Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Proceduri parlamentare > Proces legislativ la Camera Deputatilor > Pl-x 76/2018 > Consultare publica Versiunea pentru printare

Opinii si sugestii depuse pentru Pl-x nr. 76/2018
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

1. Marian Ambrozie ambrozie_m@yahoo.com Marți, 13 mar 2018, 13:11
  se impune inlocuirea caii de atac a recursului cu apelul, deoarece recursul nu (mai) este cale de atac devolutiva, putand fi exercitata doar pentru motivele de nelegalitate prevazute de art. 488 CPC, astfel ca in materia contenciosului administrativ practic se restrange, atat nejustificat cat si nelegal, liberul acces la justitie, prin eliminarea dublului grad de jurisdictie.
A fost o „scapare” de armonizare a Legii nr 544 cu noul cod de procedura civila, deoarece vechiul cod prevedea in art. 301.1 posibilitatea instantei de recurs sa analizeze pricina sub toate aspectele, daca hotararea atacata nu era supusa apalului
2. Ioan Bucșa ioanbucsa75@yahoo.ro Marți, 13 mar 2018, 14:13
  Ar trebui reformulat și textul art. 7 alin. 6 care vorbește despre conciliere in cazul litigiilor comerciale, însă nu mai există conciliere in prezent, nici litigii comerciale.
De asemenea, pentru că termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 11 curge de la date ce vizează modul de rezolvare a plângerii prealabile sau incheierea procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative, există dificultăți în a aplica prescripția în litigiile privind executarea/nulitatea/rezilierea contractelor administrative, respectiv de achiziții publice pentru că fie nu mai există procedura concilierii, fie potrivit art. 53 alin. 7 din Legea 101/2016(introdus prin OUG 107/2017) nu mai este necesară nici parcurgerea unei proceduri prealabile!!! Deci, de când începe să curgă termenul de prescripție!? În practică se vine după ani de zile cu cereri de penalități de întârziere la facturi achitate de autorități cu intârziere, penalități ce sunt mai mari decât debitul principal…tot să fii parte în contracte de administrative și să nu,și execute la timp obligațiile autoritățile, cum fac de obicei din cauza alocării deficitare de fonduri!
Mai sunt și alte dispoziții cu probleme de care văd că nu s-a atins initiatorul și care ar trebui reformulate, cum ar fi: Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 797/2007 (, cu modificările ulterioare, a constatat că dispozițiile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituționale în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Poate cu ajutorul acestui site va lua act și va îmbunătăți inițiativa legislativă

Văd că se mai adaugă la lit.c) a art. 2 , la sfârșit că: litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competența instanțelor de drept comun!!! Păi această dispoziție trebuie coroborată și cu celelalte dispoziții din lege care fac trimitere la contractele administrative, cum ar fi art. 7 alin.7 lit. c,d,e, art. 11 al,1 lit. e
Această modificare va crea numai probleme în practică: dacă e contract doar administrativ se judecă la instanțele de drept comun, deci judecătorie sau tribunal in primă instanță în funcție de valoarea pretentiilor și va avea și apel și recurs!!??; dacă e și contract de achiziție publică atunci e de competența tribunalului, la contencios administrativ și are doar recurs că așa spune Legea 101/2016. Dacă se cere anularea contractului administrativ, e de competența tribunalului, la contencios administrativ, atacabil doar cu recurs; dacă litigiul privește executarea contractului(nu de achizitie publică), atunci nu mai e de contencios administrativ!!?? Păi unde e aplicarea unitară a legii!?

În expunerea de motive, pt. modificarea lit.c) a art. 2 se arată că „problematica de soluționat în ce privește executarea și încetarea contractelor de achiziții nu este diferită de a celor de drept comun, iar în prezent tribunalele judecă pretenții sub 100 lei rezultate din acorduri cadru și alte tipuri de contracte”.
Păi dacă e vorba de achiziții publice și acorduri cadru, atunci să se modifice art. 53 din Legea 101/2016 : (1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin complete specializate în achiziții publice.
Dar nu așa se degreavează instanțele, pentru că litigiile alea de 100 lei despre care vorbește legiuitorul și care vrea să fie judecate potrivit dreptului comun vor avea apel și recurs onor Curții Constituționale, că doar sunt evaluabile în bani. Deci…mai multe litigii și mai mulți judecători implicați în cauze de 100 lei!!!
Dar executarea contractului nu vizează doar sume de bani, penalități, ci și tot felul de chestiuni ce au legătură cu procedura achizițiilor: autoritatea nu pune la dispoziție ceva prevăzut in contract sau în legislatia achizițiilor, autoritatea nu vrea să facă recepția, nu intocmește procesul verbal de recepție și altele asemenea, unde autoritatea trebuie obligată să facă ceva; pe lângă faptul că aceste chestiuni presupun cunoașterea temeinică a legislatiei achizițiilor publice, mai se pune și problema punerii in executare a hotărârilor care ar trebui să se facă conform Legii 554/2004 și nu potrivit dreptului comun
3. Ioan Bucșa ioanbucsa75@yahoo.ro Marți, 13 mar 2018, 14:52
  Și art. 18 alin. 4 lit. c,d, e și alin. 5 referirea la lit. c dacă se dorește eliminarea din sfera contenciosului administrativ a litigiilor privind executarea, încetarea contractelor administrative( dar care apreciez că nu este oportună, ci va crea probleme și va greva mai mult instanțele, mai ales că autoritățile formulează toate căile de atac, apel, recurs de frica Curții de Conturi, grevând bugetele acestora cu cheltuieli de judecată foarte mari).

