprins:
"Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putind sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotaririi asupra fondului.
Daca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata ce hotarirea a devenit irevocabila. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntare."
9. Articolul 193 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 193. - Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramint:
"Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" In timpul depunerii juramintului, martorul tine mina pe cruce sau pe biblie.
Referirea la divinitate din formula juramintului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
Martorului de alta religie decit cea crestina nu ii sint aplicabile prevederile alin. 2.
Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramint: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramintul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu." Situatile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.
Dupa depunerea juramintului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savirseste infractiunea de marturie mincinoasa.
Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramint; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul."
10. Articolul 255 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Hotaririle prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte", iar hotaririle prin care se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii"."
11. La articolul 258, dupa alineatul 3 se introduce urmatorul alineat:
"Dispozitivul hotaririi se consemneaza intr-un registru special, tinut de fiecare instanta."
12. Articolul 261 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotarirea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotarirea va fi semnata de grefierul sef, facindu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotarirea."
13. Articolul 266 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Hotarirea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotariri al instantei."
14. Articolul 269 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Hotaririle vor fi investite cu formula executorie, dupa cum urmeaza:
"Noi, Presedintele Romaniei" (Aici urmeaza cuprinsul hotaririi.) "Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortei publice sa execute aceasta (hotarire); procurorilor sa staruie aducerea ei la indeplinire. Spre credinta, prezenta (hotarire) s-a semnat de__________(Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului.)"
15. Articolul 279 alineatul 2 punctul 1 va avea urmatorul cuprins:
"1. in materie de stramutare de hotarire, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avind o asezare fixa;"
16. Titlul IV "Caile ordinare de atac" din cartea II va avea urmatorul cuprins:
"CAPITOLUL I Apelul Sectiunea I Termenul si formele apelului

Art. 282. - Hotaririle date in prima instanta de judecatorie sint supuse
apelului la tribunal, iar hotaririle date in prima instanta de catre tribunal sint supuse apelului la curtea de apel.
Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decit o data cu fondul, in afara de cazul cind prin ele s-a intrerupt sau s-a suspendat cursul judecatii.
Apelul hotaririi se socoteste facut si impotriva incheierilor premergatoare.

Art. 283. - Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarire
nu mai are dreptul de a face apel.

Art. 284. - Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotaririi,
daca legea nu dispune altfel.
Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotaririi a fost facuta o data cu somatia de executare.
Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotaririi, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotaririi, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cind termenul curge de la comunicarea hotaririi.

Art. 285. - Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are in-
teres sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotaririi, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.
Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restrinsa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.
Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.

Art. 286. - Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului ca-
ruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.

Art. 287. - Cererea de apel va cuprinde:

1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;

2. aratarea hotaririi care se ataca;

3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;

4. dovezile invocate in sustinerea apelului;

5. semnatura.
Cerintele de la pct. 2 si 5 sint prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite pina cel mai tirziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2.
Cind dovezile propuse sint martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.

Art. 288. - La cererea de apel se vor alatura atitea copii citi intimati
sint.
Apelul se depune la instanta a carei hotarire se ataca, sub sanctiunile nulitatii.
Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotaririi primei instante.

Art. 289. - Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va
fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114, si va dispune citarea partilor.
Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe cererea de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punindu-i-se in vedere sa depuna la dosar intimpinare.
Dispozitiile art. 113 alin. 2 sint aplicabile in mod corespunzator.
Apelurile facute impotriva aceleiasi hotariri vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.

Art. 290. - Cind apelurile facute impotriva aceleiasi hotariri au fost re-
partizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintii investita.

Art. 291. - In cazul cind intimatul nu a primit, in termenul prevazut de
art. 114, comunicarea motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intimpinare.
Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune aminarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune aminarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114 alin. 5.

Art. 292. - Partile nu se vor putea folosi, inaintea instantei de apel, de
alte motive, mijloace de aparare si dovezi decit de cele invocate la prima instanta sau aratate in cererea de apel si in intimpinare, afara de cazul prevazut la art. 138.
Sectiunea II Judecarea apelului

Art. 294. - In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau
obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sint considerate cereri noi.
Se vor putea cere insa dobinzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotaririi primei instante. De asemenea, se va putea solicita compensatia legala.

