Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 05-06-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 5, 1997

3. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.16/1994, Legea arendării. (amânarea votului final).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

În continuare, revenim la dezbaterea proiectului de Lege modificarea și completarea Legii nr.16 din 1994 Legea arendei, de unde am rămas data trecută. Dezbaterile s-au întrerupt la pct.1.

Astăzi este ziua Înălțării Domnului și domnul deputat Lădariu dorește să facă o intervenție scurtă. Vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Eroi au fost, eroi sunt încă, și-or fi cât neamul românesc."

În a cincea zi a lui Cireșar aflându-ne azi, la Înălțarea Domnului, noi, românii, ne sărbătorim, prin tradiție, eroii neamului.

Santinele la granița dăinuirii noastre, ei și-au așezat numele în Cartea de aur și de foc a memoriei veșnice. Ei, cei din oștirea română, simbol al onoarei unei națiuni, au așezat mai presus de orice cauza mare, națională.

În vaierul încercărilor, sub roiuri de gloanțe, ei au înfruntat moartea și soarta și s-au aruncat în uraganul de foc, la Posada și Podu Înalt, la Codrii Cosminului și Călugăreni, la Plevna, Grivița și Smârdan, la Mărășești, Mărăști și Oituz, la Cotul Donului și în Stepa Calmucă, la Odesa și Oarba de Mureș, la Budapesta și în Munții Tatra. Când se dărâma cerul vitregiilor, cu gândul la o România Mare, au răspuns unei chemări și au murmurat cântecul de îmbărbătare "Treceți, batalioane române, Carpații!", ostașii vechiului Regat, veniți să dezrobească Ardealul și limba noastră, comoara în adâncuri înfundată, și credința în Dumnezeu. Sub semnul crucii, cu icoana celor dragi în suflet, s-au înălțat ei la cer.

"Eroi au fost, eroi sunt încă și-or fi cât neamul românesc."

Atunci când eroii înălțau piramide de trupuri românești în fața vrăjmașului, când rândurile se răreau sub ploaia de foc, biruitorii prin moarte se întorceau sub țărână să-și țină țara pe pieptul lor, convinși c-o fac pentru reîntregirea neamului, pentru o patrie rotundă în hotarele ei vechi.

"Acolo unde-s'nalți stejarii," azi, de praznicul Înălțării Domnului și în Ziua Eroilor, sub zvonul sonor al trâmbițelor Învierii celor căzuți pentru neam și țara lor, gândul nostru se întoarce spre ei. O floare, o lacrimă și o lumânare, "spre a fi mai dulce somnul fericiților eroi." În fața lor își pleacă fruntea întregul neam. Țara toată îngenunchează și, cu ochii uzi de rouă, căutând la voi, în slavă, zice azi "Mărire vouă!".

Tuturor, veșnică odihnă, veșnica lor pomenire!

Și fie-le, în veghea Domnului, tărâna ușoară, iar somnul, blând și lin.

În memoria celor care au apărat vatra strămoșilor, coborâți să țină țara pe oasele lor, care au plătit cu sângele și tânăra lor viață dăinuirea neamului, să păstrăm un moment de reculegere. (Se păstreaze un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu proiectul de Lege modificarea și completarea Legii nr.16/1994.

În ședința din ziua de marți, 3 iunie, au avut loc dezbaterile generale la acest proiect de lege și au fost aprobate titlul legii și preambulul art.I. Dezbaterile s-au întrerupt la pct.1, când am supus votului plenului propunerea domnului deputat Neagu Victor, de eliminare a alin.2 al art.3, din lipsa cvorumului.

Fac mențiunea că aceasta este, în plus, și o lege organică, ansamblul legii trebuind să fie votat de cel puțin 172 de deputați, pentru ca legea să treacă.

Ne întoarcem la pct.1, și anume numărul curent 2 din raportul comisiei, cu propunerea de eliminare făcută de domnul deputat Victor Neagu.

Vă supun spre aprobare propunerea de eliminare făcută de domnul deputat Victor Neagu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Au fost 72 de voturi pentru și 85 de voturi contra.

Deci, a căzut.

Abțineri? Două abtineri.

Menționez că la cvorumul de lucru se adună absenții motivați, care sunt în număr de 24, conform Regulamentului.

Deci, a căzut această propunere.

Vă supun spre aprobare, în continuare, la numărul curent 2, propunerea comisiei.

Cine este pentru? 85.

