ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.104 din 27 iunie 2001
privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române
Textul actului publicat în M.Of. nr. 351/29 iun. 2001

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituția României, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

  1. zona de competență - suprafața din teritoriul național constituită din zona de frontieră, suprafața aeroporturilor și a porturilor situate în interiorul țării, deschise traficului internațional, Dunărea interioară și canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și zona contiguă și zona economică exclusivă ale României, în care Poliția de Frontieră Română își îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege;
  2. polițist de frontieră - funcționarul public cu statut special, înarmat, care poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite prin lege în sarcina Poliției de Frontieră Române.

Art. 2. - Poliția de Frontieră Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară și canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă și în zona economică exclusivă, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competență, în condițiile legii.

Art. 3. - (1) Activitatea Poliției de Frontieră Române constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii..(2) În toate acțiunile pe care le desfășoară în zona de competență personalul Poliției de Frontieră Române are obligația să prevină și să combată stările de pericol la adresa României, determinate de migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră.

Art. 4. - În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin Poliția de Frontieră Română cooperează cu celelalte instituții ale statului care au atribuții privind asigurarea ordinii de drept și colaborează în acest sens cu cetățenii, în condițiile legii.

Art. 5. - Poliția de Frontieră Română se organizează la nivelul județelor care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, au ca limită frontiera de stat și litoralul Mării Negre. În județele din interiorul țării, în care funcționează aeroporturi sau porturi deschise traficului internațional de persoane și mărfuri, Poliția de Frontieră Română se organizează la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat. Pentru Dunărea interioară, deschisă navigației internaționale, Poliția de Frontieră Română se organizează și la nivelul județelor Brăila și Ialomița.

CAPITOLUL II
Organizarea Poliției de Frontieră Române

SECȚIUNEA 1
Structura Poliției de Frontieră Române

Art. 6. - Poliția de Frontieră Română are următoarea structură organizatorică:

  1. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;
  2. direcții teritoriale ale poliției de frontieră;
  3. inspectoratele județene ale poliției de frontieră;
  4. sectoare ale poliției de frontieră;
  5. grupuri de nave ale poliției de frontieră;
  6. puncte ale poliției de frontieră;
  7. instituții de învățământ pentru pregătirea și specializarea personalului;
  8. alte unități.

SECȚIUNEA a 2-a
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Art. 7. - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră este unitatea centrală a Poliției de Frontieră Române, cu personalitate juridică și competență teritorială pentru întreaga zonă de responsabilitate a poliției de frontieră, care exercită conducerea și răspunde de întreaga activitate a poliției de frontieră, desfășoară activități de investigare și cercetare a infracțiunilor deosebit de grave circumscrise crimei organizate, migrației ilegale și criminalității transfrontaliere comise în zona de competență teritorială a Poliției de Frontieră, precum și orice alte atribuții date în competența sa prin lege.

Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră este condus de un inspector general, numit prin ordin al ministrului de interne.

(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncți, numiți la propunerea sa de către ministrul de interne.

Art. 9. - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră are în structura sa organizatorică direcții, servicii și birouri, înființate prin ordin al ministrului de interne.

Art. 10. - (1) În cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră funcționează Consiliul Consultativ Superior, constituit din inspectorul general, adjuncții acestuia, șefii direcțiilor teritoriale și din structura internă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și șefii instituțiilor de învățământ ale poliției de frontieră.

(2) Consiliul Consultativ Superior se întrunește o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, sub președinția inspectorului general, analizează problemele importante ale activității Poliției de Frontieră Române și adoptă recomandări, cu votul majorității membrilor.

(3) Componența, atribuțiile și funcționarea Consiliului Consultativ Superior se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general.

Art. 11. - În aplicarea legii inspectorul general emite dispoziții obligatorii pentru întregul personal din subordine, la elaborarea cărora poate consulta Consiliul Consultativ Superior al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

SECȚIUNEA a 3-a
Structurile teritoriale ale Poliției de Frontieră Română

Art. 12. - (1) La nivel teritorial Poliția de Frontieră Română organizează direcții teritoriale, inspectorate județene, grupuri de nave și sectoare ale poliției de frontieră; în punctele de trecere a frontierei de stat se organizează și funcționează puncte ale poliției de frontieră.

(2) Pentru frontiera cu fiecare stat vecin și la țărmul Mării Negre se organizează și funcționează câte o direcție teritorială a poliției de frontieră.