Art. 295. - Instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea
probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.

Art. 296. - Instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte
hotarirea atacata.

Art. 297. - In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta
a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotarirea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
Daca hotarirea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent.

Art. 298. - Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta
se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sint potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol.
CAPITOLUL II Recursul Sectiunea I Termenul si formele recursului

Art. 299. - Hotaririle date fara drept de apel, cele date in apel, precum
si, in conditiile prevazute de lege, hotaririle altor organe cu activitate jurisdictionala sint supuse recursului.

Art. 300. - Recursul suspenda executarea hotaririi numai in cauzele privi-
toare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avind o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotaririi recurate si in alte cazuri decit cele la care se refera alin. 1.
Suspendarea la cerere a executarii hotaririi poate fi acordata cu sau fara depunerea unei cautiuni ce se va stabili dupa ascultarea partilor citate in camera de consiliu.
In cazuri urgente, presedintele instantei de recurs poate dispune, la cerere, prin incheiere motivata, suspendarea executarii si fara citarea partilor, chiar inainte de primirea dosarului.
Instanta poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. 3 si 4 fiind aplicabile in mod corespunzator.

Art. 301. - Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea
hotaririi, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 284 se aplica in mod corespunzator.

Art. 302. - Recursul se depune in instanta a carei hotarire se ataca, sub
sanctiunea nulitatii.

Art. 303. - Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inaun-
trul termenului de recurs.
Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotaririi, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare si dezvoltarea lor.
In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.
Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarire este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotaririi.

Art. 304. - Casarea unei hotariri se poate cere:

1. cind instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;

2. cind hotarirea s-a dat de alti judecatori decit cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;

3. cind hotarirea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;

4. cind instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;

5. cind, prin hotarirea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;

6. cind instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere, a acordat mai mult decit s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;

7. cind hotarirea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cind cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;

8. cind instanta, interpretind gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;

9. cind hotarirea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;

10. cind instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotaritoare pentru dezlegarea pricinii;

11. cind hotarirea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt, decurgind dintr-o apreciere eronata a probelor administrate.
NOTA:
Articolul 293 a fost abrogat prin Decretul nr.132 din 19 iunie 1952.

Art. 304^1. - Recursul declarat impotriva unei hotariri care, potrivit
legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putind sa examineze cauza sub toate aspectele.

Art. 305. - In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia
inscrisurilor.
Art. 306. - Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor prevazute in alin. 2.
Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna la dezbatere partilor.
Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.

Art. 307. - Abrogat.

Art. 308. - Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de
comunicare a hotaririi a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.
Intimatul va putea depune intimpinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.
Presedintele, fixind termenul de judecata, poate desemna un judecator pentru intocmirea unui raport asupra recursului. La Curtea Suprema de Justitie raportul se intocmeste de un judecator sau de un magistrat asistent.
Raportul va cuprinde, pe scurt, aratarea obiectului cererii de chemare in judecata, solutia recurata, precum si temeiurile acesteia, in masura in care este nevoie pentru solutionarea recursului.
Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii.
Sectiunea II Judecarea recursului si efectele casarii

Art. 309. - Presedintele va da cuvintul partilor dupa citirea raportului.
Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cind este parte principala sau recurent.

Art. 310. - Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a
fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen.

Art. 311. - Hotarirea casata nu are nici o putere.
Actele de executare sau asigurare facute in puterea unei asemenea hotariri sint desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.

Art. 312. - Curtile de apel si tribunalele, in caz de casare, vor judeca
pricina in fond.
Cu toate acestea, in cazul in care instanta, a carei hotarire este recurata, a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facuta in lipsa partii care nu a fost regulat citata la administrarea probelor si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotarirea casata sau altei instante de acelasi grad. In cazul casarii pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii.
Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotarirea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.

Art. 313. - Curtea Suprema de Justitie, in caz de casare, trimite cauza
spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotarirea casata ori, atunci cind interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cind trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii.

Art. 314. - Curtea Suprema de Justitie hotaraste asupra fondului pricinii
in toate cazurile in care caseaza hotarirea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.