Voturi împotrivă? 76.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptată propunerea comisiei.

În continuare, trecem la pct.2, de la art.I, și anume numărul curent 3 din raportul comisiei.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, a fost adoptată propunerea comisiei.

Continuăm cu pct.2 alin.2 și anume, numărul curent 5 din raportul comisiei. Am impresia că aici este o greșeală de numerotare, pentru că numărul curent 4 lipsește din raportul comisiei.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei, pentru alin.2 al pct.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Aveți un vot împotrivă? Abținere. Bun.

Cu o abținere, a fost adoptat și alin.2 al pct.2.

continuăm cu pct.3, alin.1, - în raport, numărul curent 6.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare propunerea din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuăm cu alin.2 de la pct.3, - în raport, pct.7.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Da, cred că trebuie totuși să supun spre aprobare pct.2 din lege, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare pct.3, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.4 există în raport numărul curent 8 din raport.

Dacă sunt intervenții?

Da. Vă rog. Domnul deputat Victor Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este vorba de durata arendării. Aș vrea să fac precizarea că în foarte multe țări, unde se practică arenda de multă vreme, arenda se stabilește de la 5 ani în sus. Sunt țări care prevăd ca durata arendării să fie de 6 ani, de 9 ani, Canada - de 16 ani.

Noi am prevăzut în prima formă a acestei legi, în Legea nr.16, ca durata arendării să fie de 5 ani de zile, tocmai ca să se dea posibilitatea agricultorului să poată să facă o rotație completă a culturilor și să readucă terenul la bonitatea inițială, pentru că există și varianta ca să fie un arendaș de rea-credință, care să exploateze în mod forțat terenul și să-l aducă la o subbonitate, deci să ducă la o distrugere a acestei suprafețe.

Apreciem că termenul minim de 5 ani de zile al arendei este în conformitate cu dorința agricultorilor, în conformitate cu perceptele agricole, cu perceptele de știință ale agriculturii și orice termen sub această perioadă, sub acești 5 ani de zile, poate să ducă la consecințe necorespunzătoare cu privire la exploatarea defectuoasă a suprafețelor agricole.

Sigur, s-au adus aici în discuțiile generale și faptul că anumite plantații perimate, de 25, de 30 de ani, pot fi arendate. Eu refuz să cred că există vreun arendaș care să-și facă un asemenea calcul și să ia în arendă suprafețe care să nu fie rentabile, suprafețe în care eventual el să poată să investească numai pe un an, sau pe doi. Nu există. În agricultură, investițiile se fac pe termen mediu, pe termen lung, pentru că și returnarea câștigului nu se face, așa, peste noapte.

De aceea v-aș ruga să vă aplecați asupra acestui text de lege și să acceptați ca durata arendării să fie de 5 ani de zile.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, discuțiile au fost în comisie, însă opinia comisiei a fost că procesul de arendare este un proces de investiție. Este o investiție pe care o persoană fizică sau o persoană juridică o face în agricultură, și că, din acest punct de vedere sunt absolut interesați într-un timp de investiție cât mai mare. Și vreau să vă spun că nici nu se va pune problema ca cineva să-și investească banii în arendă, pentru că aici aș vrea să nu facem măcar confuzii, să credem că arendarea este un fel de mergem la recoltat și luăm ce au făcut alții. Nu. Aceștia sunt bani pe care arendașul-investitor îi investește. Că sunt 100 de milioane, că sunt 300 de milioane. Vă închipuiți cumva că un arendaș care investește 300 de milioane, sau 500 de milioane, sau un miliard, cumpărându-și utilaje, va face vreodată, măcar, un contract de arendă pe 2 ani de zile? Sau pe 3 ani de zile? Nici vorbă de așa ceva.

Opinia noastră este că, netrecând această dată, minimă să-i spunem, ajutăm altceva de fapt. Și aici trebuie să ne gândim la modul cel mai serios, pentru că puteam să trecem și minus 7ani.

Întrebarea mea este următoarea: există situații, cazuri, spuneți-le cum vreți, în care se arendează, hai, să spunem, 5 hectare, sau 7 hectare, sau 10 hectare, într-o relație de cunoscuți, sau de rude, sau de bătrâni care nu pot lucra terenul și care trebuie să aibă această posibilitate de arendare pe suprafețe extrem de mici. Pentru că pentru arendașul care este investitor și care investește pe 50 de hectare, sau pe 100 de hectare, nici nu se pune problema unui contract pe care el să-l accepte mai mic de 5 ani. Dar eu vă spun că vor fi 7 ani, 10 ani și așa mai departe.