(3) Pe lângă fiecare direcție teritorială a poliției de frontieră funcționează câte un consiliu consultativ, constituit din șeful direcției, adjuncții acestuia și șefii inspectoratelor județene. Componența, atribuțiile și funcționarea Consiliului Consultativ se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general al poliției de frontieră.

(4) În județele care au ca limită frontiera de stat sau Dunărea interioară se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate județene ale poliției de frontieră.

(5) La țărmul Mării Negre se organizează pe grupuri de nave și funcționează componenta maritimă a Poliției de Frontieră Române, în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Constanța.

(6) În cadrul inspectoratelor județene se organizează și funcționează, la nivel teritorial, sectoare ale poliției de frontieră.

(7) Structurile teritoriale ale poliției de frontieră prevăzute la alin. (2), (4), (5) și (6) sunt conduse de un șef, ajutat de adjuncți.

(8) Șefii direcțiilor teritoriale ale poliției de frontieră sunt numiți și eliberați din funcție de către ministrul de interne la propunerea inspectorului general. Adjuncții șefilor de direcții sunt numiți și eliberați din funcție de către inspectorul general la propunerea șefilor de direcții.

(9) Șefii inspectoratelor județene, șefii grupurilor de nave, șefii de sectoare, precum și adjuncții acestora sunt numiți și eliberați din funcție de inspectorul general la propunerea șefilor direcțiilor teritoriale ale poliției de frontieră.

(10) Șefii inspectoratelor județene sunt numiți în funcție cu avizul consultativ al prefectului.

(11) Șefii punctelor poliției de frontieră sunt numiți și eliberați din funcție de către inspectorul general la propunerea șefilor de direcții sau a șefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare.

Art. 13. - Direcțiile teritoriale ale poliției de frontieră și inspectoratele județene se organizează intern, pe servicii, birouri și compartimente, după caz, prin ordin al ministrului de interne.

Art. 14. - (1) Inspectoratele județene au la nivel teritorial ca structuri de execuție sectoare și grupuri de nave, după caz, care au competență teritorială limitată.

(2) Locul de dispunere și zona de competență teritorială ale sectorului și grupului de nave, după caz, se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general.

(3) Sectorul și grupul de nave se organizează pe compartimente, ture și echipaje, conform specificului activităților, potrivit dispoziției inspectorului general.

Art. 15. - (1) În localitățile din interiorul țării, în care funcționează puncte de trecere aeroportuare sau portuare, se organizează și funcționează puncte ale poliției de frontieră.

(2) Zona de competență teritorială a poliției de frontieră în punctele de trecere a frontierei este reprezentată de suprafața aeroportului sau portului, cu platformele, imobilele și instalațiile aferente.

Art. 16. - (1) Pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, în structurile Poliției de Frontieră Române pot fi înființate și alte unități.

(2) Numărul, competența și structura organizatorică a acestor unități se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

(3) Șefii unităților înființate în condițiile alin. (1) și (2) sunt numiți și eliberați din funcție potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.

SECȚIUNEA a 4-a
Regulamente de organizare și funcționare

Art. 17. - (1) Atribuțiile Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ale unităților teritoriale subordonate se stabilesc prin regulamente de organizare și funcționare.

(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră se aprobă de ministrul de interne, iar cele ale unităților teritoriale, de către inspectorul general.

CAPITOLUL III
Raporturile dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile administrației publice

Art. 18. - (1) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cooperează cu autoritățile administrației publice centrale, organele judiciare, celelalte organe și instituții centrale ale statului, precum și cu reprezentanți ai societății civile.

(2) În plan teritorial structurile subordonate Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cooperează cu autoritățile administrației publice locale, organele judiciare, celelalte organe și instituții ale statului, cu serviciile descentralizate ale ministerelor, precum și cu reprezentanți ai societății civile.

(3) În vederea deschiderii de noi puncte de trecere a frontierei, potrivit legii, consiliile județene și consiliile locale ale municipiilor, orașelor sau comunelor solicitante vor consulta Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, vor pune la dispoziție și vor asigura spațiile și condițiile tehnice edilitare necesare în vederea funcționării lor.

Art. 19. - (1) Șefii unităților teritoriale ale poliției de frontieră prezintă informări anuale în fața consiliilor județene, municipale, orășenești sau comunale, după caz, referitoare la situația operativă la frontiera de stat și la acțiunile întreprinse.