Art. 315. - In caz de casare, hotaririle instantei de recurs asupra proble-
melor de drept dezlegate sint obligatorii pentru judecatorii fondului.
Cind hotarirea a fost casata pentru nerespectarea fomelor procedurale, ju decata va reincepe de la actul anulat.
Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinind seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarire a fost casata.

Art. 316. - Dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si
in instanta de recurs, in masura in care nu sint potrivnice celor cuprinse in acest capitol."
17. Articolul 319 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Contestatia se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei, pina la savirsirea ultimului act de executare. Impotriva hotaririlor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cind contestatorul a luat cunostinta de hotarire, dar nu mai tirziu de un an de la data cind hotarirea a ramas irevocabila."
18. La articolele 322 alineatul 1, 323 alineatul 1, 324 punctele 1 si 5 si 327 alineatul 1, notiunea "hotarire desavirsita" se inlocuieste cu "hotarire definitiva".

19. Capitolul III din titlu V "Caile extraordinare de atac" al cartii II se va denumi "Recursul in interesul legii si recursul in anulare" si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 329. - Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti.
Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de sectiile unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei.
Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotaririlor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.

Art. 330. - Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului jus-
titiei, poate ataca cu recurs in anulare, la Curtea Suprema de Justitie, hotaririle judecatoresti irevocabile pentru urmatoarele motive:

1. cind instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;

2. cind s-au savirsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata.

Art. 330^1. - Recursul in anulare se poate declara oricind.

Art. 330^2. - Procurorul general poate dispune pe termen limitat suspenda-
rea executarii hotaririlor judecatoresti inainte de introducerea recursului in anulare.
Dupa introducerea recursului in anulare, instanta poate sa dispuna suspendarea executarii hotaririlor sau sa revina asupra suspendarii acordate.

Art. 330^3. - La judecarea si solutionarea recursului in anulare se aplica
in mod corespunzator dispozitiile privitoare la recurs.
Judecata recursului in anulare se face cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs si va pune concluzii.

Art. 330^4. - Pina la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate
retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile din proces pot cere continuarea judecatii."
20. Cartea IV se va denumi "Despre arbitraj" si va avea urmatorul cuprins:
"CARTEA IV Despre arbitraj CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 340. - Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al
drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
Art. 340^1. - Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarire definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.

Art. 341. - Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei
arbitrale, incheiat conform cu prevederile cap. II.
Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avind ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalu arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a cheltuielior arbitrale, continutul si forma hotaririi arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.
Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.

Art. 341^1. - Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o in-
stitutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.

Art. 342. - Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si
desfasurarea arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata care, in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.
In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. 1.
Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei presedintiale.
Capitolul II Conventia arbitrala

Art. 343. - Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea
nulitatii.
Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.

Art. 343^1. - Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se
vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratindu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.

Art. 343^2. - Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele
sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratindu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.

Art. 343^3. - Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul ca-
re face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.
Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotaririi arbitrale, conform art. 364.

Art. 343^4. - In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie
arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta.
Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
a) piritul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;
b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile piritului in arbitraj.
In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.
In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.
CAPITOLUL III Arbitrii. Constituirea tribunalului arbitral.
Termenul si locul arbitrajului

Art. 344. - Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana,
care are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor.

Art. 345. - Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic
sau de doi ori de mai multi arbitri.
Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cite unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri.
Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi piriti, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.

Art. 346. - Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul
uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decit cealalta parte.

Art. 347. - Arbitrii sint numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei
arbitrale.
Cind arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea lor.
In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cit posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.

Art. 348. - Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la
rindul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cit posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.

Art. 349. - Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in
scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.

Art. 350. - Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului, in ter-
men de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 349.

Art. 351. - In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbi-
trului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.
Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.

Art. 351^1. - Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala
independenta si impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sint cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in conventia arbitrala.
O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decit pentru cauze survenite dupa numire.
Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.
Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decit daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se obtina de la judecarea litigiului, fara ca obtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.

Art. 351^2. - Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii,
in termen de 10 zile de la data cind partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342, cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac.