Trebuie să dăm totuși posibilitatea, să fim, să spunem mai relaxați ca timp, pentru că altfel vom ajunge în situații în care aceste mici suprafețe să nu se poată cultiva, iar neintroducerea obligativității, sau acestei obligativități de 5 ani de zile, dă posibilitatea rezolvării acestei game de probleme punctuale, să le spunem, din lumea satelor de la noi.

Deci, comisia opinează că neincluderea acestei date minime face din contractul de arendare un contract mai permisiv, în sensul rezolvării unei multitudini de situații, pe de o parte, iar pe de altă parte, trebuie să vedem lucrurile foarte clar: un contract este legea părților și, în cadrul unui contract, fiecare dintre părți își apără, își protejează, își promovează, să spunem, interesele pe care le are.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Intervenții? Da, vă rog. Domnul deputat Pereș.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La intervențiile generale, am exprimat dorința Grupului USD-PD, pentru a menține și în noua lege acest termen - limita de 5 ani de zile. Și am argumentat atunci, dacă vreți dumneavoastră, tehnic, de ce cerem și dorim menținerea acestei limite. La o limită de cel puțin 5 ani de zile de arendare și exploatare, necesită aplicarea unor metode agrotehnice, a unor lucrări agro-ameliorative și o rotație judicioasă a culturilor. Astfel, arendașul ar fi obligat să intervină pentru menținerea potențialului productiv al solului, pentru a obține și rezultate financiare bune.

Deci rămânem la această idee de menținere, în cadrul noii legi, a termenului de minim 5 ani de zile.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Vă rog.

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Desigur, fixarea unei perioade minime la arendă are argumente pro și argumente contra. Sunt argumente tehnice care pledează pentru menținerea perioadei de minim 5 ani, sunt alte păreri care solicită un termen de 3 ani pentru arendă, iar comisia, când s-a discutat proiectul de lege, a hotărât, printr-un vot majoritar, ca să eliminăm termenul.

Repet, argumente se pot aduce și pro și contra, deși balanța rămâne cam pe la mijloc. De ce spun treaba aceasta? Pentru că, într-adevăr, argumente tehnice pledează și pentru varianta cu 5 ani, argumente tehnice pledează și pentru varianta cu 3 ani. Dar sunt și argumente care pledează pentru reducerea sau eliminarea perioadei minime.

Și vă pun, stimați colegi care pledați pentru menținerea perioadei de 5 ani, vă pun întrebarea: ce se întâmpla în cazul în care un proprietar, care vrea să arendeze terenul, are o livadă care peste 2 ani de zile sau un an și jumătate, 2 ani de zile, se va tăia, dând altă destinație terenului? Nu poate să arendeze atunci, în acest caz, persoana respectivă, livada îmbătrânită, fără nici un rost, de fapt că rostul acestei livezi ar fi să mai producă un an de zile? Nu-i dăm dreptul să arendeze acest teren, ci-l obligăm să mențină arenda o perioadă de 3, sau de 5 ani?! Ar fi irațional. Pentru că nu este cazul să intervenim noi prin lege a fixa condiții tehnice, pentru că aceste condiții tehnice se vor fixa între parteneri. Este vorba de un contract, practic. Este vorba de un contract între doi pricepuți în agricultură, pentru că așa stipulează legea. Pentru că pentru a fi arendaș, trebuie ca arendașul să aibă calitatea de fost producător agricol, sau meseriaș în agricultură, sau licențiat în agronomie și așa mai departe.

Deci noi, ca legiuitori, nu trebuie să venim să-i dăm mură-n gură cam pentru ce perioadă să facă arenda. Deci, nu este cazul. Este aberant să legăm de glie, sau de termen procesul arendei. Pentru că, repet, cei doi - arendașul și arendatorul - cad la mica înțelegere, sau la marea înțelegere privind acest termen.

Eu pledez și vă rog și vă solicit ca să acceptați varianta comisiei trecută în raport, deci să nu limităm și să nu legăm de o dată, de un termen fix, această perioadă a arendei.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că în favoarea menținerii termenului de minim 5 ani există și alte argumente decât cele tehnice și domnul președinte Cristea, prin cele ce a spus, de fapt, a susținut această idee.