(2) Șefii unităților prevăzute la alin. (1) pot informa, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, prefecții, președinții consiliilor județene, primarii localităților din zona de frontieră sau ai celor care au în raza teritorială aeroporturi sau porturi deschise traficului internațional de persoane și mărfuri, despre evoluția criminalității transfrontaliere și despre alte fenomene antisociale comise în zona de competență.

Art. 20. - Între autoritățile administrației publice locale și unitățile teritoriale ale poliției de frontieră se pot încheia protocoale anuale de cooperare în vederea prevenirii și combaterii faptelor antisociale.

CAPITOLUL IV
Atribuții

SECȚIUNEA 1
Atribuțiile Poliției de Frontieră Române

Art. 21. - În zona de competență Poliția de Frontieră Română are următoarele atribuții generale:

a) execută supravegherea și controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne și combate migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră în zona de competență, precum și orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat;

b) apără viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea publică și privată, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și comunității;

c) realizează controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internațional, la intrarea în și la ieșirea din zonele libere, în punctele de mic trafic și treceri simplificate sau în alte locuri, după caz, potrivit legii;

d) asigură derularea fluentă, corectă și civilizată a traficului de călători și mărfuri prin punctele de trecere a frontierei de stat, împreună cu celelalte autorități care au, potrivit legii, competențe de control privind trecerea frontierei de stat;

e) asigură controlul trecerii peste frontiera de stat, în condițiile legii, a armelor, munițiilor, armelor de panoplie și de autoapărare, munițiilor aferente acestora, substanțelor explozive și a dispozitivelor încărcate cu substanțe toxice ori radioactive;

f) supraveghează, prin observare directă permanentă, spațiul aerian adiacent frontierei de stat și mării teritoriale;

g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor cu privire la frontiera de stat și la controlul trecerii frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state, cu organizații internaționale sau regionale;

h) asigură supravegherea și controlul semnelor de frontieră;

i) organizează și realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunități de state, conform înțelegerilor bi- sau multilaterale la care România este parte;

j) organizează acțiuni pentru descoperirea și identificarea persoanelor care au încălcat sau despre care se dețin date că intenționează să încalce normele regimului juridic al frontierei de stat, precum și alte prevederi legale stabilite în competență; desfășoară activități pentru constatarea faptelor penale și efectuează cercetări în legătură cu acestea, conform legii;

k) culege, stochează, prelucrează, valorifică și face schimb de date și informații, în condițiile stabilite de lege pentru Poliția Română, în scopul exercitării atribuțiilor legale, cu autoritățile publice interesate, pe bază de protocol, și cu organisme similare din alte state, pe baza înțelegerilor la care România este parte;

l) constată contravențiile și aplică sancțiunile contravenționale, potrivit legii;

m) coordonează activitățile personalului celorlalte instituții sau ale agenților economici care, potrivit legii, își desfășoară activitatea în punctul de trecere a frontierei de stat, în legătură cu trecerea frontierei de stat, și urmărește respectarea legii de către întregul personal din punctul de trecere;

n) introduce date și exploatează datele introduse în Sistemul de informare național privind circulația persoanelor și bunurilor prin frontieră (SIF), în scopurile și în condițiile prevăzute de lege;

o) asigură menținerea ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorități ale statului participă la astfel de acțiuni în localitățile din zona de frontieră;

p) participă, împreună cu alte formațiuni ale Ministerului de Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naționale, cu unități de protecție civilă și cu alte autorități prevăzute de lege, la activitățile de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, calamități naturale și catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

r) participă, împreună cu autoritățile teritoriale pentru protecția mediului și cu organele de frontieră ale statelor vecine, după caz, la luarea măsurilor necesare pentru prevenirea riscurilor ecologice și a producerii daunelor, precum și, în caz de accidente care afectează factorii de mediu, la eliminarea efectelor acestora;

s) exercită orice alte atribuții stabilite prin lege.