Art. 352. - In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, ab-
tinere, renuntare, impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.

Art. 353. - Arbitrii sint raspunzatori de daune, in conditiile legii:
a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotarirea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicind sau divulgind date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;
d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.

Art. 353^1. - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta,
toate atributiile ce revin instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.

Art. 353^2. - Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei
acceptari a insarcinarii de arbitru sau, dupa caz, de arbitru unic.
Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 349.

Art. 353^3. - Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral tre-
buie sa pronunte hotarirea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.
Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.
De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult doua luni.
Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art.
360^3, precum si in cazul decesul uneia dintre parti.
Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pina la primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.

Art. 354. - Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea
prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.
CAPITOLUL IV Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare.
Intimpinarea. Cererea reconventionala

Art. 355. - Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere
scrisa, care va cuprinde:
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;
b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexindu-se dovada calitatii;
c) mentionarea conventiei arbitrale, anexindu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;
e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semnatura partii.
Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.

Art. 356. - Reclamantul va comunica piritului, precum si fiecarui arbitru,
copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.

Art. 356^1. - In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea
de arbitrare, piritul va face intimpinare cuprizind exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355, pentru cererea de arbitrare.
Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intimpinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tirziu la primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 358^12 alin. 3 ramin aplicabile.
Daca prin nedepunerea intimpinarii litigiul se amina, piritul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin aminare.
Dispozitiile art. 356 se aplica in mod corespunzator.

Art. 357. - Daca piritul are pretentii impotriva reclamantului, derivind
din acelasi raport juridic, el poate face cererea reconventionala.
Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intimpinarii sau cel mai tirziu pina la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.
CAPITOLUL V Procedura arbitrala

Art. 358. - In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor,
sub sanctiunea nulitatii hotaririi arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.

Art. 358^1. - Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor
litigiului, a citatiilor, hotaririlor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire. Informatiile si instiintarile pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis.
Inscrisurile pot fi inminate si personal partii, sub semnatura.
Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Art. 358^2. - Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intimpina-
rii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.
Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.

Art. 358^3. - Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebu-
ie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.

Art. 358^4. - Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau
prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana.

Art. 358^5. - Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea
litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tirziu pina in preziua dezbaterii, aminarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintind in acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Aminarea se poate acorda o singura data.

Art. 358^6. - Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea li-
tigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358^3 raminind insa aplicabil.

Art. 358^7. - Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in ter-
men, tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut aminarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amine judecarea litigiului, citind partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara.

Art. 358^8. - Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti
poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.
La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.
Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.

Art. 358^9. - In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vre-
melnice, ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.

Art. 358^10. - Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe
care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.
In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.

Art. 358^11. - Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalu-
lui arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.
Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramint.
Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constringere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor. Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.

Art. 358^12. - Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei
arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pina la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tirziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.
Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tirziu pina la primul termen de infatisare.
Probele care nu au fost cerute cel mai tirziu pina la prima zi de infatisare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:
a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
b) administrarea probei nu pricinuieste aminarea solutionarii litigiului.

Art. 358^12. - Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de
sedinta.
Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata si va fi motivata.
Incheierea de sedinta va cuprinde, pe linga mentiunile prevazute la art. 361 lit. a) si b), si urmatoarele mentiuni:
a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;
b) cererile si sustinerile partilor;
c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;
d) dispozitivul;
e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 360^2.
Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.
CAPITOLUL VI Cheltuielile arbitrale

Art. 359. - Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului,
precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.
In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.

Art. 359^1. - Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantu-
mul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.
Partile pot fi obligate solidar la plata.
Daca piritul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul stabilit de tribunal arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmind ca prin hotarirea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.

Art. 359^2. - Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pina
la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.

Art. 359^3. - La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca
prevazuta de art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.

Art. 359^4. - Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea ca-
tre parti a hotaririi arbitrale.
Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarire, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.

Art. 359^5. - Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale
se regularizeaza cel mai tirziu prin hotarirea arbitrala si se plateste pina la comunicarea catre parti sau pina la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotaririi arbitrale.