Noi am pregătit și în continuare vom dezvolta un pachet de legislativ, care are menirea de a fluidiza piața funciară, de a crea accesul liber al unor operatori privați pe piața funciară.

A păstra mai puțin de 5 ani, în condițiile în care există prin acest pachet legislativ, care are și părți slabe, predispoziția spre acțiuni speculative, cred că diminuarea termenului la mai puțin de 5 ani ar favoriza astfel de predispoziții spre speculații pe piața funciară. Cu atât mai mult cu cât investițiile, ca să fie temeinice, să fie solide, au nevoie de un contract, de o garantare a unui termen care să facă posibilă dezvoltarea acestor investiții.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Székely Ervin. Vă rog.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că, desigur, sunt argumente tehnice care ar putea să motiveze o soluție privind menținerea termenului de 5 ani, însă se încalcă un alt principiu juridic, și anume libertatea contractuală și libertatea celor care încheie un contract.

Din moment ce legiuitorul intervine în libertatea contractuală, atunci deja se poate pune sub semnul îndoielii însăși legalitatea acestui contract. Eu nu cred că o ingerință a legiuitorului în această problemă ar fi benefică, cu atât mai mult că nimic nu împiedică pe părți să încheie contracte pentru 5 ani, pentru 10 ani, sau pentru cât doresc ei.

Deci, în momentul în care însuși proprietarul și arendașul sunt conștienți de interesele lor, atunci nu trebuie să fim noi mai deștepți decât părțile contractante și să intervenim și să spunem noi ce este bun pentru ei. Cred că nimeni nu este mai în măsură ca să fie conștient de interesul lui, decât însuși cel care încheie contractul și care-și asumă o răspundere atunci când semnează un contract de arendare.

Deci, și din punct de vedere juridic, cred că se justifică amendamentul comisiei, de eliminare a termenului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am încercat ca la discuțiile generale să aduc câteva argumente împotriva susținerii amendamentului acesta de modificare a Legii nr.16, și anume timpul pe care-l impunem, sau pe care dorim să-l impunem, de minim 5 ani, sau minim 3 ani, pentru arendare.

Pământul nu este o marfă oarecare, o marfă care să se vândă pe orice piață, la orice bursă. De aceea, trebuia să fie o instituție a statului care măcar să inventarieze circulația terenurilor. Nu s-a dorit. Am dorit ca orice primar, fie el cu liceul terminat, cu școală generală terminată sau cu studii superioare, să fie cel care gestionează și inventariază. Niciodată nu vom ști la nivel de țară cât teren a circulat, cât este în domeniul privat al statului, cât este în domeniul privat la unor societăți comerciale, cât este în domeniul privat al persoanelor fizice etc.

Timpul de arendare, domnilor și doamnelor, este foarte important, el este prevăzut în actele românești în materie, ca fiind limitat la maximum 2-3 ani, pentru ce? pentru că atunci se dădea teren în arendă țăranului care nu făcea nici un fel de investiție, el lucra terenul, lua recolta, își plătea dijma sau contravaloarea arendei respective, modalitățile de plată erau foarte diferite la arendarea terenului, inclusiv sub formă de bani, inclusiv sub formă de produse, inclusiv sub formă de prestații în muncă se făcea acest lucru.

În momentul acesta, de ce dorim noi să facem arendare? De ce să facem o lege specială pentru arendare? Dorim să facem o lege pentru ca să apară exploatațiile viabile, exploatațiile mari din care noi să reușim sau prin intermediul cărora să reușim să punem în valoare acest potențial enorm care este potențialul agricol al României.

Sigur că acest potențial îl putem pune în valoare în momentul în care cineva de profesie sau cu experiență va gestiona terenul respectiv și cineva care este de profesie și are și potențial material va trebui să facă și anumite investiții. Ori, o investiție în agricultură nu se poate amortiza nici măcar în 5 ani. Termenul este prevăzut inclusiv în legea din 1940, cu justificările de rigoare, pe care le-au înțeles și cei de atunci și sunt valabile și în momentul acesta. Dorim ca cei care arendează să gestioneze, să administreze direct terenul, sigur că nu am fost de acord cu subarendarea care este o măsură de "serelism", de intermediat, de a mai împărți, dacă vreți dumneavoastră, beneficiul sau renta funciară pe la 3-4 case, până când ajunge la proprietari și la cel care îl lucrează direct.