Art. 22. - În zona de competență pe apă Poliția de Frontieră Română are și următoarele atribuții specifice:

  1. supraveghează și asigură respectarea drepturilor statului român în apele din zona de competență;
  2. previne și combate pirateria, acțiunile teroriste și faptele circumscrise crimei organizate în apele aflate sub jurisdicția statului român;
  3. execută, direct sau împreună cu autoritatea vamală, controlul navelor și ambarcațiunilor despre care se dețin date și informații că desfășoară activități ilegale în zona de competență ori sunt surprinse desfășurând asemenea activități;
  4. execută controlul navelor și al ambarcațiunilor împreună cu unitățile teritoriale pentru protecția mediului în caz de evacuare a apelor uzate în emisar sau în caz de producere a unei poluări accidentale;
  5. participă la supravegherea, controlul și asigurarea protecției și conservării fondului cinegetic și piscicol natural, prin prevenirea și combaterea vânatului și pescuitului ilegal, precum și a exploatării ilegale a altor resurse biologice și nebiologice din apele aflate în zona de competență;
  6. caută navele aflate în pericol în apele din zona de competență și în marea liberă și participă la salvarea echipajelor acestora în caz de necesitate, iar la solicitare desfășoară acțiuni de salvare a navelor și a încărcăturii lor, conform dreptului maritim internațional;
  7. execută supravegherea și participă la controlul pentru respectarea normelor privind ordinea și siguranța navigației în apele din zona de competență și în porturi, în colaborare cu organele zonale ale căpităniilor de port;
  8. interzice, direct sau cu participarea, la cerere, a unităților de nave ale Ministerului Apărării Naționale, accesul navelor străine în anumite zone, sectoare sau raioane ale mării teritoriale și căilor navigabile fluviale aflate sub jurisdicția statului român, prin suspendarea temporară a dreptului de trecere inofensivă, conform legii;
  9. asigură protecția și participă la apărarea obiectivelor de importanță deosebită aflate în apele din zona de competență, în colaborare cu unitățile de nave ale Ministerului Apărării Naționale, cu alte forțe, în conformitate cu planurile aprobate din timp.

SECȚIUNEA a 2-a
Dispoziții speciale privind efectuarea cercetării penale de către polițiștii de frontieră

Art. 23. - (1) Prin dispoziție a inspectorului general al poliției de frontieră sunt desemnați polițiștii de frontieră care efectuează cercetarea penală, potrivit legii.

(2) În îndeplinirea activităților specifice polițistul de frontieră are competența teritorială corespunzătoare unității poliției de frontieră din care face parte.

(3) În caz de continuare a unei măsuri sau activități specifice polițistul de frontieră poate acționa și în zona de competență teritorială a altor unități ale poliției de frontieră, comunicând despre aceasta unității competente.

(4) În caz de detașare sau de misiune ordonată în zona de competență a unei alte structuri a Poliției de Frontieră Române, polițistul de frontieră are competența teritorială stabilită pentru acea unitate.

(5) În îndeplinirea atribuțiilor generale polițistul din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră are competență teritorială generală.

Art. 24. - (1) În punctele de trecere a frontierei de stat, în apele de frontieră, pe Dunărea interioară, canalul Sulina și brațul Tulcea, în apele maritime interioare, marea teritorială, în zona contiguă și în zona economică exclusivă organele de cercetare ale poliției de frontieră efectuează cercetarea penală pentru orice infracțiune care nu este dată în mod obligatoriu în competența altor organe de cercetare.

(2) Competența polițistului de frontieră prevăzută la alin. (1) este asigurată și în situațiile de extindere a cercetărilor de pe apă la cele de pe uscat. În aceste situații polițistul de frontieră colaborează cu organele competente, potrivit legii.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru constatarea infracțiunilor de frontieră și a infracțiunilor din domeniul criminalității transfrontaliere și efectuarea cercetărilor în legătură cu acestea polițiștii de frontieră pot depăși zona de competență, acționând, împreună cu organele specializate ale poliției, pe întregul teritoriu al țării.

SECȚIUNEA a 3-a
Cooperarea

Art. 25. - (1) Cooperarea dintre Poliția de Frontieră Română și celelalte structuri ale Ministerului de Interne

pentru securizarea frontierei de stat și combaterea criminalității transfrontaliere se realizează pe baza ordinului ministrului de interne.

(2) În cazul unor acțiuni comune, maritime sau fluviale, ale navelor Poliției de Frontieră Române cu cele ale Marinei Militare din Ministerul Apărării Naționale, acestea din urmă vor avea la bord un ofițer de la poliția de frontieră și vor arbora pavilionul distinctiv al Poliției de Frontieră Române. În aceste situații navei Marinei Militare i se conferă autoritatea și drepturile Poliției de Frontieră Române.