Părerea mea că ar trebui menținute termenele de prescripție și decădere de 6 luni și un an(art. 7 și 11), mai clar reglementate, când/cum incep să curgă, iar prescripția să poată fi invocată și din oficiu de instanță, având în vedere că pretențiile vizează de obicei banul public și nu trebuie așteptat ani de zile ca să vii să ceri penalități imense!!! Dar dacă se dorește ca executarea/încetarea contractelor administrative să fie date în competența instanțelor de drept comun, atunci ele vor fi supuse dispozițiilor privind prescipția din Codul civil, unde termenele sunt mai lungi, iar prescripția nu e de ordine publică.

Să se introducă un text în lege, eventual să se modifice art. 20 alin. 1 in sensul că toate hotărârile, inclusiv incheierile premergătoare, pronunțate de instanța de contencios se atacă cu recurs, respectiv să se reglementeze situația expusă în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 17/2017, prin care s-a admis recursul în interesul legii și, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, s-a stabilit că împotriva hotărârilor pronunțate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepția cazului prevăzut de dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
4. Ioan Bucșa ioanbucsa@yahoo.ro Marți, 13 mar 2018, 15:22
  Dacă se dorește o reală degrevare a instanțelor/judecătorilor ar trebui modificat art. 20(precum și cele din Legea 101/2016 și alte legi speciale) unde să se prevadă că hotărârile(toate, și incheierile) se atacă numai cu apel, iar doar cele pronunțate de curțile de apel se atacă cu recurs la ICCJ.
Rațiunea unei astfel de modificări rezidă și din faptul că în apel motivele și probatoriul nu sunt limitate ca în cazul recursului; or, de cele mai multe ori, se invocă și se ajunge in practică in recurs să se reaprecieze situația de fapt pe baza probelor administrate la fond și în recurs doar inscrisuri, ceea ce nu se incadrează în motivele de recurs ale art. 488 C.pr.civ.-cum ar fi aprecierea pagubei in situatia suspendării efectelor actului administrativ, aprecierea realității unor operațiuni în cazul litigiilor fiscale, aprecierea modului de îndeplinire a obligațiilor în cazul litiilor contractuale, aprecierea cuantumului despăgubirilor materiale, dar mai ales a celor morale care nu prea pot fi cenzurate in recurs pentru că vizează temeinicia aprecierii judecătorului de la prima instanță(iar când se dau daune morale imense, nu prea există temei să le micșorezi în recurs).
Nu de puține ori, prima instanță nu manifestă rol activ, iar litigiile se judecă doar pe baza unor inscrisuri depuse de părți, iar apoi, deși prin recurs se invocă chestiuni pertinente, instanța nu poate completa probatoriul cu un simplu interogatoriu, un martor sau o completare la expertiză, pentru că în recurs se depun doar inscrisuri.
5. Ioan Bucșa ioanbucsa75@yahoo.ro Marți, 13 mar 2018, 15:43
  Dacă se insistă pe judecarea cauzelor privind executarea/interpretarea/încetarea contractelor administrative(inclusiv a celor de achiziție publică reglementate de Lg. 101/2016), atunci la art. 2 lit. c și/sau art. 8 alin.2 să se prevadă că aceste litigii se judecă de instanțele de drept comun, în funcție de caracterul evaluabil sau neevaluabil al obiectului cererii, dar după procedura și în condițiile prevăzute de Legea 554/2004, respectiv Legea 101/2016. În felul acesta se aplică termenele de precripție și decădere din Legea 554/2004, soluțiile ce le poate pronunța instanța, rămâne doar calea de atac a recursului (nu apel urmat de recurs atunci când obiectul este evaluabil în bani), modul de punere in executare a hotărârilor aspect important atunci când obiectul acțiunii este obligație de a face, ș.a.
6. Ioan Bucșa ioanbucsa75@yahoo.ro Marți, 20 mar 2018, 09:56
  Consider că dacă se dorește cu adevărat urgentarea procedurilor în contenciosul administrativ, atunci să nu mai fie recursul calea de atac, ci apelul, doar hotărârile curților de apel în primă instanță să fie atacabile cu recurs la ICCJ