Deci, în momentul în care vine cineva și arendează, el va vrea să facă lucrări de întreținerea solului, lucrări care trebuie să fie amortizate, s-ar putea chiar să înființeze plantații, vrea să facă o agricultură performantă; în acest caz, el trebuie ca obligatoriu să aibă un program de rotație a culturilor. Iată, în legea din 1940, printre obligațiile care nu sunt prevăzute în această lege este: "Exploatarea se va face cu respectarea regulilor bunei culturi agricole și cu păstrarea forțelor productive ale solului".

Doamnelor și domnilor deputați, "...forțele productive ale solului...", înseamnă materie organică, înseamnă textură, înseamnă structură și după o anumită cultură, știți, că solul suferă anumite transformări. Deci, este natural, motivat, justificat, ca această arendare să se facă la cei care vor face investiții de pregătirea terenului, de amenajare a lui, astfel încât să se poată obține un beneficiu cât mai mare, or, acest beneficiu nu se poate obține decât în urma investițiilor, or, aceste investiții nu se pot recupera într-un an sau doi. Sunt atât de multe argumente în favoarea acestui termen, încât eu sunt convins că dumneavoastră veți vota pentru un termen minim de 5 ani, pentru că vreau să vă spun că, altfel, putem să scriem acolo că terenul se poate închiria sau arenda în conformitate cu prevederile legii civile și nu mai era nevoie de o lege specială. Or, noi vrem să restrângem categoria celor care beneficiază de aceste dreptrui, de această lege, tocmai în sensul ca agricultura per ansamblu să aibă ceva de câștigat. Noi mâine va trebui să ne confruntăm cu agricultura din țările occidentale. Credeți că vom putea să ne confruntăm dacă nu vom avea o agricultură în care se vor face investiții? Credeți că se vor face investiții, chiar dacă cineva va închiria, va arenda terenul pe un an sau doi sau trei? Părerea mea este că nu. Pentru o agricultură bună, pentru o agricultură cu perspective va trebui ca și această lege să se adapteze și să prevadă termenul acesta.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea, președintele comisiei.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să fac o singură precizare. Aici este o diferență de optică. Noi nu vrem să restrângem investițiile în agricultură, poate domnul Lăpușan vrea să le restrângă. Noi vrem să atragem investiții în agricultură. Și vreau să fac o precizare, stimați domni. Cine investește în agricultură banii personali nu-i aruncă, nu va investi nimeni o sută de milioane pentru doi ani, ca să plece, să strângă bagajele și să plece. Vrea să obțină profit, acesta este interes direct. Este interes economic, este motivație economică. Nu putem și nu este normal să intervenim și să spunem noi: "așa este bine".

Stimați colegi,

Spunem că "așa este bine" în agricultură, din păcate, de 50 de ani și, din păcate, am progresat mult mai puțin decât au făcut-o ceilalți care au lăsat oamenii să investească, au lăsat specialiștii să facă ei ceea ce știu să facă foarte bine, fără ca în permannență să li se spună: "știm noi că structura și textura și mixtura se strică așa și invers, dacă nu faci așa cum își spun eu." Asta este o relație economică. Vrem s-o tratăm ca pe o relație economică, o facem permisivă.

Să nu mai încercăm să credem că oamenii sunt așa de neștiutori, încât nu-și cunosc minimele interese. Și proprietarul își cunoaște interesul și n-o să accepte un arendaș care să-i distrugă terenul, pentru că e sursa lui de venituri. Iar arendașul nu va fi un tâmpit care să-și distrugă singur terenul în care investește pentru a-și arunca banii pe gârlă și a nu obține nimic.Trebuie să încercăm să privim acest lucru și trebuie să încercăm să vedem că în agricultura românească nu sunt investiții și trebuie să încercăm să vedem că resursele bugetare pentru agricultură sunt foarte subțiri și trebuie să încercăm să ne amintim că anul trecut, din păcate, nu sunt agronom, dar am obținut cu condiții naturale proaste, sigur că da, 1800 de kg de grâu la ha. Bun, am fi obținut 3000 de kg la ha, dar în Europa se obțin 6000 de kg, 7000 kg în Suedia sau în altă parte, pe investiție, pe inițiativă și pe interesul pe care investitorul îl are și orice investitor, dacă nu are un interes, nu face investiție, indiferent de ce i-am spune noi.