(3) Căpităniile de port vor informa structurile teritoriale ale Poliției de Frontieră Române numai în cazul în care navele nu îndeplinesc condițiile legale de ieșire/intrare din/în porturile în care acestea își desfășoară activitatea.

Art. 26. - Poliția de Frontieră Română cooperează cu instituții similare din alte state și cu organisme internaționale de poliție în baza înțelegerilor la care România este parte.

CAPITOLUL V
Drepturi și obligații

SECȚIUNEA 1
Drepturile polițistului de frontieră

Art. 27. - În exercitarea atribuțiilor ce îi revin în zona de competență polițistul de frontieră este învestit cu exercițiul autorității publice și are următoarele drepturi:

a) să legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale privind frontiera de stat ori a căror prezență în zona de frontieră este suspectă și să ia măsurile legale ce se impun;

b) să conducă la sediul poliției de frontieră pe cei care prin acțiunile lor periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori ale statului de drept, persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale la frontiera de stat, persoanele a căror identitate nu a putut fi stabilită, precum și urmăriții general și internațional; să verifice situația acestora și să ia, după caz, măsurile legale în cel mult 24 de ore, cu respectarea dreptului la apărare;

c) să cerceteze suprafețele de teren, căile de comunicații și construcțiile izolate, să intre, pentru îndeplinirea atribuțiilor, în incinta agenților economici și a instituțiilor publice, indiferent de deținător sau de proprietar, la bordul navelor și aeronavelor române sau străine, cu respectarea dispozițiilor legale; accesul în instituțiile care desfășoară activități în legătură cu siguranța națională se face cu aprobarea șefilor instituțiilor respective;

d) să invite la sediul poliției de frontieră persoanele a căror prezență este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției de frontieră, prin aducerea la cunoștință acestora, în scris, a scopului și motivului invitației;

e) să efectueze controlul persoanelor și al bagajelor, precum și al autovehiculelor, mijloacelor de transport feroviare, navelor sau aeronavelor, atunci când există indicii temeinice că săvârșirea unei infracțiuni la regimul frontierei de stat este iminentă și că persoana sau bunurile căutate se află în zona controlată;

f) să folosească orice mijloc de transport și de telecomunicație, indiferent de proprietar sau de deținător, cu excepția celor aparținând Corpului diplomatic sau consular, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare și care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile ocazionate de folosirea acestor mijloace vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, și vor fi suportate din fondurile Poliției de Frontieră Române, urmând să fie recuperate, potrivit legii, de la persoanele care au determinat intervenția;

g) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun, mijloacele de transport feroviare și navale, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimației de serviciu;

h) să poarte asupra sa armamentul și muniția necesară și să folosească pentru îndeplinirea misiunilor autovehicule, nave, ambarcațiuni, elicoptere și alte mijloace de transport cu sau fără însemnele distinctive ale Poliției de Frontieră Române; în funcție de situație polițistul de frontieră poate folosi girofarurile din dotarea mijloacelor de transport;

i) să utilizeze, în raport cu natura și cu gradul de împotrivire a persoanei care a săvârșit o faptă ilegală, forța fizică și mijloacele specifice din dotare, inclusiv câinii de serviciu; folosirea acestora se va face cu respectarea strictă a legii;

j) să folosească banca de date a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;

k) să interzică accesul sau să înlăture persoanele care au intrat în perimetrul punctului de trecere a frontierei de stat ori se află în apropierea acestuia și care prin prezența lor sau prin activitățile desfășurate împiedică, sub orice formă, derularea normală a traficului de frontieră;

l) să efectueze controale și să participe la razii, independent sau în colaborare cu organele locale ale poliției, când există indicii cu privire la săvârșirea de infracțiuni la regimul frontierei de stat ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din aceste infracțiuni;

m) să stabilească, împreună cu autoritățile administrației publice locale, măsuri de limitare temporară a circulației persoanelor și mijloacelor de transport în apropierea frontierei de stat, în raioanele în care se desfășoară sau urmează să se desfășoare acțiuni specifice; aceste limitări vor fi aduse la cunoștință cetățenilor prin grija prefecților și primarilor;

n) să solicite sprijinul cetățenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea și conducerea la sediile poliției de frontieră a persoanelor care au săvârșit fapte ilegale ori a căror identitate nu a putut fi stabilită, pentru luarea măsurilor ce se impun, potrivit legii;