Și în alte materii la fel de importante și tehnice apelul este calea de atac, cum ar fi insolvență, drept societar, dreptul muncii
Cu aceiași judecători s-ar putea face mai multe completuri de apel decât cele de recurs
În apel se poate completa cu ușurință probatoriul(un supliment de expertiză, un interogatoriu, o reaudiere de martor), iar astfel deciziile luate ar fi mai temeinice; în recurs nu se poate face decât ca urmare a casării, de obieci cu trimitere spre rejudecare, dar trebuie să te incadrezi in motivele limitativ prevăzute de art. 488 C.pr.civ. , în timp ce in apel nu sunt limitate motivele. Astfel, reformarea unei sentințe se face mult mai ușor/rapid în apel decât în recurs și doar intr-un singur ciclu procesual
În felul acesta s-ar răspunde mai bine dezideratului privind accesul mai facil la justiție.
În foarte multe cauze soluțiile sunt date in baza reaprecierii probelor, or in recurs nu se poate face acest lucru deoarece nu constituie motiv de recurs...de ex: dacă se dau daune morale nejustificat de mari, nu prea ai motiv să le cenzurezi in recurs, de asemenea in contractele administrative in ceea ce privește indeplinirea obligatiilor contractuale, în fiscal în aprecierea realității unei tranzacții, în aprecierea pagubei iminente pentru suspendarea executării actului administrativ fiscal
7. Ioan Bucșa ioanbucsa75@yahoo.ro Miercuri, 21 mar 2018, 12:03
  După noua formă a art. 54 alin. 2 a Legii 340/204 adoptată de Camera Deputaților , in care și în apel se judecă tot cu 3 judecători, dacă rămân așa și propunerile la Legea 554/2004, niciodată nu va mai fi celeritate pentru litigiile privind executarea contractelor evaluabile în bani, vor avea și apel și recurs și vor intra 7 judecători pentru un litigiu de 100 lei. Trăim în România
8. Ioan Bucșa ioanbucsa@yahoo.ro Joi, 05 apr 2018, 09:02
  Având în vedere că în aceste zile se discută din nou despre modificarea legilor privind achizițiile publice, deci inclusiv despre Legea 101/2016, vă rog respectuos să nu bulversați contenciosul administrativ cu scoaterea din competența acestuia a dosarelor privind executarea/interpretarea/încetarea contractelor administrative.
În contenciosul administrativ se judecă mai rapid, mai profesionist, doar cu o singură cale de atac-recursul; nu dați în competența judecătoriilor de la cucuieții din deal aceste litigii care au o anumită specificitate, reclamă o anumită specializare a judecătorului în contencios administrativ, într-un contract administrativ primează interesul public, părțile nu sunt pe același picior de egalitate.
Instanțele de contencios administrativ nu sunt aglomerate din cauza acestor litigii, ci din alte cauze, cum ar fi legile salarizării care se schimbă prea des și nu intotdeauna bine, modificările nu sunt coordonate cu alte dispoziții din legi speciale; de asemenea sunt aglomerate din cauza actelor administrative întocmite de primari care nu au minime cunoștințe de contencios administrativ și iau tot felul de măsuri populiste sau de altă natură, iar Curtea de Conturi vine peste ei și îi obligă să promoveze acțiuni de anulare a propriilor acte, de recuperare prejudicii, a unor sume de bani pe care le-au dat fără temei-iar aceste acțiuni și căile de atac sunt foarte prost făcute, special ca să se piardă procesele, că doar n-o să-și dea în cap singuri domnii primari.
Mai bine v-ați gândi la un mod mai eficient de acțiune din partea Curții de Conturi, eventual să promoveze ei acele acțiuni în anulare acte/contracte nelegale și recuperare prejudicii; în felul acesta, domnii primari și alte autorități se vor gândi de două ori când vor da sporuri salariale ilegale, când vor atribui contracte pe ochi dulci, când vor urmări executarea contractelor, pentru că nu va mai fi lăsat la mâna lor modul de remediere a abaterilor descoperite de Curtea de Conturi, nu vor mai putea formula acțiuni/căi de atac informe, după împlinirea termenului de decădere/prescripție, fără un probatoriu solid, în conivență cu partea adversă!!!