Art. 359^6. - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta,
taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.
CAPITOLUL VII Hotarirea arbitrala

Art. 360. - Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractu-
lui principal si al normelor de drept aplicabile, tinind seama cind este cazul si de uzantele comerciale.
Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.

Art. 360^1. - In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de
deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnindu-se in hotarire aceasta participare.
Pronuntarea poate fi aminata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.

Art. 360^2. - Cind tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara
sot de arbitri, hotarirea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina.

Art. 360^3. - Cind tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot
de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351. Supraarbitrul numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.

Art. 361. - Hotarirea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa
cuprinda:
a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotaririi;
b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
e) motivele de fapt si de drept ale hotaririi, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
f) dispozitivul;
g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360^2.

Art. 362. - Daca prin hotarirea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se
pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termem de 10 zile de la data primirii hotaririi, completarea ei.
Hotarirea de completare se da cu citarea partilor.
Greselile materiale din textul hotaririi arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.
Hotarirea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotarirea arbitrala.
Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotaririi.

Art. 363. - Hotarirea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel
mult o luna de la data pronuntarii ei.
La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotaririi, in conditiile alin. 1.
Hotarirea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotariri judecatoresti definitive.

Art. 363^1. - In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotaririi,
tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, atasind si dovezile de comunicare a hotaririi arbitrale.
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.
CAPITOLUL VIII Desfiintarea hotaririi arbitrale

Art. 364. - Hotarirea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in
anulare pentru unul din urmatoarele motive:
a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii sau inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
d) partea a lipsit la termenul cind au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;
e) hotarirea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 353^3;
f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-au pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decit s-a cerut;
g) hotarirea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;
h) dispozitivul hotaririi arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire;
i) hotarirea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.

Art. 364^1. - Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de
a introduce actiunea in anulare impotriva hotaririi arbitrale.
Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotaririi arbitrale.

Art. 365. - Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei
judecatoresti imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art.
342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotaririi arbitrale.
Instanta judecatoreasca va putea suspenda, cu sau fara cautiune, executarea hotaririi arbitrale atacata cu actiunea in anulare.

Art. 366. - Instanta judecatoreasca, admitind actiunea, va anula hotarirea
arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotarirea de anulare nu se va putea ataca decit o data cu hotarirea asupra fondului.
Hotarirea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu recurs.
CAPITOLUL IX Executarea hotaririi arbitrale

Art. 367. - Hotarirea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire
de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in hotarire.

Art. 367^1. - La cererea partii cistigatoare, hotarirea arbitrala se in-
vesteste cu formula executorie.
Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotaririi arbitrale, cind se vor cita partile.

Art. 368. - Hotarirea arbitrala investita cu formula executorie constituie
titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarire judecatoreasca.
CAPITOLUL X Arbitrajul international

Art. 369. - In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se des-
fasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.

Art. 369^1. - Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj interna-
tional, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.

Art. 369^2. - In arbitrajul international care se judeca in Romania sau
potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avind dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 369^3 ramin aplicabile.
Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.
Partile pot conveni ca arbitrul sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.

Art. 369^3. - In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de
art. 349, 350, 351^2, 358^3 si 362 se dubleaza.

Art. 369^4. - Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face
in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.
Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.
Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.

Art. 369^5. - In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile
arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al supraarbitului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.
CAPITOLUL XI Recunoasterea si executarea hotaririlor arbitrale straine

Art. 370. - In sensul prezentului capitol, prin hotarirea arbitrala straina
se intelege o hotarire data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarire nationala in Romania.

Art. 370^1. - Hotaririle arbitrale straine pot fi recunoscute in Romania,
spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

Art. 370^2. - Hotaririle arbitrale straine, care nu sint aduse la indepli-
nire de buna voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173-177 din Legea nr. 105/1992.

Art. 370^3. - Hotaririle arbitrale straine, pronuntate de catre un tribu-
nal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.

Art. 371. - Abrogat.