o) să oprească, să controleze, să rețină, să conducă și să cerceteze în porturile României navele, ambarcațiunile și persoanele care au încălcat regimul juridic al frontierei de stat și al mării teritoriale sau drepturile României în zona contiguă ori în zona economică exclusivă;

p) să acționeze pentru oprirea și controlul oricărei nave suspecte, la solicitarea organelor abilitate sau din proprie inițiativă, în situația în care se dețin informații referitoare la implicarea acesteia în activități ilegale în apele aflate în zona de competență, informând de îndată celelalte instituții cu competențe în domeniu; întreaga răspundere privind consecințele ce decurg din oprirea nejustificată a navei revine solicitantului;

r) să folosească armamentul de la bordul navelor proprii împotriva navelor și ambarcațiunilor care au încălcat legislația română, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

s) să exercite orice alte drepturi și să îndeplinească orice alte îndatoriri prevăzute de lege.

SECȚIUNEA a 2-a
Obligațiile polițistului de frontieră

Art. 28. - (1) Polițistul de frontieră este obligat, în domeniul său de activitate, să ia măsurile necesare de înlăturare a pericolelor care amenință ordinea publică sau siguranța persoanelor, în toate situațiile în care ia cunoștință direct ori când este sesizat despre acestea.

(2) Când ia cunoștință de existența unei infracțiuni flagrante polițistul de frontieră este obligat să intervină și în afara orelor de program, a atribuțiilor de serviciu și a competenței sale, pentru încheierea actelor prevăzute în Codul de procedură penală.

(3) Când situația impune să acționeze în afara competenței sale polițistul de frontieră procedează ca și acea autoritate în a cărei competență intră soluționarea cauzei.

Despre acțiunea sa polițistul de frontieră informează de îndată autoritatea competentă. Dacă autoritatea competentă nu poate să intervină în timp util, polițistul de frontieră îndeplinește toate actele și faptele prevăzute de lege în competența acelei autorități. Acțiunea acestuia încetează în momentul în care intervine autoritatea competentă.

Art. 29. - Activitățile prevăzute la art. 27 lit. c), e), l), o) și p) nu au caracterul unei percheziții prevăzute în Codul de procedură penală.

Art. 30. - (1) În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul de frontieră este obligat în prealabil să își decline calitatea și să prezinte insigna de polițist și legitimația de serviciu, cu excepția situațiilor în care rezultatul acțiunii este periclitat.

(2) La intrarea în acțiune sau la începutul intervenției ce nu suferă amânare polițistul de frontieră este obligat să se prezinte, iar după încheierea oricărei acțiuni sau intervenții să se legitimeze și să declare funcția și unitatea de poliție de frontieră din care face parte.

Art. 31. - (1) Pentru împiedicarea și neutralizarea acțiunilor agresive ale persoanelor descoperite că au săvârșit infracțiuni sau contravenții la regimul frontierei de stat ori că au tulburat ordinea și liniștea publică în zona de competență, acțiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale, polițiștii de frontieră pot folosi scuturi de protecție, căști cu vizor, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrostatică, cătușe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, arme cu glonț de cauciuc, câini de serviciu, precum și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața persoanei și nu îi produc acesteia vătămări corporale grave.

(2) Mijloacele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite împotriva persoanelor care:

a) întreprind acțiuni care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea și bunurile altor persoane;

b) pun în pericol activitățile ce se desfășoară în punctul de trecere a frontierei de stat;

c) ultragiază persoanele cu funcții ce implică exercițiul autorității publice.

(3) Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) împotriva participanților la acțiunile agresive se va face în mod gradual, după atenționarea prealabilă asupra uzului unor asemenea mijloace și după lăsarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și părăsirea zonei, după caz.

(4) Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) nu trebuie să depășească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor agresive.

SECȚIUNEA a 3-a
Folosirea armamentului

Art. 32. - (1) În caz de necesitate și atunci când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă, polițistul de frontieră poate folosi forța armelor albe sau a armelor de foc, în condițiile și în situațiile prevăzute de Legea privind regimul armelor de foc și al munițiilor și de prezenta ordonanță de urgență.

(2) Uzul armamentului din dotare, în condițiile și în situațiile prevăzute de lege, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu este considerat legitim.