Și vreau să vă spun că legea actuală, nefiind permisivă, nu am ajuns la investiții. Și nu am ajuns, stimați colegi, pentru că prețul îl stabilea statul și nu investea nimeni în agricultură pentru a veni statul să-i spună: "ăsta este preț de vânzare", nu putea să facă așa ceva, pentru că își arunca banii. Venea tot statul și-i spunea: "nu vom putea să exportăm cereale, pentru că avem noi calculele noastre și trebuie să facem chestiunea asta și le contingentăm..." Și atunci, se putea valorifica o investiție? Nu se putea valorifica.

Haideți să fim absolut rezonabili în sensul bun și să lăsăm această relație între doi parteneri care își cunosc interesele, fără să venim noi din afară și să spunem că e mai bine așa pentru unul și că e mai bine așa pentru celălalt. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan și apoi domnul Scrieciu din minister.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Nu vreau să-l supăr pe domnul președinte Cristea, dar de foarte multe ori este evident că dânsul nu are o pregătire în domeniu, oricum apreciem prestația dânsului, se străduiește să ne convingă cu argumente care nu sunt de domeniul științelor agricole și de foarte multe ori reușește acest lucru, mai puțin în cazul de față. Și aș vrea să vă aduc aminte de următoarea chestiune, stimați colegi. De ce nu s-a aplicat sau de ce, prin Legea nr.16, procesul de arendare nu s-a dezvoltat așa cum de fapt dorea legiuitorul de atunci. Aduceți-vă aminte cu câtă energie s-a opus cineva ca Agromecurile, aceste centre mecanizate din agricultură, să arendeze terenuri. Eu vreau să spun că a fost catastrofală, pentru aplicarea Legii nr.16, intedicția ca Agromecurile să arendeze teren și din păcate lucrul acesta a fost susținut de Grupul parlamentar PNTCD și domnul Cristea își aduce aminte de chestia aceasta. În momentul acesta nu ar fi fost altceva decât niște societăți comerciale private, așa cum sunt Agromecurile, care aveau arendate suprafețe foarte mari de teren și poate că am fi făcut deja 15 ani pași în timp în dezvoltarea agriculturii.

Domnul Victor Neagu: (din bancă)

Poate 3 ani.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mă rog, 3, după aprecierile dumneavoastră. Eu sunt de acord cu dumneavoastră, că totdeauna mi-am ascultat și colegii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog nu discutați cu sala.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci, domnule președinte, stimați colegi, eu vreau să spun că această prevedere a Capitolului III din "Piața funciară", ASAL și anume de a nu se stabili un anumit termen, nu este imperativă. Mai degrabă îi rog pe domnul președinte și pe cei care susțin implementarea acestui program ASAL să vadă că la litera c) se cere: "Luarea în arendă a unor unități ferme ce administrează pământ din proprietatea statului", acest lucru nu este trecut în regulă. O să fiți criticați de șefii de la ASAL, pentru că aceasta era o problemă principală și se dorea, nu altceva, decât legiferarea unor situații de fapt care sunt în agricultură.

Părerea mea este că dacă vrem să atragem investitori, nu vom putea atrage investitori pe un an, cei care vin pe un an vin, investesc în producția din anul acela, exploatează la maximum, nu contează cum rămâne pământul după ei și pleacă. Cei care vor să investească în agricultură vin ca să rămână și ca să rămână trebuie să rămână 5-6-10-20 de ani etc., asta înseamnă atragere de investiții. Vrem să atragem investiții, nu trebuie să scădem taxele vamale, ci dimpotrivă, taxele vamale să constituie un element care să vină în favoarea investitorului străin, să-i fie rentabil să construiască, să investească în România, că altfel este rentabil să vină și să vândă în România. Sunt argumente suficiente, domnule președinte, pentru a susține minim 5 ani durata arendării.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul director Scrieciu.

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, noi ne menținem punctul de vedere privind eliminarea duratei stabilite prin lege. Avem suficiente argumente și, aș dori să punctez câteva chestiuni.

În primul rând, contractul de arendare are cel puțin 3 principii. El trebuie să fie determinat de principiul libertății părților în încheierea lui, principiul interesului părților și vreau să fac aici o paranteză, că acest contract, sub aspectul naturii juridice și caracterului lui, este un contract sinalagmatic și patrimonial, adică oneros, părțile au un interes reciproc și ultimul principiu este acela ca normele din Legea arendării, care sunt de ordine publică, trebuie respectate.