21. Articolul 373 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 373. - Hotaririle se vor executa prin mijlocirea primei instante. In cazul in care prima instanta este o curte de apel, hotarirea se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel.
Cererea de executare se va face:
a) in cazul hotaririlor ramase definitive si irevocabile, la prima instanta;
b) in celelalte cazuri, la instanta care a pronuntat ultima hotarire asupra fondului; aceasta va trimite cererea, impreuna cu hotarirea, pentru investire si executare, la prima instanta.
Executarea se indeplineste prin executorii judecatoresti.
In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cind executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie sint obligate sa-i acorde concursul la efectuarea executarii silite."
22. Articolul 374 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 374. - Nici o hotarire nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de hotaririle pregatitoare si de hotaririle executorii provizoriu, care se executa si fara formula executorie.
Investirea hotaririlor cu formula executorie se face de prima instanta.
Incuviintarea executarii silite in Romania a hotaririlor date in tari stra ine se face potrivit legii speciale."
23. Articolul 376 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Se investesc cu formula executorie hotaririle care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte hotariri sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege."
24. Articolul 377 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 377. - Sint hotariri definitive:

1. hotaririle date fara drept de apel;

2. hotaririle date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel, sau chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins;

3. hotaririle date in apel prin care se rezolva fondul pricinii.
Sint hotariri irevocabile:

1. hotaririle date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;

2. hotaririle date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;

3. hotaririle date in apel, nerecurate;

4. hotaririle date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;

5. orice alte hotariri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs."
25. Articolul 386 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 386. - Executarea silita nu se va putea face in zilele nelucratoare, potrivit legii, afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare."
26. Articolul 409 se modifica astfel:
- in alineatele 1 si 2 notiunea "salariu tarifar lunar net" se inlocuieste cu "salariul lunar net", iar notiunea "proprietate socialista", cu "proprietate publica";
- alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata angajatilor in caz de desfacere a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si ajutorul de somaj nu pot fi urmarite decit pentru sume datorate cu titlu de obligatii de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale." - alineatul 6 va avea urmatorul cuprins:
"Ajutoarele acordate in caz de deces, pentru sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav, diurnele si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, precum si bursele de studii nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii."
27. Articolul 551 alineatele 4 si 5 vor avea urmatorul cuprins:
"Aceasta ordonanta se va transcrie in registrele de mutatii tinute de notariatul de stat corespunzator instantei de executare.
Ordonanta de adjudecare este supusa recursului."
28. Articolul 552 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 552. - Datornicul urmarit, creditorii sau orice alta persoana interesata pot face recurs impotriva ordonantei de adjudecare, in termen de 40 de zile de la data transcrierii acesteia, potrivit art. 551 alin. 4."
29. Articolul 557 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Partea interesata va dovedi neatacarea cu recurs a ordonantei de adjudecare printr-un certificat eliberat de instanta competenta, potrivit legii, sa primeasca cererea de recurs."
30. La articolul 581, dupa alineatul 1 se introduce un alineat nou, cu urmatorul cuprins:
"Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului."
31. Articolul 582 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 582. - Ordonanta este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
Instanta de apel poate suspenda executarea pina la judecarea apelului, putind sa oblige partea la depunerea unei cautiuni.
Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.
Apelul si recursul se judeca de urgenta si, cu precadere, cu citarea partilor.
Impotriva executarii ordonantelor presedintiale se poate face contestatie."
32. Articolul 585 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 585. - Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarire devenita irevocabila, acea hotarire se va reface de instanta de fond, dupa procedura prevazuta de art. 583 si 584."
33. La articolul 609, cuvintele "sectiunea tribunalului popular" se inlocuiesc cu "instanta".

34. Articolul 612 alineatul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei."
35. Articolul 613 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 613.- Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei."
36. Articolul 613^1 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 613^1. - In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cind este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, presedintele instantei va verifica existenta consimtamintului sotilor, dupa care, va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.
Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cind considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege."
37. Articolul 616 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 616. - Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai piritul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta."
38. Articolul 616^1 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 616^1. - Daca procedura de chemare a sotului pirit a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca piritul isi are domiciliul la locul indicat in cerere si, daca constanta ca nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca."
39. La articolul 617 se introduc alineatele 2 si 3, cu urmatorul cuprins:
"Hotarirea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta.
In cazurile prevazute de art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti."
40. Articolul 618 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar ape lul ori recursul nu sint timbrate conform legii."
41. Articolul 619 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 619. - Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la comunicarea hotaririi.
Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotaririi prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai piritul.
Apelul sau recursul piritului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.
Hotarirea care se pronunta in conditiile art. 613^1 alin. 1 este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul.
Hotarirea data in materie de divort nu este supusa revizuirii."
42. Articolul 722 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 722. - Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit.
Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor, prin posta sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea procesului, se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop, de la bugetul de stat."
43. Articolul 733 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 733. - Amenzile aplicate in temeiul prevederilor codului de fata se executa potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a sumelor cuvenite bugetului de stat."

ART. 2
Limitele amenzilor prevazute in Codul de procedura civila se stabilesc dupa cum urmeaza:
- la art. 35, de la 3.000 la 10.000 lei;
- la art. 95 alin. 5, de la 5.000 la 15.000 lei;
- la art. 99 alin. 1, de la 500 la 3.000 lei;
- la art. 185, de la 3.000 la 10.000 lei;
- la art. 188 alin. 1, de la 500 la 3.000 lei;
- la art. 194, de la 1.000 la 5.000 lei;
- la art. 205 alin. 3, de la 1.000 la 5.000 lei;
- la art. 209 alin. 2, de la 500 la 3.000 lei;
- la art. 405, de la 3.000 la 10.000 lei;
- la art. 437 alin. 2, de la 5.000 la 20.000 lei.

ART. 3
Urmatorii termeni din Codul de procedura civila se inlocuiesc astfel:
- "Republica Socialista Romania", cu "Romania";
- "Buletinul Oficial al R. S. Romania", cu "Monitorul Oficial al Romaniei";
- "Curtea de Casatie" si "Tribunalul Suprem", cu "Curtea Suprema de Justitie";
- "curte", cu "curte de apel";
- "tribunal regional", cu "tribunal";
- "Tribunalul Capitalei", cu "Tribunalul Municipiului Bucuresti";
- "tribunal popular" si "tribunal popular raional", cu "judecatorie";
- "carte de judecata", cu sentinta";
- "portarel", "agent de executare", "agent de urmarire", precum si alte asemenea denumiri ce desemneaza functionarul cu atributii de executare silita, cu "executorul judecatoresc";
- "agent politienesc" si "comisar de politie", cu "subofiter" si "ofiter de politie", dupa caz;
- "camera de chibzuire", cu "camera de consiliu";
- "sfat popular", cu "consiliu local" sau "consiliu judetean", dupa caz.

ART. 4
Dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru pentru cererea de recurs se aplica in mod corespunzator si cererii de apel.

ART. 5
Cauzele aflate in curs de judecata la instantele de fond, chiar daca sint dupa casare cu trimitere, vor fi, dupa caz, retinute pentru continuarea judecatii sau vor fi trimise la instanta competenta, potrivit normelor de competenta materiala din prezenta lege.
Instantele sesizate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor continua sa judece, chiar daca, potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, se schimba competenta teritoriala.
Recursurile ordinare, cu exceptia recursurilor in materia contenciosului administrativ, vor fi considerate apeluri, urmind a fi solutionate potrivit competentei materiale stabilite de prezenta lege, inclusiv in situatia casarii cu retinere: in aceste cazuri, partile interesate beneficiaza de un termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pentru indeplinirea conditiilor de forma si de fond privind judecarea apelului, precum si, cind este necesar, pentru sesizarea instantei de apel.
Cererile de revizuire si contestatiile in anulare privind hotaririle pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se judeca de instanta careia, potrivit legii de fata, ii revine competenta instantei care a dat hotarirea atacata. Hotaririle date asupra acestor cereri sint supuse, de asemenea, cailor de atac prevazute de aceasta lege.
Recursurile extraordinare cu care au fost sesizate instantele inainte de intrarea in vigoare a acestei legi vor continua sa fie judecate, iar in cazul casarii cu trimitere pentru o noua judecata, cauzele vor fi trimise instantelor competente potrivit aceleasi legi.
Hotaririle ramase definitive in perioada 30 iunie 1992 - 30 iunie 1993 pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege de catre partile interesate, in termen de 60 zile de la intrarea in vigoare a aceleiasi legi.
Hotaririle in materia Legii fondului funciar nr. 18/1991, ramase definitive la judecatorii anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi atacate cu recursul prevazut de prezenta lege, de catre partile interesate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, indiferent de data pronuntarii lor.
In toate cazurile in care, potrivit legii de fata, competenta materiala a instantei investite anterior este modificata, dosarele se trimit din oficiu instantei competente. Dispozitiile art. 725 din Codul de procedura civila sint aplicabile.
In situatiile in care, in mod exceptional, nu au putut fi organizate unele dintre judecatoriile prevazute in anexa nr. 1 a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca pina la intrarea in vigoare a prezentei legi, cauzele vor fi solutionate de catre judecatoriile competente teritorial, potrivit legii anterioare.
Termenele pentru exercitarea cailor de atac ordinare, aflate in curs la data intrarii in vigoare a prezentei legi, incep sa curga din nou de la aceasta data.
Executarile silite incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi vor fi continuate de instantele de executare investite.

ART. 6
Sint si ramin abrogate: art. 2^1, art. 22^1, art. 109^1, art. 120^1, art.
120^2, art. 260 alin. 3 si 4, art. 266 alin. 2, art. 269^1, art. 307, art.
329^1, art. 329^2, art. 371, art 375, dispozitiile cuprinse in cap. XIV al cartii VI - art. 720^1-720^16, art. 724, art. 726, art. 728, art. 729, art.
730, art. 731, art. 732, art. 734, art. 735 alin. 2 din Codul de procedura civila, art. III din Legea nr. 18 din 12 februarie 1948, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

ART. 7
Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 6 alineatele 1 si 2 vor avea urmatorul cuprins:
"Judecarea actiunilor formulate in baza art. 1 din prezenta lege este de competenta tribunalului sau a curtii de apel in a caror raza teritoriala isi are domiciliul reclamantul, potrivit competentei materiale prevazute de art.
2 si 3 din Codul de procedura civila.
Instanta judeca de urgenta actiunile in sedinta publica, in completul stabilit de lege."
2. Articolul 14 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Sentinta instantei prin care s-a solutionat actiunea prevazuta in prezenta lege poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare."
3. La articolul 16 alineatul 1, notiunea "hotarire definitiva" se inlocuieste cu "hotarire irevocabila".

4. Articolul 17 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Pentru solutionarea litigiilor prevazute de prezenta lege se infiinteaza, la Curtea Suprema de Justitie, la curtile de apel si la tribunale, sectii de contencios administrativ."
5. In tot cuprinsul Legii nr. 29/1990, termenul "tribunal" sau "tribunalului" se inlocuieste, corespunzator, cu "instanta" sau "instantei".

ART. 8
Codul familiei se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 37 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Casatoria se poate desface prin divort."
2. Articolul 38 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38. - Instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cind, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sint grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.
Divortul poate fi pronuntat si numai pe baza acordului ambilor soti, daca sint indeplinite urmatoarele conditii:
a) pina la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei;
b) nu exista copii minori rezultati din casatorie.
Oricare dintre soti poate cere divortul atunci cind starea sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei.
La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor."
3. Articolul 39 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Casatoria este desfacuta din ziua cind hotarirea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila."

ART. 9
Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi se modifica dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 77 se introduc doua noi articole, articolul 77^1 si articolul 77^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 77^1. - Hotaririle pronuntate de instantele Curtii de Conturi nu sint supuse apelului.

Art. 77^2. - Impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta se poate
declara recurs, care nu este limitat la motivele de casare prevazute in art.
304 din Codul de procedura civila, instanta putind sa examineze cauza sub toate aspectele."
2. La articolul 84 se introduce un nou alineat, al treilea, cu urmatorul cuprins:
"(3) In cazul admiterii recursului in interesul legii, instanta poate modifica sentinta sau o poate casa cu retinere si rejudeca in fond cauza. Cu toate acestea, in cazul casarii pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii."

ART. 10
Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR MARTIAN DAN Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN ------------


Sâmbătă, 16 ianuarie 2021, 04:48

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.