Art. 33. - Pentru oprirea sau reținerea navelor ori a ambarcațiunilor care au încălcat legislația României în apele din zona de competență, precum și a celor care încearcă să fugă de sub escortă, navele și ambarcațiunile Poliției de Frontieră Române pot folosi armamentul de bord sau individual din dotare, în următoarele situații:

  1. pentru somarea de oprire și reținere a navelor și ambarcațiunilor;
  2. direct, fără somație, împotriva navelor și ambarcațiunilor în anumite situații prevăzute de lege.

Art. 34. - Executarea focului cu armamentul de bord, cu somație, se efectuează astfel:

  1. după ce au fost epuizate somațiile legale transmise prin toate mijloacele de comunicare radio, optico-vizuale și acustice, iar nava sau ambarcațiunea urmărită continuă să le ignore, comandantul navei Poliției de Frontieră Române procedează la executarea focului de avertisment în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță de urgență;
  2. în cazul în care, după executarea somației legale și a focului de avertisment, nava în cauză nu se supune, se va folosi armamentul de bord după ce în prealabil a fost avertizat echipajul acesteia să se deplaseze spre partea din față a navei, prin somația: "Părăsiți pupa, vom deschide foc în plin!" După ce s-a convins că avertismentul a fost înțeles nava Poliției de Frontieră Române va deschide foc în plin de la mică distanță asupra părții din spate a navei urmărite, căutându-se pe cât posibil lovirea aparatului propulsor. Întreaga răspundere pentru nesupunerea la somație și pentru consecințele ce decurg din ignorarea avertismentelor navei Poliției de Frontieră Române revine comandantului navei urmărite sau înlocuitorului legal al acestuia.

Art. 35. - Navele Poliției de Frontieră Române pot executa foc cu armamentul de bord, fără somație, în următoarele situații:

  1. împotriva navelor străine care atacă nave românești;
  2. împotriva navelor urmărite care ripostează cu foc de armă sau manevrează astfel încât securitatea navei Poliției de Frontieră Române este pusă în pericol;
  3. împotriva submarinelor sau altor vehicule submersibile străine care navighează în marea teritorială în imersiune sau la cotă periscopică;
  4. împotriva navelor străine care atacă alte nave în apele naționale navigabile;
  5. împotriva navelor străine care desfășoară acțiuni ce pun în pericol securitatea insulelor artificiale, a conductelor și cablurilor submarine, a instalațiilor portuare, a localităților și obiectivelor economice de pe litoral și a celor situate pe malurile apelor de frontieră;
  6. împotriva grupurilor de oameni sau nave înarmate care pătrund în apele din zona de competență a României și ripostează sau încearcă să riposteze cu arme de foc.

Art. 36. - (1) Navele Poliției de Frontieră Române execută focul de avertisment și focul în plin, astfel încât să evite încălcarea prin foc de armă a teritoriului statului vecin.

(2) După executarea focului în plin sau în caz de abordaj comandantul navei Poliției de Frontieră Române se va conforma întocmai reglementărilor internaționale privind salvarea vieții omenești pe mare sau pe fluviu.

Art. 37. - În cazul ambarcațiunilor sau al altor mijloace plutitoare de dimensiuni reduse executarea focului cu sau fără somație va fi efectuată cu respectarea reglementărilor privind regimul armelor de foc și al munițiilor și a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.

Art. 38. - Fiecare situație în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgență în mod ierarhic. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane ori avarierea gravă a unei nave sau aeronave, fapta se comunică de îndată procurorului competent.

CAPITOLUL VI
Personalul Poliției de Frontieră Române

Art. 39. - (1) Personalul Poliției de Frontieră Române se compune din polițiști de frontieră, alți funcționari publici și personal contractual.

(2) Poliția de Frontieră Română își asigură personalul necesar dintre absolvenții instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne și personal selecționat și transferat de la alte instituții.

(3) Polițiștilor de frontieră le sunt aplicabile prevederile Legii privind statutul polițistului.

(4) Funcționarilor publici le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și alte reglementări specifice.

(5) Personalul contractual este supus dispozițiilor Codului muncii și celorlalte norme legale referitoare la

drepturile și îndatoririle acestuia, în măsura în care prin prezenta ordonanță de urgență nu se dispune altfel.

CAPITOLUL VII
Asigurarea logistică, materială și financiară

Art. 40. - (1) Poliția de Frontieră Română poate deține în folosință imobile, armament, muniție, echipamente și aparatură tehnică specifică, necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege.