Și, să revenim la durată. Deci, iată că în lege avem o prevedere, că durata contractului de arendare se stabilește de părți în consecință, în contractul de arendare, în fiecare contract de arendare, trebuie prevăzută durata. Deci, trebuie prevăzută.

2. Noi credem că părțile în contractul de arendare, mai ales proprietarul va fi suficient de responsabil, ca atunci când încheie contractul - așa cum am spus, fiind un contract oneros, deci are un interes foarte clar material - să-și prevadă un contract, astfel ca el să fie protejat. Tot astfel, și arendașul, care este și el interesat să-și realizeze veniturile, deci existența sa din acest contract, să stabilească o durată pe care o consideră de natură să-i satisfacă pretențiile. În contract sunt cuprinse și alte clauze, nu trebuie să mergem de la ideea că dacă în contract nu se stabilește o durată mai mică sau mai mare, ar fi o catastrofă.

Al doilea argument, a spus domnul deputat Lăpușan că în codul nostru sau în legislația civilă există prevăzută durata contractului. Nu este așa. În Codul civil la materia arendării bunurilor, fondurilor rurale, cu care legea arendării se completează, nu este prevăzută durata contractului. Deci, iată, libertatea părților.

O ultimă mențiune este aceea că în multe țări din Europa nu este stabilită durata contractului și v-aș da 3 exemple. Anglia, care nu are reglementări privind durata nici minimă, nici maximă, Spania și Germania. Germania prevede durata maximă. Deci, sunt foarte multe țări care nu au prevăzută durata, cu mențiunea, și cu aceasta conchid, că norma de ordine publică privind durata este prevăzută în toate țările, adică contractul trebuie să cuprindă durata, dar se lasă la libertatea părților.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pereș.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Revin la microfon, în ideea să vă spun că grupul nostru parlamentar nu se opune modificării, inclusiv a modernității noii legi, a noului proiect de lege. Și la intervenții generale am spus că suntem de acord cu mai multe capitole ale acestui proiect, doar la acest punct, la art.7, nu toți din grupul parlamentar... Eu exprim o părere generală a grupului USD-PD: ideea este, teoretic și normal, așa ar fi cum spuneți dumneavoastră . În schimb, în practică, în perioada aceasta și cea care urmează, cu aceste suprafețe fărâmițate, care sunt în foarte mare cantitate la moștenitori, în general, care nu știu ce este acela proces agricol sau, efectiv, o tehnică agricolă, am ajuns și vom ajunge în situația în care, într-adevăr, un arendaș, mă rog, mai rău intenționat și nu vreau să dau exemple, eu vreau să cred că nu se va întâmpla așa, să ajungă într-adevăr în situația să se folosească de această scurtă perioadă în care, așa cum am spus la prima mea intervenție, aceste suprafețe într-adevăr să fie folosite și exploatate nerațional. Acesta este argumentul pentru care grupul parlamentar, în marea lui majoritate, Grupul parlamentar USD-PD, pledează pentru menținerea acestei limite minime de 5 ani de zile. Eu cred că prin vot și noi putem să tranșăm această situație.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tamaș. Și propun să încheiem discuțiile pentru că, practic, după această intervenție, s-a spus tot ceea ce era de spus. Vom trece la vot.

Domnul Tamaș Sandor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

La facultate și în practică am priceput, în privința contractului, un lucru: stabilirea termenului de arendă trebuie să fie dreptul părților contractante. Legiuitorul nu poate să intervină în acest proces, desigur, fără să afecteze intenția părților. Durata contractului este un element constitutiv al oricărui contract. Acest element trebuie lăsat la latitudinea părților. Deci, sunt de părere că admitem propunerea comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Conform regulamentului, având în vedere că nu s-a propus eliminarea textului, eu trebuie să supun spre aprobare propunerea comisiei.