(2) Poliția de Frontieră Română poate să închirieze, în condițiile legii, imobile sau părți din acestea, disponibile, aflate în administrarea sa și în proprietatea publică a statului, prin licitație publică, potrivit legii.

(3) Poliția de Frontieră Română va reține o cotă de 50% din chiria prevăzută în contractele de închiriere, diferența urmând să fie vărsată la bugetul de stat.

(4) Sumele reținute se constituie în venituri extrabugetare, cu titlu permanent, și vor fi utilizate pentru întreținerea, repararea și modernizarea imobilelor aflate în administrarea Poliției de Frontieră Române. Sumele rămase necheltuite la sfârșitul fiecărui an se reportează în anul următor, având aceeași destinație.

(5) Unitățile Poliției de Frontieră Române utilizează un parc propriu de nave, ambarcațiuni, elicoptere, autovehicule, animale de serviciu și alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.

(6) Pe lângă unitățile Poliției de Frontieră Române se pot constitui secții sau asociații sportive, gospodării-anexe, precum și cabinete medicale care să asigure asistența medicală la locul permanent de muncă.

(7) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și unitățile subordonate pot deține în folosință baze de tratament și unități de cazare a personalului și a membrilor de familie ai acestuia pe timpul cât se află în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.

Art. 41. - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și unitățile subordonate au în folosință locuințe de serviciu, de intervenție și sociale ce pot fi repartizate personalului propriu și familiilor acestuia.

Art. 42. - (1) Dotarea Poliției de Frontieră Române se realizează de Ministerul de Interne în funcție de fondurile alocate cu această destinație prin legea bugetului de stat și din alte surse, potrivit legii.

(2) Dotarea Poliției de Frontieră Române se realizează din producție internă și din import.

CAPITOLUL VIII
Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 43. - (1) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră editează revista "Frontiera", publicație ilustrată de analiză, cultură, opinie și informare privind paza și controlul trecerii frontierei de stat a României.

(2) Cheltuielile de finanțare a publicației prevăzute la alin. (1) se realizează din venituri extrabugetare și din credite acordate de la bugetul de stat. O parte din veniturile revistei se pot obține din publicitate.

Art. 44. - (1) Poliția de Frontieră Română poate asigura, la cererea agenților economici interesați, paza transportului pe apă al unor valori importante, precum și a transportului armelor, munițiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substanțelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanțe periculoase.

(2) Unitățile care beneficiază de paza asigurată potrivit prevederilor alin. (1) încheie contracte de prestări de servicii cu structurile teritoriale ale Poliției de Frontieră Române, la nivelul structurii care are organ financiar propriu.

(3) Serviciul de asigurare a pazei transporturilor pe apă se efectuează contra cost, conform tarifelor legale. Veniturile realizate din paza executată de Poliția de Frontieră Română se rețin integral de către aceasta ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor materiale și de capital. Sumele rămase necheltuite la sfârșitul fiecărui an se reportează în anul următor, având aceeași destinație.

Art. 45. - În fiecare an la data de 24 iulie se sărbătorește Ziua Poliției de Frontieră Române.

Art. 46. - Ținuta, însemnele, forma și conținutul insignei și ale documentelor de legitimare ale polițiștilor de frontieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 47. - Structura unităților Poliției de Frontieră Române și posturile de personal pentru fiecare unitate se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, în raport cu efectivele aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 48. - În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență posturile de militari în termen și militari angajați cu contract din structurile Poliției de Frontieră Române se înlocuiesc cu posturi de polițiști de frontieră.

Art. 49. - Personalul Poliției de Frontieră Române care își desfășoară activitatea în legătură cu paza și controlul trecerii frontierei de stat beneficiază de o indemnizație de frontieră de până la 20% din salariul de bază.

Art. 50. - Personalul Poliției de Frontieră Române, ambarcat pe nave sau aeronave destinate îndeplinirii unor misiuni de pază și control al trecerii frontierei de stat, precum și personalul îmbarcat în scopul îndeplinirii acestor misiuni beneficiază de sporurile prevăzute de lege pentru personalul navigant.

Art. 51. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență orice alte dispoziții contrare se abrogă.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministru de interne,
Nicolae Berechet,
secretar de stat

Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

București, 27 iunie 2001.
Nr. 104.


Joi, 21 noiembrie 2019, 01:42

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.