Da, domnule deputat Popescu, vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu fac respectuos apel la domniile voastre să reexaminați în câteva secunde chestiunea. Nu numai că este vorba de libertatea contractuală, una este existența unui termen, asta este fixarea imperativă a altceva. Este fixarea imperativă a unui termen obligatoriu din partea legii către părțile contractante. Dacă îi supunem pe toți la "patul lui Procust", care înseamnă fix 5 ani, atunci vedeți cum sunteți, domnule. Amândoi vorbiți de disciplină și vorbiți încontinuu în timp ce vorbim. (Către domnul Neagu Victor care vociferează împreună cu alți domni deputați din jur.) Dar eu vă răspund cu plăcere și cu deosebit respect. Eu vă spun, vă rog, împrejurarea că acele Agromecuri n-au fost calificate ca arendaș e foarte bună. Ele sunt insulițe comuniste și sunt niște parșivenii pe care le știți foarte bine. Așa cum se întâmplă și în IAS-uri, ne forțați să vă spunem adevăruri pe care le știți. Dar un adevăr fundamental și de viitor și care ține și de trecut, de mii de ani, e libertatea contractuală, mai ales în materie funciară. Uite, aici, în partea asta, un teren e prost și necesită investiții 7 ani, dincoace e bun și necesită 3 ani. E în funcție și de posibilitățile părților și de încrederea de care vorbiți, sunt mulți factori obiectivi și subiectivi. Dacă îi supunem pe toți la un termen, impus de lege, tocmai bine n-o să iasă. Abia bine n-o să fie, un tratament diferențiat pentru fiecare teren, abia bine o să ajungem în situațiunea că în fiecare bancă suntem obligați să gândim la fel. Păi, tocmai asta este ceea ce nu trebuie.

De aceea, legea este cum este concepută și e bine să existe niște... Sunt de acord cu dumneavoastră că nu poate să absenteze termenul. Deci, dacă nu există un termen de contract, termenul prevăzut în el, termenul fiind un element esențial al contractului, sunt de acord că ar fi nul, dar noi nu asta discutăm. Discutăm că vrem să impunem în toate contractele un termen fix, ceea ce nu e bine. O să -i întindem pe toți la înălțimea de 1,80 m sau să-i micșorăm pe toți la înălțimea de 1,80 m, nu se poate. Tocmai asta este ceea ce nu vrem. Dirijismul acesta printr-o legislație draconică care te obligă la 5 ani sau la 3 ani. Nu e bine. Nu e bine și nu poate să fie în bunul mers al lucrurilor. Un țăran zice: "domnule, după părerea mea, eu pot să fac treaba asta în 3 ani," altul trebuie să facă copertare de sol, eu nu spun că mă pricep în treburile acestea, dar trebuie să ținem seama și de natura juridică, care uneori constituie o cătușă, dacă nu e bine gândită. De aceea, trebuie să existe flexibilitate și vă rog să votați pentru eliminarea textului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu am oprit discuțiile, s-a spus tot ce era de spus, eu vă supun spre aprobare punctul nr. crt.8 din raportul comisiei.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? 103 voturi pentru.

Dacă este cineva împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

A fost aprobată propunerea comisiei.

La pct.5 de la pct.I, dacă sunt intervenții. Dacă nu, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

La pct.6. Dacă sunt intervenții.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.7,dacă sunt intervenții.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

S-a aprobat cu un vot împotrivă.

La pct.8, dacă sunt intervenții.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.9 există propunerea comisiei care se află la nr.crt.9 din raport.

Dacă sunt intervenții.

Da, vă rog.

Domnul Florin Scrieciu:

Domnule președinte,

V-aș ruga să vă uitați la pagina.2 din proiectul Guvernului, pentru că trebuie să adoptăm și pct.5, care este înaintea punctului pe care dumneavoastră l-ați prezentat, respectiv, art.13 care este înaintea art.21 și care are la rândul lui pct.5,6,7 și 8, din proiectul Guvernului, care trebuie supuse aprobării.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi, aici sunt ... așa am supus la vot, ca punctele 5,6,7 și 8 sunt cele din proiectul Guvernului. Acum, la pct.9, ne întoarcem la raport, unde este nr.crt. 9 din raport. Dacă sunt intervenții. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.10 din proiectul Guvernului, dacă sunt intervenții. Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.11 există în raport nr.crt.10.Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Vă supun spre aprobare pentru primul alineat, art.251, primul alineat, propunerea din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă sunt intervenții la alin. 2 din propunerea Guvernului? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alineatul 3, dacă sunt intervenții.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă supun spre aprobare pct.11... Nu, art.25l, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot la pct.11, art.252, din propunerea Guvernului. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare pct.11 din propunere în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Vă supun spre aprobare art.I, în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

S-a aprobat.

Continuăm cu art.II. Dacă sunt intervenții. Dacă nu, vă spun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestui proiect de lege îl vom da marți la orele 11,30.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 8 august 2022, 0:48
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro