Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 9, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 09-06-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 9, 1997

Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Lucrările încep la ora 15,30.

Ședința este condusă de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Cristian Dumitrescu și Radu Vasile, vicepreședinți ai Senatului, și domnul Dumitru Badea, secretar al Senatului.

 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că, din totalul celor 485 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența la lucrări 394 de parlamentari. Absenți: 91, dintre care 8 cu însărcinări oficiale. Deci, rezultă un cvorum de lucru de 239 parlamentari.

Vă informăm că la ședința noastră participă domnul prim-ministru Victor Ciorbea, precum și un număr de membri ai Guvernului.

Ați primit ordinea de zi, care are, în principal, moțiunea opoziției față de angajarea răspunderii Guvernului. De asemenea, mai sunt alte 3 puncte înscrise pe ordinea de zi.

Sunt obiecții asupra ordinii de zi? Nu sunt.

Supun votului ordinea de zi. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

În ceea ce privește programul, vreau să fac o observație, și anume: după ce vom termina dezbaterile asupra moțiunii, înainte de a trece la vot, vom dezbate celelalte puncte de pe ordinea de zi și le vom supune la vot. Apoi vom face votul pentru moțiunea de cenzură. De ce aceasta?

Pentru că votul pentru moțiunea de cenzură durează, imediat ce parlamentarii votează știm că pleacă, iar ședința trebuie să continue până votează toți parlamentarii, până se numără voturile.

De aceea, ca să câștigăm timp, epuizăm și cele trei puncte de pe ordinea de zi, înainte de vot, ca, înainte de a trece la acel vot final al moțiunii, lucrurile să se desfășoare de maniera cunoscută.

Așadar, cu acest corectiv, supun spre aprobare programul de desfășurare a ședinței.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

În unanimitate, programul a fost adoptat de această manieră.

Birourile permanente au hotărât ca dezbaterea moțiunii să se desfășoare în următoarele condiții: să se aloce pentru fiecare parlamentar 20 de secunde timp de intervenție, ceea ce, însumat, duce la următorii timpi pentru grupurile parlamentare:

    • Grupurile parlamentare ale P.N.Ț.C.D. - Civic-Ecologist = 40 minute;
    • Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. = 44 minute;
    • Grupurile parlamentare ale U.S.D. - P.D. = 22 minute;
    • Grupurile parlamentare ale P.N.L. = 18 minute;
    • Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. = 12 minute;
    • Grupurile parlamentare ale Partidului "România Mare“= 9 minute;
    • Grupurile parlamentare ale P.U.N.R. = 8 minute;
    • Grupurile parlamentare ale minorităților = 5 minute;
    • Grupurile parlamentare ale P.S.D.R. = 3 minute.

Guvernul va avea la dispoziție 45 de minute, pe care le va utiliza cum va crede de cuviință.

 
Prezentarea textului moțiunii de cenzură (referitoare la retragerea încrederii și sprijinului acordat Guvernului)

Primul punct de pe ordinea de zi: moțiunea de cenzură.

Domnul deputat Acsinte Gaspar va citi moțiunea de cenzură.

Vă rog, aveți cuvântul!

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați membri ai Guvernului,

Vă rog să-mi permiteți ca, în conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, să prezint plenului celor două Camere ale Parlamentului, din împuternicirea semnatarilor textului moțiunii de cenzură, următorul text al moțiunii de cenzură: "În temeiul art. 113 alin. 2 din Constituția României, deputații și senatorii din Parlamentul României, semnatari ai acestei moțiuni, luând act de faptul că, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 3 iunie 1997, Guvernul României, prin persoana primului-ministru, domnul Victor Ciorbea, uzând de prevederile art. 113 din Constituție, și-a angajat răspunderea asupra Programului de măsuri privind reforma globală a societății românești.

Considerând că programul prezentat în această ședință nu reprezintă o continuare a Programului socio-economic pe termen scurt, acceptat de Parlament la învestirea Guvernului din 11 decembrie 1996 și că, în realitate, ne aflăm în fața unui document eterogen, conținând dezideratele de politică economică și socială, am decis să inițiem următoarea moțiune de cenzură:

1) În concepția legiuitorului constituant, angajarea răspunderii Guvernului este circumscrisă la un program, o declarație de politică generală, sau la un proiect de lege și nu la un set format din astfel de documente. Ceea ce s-a prezentat Parlamentului reprezintă o combinație între o dare de seamă, un raport și unele opinii care, înmănuncheate, se vor a fi un program de măsuri privind guvernarea țării în anul 1997, fapt ce conduce la concluzia că, nici în acest moment, Guvernul nu are o strategie clară, un program coerent de macrostabilitate economică și socială, deci nu are capacitatea de a guverna țara.

2) Ca procedură parlamentară, angajarea răspunderii politice a Guvernului din proprie inițiativă se face în împrejurări deosebite, care reclamă stabilirea unor măsuri urgente, altele decât cele pe baza cărora au obținut votul de învestitură și de realizare a acestora, în condiții de maximă celeritate. Programul prezentat de domnul prim-ministru nu răspunde acestor imperative.

3) Angajându-și răspunderea în fața Parlamentului, Guvernul Ciorbea demonstrează existența în interiorul său a unei crize și a unei dezorientări în ceea ce privește concepția și modalitățile de a întreprinde măsuri concrete pentru realizarea programului. Scopul real al acestei angajări de răspundere nu este binele țării, ci, pur și simplu, nevoia de sprijin din partea majorității parlamentare, care, prin această procedură, este forțată de împrejurări politice să acorde votul de încredere acestei echipe de guvernare care, în realitate, nu o mai satisface. De altfel, această evidentă insatisfacție din partea majorității se va materializa în viitoarele remanieri guvernamentale anunțate deja de putere;

4) Prin depunerea moțiunii de cenzură, dorim să atragem atenția, în modul cel mai serios, parlamentarilor din coaliția majoritară că sprijinul acordat în continuare Guvernului va fi receptat de întregul electorat, nemulțumit de politica de până acum a Cabinetului Ciorbea, ca un act prin care Parlamentul înșală așteptările celor care l-au ales în noiembrie 1996. Aceasta deoarece rezultatele de până acum ale actualei guvernări nu sunt doar criticate, pe bună dreptate, de opoziție, de mass-media și de cercuri largi ale cetățenilor, dar ele au afectat și continuă să afecteze, în mod grav, economia națională și condițiile de viață ale cetățenilor.

5) Prin angajarea răspunderii, Guvernul nu face altceva decât să condiționeze funcționarea sa în continuare de atitudinea Parlamentului față de programul prezentat, exprimată de votul asupra moțiunii depuse, cunoscând faptul că, în cazul în care aceasta va fi adoptată, Guvernul va fi demis, iar programul respins. Dacă moțiunea va fi respinsă, implicit acest așa-zis Program de măsuri privind reforma globală a societății românești se consideră a fi adoptat, devenind astfel obligatoriu pentru Guvern.

6) Grupurile parlamentare din opoziție se pronunță pentru reformă, dar subliniază faptul că măsurile ce vor fi puse în aplicare trebuie să aibă o fundamentare realistă, care să asigure dezvoltarea economică a României.

Ne pronunțăm, de asemenea, pentru o protecție socială eficientă, astfel încât să nu fie adâncite suferințele populației, atât de sărăcită prin măsurile adoptate de Guvern în ultima perioadă. Numai în măsura în care Guvernul își va revizui programul și strategia economico-socială, va acționa pentru îmbunătățirea vieții populației țării, el va primi sprijinul și susținerea noastră.

În concluzie, semnatarii prezentei moțiuni de cenzură, în deplin acord cu argumentele prezentate în moțiunea de cenzură ce a fost dezbătută de cele două Camere în ședința comună din ziua de 6 iunie 1997, ne adresăm tuturor membrilor Parlamentului ca, potrivit art. 112 și art. 113 din Constituția României, să adopte această moțiune și, pe cale de consecință, să retragă încrederea și sprijinul acordat Guvernului actual, care trebuie să demisioneze, iar programul prezentat de domnul prim-ministru să fie respins, urmând a fi declanșată procedura pentru desemnarea unui nou guvern.

Această moțiune a fost inițiată de un număr de 143 de deputați și senatori, aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Democrației Sociale din România și ale Partidului Unității Naționale Române din Parlamentul României.

Pe structuri, semnatarii moțiunii sunt în felul următor:

    • Grupul parlamentar al P.D.S.R., deputați - 82, senatori - 39;
    • Grupul parlamentar al P.U.N.R., deputați - 15, senatori - 7.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Are cuvântul domnul prim-ministru Victor Ciorbea.

Poftiți la microfon! (Domnul prim-ministru Ciorbea este întâmpinat cu aplauze.)

 
Dezbateri asupra moțiunii de cenzură.

Domnul Victor Ciorbea - prim-ministru al Guvernului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Partidul Democrației Sociale din România va intra, cu siguranță, în istorie, prin fapte memorabile: cele trei mandate ale domnului Ion Iliescu și tentativa de a-l obține și pe al patrulea, flota domnului Teodoru, plasma domnului Mincu, deschiderea spre cultură a domnului Sălcudeanu și, cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, depunerea a două moțiuni de cenzură în numai trei zile.

Prima - cinică, a doua - comică. (Aplauze.)

Prezenta moțiune de cenzură este, fără îndoială, un act politic, perfect circumstanțiat realității politice a acestui moment. Cum arată această realitate? Relativ simplu! Societatea românească are la conducere o coaliție care, în ciuda speranțelor dumneavoastră, doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii de cenzură, speranțe ruinate vineri seara, se înțelege și cooperează. Coaliția a generat un guvern al cărui Program de reformă globală este susținut atât de majoritatea cetățenilor României, cum o demonstrează și ultimele sondaje de opinie, cât și de comunitatea internațională.

Actuala majoritate a obținut, într-un interval de mai puțin de 6 luni, cea mai mare credibilitate internațională pentru România, judecând prin prisma mai multor decenii de istorie. În același timp, există o opoziție parlamentară formată din partide care au participat, mai mult sau mai puțin, la guvernare în timpul Executivului Văcăroiu.

Învinsă în alegerile din noiembrie 1996, echipa aflată acum în opoziție trece prin violente cutremure interne, primele pagini ale ziarelor fiind marcate de sciziunile, fracturile și acuzele apărute între liderii marcanți ai acesteia. Concomitent, majoritatea populației este conștientă că partidele aflate acum în opoziție sunt principalele vinovate pentru situație economică a României. În fața acestei deprecieri de imagine, în fața pericolului exploziei din interiorul propriilor partide, singura soluție identificată a fost aceea a transferării temei de discuție în altă parte. De unde și ideea moțiunii simple săptămânale și a celor de cenzură bisăptămânale. Este simplu de anticipat cât de productivă este această inițiativă, chiar pentru imaginea partidelor semnatare și este, evident, contraproductivă pentru activitatea Parlamentului și a Executivului. Scopul acestei moțiuni este - ce? Ați vrut să vă delimitați de programul nostru de reformă. Ideea se potrivește, de altfel, cu singura metodă de guvernare predată în școlile pe care mulți dintre dumneavoastră le-ați urmat: "Păstrează puterea, dacă nu pentru totdeauna, atunci, pentru cât mai mult timp, cu orice preț și oricum, disociindu-te însă de răspunderea pe care aceasta o incumbă."

Rețineți, totuși, doamnelor și domnilor senatori, semnatari ai moțiunii de cenzură, că, prin acest demers, vă delimitați și chiar vă opuneți succesului reformei și nu cred că oamenii pe care îi reprezentați în Parlament sunt de acord cu această atitudine.

A doua moțiune de cenzură atacă pretinsa noastră lipsă de strategie, de program și de capacitate de a guverna. Este aceasta o reală strategie de opoziție constructivă, doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii? Aveți o alternativă de propus față de programul nostru de guvernare? Până acum, n-am auzit-o! Ce strategie clară, ce program coerent ați avut în cele 7 pagini, în baza cărora ați guvernat țara 4 ani de zile? Vă pot spune eu că, prin ceea ce ați făcut, în temeiul acelui petic de hârtie, ați adus România în situația de a nu mai avea nici o altă alternativă. Singura șansă a țării este reforma dureroasă, dar corectă, pe care o înfăptuim noi. Și asta v-a spus-o chiar specialistul dumneavoastră în reformă! (Aplauze.)

Până acum, la cele 5 moțiuni, 4 simple și una de cenzură, v-am răspuns punct cu punct, aducând argumente susținute de date, argumente cu care v-am demonstrat, de fiecare dată, falsitatea acuzelor dumneavoastră.

Ce am putea face acum? Să vă enumerăm din nou proiectele de legi, ordonanțele de urgență și hotărârile de guvern elaborate de Executiv în numai 6 luni? Ar fi fost de datoria dumneavoastră, îndeosebi politică, de a le fi aprofundat până acum și conținutul, nu numai titlul. Să vă spunem, din nou, numărul de întreprinderi privatizate, modul în care am stabilizat moneda națională?

Dimensiunea rezervei valutare a Băncii Naționale? Valoarea investițiilor străine din ultimele 6 luni?

Sau măsurile de protecție socială întreprinse în această perioadă? Ar fi inutil, pentru că, de vineri, de la orele 21,00, până luni, la orele 15,40, noi, cel puțin, nu ne-am schimbat nici strategiile, nici opiniile. Nu s-a modificat nici atitudinea politică a majorității, care a determinat votul de vineri seara.

Am reușit, numai în acest interval, semnarea a două acorduri internaționale, mai multe primiri de personalități străine, am obținut tranșa a doua din Acordul FESAL, acord pe care dumneavoastră ați reușit să-l blocați și am negociat demararea unei noi investiții de 300.000.000 de dolari pentru refacerea centrului istoric al Capitalei, acela pe care m-ați acuzat că l-am abandonat. (Aplauze.)

Din preambulul acestei moțiuni realizăm că autorii ei nu au avut curiozitatea să citească nici unul dintre documentele noastre, nici Programul de guvernare, nici Programul de măsuri privind reforma globală. Putem admite că primul are 120 de pagini, iar al doilea este foarte tehnic, dar ce dificultăți a putut prezenta Programul pe termen scurt nu mai înțelegem. Dacă ați fi citit aceste materiale, nu ați mai fi formulat acuza că Programul de reformă globală nu reprezintă o continuare a Programului pe termen scurt și a Programului de guvernare, în general.

Ne permitem să recapitulăm, pentru o mai precisă documentare, în vederea formulării unei viitoare moțiuni: Programul de guvernare al Cabinetului nostru a fost prezentat la 11 decembrie 1996 și aprobat, după cum știți, cu o largă majoritate. În februarie, am prezentat pachetul de măsuri, prin care programul devine realitate, iar răspunderea guvernamentală ne-am asumat-o pentru felul în care am hotărât să concretizăm reforma globală a țării. Împrejurarea în care ne-am asumat răspunderea este, cu adevărat, deosebită. Ne aflăm într-un moment de răscruce al reformei în România, moment care solicită o mare viteză de reacție, o și mai mare capacitate de adaptare.

Împrejurarea amintită este nu numai deosebită, ci și inedită. Într-o țară în care, până acum, nimeni nu a răspuns de nimic, noi ne-am asumat răspunderea pentru o reformă globală.

Autorii moțiunii demonstrează că nu au reușit nici o clipă să se desprindă de principiul unicității puterii în stat și să-și însușească, fie și formal, principiul separației puterilor în stat. De altfel, este cel puțin stranie ideea care străbate din subtext, aceea că un guvern responsabil este unul în criză. Vom proceda la remanieri? Poate. Spre deosebire de dumneavoastră, noi știm că nimeni nu este numit pe viață într-o funcție, iar schimbarea într-o echipă nu înseamnă nici criză, nici rupturi de partid. Nici unul dintre miniștrii noștri nu a fost făcut om de portofoliul ministerial. Fiecare a venit să dea, nu să ia. (Rumoare și aplauze).

Realitatea evoluează rapid, în ritmul impus de această echipă și, ca atare, facem eforturi să avem oamenii potriviți la locul potrivit și la momentul potrivit. Specialiștii noștri, recunoaștem, nu sunt multilateral dezvoltați ca ai dumneavoastră.

Suntem înduioșați de grija pe care o purtați majorității parlamentare pentru riscurile pe care și le asumă și pentru sprijinul nejustificat pe care-l acordă Executivului. De fapt, textul celei de-a doua moțiuni de cenzură înaintată de dumneavoastră Parlamentului a fost eleborat înainte de a auzi contraargumentele noastre la prima dumneavoastră moțiune de cenzură. Dacă așa ceva este, hai să spunem, posibil din punct de vedere procedural, din punct de vedere al eficienței, un asemenea demers este egal cu zero.

Asistăm, de fapt, la un nondialog. Indiferent de ce v-am spune noi, dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari semnatari ai moțiunii nu participați la o dezbatere, ci la o acțiune de partid, la care vă prezentați cu discursurile scrise dinainte, indiferent de orice informație v-am da noi pe parcursul dezbaterilor. (Rumoare și aplauze.)

Vineri am fi putut avea o ședință de Guvern de 12 ore, cu zeci de puncte pe ordinea de zi, cum am mai avut atâtea altele. Parlamentul s-ar fi putut ocupa, la rândul său, de problemele serioase ale țării. Am petrecut, în schimb, cu toții, 12 ore în această sală. Noi v-am ascultat cu mare atenție, încercând să prindem o idee, o sugestie, o soluție, ceva în folosul reformei. Chiar am reținut unele propuneri formulate cu bună-credință de domnul Coșea. (Aplauze.)

Dumneavoastră, parlamentarii semnatari ai moțiunii, nu ne-ați ascultat. Azi am fi putut avea, din nou, ședință de Guvern, în care să rezolvăm alte zeci de probleme urgente și importante pentru români. Am venit să vorbim iar. De data aceasta, nici nu mai știm despre ce. Cu atât mai puțin vor înțelege, probabil, cei care ne urmăresc și cărora noi toți trebuie să le dăm socoteală. Am fi putut, la fel, petrece aceste două zile dezbătând împreună proiecte de acte normative, dar pe dumneavoastră nu asta vă interesează. Nu am, însă, nici o îndoială că românii au înțeles, încă o dată, ce constructivă este opoziția dumneavoastră.

Citind și recitind această moțiune, nu pot să-mi reprim o întrebare: de ce a fost înaintată și, mai ales, cum a fost argumentată? Logica redactării ei scapă logicii noastre și credem că și logicii formale, domnilor! Scriu, de exemplu, autorii moțiunii, citez: "Prin angajarea răspunderii, Guvernul nu face altceva decât să condiționeze funcționarea sa în continuare de atitudinea Parlamentului față de programul prezentat, exprimată de votul asupra moțiunii depuse." Asta da descoperire!

Ne bucură un singur lucru: că ați avut, în sfârșit, un motiv să citiți articolele 112 și 113 din Constituție (Aplauze.), descoperind, deocamdată, piatra filozofală... Aveți dreptate, prin respingerea unei moțiuni de cenzură Guvernul nu cade! Sperăm că nu veți simți nevoia redactării altor moțiuni pentru aprofundarea acelorași articole din Constituție...

De altfel, singurul lucru pe care l-am înțeles din această moțiune sunt semnăturile, printre care le regăsim pe cele ale persoanelor care ne-au adus în situația pe care o știm cu toții. Și o cunoaște și poporul român!

Ar fi fost de dorit să redactați, poate, mai serios și mai responsabil această "moțiune a responsabilității".

Un membru al P.D.S.R. observa, după ședința de vineri, că singurul câștig al primei moțiuni de cenzură a fost "peștele" prins de Guvern cu "undița P.D.S.R." și făcut cadou acestui partid. (Râsete.)

Vin și vă întreb: care este câștigul acestor ultime câteva ore? Credem că singurul răspuns posibil este următorul: consolidarea coaliției și a votului din noiembrie 1996! (Aplauze ale parlamentarilor din zona arcului guvernamental.)

Vă rog, în consecință, doamnelor și domnilor parlamentari, să votați împotriva acestei moțiuni de cenzură și să vă afirmați, încă o dată, sprijinul pentru reforma globală a societății românești, faptul că sunteți alături de noi în cursa contra cronometru pe care o facem pentru realizarea ei.

Vă mulțumesc și închei cu deplina încredere în votul dumneavoastră. (Aplauze prelungite ale parlamentarilor din dreapta sălii.)

 

Domnul Ion Diaconescu:

Trecem la luările de cuvânt.

Are cuvântul domnul Petre Ninosu, din partea P.D.S.R.

Se va pregăti domnul Paul Alecu - P.N.Ț.C.D.

 
 

Domnul Petre Ninosu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Mă adresez în primul rând dumneavoastră, domnule prim-ministru, care m-ați constrâns să-mi aduc aminte de un eseu al lui Mihail Ralea despre confuzia de puncte de vedere. Și dădea un exemplu. Vrând să arate care e diferența de gândire dintre două studente, reproducea un dialog dintre acestea, spunând că studenta care era mai puțin bine pregătită și mai puțin isteață i-a spus, revoltată, celeilalte studente, care era cu totul deosebită: "Tu vorbești despre Shakespeare, tuberculoaso!" (Animație.)

Domnule prim-ministru, vă rog să revedeți acest eseu al lui Mihail Ralea și sunt convins că, recitindu-l sau citindu-l, vă veți schimba modul în care vă adresați Parlamentului României, pentru că este foarte important ca, într-un stat de drept, într-un stat în care trebuie să domine puterile sale și instituțiile constituționale, de la autoritate publică la altă autoritate publică, să vă adresați în acest mod, pe care îl consider regretabil.

Domnule prim-ministru,

Aveam intenția să-mi încep discursul numai de la acest moment încoace - fac referire la momentul acesta, al discursului meu. Voiam să-l încep în felul următor:

Domnule prim-ministru,

Nu vă invidiez pentru faptul că v-ați asumat răspunderea, în calitate de jurist, de a conduce un guvern al României, în condițiile în care, cel puțin până în 2005, problemele esențiale ale guvernării vor fi economice și financiare.

Domnule prim-ministru,

Nu vă invidiez pentru faptul că ați fost în situația ingrată să achiesați la o echipă guvernamentală fără să aveți vreun cuvânt de spus, nici măcar pentru un ministru, și, dacă informațiile mele sunt exacte, pentru șeful sau șefa dumneavoastră de cabinet. (Aplauze de pe băncile opoziției.)

Domnule prim-ministru,

Nu vă invidiez ca, fiind jurist, să vă provoace Constituția și mecanismele ei o asemenea mirare, care s-a dorit foarte sinceră în luarea dumneavoastră de cuvânt. Vă miră această moțiune de cenzură, vă miră articolul 113 din Constituția României. N-aveți nici un motiv să vă mirați, domnule prim-ministru! Pentru că, atunci când v-ați asumat răspunderea pentru un discurs de intenții - pentru că nu pot să-l calific nici program, nici asumare politică, nici proiect de lege -, deci, printr-un discurs de intenții, care nu are consistența de a-i da o replică pe conținut, pentru că, dacă premisa este atât de lipsită de substanță, nici criticile nu pot să aibă foarte multă substanță când le formulezi.

Ne-ați constrâns să facem această moțiune de cenzură. Dumneavoastră ați comandat-o!

Dumneavoastră ați dorit ca Parlamentul s-o ia în dezbatere. De ce ați comandat-o? Pentru că suntem în cazul unei moțiuni care este, pur și simplu, provocată de Constituție. Și de ce ne-ați constrâns la ea, domnule prim-ministru? Pentru că dumneavoastră nu ați purtat nici un fel de tratative cu opoziția, în sensul unui guvern de largă susținere națională. Nu ați purtat un asemenea dialog pentru că, dacă nu era pusă această moțiune de cenzură, dumneavoastră, pe calea unei abilități, ca să nu o numesc păcăleli, ați fi spus, în absența acestei moțiuni de cenzură, că ați obținut un larg sprijin național pentru această declarație de intenții a dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru,

Haideți să ne plasăm în zona priceperii noastre, în zona priceperii juridice! Ați făcut un raport potrivit căruia au fost elaborate 578 de acte normative. Lucrați cu cifre. Impresionante! 78 de proiecte de legi! Nu vă supărați, din cele 78, prin cele 22 de ordonanțe de urgență și prin cele 8 ordonanțe nu mai rămân în picioare decât 41!... Vă rog să observați și să faceți această analiză dumneavoastră a celor 22 de ordonanțe de urgență și să observați că nici măcar într-una din ele nu se regăsește urgența pe care o cere Constituția! Pentru că trenarea elaborării unor proiecte de legi de către dumneavoastră, neaducerea lor la Parlament, întârzierea datorită propriei dumneavoastră culpe nu poate să genereze urgența care este cerută de Constituția României. (Aplauze de pe băncile din stânga sălii.)

Și mergem mai departe, domnule prim-ministru, pe priceperea profesiunilor noastre. Din 41 de proiecte de legi - la care vă referiți - vă rog să observați că peste jumătate din ele se referă la niște modificări extrem de restrânse, la un articol, două, trei, cu privire la niște legi care sunt în vigoare. Aceste modificări, dintr-un studiu atent, indică numai o preocupare pentru satisfacerea unor interese personale sau de grup - și acelea personale cred că sunt cel mai bine ilustrate de intenția pe care ați avut-o pentru modificarea Legii administrației publice locale... (Aplauze pe băncile opoziției.) Chiar pentru această nesiguranță pe care o aveți, domnule prim-ministru, pentru că aveți situația ingrată că vă găsiți în fața unui mandat pentru care nu v-a spus nimeni care-i termenul! Or, acest lucru este mărturisit de dumneavoastră prin dorința ca să vă păstrați locul de primar general...

Nu vă invidiez, domnule prim-ministru, pentru această incertitudine în care vă găsiți! (Aplauze.)

Restul celor 41 de legi - aproape jumătate din ele - vă rog să observați că se referă la ratificări ale unor acorduri internaționale bilaterale sau multilaterale. Și numai în două-trei exemple putem să asistăm la adevărate proiecte de legi, care au un obiect de reglementare și care se datorează guvernării anterioare, pe care dumneavoastră le-ați retras și, cu mici modificări, le-ați înaintate Parlamentului României. (Aplauze.)

Și dacă ajung la hotărârile de guvern, pentru că mă constrângeți, domnule prim-ministru, nu faceți declarații de bună-credință în fața opiniei publice! Vă rog să vedeți că, din hotărârile de guvern atât de numeroase - 463 - majoritatea dintre ele se ocupă de aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții diverse, obiective singulare de investiții, altele - imensa majoritate - sunt modificări de organizare a ministerelor, crearea unei sumedenii de posturi noi de conducere - care nu au nimic comun cu declarația de intenții pe care ați făcut-o în alegeri, potrivit căreia veți fi "un guvern de austeritate"... Un guvern de austeritate nu este ilustrat de creșterea posturilor miniștrilor de la 21 la 39 și crearea atâtor posturi de secretari de stat!... (Aplauze din partea opoziției.)

Domnule prim-ministru,

Închei. Din discursul dumneavoastră de intenții - asupra căruia ne-ați provocat la prezenta moțiune de cenzură -, dar, mai ales, datorită stilului dumneavoastră, mă obligați să închei printr-o mărturisire: sunt constrâns să constat că acest guvern, locomotiva acestui guvern, aburii din locomotiva acestui guvern se îndreaptă numai la sirenă; nici un strop din abur nu ajunge la pistoane!...

Vă mulțumesc pentru atenție! (Aplauze prelungite de pe băncile opoziției.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Are cuvântul domnul Paul Alecu. Și va urma la cuvânt domnul Miron Mitrea - P.D.S.R.

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi parlamentari,

Stimați invitați,

O să încerc să trec, puțin, din sfera atât de bogată a literaturii într-o sferă mai apropiată de noi, cea a realității. Și îmi reamintesc și eu o mică întâmplare, pe care îmi cer permisiunea să v-o povestesc: în urmă cu câteva sesiuni, într-o discuție cu un distins acum parlamentar, și atunci ministru al justiției din partea P.D.S.R.-ului, un membru P.N.Ț.C.D. a pus întrebarea: "Domnule ministru, dar cum a fost posibil să pierdeți pe drum cei 44 de oameni care, morți la Timișoara, au dispărut la București?" Și răspunsul a fost foarte frumos, în spiritul plin de cinism și de ridicol la care a făcut referire domnul prim-ministru, pentru că răspunsul a fost cam așa: "Și acum, ce vrei, bă, să-i dezgropăm după ce i-am ars?!"...

Și eu acuma zic că noi avem, aici, datoria, totuși, să dezgropăm câteva lucruri. Făcând trimitere, pentru că asta se discută acum, la această moțiune de cenzură... Am citit-o! Să nu spuneți că nu am înțeles-o!... Pentru că am impresia că nu o înțeleg cei care au scris-o... Și am constatat, acolo, ceea ce domnul prim-ministru nu a vrut să recunoască că a constatat și Domnia sa, adică o teamă uriașă din partea dumneavoastră. Pentru că justificarea constituțională a răspunderii ministeriale, prevăzută clar în Constituție, nu face nici o trimitere la imperativul unei anumite situații deosebite, urgente, de o importanță capitală sau națională și face trimitere, de fapt, la un program care poate fi un program de reformă, un program legislativ, un program economic, la o declarație politică sau de politică generală a Guvernului - și această declarație domnul prim-ministru și Guvernul actual al României o face de 3, 4, 6 luni de zile, pentru că e cazul, și e timpul ca românii să înțeleagă importanța acestor declarații. Și, deci, nu există nimic în Constituție care să fi generat vreo motivație pentru această moțiune decât teama, teama care v-a cuprins pe dumneavoastră.

Pentru că, citind moțiunea - să știți că eu vă aștept să terminați!... -, citind moțiunea, după ce v-am ascultat cu foarte mare atenție și vinerea care a trecut, am ajuns la concluzia că dumneavoastră vă e teamă, totuși, că acest Guvern și această majoritate parlamentară - și guvernamentală - va înfăptui reforma! (Agitație pe băncile opoziției.)

Cum adică, în mintea dumneavoastră se ridică întrebarea: "Cum adică, să facă reforma țărăniștii, liberalii, U.S.D.-iștii? Culmea, și cu U.D.M.R.-iștii! Fără noi, P.D.S.R.-iștii?". Asta este problema care vă frământă pe dumneavoastră!

Și ați reușit să îmbrăcați această teamă în câteva lucruri care, de câțiva ani de zile, pe dumneavoastră vă caracterizează... Dacă în 1989, în ultimele zile ale anului, un an fericit dar plin de tristețea nerealizării de atunci a ceea ce se putea face, ați folosit atunci "simulatoarele de tir", teroarea națională, acei indivizi care trăgeau din orice poziție, unul care făcea cât un batalion, unul care otrăvea apa într-un oraș sau un județ întreg... Și toată țara era, atunci, speriată!

Și, acuma, veniți - motivați tot de teama dumneavoastră - să speriați țara cu "crize naționale", cu "lipsa de strategie a Guvernului" și cu - vezi Doamne! - marele pericol că "ne vindem țara!" (Agitație în băncile opoziției.)

Am timp să vă aștept să terminați!... Vă e teamă? Și vă e rușine de larga deschidere internațională de care, acum, România se bucură, indiferent cât ați "mârâi" dumneavoastră... Asta este realitatea!

Pentru că nu e zi, nu e săptămână să nu avem plăcerea să constatăm că reprezentanții - acum legitimi - ai puterii din România au contacte, la cel mai înalt nivel, în toată lumea! Poate, cu excepția acelei zone la care dumneavoastră v-a rămas gândul... undeva, spre Kremlin!...

Or, asta dacă pe dumneavoastră vă întristează... pe noi ne bucură! Ne satisface pentru că noi spunem clar: "Asta vrem!" Să intrăm în lumea în care dumneavoastră, vreme de 50 de ani, cei care au fost înaintea dumneavoastră 50 de ani, și dumneavoastră, de 7 ani, care vreți, probabil, să-i moșteniți pe ceilalți, ați reușit să ne scoateți din familia europeană și universală, în care poporul român era de câteva sute de ani...

Și cum această teamă a dumneavoastră, dacă ați trăi-o numai în sufletul dumneavoastră, nu v-ar satisface cu nimic, ați ales această cale a "făcutului de zgomot". De ce? Pentru că lumea trebuie să afle că dumneavoastră încă trăiți!... Păi, noi vă mulțumim, domnilor, că vreți să ieșiți în fața țării să spuneți: "Noi n-am făcut 7 ani ce am făcut pe dedesubt - nu știe România unde sunt miliardele, întreprinderile, societățile..." Dumneavoastră nu vreți să recunoașteți că acum sunt sindicate care fac grevă ca să-și vândă întreprinderile, să le ia investitorii, să le ia investitorii să înceapă să muncească pe bani, dumneavoastră nu vreți să știți că sunt acum sindicate care solicită verificarea modului în care s-au privatizat întreprinderi ilegal, vreme de 4-5 ani de zile, și dumneavoastră vreți să speriați țara cu aceste cuvinte care nu au nici un fel de acoperire!...

Mai speriați, în momentul de față... - a fost, de fapt, punct în moțiunea trecută, dar a trecut foarte ușor în discuții - mai speriați țara cu un termen, care, dacă nu e explicat, poate deveni sperietoare: "restaurație"! Ce vrem să restaurăm, domnilor? Legea și autoritatea legii, dreptul de proprietate pentru ca românul să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că nimeni în România nu va mai "naționaliza", că nimeni nu va mai intra, noaptea, în casă să-l ia să-l ducă din Banat în Bărăgan, sau invers... Ce reformăm sau ce restaurăm? Dorința declarată și pusă în practică de a pedepsi evazioniștii, escrocii, profitorii financiari cu care v-ați bătut în piept 4, sau 6, sau 7 ani de zile?

Păi, dacă asta dorim să facem - și vom face! - va fi un merit pentru care poporul român ne va ține minte și ne va mulțumi!

Ceea ce dumneavoastră refuzați să înțelegeți - și tot de teamă și, poate, și de rușine - este faptul că ați guvernat țara 7 ani, cu un același președinte, cu un același partid, și vreme de 7 ani de zile nu ați pus în funcțiune autoritatea statului de drept, respectul față de instituțiile statului, făcând totul pe dedesubt și numai pentru oamenii dumneavoastră!... Și tot vreme de 7 ani de zile n-ați avut curajul o dată să vă asumați o responsabilitate...

Am ajuns până la situația ridicolă, acum, să fim noi vinovați pentru situația în care se află țara, situație în care ați adus-o dumneavoastră, vreme de 7 ani de zile. Și pentru acest lucru, conform Constituției, Guvernul își asumă responsabilitatea. Noi o să-l sprijinim și vă spun: acceptăm să pierdem și alegerile dacă punem în funcțiune reforma, dacă societatea se pune pe picioare și va începe să înțeleagă clar cine e pătat și cine e curat în societatea românească!

Aș mai fi avut de spus o singură frază, care se referă la ... - eu pot să vă țin până mâine, dacă doriți! -...având în vedere raționamentele prezentate de domnul prim-ministru la moțiunea de vineri, având în vedere și discursul Domniei sale de astăzi, și având în vedere o replică a unui coleg P.D.S.R.-ist care acum, când a vorbit domnul prim-ministru și a făcut trimitere la cele câteva lucruri de bun-simț spuse de deputatul Coșea, colegul deputat P.D.S.R. a zis: "Da, ați înțeles ceva? O să rețineți ceva?" Reținem, domnilor! Reținem, pentru că este o anomalie să spunem că dumneavoastră nu ați făcut chiar nimic 4 sau 7 ani de zile, ceva ați început... Reținem și suntem foarte atenți la ceea ce ne-a spus domnul Coșea: "Să fiți atenți, să nu greșiți cele 3, 4, 5, 6 puncte care, oricând, se pot întoarce împotriva dumneavoastră!" Și rețin, din asta, o filozofie: că asemenea gândire cu Guvernul și cu majoritatea, poate fi o opoziție și un Parlament constructiv!

Dumneavoastră, acuma, ați ales "teoria bombănitului"... Bombăniți, fraților, că tot nu vă mai ascultă și nu vă mai crede nimeni!

Vă mulțumesc.

(Aplauze de pe băncile puterii.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul Miron Mitrea. Va urma domnul Constantin Vasiliu - P.D.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Îmi pare bine că am luat cuvântul după colegul Alecu și n-am reușit să iau înainte, că astfel am aflat lucruri interesante despre participanții la Revoluție - ceea ce ne-a spus numai unul care, fiind acolo între cei care... organizau, știa!

Aș fi început altfel discursul meu, dar tema care revine în luările dumneavoastră de cuvânt, referitoare la faptul că noi nu ne putem desprinde de principiul unicității puterii în state, mă face să cred că există oarece probleme de memorie.

Cred că ați uitat, domnule președinte, domnule prim-ministru, că dumneavoastră ocupați, la ora actuală, funcții pe baza unei Constituții pe care noi am sprijinit-o și împotriva căreia dumneavoastră ați votat!... (Aplauze puternice de pe băncile opoziției.)

Ne-ați forțat la această moțiune de cenzură punând în fața noastră un program care se numește "de măsuri privind reforma globală a societății românești". Reforma... În 1946, în 1950, un regim de tristă amintire a venit la putere în România, vehiculând în fața noastră o noțiune goală de sens pentru ei, și anume: democrația. În 1997, dumneavoastră încercați ca din cuvântul "reformă" să creați stindardul luptei împotriva celor care nu sunt de acord cu dumneavoastră. Cei care văd altfel societatea decât o vedeți dumneavoastră sunt "antireformiști". Dar reforma este o noțiune pe care o putem încărca cu diferite sensuri.

În programul pe care l-ați prezentat săptămâna trecută - și pe care îl dezbatem, prin această moțiune, astăzi - reforma înseamnă pentru dumneavoastră victoria unei elite asupra majorității populației, înseamnă șomaj debordant, transformarea țăranilor în argați, angajați la noua clasă de îmbogățiți, conform "regulii Vasile Lupu", distrugerea întreprinderilor mici și mijlocii, anihilarea capitalului privat, scăderea dramatică a nivelului de trai și altele.

Această reformă, în această formă, care are ca soluții alternative pentru populație: cantina săracilor - sigur, o cantină mobilă... - și selecția naturală, conform domnului Ciumara... nu poate să se bucure de suportul nostru!

Noi înțelegem prin reformă locuri de muncă, salarii decente, distribuția echitabilă a veniturilor în societate, încurajarea și susținerea gospodăriilor țărănești și a capitalului autohton și - nu în ultimul rând - demnitate națională! (Aplauze în stânga sălii.)

Nu poți vorbi despre reformă, nu poți vorbi despre populația României în momentul în care ai venit la putere cu un program în care le-ai promis o viață mai bună, le-ai promis că faci politică pentru ei și, ajuns la putere, te-ai răzgândit și faci politică pentru o elită... Nu poți să faci politică pentru o elită, sperând că, la infinit, populația te va sprijini și nu va înțelege că, de fapt, programul dumneavoastră este unul singur: să transformați societatea românească în slugi și stăpâni! (Parlamentarii din opoziție aplaudă.)

Sigur, am ascultat - și vineri, și astăzi - cu atenție luările de cuvânt ale colegilor din arcul guvernamental și am să vă fac o propunere: ținând seama că principalul criteriu pe care-l aveți este credibilitatea internațională și, așa cum este, clar, nu vă pasă de populația României, cred că următoarea moțiune, următoarea asumare a răspunderii guvernamentale ar trebui s-o depuneți la Washington, în fața F.M.I.-ului. (Aplauze.)

Cum spunea și domnul Alecu, sunt multe de spus, dar este greu de făcut acest lucru în fața unor oameni care ne-au răspuns și vineri și astăzi doar printr-un orgoliu nemăsurat, bucurându-se în mod repetat de faptul că sunt mai mulți, de faptul că au câștigat alegerile, probabil că cea mai mare fraudă electorală ați făcut-o câștigând aceste alegeri pe un program de stânga și punând în practică o politică de dreapta... (Din sală se aud vociferări puternice.), deci un orgoliu nemăsurat pentru care laudele de afară sunt mai importante decât modul în care trăiesc românii. Ați câștigat alegerile, cum spuneam, folosind minciuna ca regulă de bază, ne-ați învins pe noi dar uitați un lucru: în politică nu aveți ca adversari opoziția, în politică aveți în față populația și dacă pe noi ne-ați învins în noiembrie, cred că prin politica pe care o faceți urmăriți acum victoria și asupra populației României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul Constantin Vasiliu - P.D. și se va pregăti domnul Anghel Stanciu - P.R.M.

 
 

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimate domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Exercitarea drepturilor și libertăților democratice ne adună din nou astăzi în această aulă, pentru a dezbate o nouă moțiune depusă de opoziție. Paradoxal, această situație, în contextul actual, îmi accentuează un sentiment de compasiune pentru semnatarii moțiunii, sentiment justificat nu de lipsa de conținut și coerență a textului semnat de parlamentarii opoziției, ci de neputința acestora de a se organiza în vederea constituirii a ceea ce le place să numească "opoziția constructivă".

Este neputința celui slab care, neputând să atingă performanța, încearcă să-și impiedice concurența să ajungă la ea. Păguboasă luptă dată de toți acei care nu știu să piardă!

După 6 luni de guvernare cu competență și vigoare, membrii Cabinetului Ciorbea vin și-și asumă responsabilitatea în fața Parlamentului și, implicit, în fața întregii națiuni nu numai asupra a ceea ce au întreprins, ci și pentru ceea ce urmează. Opoziția actuală acuză crize și dezorientări care nu există, ignoră strategia deja prezentată de Guvern la învestitură, reclamă lipsa unui program de macrostabilizare economică și socială, dar mai ales plânge cu lacrimi de crocodil sărăcia populației.

Ceea ce ignoră însă cu adevărat opoziția este faptul că tocmai ei sunt aceia care au adus economia și populația țării în starea jalnică pe care actuala coaliție a găsit-o la învestitură. Și pentru a demonstra că nu în afirmații, ci în fapte stă puterea noastră, cred că este de ajuns să analizăm rezultatul recentei anchete sociologice întreprinse de Centrul independent de studii sociale și sondaje, care ne arată că majoritatea populației nu mai este dispusă să accepte o întoarcere la experiența păguboasă pe care a trăit-o în ultimii ani sub Guvernul P.D.S.R și P.U.N.R., și că 70% dintre români sunt dispuși să accepte privațiunile reformei.

În textul moțiunii se afirmă că grupurile parlamentare din opoziție se pronunță pentru reformă, uitând că electoratul tocmai a sancționat marea prăpastie care a separat realitatea de afirmațiile fostului Guvern. Nu grija pentru programul reformei îi frământă pe semnatarii moțiunii, ci teama că prin voința clar exprimată și aplicată în practică de membrii actualei coaliții guvernamentale România se va situa acolo unde-i este locul, ca țară civilizată europeană, cu structură economică stabilă și instituții de stat restructurate după principii moderne și suple, o țară în care proprietatea privată este recunoscută și garantată de stat și în care sunt eliminate subvențiile acordate devoratorilor de buget.

Echilibrul economic realizat în primele 6 luni ale anului, măsurile de ajustare structurală, menite să elimine distorsiunile din acest sector, accelerarea privatizării, reforma procesului bugetar, a administrației publice și justiției, sunt realități imediate pe care numai reaua-credință ne-ar putea face să nu le recunoaștem.

Dacă până la prezentarea alocuțiunii primului-ministru în fața Parlamentului, la 3 iunie 1997, prin care actualul Cabinet și-a asumat răspunderea pentru programul de reformă, România nu ar fi realizat decât ceea ce nici măcar opoziția nu neagă, adică imensa deschidere a României către structurile paneuropene și mai ales aprecierile pe care românii și România le-au primit de la toate țările și structurile mondiale și tot era de ajuns. Iată de ce, doamnelor și domnilor din opoziție, cu compasiune pentru propria dumneavoastră slăbiciune, mă adresez dumneavoastră cu sfatul sincer de a vă canaliza eforturile spre altceva.

Fiți convinși că acest Guvern are puterea și înțelepciunea de a aplica până la ultimul punct un program îndrăzneț și profund ca acela prezentat la învestitura sa. Fiți convinși că niciodată coaliția guvernamentală nu se va rupe de realitatea românească și nu va da încrederea celor care i-au acordat-o, și tocmai de aceea cu transparență și cu bărbăție știu să răspundă pentru ceea ce întreprind.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

În continuare, are cuvântul domnul Anghel Stanciu - P.R.M. și va urma domnul Ion Vida Simiti - P.N.Ț.C.D.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să vă mulțumesc pentru excepționala premoniție a dumneavoastră privitoare la ordinea partidelor după viitoarele alegeri. Suntem deja plasați înaintea P.N.L.-ului și înaintea U.D.M.R.-ului ceea ce, evident, ne flatează! (Aplauze.)

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Discuțiile privind cea de-a doua moțiune de cenzură, care se referă la angajarea răspunderii guvernamentale asupra programului de reformă, comportă, evident, și prin timpul alocat, o mai mică amploare decât ar merita. Cu toate că nu a semnat moțiunea, P.R.M. ține să-și exprime propria poziție, nu atât pentru a critica trecutul mai apropiat sau mai depărtat, sau chiar așa-zisul program, căci aceste lucruri s-au făcut cu prisosință la recenta moțiune de cenzură.

Astăzi dorim a vă supune atenției dumneavoastră și poate Guvernului, aparent neatent prin afișata siguranță de sine față de Parlament, ceva probleme și, de ce nu, posibile soluții.

Inițiem un astfel de mod de abordare a dialogului putere-opoziție, ocazionat de moțiune, cu speranța că noi, parlamentarii tineri, indiferent de culoarea politică, vom reuși, în timp, să stopăm fluxul răscolirii patimilor, a ticăloșiilor trecute, a restaurațiilor nostalgice și să impunem în viața politică alt suflu, altă concepție, altă atitudine, viața politică spre binele celor pe care susținem că-i reprezentăm, spre binele României, marginalizând și izolând astfel talibanii politici, indiferent cui aparțin ca structură sau ca interese. Aceasta, cu atât mai mult cu cât națiunea română este adusă prin tot felul de activități așa-zis politice, intens mediatizate, într-o stare de letargie morală și un segment deloc de neglijat caută prin promovarea unui comportament libertin, nu liberal, să stoarcă cât mai mult de la semeni, de la stat, nu prin producție ci prin simple speculații, restituiri partizane, aparent principiale, întorcând ceasul istoriei, corupției, sau chiar al acțiunii la limita discutabilă a trădării de țară.

Adevărul asupra spuselor noastre, dacă ne vom da osteneala să-l căutăm, va învinge cu atât mai repede cu cât mai mulți dintre noi vom uita interesele noastre partizane, ne vom asuma riscanta îndrăzneală de a privi rațional, cu luciditate, critic, dar fără patimă, rezultatele guvernării postdecembriste și chiar rezultatele celor 6 luni de guvernare, inclusiv noile propuneri pentru care Guvernul își asumă răspunderea. Sub acest aspect, P.R.M. vă supune, domnule prim-ministru, spre reflecție unele din constatările noastre ce sperăm să vă confirme caracterul constructiv al opoziției noastre.

O primă constatare privește ideea centrală pe care o promovează în toate domeniile și care, după analiza P.R.M., se încadrează punct cu punct în așa-numita politică a porților deschise promovată de P.N.Ț. în scurta perioadă de guvernare interbelică. Acum, ca și atunci, oferiți cu largă generozitate mari posibilități de pătrundere a capitalului străin în economia României, simultan cu contractarea de împrumuturi externe. Această politică a porților total deschise, pe care efectiv o promovați, nu este agreată de partidul pe care îl reprezint, nu din spirit de contradicție sau opoziție, tip "Ghiță contra", ci datorită altei înțelegeri și chiar definiri în termeni politici pragmatici ai intereselor fundamentale ale națiunii române.

Noi credem că lipsa de inițiativă, personalitate și chiar demnitate, simultan cu asumarea, chiar oficială a unui sentiment de vină, de culpabilizare ca națiune, ca stat, a dus la perioada postdecembristă, la instituirea unei carantine, la marginalizarea, la dependența până la obediență față de instituțiile financiare internaționale, față de Occident a României. Acceptându-se poziții prin care se urmărește, indiferent de preț, să fim acceptați în structurile europene, spre exemplu NATO, s-a ajuns la situații și tratamente ce lezează demnitatea națională.

Poziția exprimată public de către organizația evreiască pentru restituiri de a nu fi admisă România în NATO, deoarece nu a făcut suficiente eforturi pentru restituirea proprietăților evreiești este ultima dintr-un șir de șantaje la care este supusă națiunea română. Cu gândul la Occident, cu grija permanentă de a le intra în voie, oricum și oricând, spre a fi acceptați la praznicul actualilor stăpâni, se pierde din vedere țara, domnule prim-ministru!

Și pentru a fi tranșanți, vă spunem public că și P.R.M. dorește capital străin în România, dar coloana vertebrală a capitalului trebuie să fie în mâna capitaliștilor români, și nu străini. Acceptăm investițiile străine pentru a spori forțele productive naționale, pentru a contribui la valorificarea potențialului uman al țării, pentru a fi antrenați eficient în circuitul internațional de viitor și a nu încuraja investitorii al căror unic scop este scoaterea profitului peste hotare. Înțelegem să încurajăm în acest sens capitalul străin, dar simultan să-l protejez, să-l sprijin, să-l consolidez, să-l dezvolt pe cel autohton sau, altfel spus, să înlocuim politica ușilor complet deschise cu politica ușilor rotative cu viteză reglabilă, în raport cu interesul național.

Apariția în premieră a șomerilor din tinerele unități private este primul semn al ușilor deschise, când în loc de tehnologii performante importăm șomeri.

Zvonul, așa-zis destabilizator, ce ar fi lansat de P.R.M., precum că sub actuala guvernare întreprinderile mari devin mijlocii, cele mijlocii devin mici, iar cele mici falimentează devenind bun al întregului popor, ar trebui să vă dea mult de gândit, domnule prim-ministru, căci altfel veți retehnologiza, restructura numai astfel de bunuri. Aceasta cu atât mai mult cu cât împrumuturile de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială trebuie să vă obișnuiți a le privi nu numai ca o răsplată de adâncă plecăciune, tip FESAL-ASAL, ci și ca o grea datorie față de popor, căci populația nu are numai obligația de a achita datoriile pe care cu mare ușurință le faceți în detrimentul sudorii proprii, dar și dreptul de a se bucura de roadele împrumuturilor. La orizontul și-n umbra condițiilor acestora, lichidare-șomaj-neocolonie, merită, domnule prim-ministru?

Soluția participării echitabile a salariaților la gestionarea întreprinderii în care lucrează, la luarea deciziilor spre a se bucura și de roadele acestor împrumuturi, nu ar merita încurajată și dezvoltată?

A doua constatare privește politica agrară. Față de aceasta, reflecția marelui fermier american David Garst exprimă sintetic și realist, nu nostalgic, punctul de vedere al P.R.M., cităm: "Ceea ce ați făcut dumneavoastră prin divizarea pământului după 1989 este o crimă, o crimă rezultată din sălbăticie, nu din principiile capitalismului... Greșelile pe care le-ați făcut prin divizarea agriculturii nu țin de capitalism. Distrugerea capitalului nu poate însemna capitalism..., ați vrut să eliminați comunismul și ați instaurat sărăcia".

Această crimă izvorâtă din sălbăticia gândirii unor talibani politici o continuați, domnule prim-ministru, prin divizarea fostelor I.A.S.-uri. Vedeți de ce nu-i bine să stăm tot timpul cu fața la trecut și să-i reîmproprietărim pe foștii proprietari pe fostele amplasamente precizate prin reforma agrară a lui Vodă Cuza? Noi vrem agricultură performantă, vrem să dăm țării pâine, iar dumneavoastră să restituiți câteva proprietăți. Nu ajung oare cele circa 23 milioane de parcele pentru a pulveriza complet agricultura românească? Aceasta ca să nu mai vorbim de legea circulației libere a terenurilor, prin care ați negat esența teoriei cooperatiste a fondatorilor P.N.Ț. Prin eliminarea dreptului de preempțiune al statului, prin arendare și subarendare ați dat semnalul reîntoarcerii la iobăgie, la reconstituirea moșiilor, trecând peste ce a avut mai bun P.N.Ț.-ul în istorie: Legea pentru organizarea cooperației (1929); Legea de organizare a Casei rurale (Mihalache - 1930) sau așa-numita Lege Răducanu, înlocuind ideile novatoare ale fondatorilor P.N.Ț. cu spiritul lupului singuratic: "Să piară țara dar să restituim totul", căci, domnule prim-ministru, aceste legi țărăniste, una inspirată de fondatorul P.N.Ț., Ion Mihalache, acordă sătenilor credite pentru cumpărarea moșiilor și execută dreptul de preempțiune al statului. Adică ceea ce susține P.R.M. astăzi prin inițierea ADAR de către regretatul deputat Popovici și uită noii țărăniști care vor să încropească moșii din pământul țăranilor, uitând de spiritul cooperației și eliminând dreptul de preempțiune al statului cu preț minim garantat, introducând forțat pământul pe piața speculativă de capital.

Pe undeva, este normal și omenește, vă înțelegem, atunci voiați să faceți ceva, acum să luați ceva, dar prin reciprocitate să ne înțelegeți și dumneavoastră că nu putem fi de acord cu o astfel de politică agrară ce continuă, cu o perseverență demnă de o cauză mai bună, ceea ce a fost catalogat de fermierul american drept crima din sălbăticie.

A treia constatare referitoare la programul propus privește modificările la Legea învățământului.

Dumneavoastră susțineți că prin admiterea articolelor aparținătoare conducerii U.D.M.R. și nu cetățenilor de etnie maghiară, realizăm cea mai modernă lege a învățământului din Europa și chiar din lume. Noi vă spunem că dimpotrivă, realizați următoarele lucruri:

- refuzați șansele egale pentru toți copiii și tinerii studioși din România de a putea practica, fără îngrădire, profesia aleasă pe întreg teritoriul țării, evitându-se în acest mod o posibilă discriminare pe criterii etnice...

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Sunteți în depășire de timp, domnule coleg!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

- favorizați constituirea sau consolidarea unor voite enclave lingvistice și prin aceasta izolarea comunității maghiare de comunitatea românească în totală contradicție cu tendințele europene de colaborare, transparență și integrare;

- acceptați inițierea și menținerea unor posibile tensiuni interetnice, prin separarea artificială a tinerilor români de tinerii maghiari în școli și universități distincte, împiedicând astfel cunoașterea reciprocă și legarea de prietenii specifice vârstei și aspirațiilor, inclusiv a învățării limbilor de comunicație interculturală, tocmai în perioada de formare;

- deschideți portița altor revendicări iredentiste de tip Odorheiu Secuiesc (căminul de orfani), Harghita (apele minerale) etc., pe care cu greu le veți mai putea stăpâni, cu atât mai mult cu cât s-ar putea să nu aveți translatori la primăriile din zonă.

Aceasta, împreună cu modificările la Legea nr. 69 a administrației publice, vor duce într-un timp nu prea îndepărtat, în viziunea P.R.M., la divizarea poporului român și la creșterea treptată a cererilor revendicative pentru o autonomie teritorială pe criterii etnice, creând bazele instaurării principiilor separatiste, rasiste și xenofobe, specifice ideologiei ungarismului promovat de conducerea U.D.M.R.: "Fiecare naționalitate are pe lume un destin al ei, ungurii sunt destinați să domine celelalte naționalități din cuprinsul și chiar din afara țării ungurești".

Ceea ce-i sigur, domnule prim-ministru, este că deocamdată domină Guvernul care cu prea mare ușurință încalcă Constituția din 1923, căci cea actuală nu ați votat-o, care prevedea că: "Toți oamenii fără deosebire etnică, de limbă sau religie, sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinile publice". Dumneavoastră promovați clar o discriminare pozitivă a minorităților, punând în inferioritate populația majoritară obligată la dări, iar ceilalți la drepturi.

Iată, domnule prim-ministru și stimați colegi, câteva din constatările noastre privind programul de reformă, care în concepția P.R.M. eludează binele națiunii și induce răul, iar ca răul să triumfe trebuie ca oamenii de bine să stea de-o parte. De aceea, P.R.M. nu stă de-o parte și votează pentru moțiune, asemeni tuturor celor ce cred că esența oricărei politici sau program este "Să punem oamenii pe primul plan", ceea ce actualul program de reformă refuză să-l facă.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul Ion Vida Simiti - P.N.Ț.C.D., va urma domnul Crin Antonescu - P.N.L.

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În ultima perioadă, Parlamentul României s-a confruntat cu o suită de moțiuni lansate în cascadă, mai mult sau mai puțin simple, mai mult sau mai puțin complexe, mai mult sau mai puțin de cenzură, mai mult sau mai puțin motivate, mai mult sau mai puțin oportune.

Așadar, primele semne și efecte pozitive ale reformei actualului Guvern îngrijorează, deranjează și chiar enervează actuala opoziție.

Ați uitat, domnilor colegi din opoziție, ori intenționat ați vrut să uitați, și evitați tot timpul atunci când criticați să vă referiți la situația și la starea în care ați lăsat societatea românească și țara.

Vă propun, domnilor colegi, o comparație absolut acceptabilă, realistă și relevantă, între starea societății românești pe care cu lipsă de responsabilitate politică ați guvernat-o, pe de o parte, și pe de altă parte situația în care se află o familie de la țară în pragul primăverii, care din cauza proastei gospodăriri nu mai are nici măcar porumb de sămânță.

Vă mai propun să extrapolați, fără a greși, familia la nivelul națiunii, iar gospodarul slab al familiei la nivelul vechiului Guvern, pe care cu onoare și cu orice preț l-ați girat. Ați lăsat, domnilor, sacul gol și spart. În această situație grea pe care dumneavoastră și vechiul Guvern ați oferit-o românilor și noului Guvern, nu ne mai rămâne decât singura și ultima soluție: să așteptăm cu încredere, speranță și curaj noua recoltă pe care abia acum Guvernul, prin procesul de reformă, a însămânțat-o.

Toate acestea pot fi îndreptate numai printr-o reformă adevărată, care deja a debutat cu dreptul, iar primele efecte pozitive de stabilizare macroeconomică nu s-au lăsat mult așteptate. Vă reamintesc, domnilor moționari, că premierul Ciorbea a afirmat, încă de la instalarea noului Executiv, faptul că pe români îi așteaptă zile grele. Asumându-și riscul scăderii accentuate, chiar vremelnice, a nivelului de trai, în același timp și-a asumat responsabilitatea politică a programului de guvernare, în fața Parlamentului, pentru ca aceste zile grele să fie cât mai puține și cât mai puțin de trecut, cu demnitate, răbdare și curaj.

Dacă există semne că populația acceptă aceste privațiuni generate de reformă, fiind conștientă de situația țării și fiind convins că și mulți dintre dumneavoastră sunteți conștienți de aceasta - a se vedea discursul domnului Mircea Coșea -, vă invit cu respect să vă exprimați în consecință și să votați împotriva moțiunii. Astfel, veți evita discordanța nefirească între conștiință, comportament și exprimare. Nu vă temeți, domnilor colegi din opoziția parlamentară, victoria reușitei reformei va fi a noastră, a tuturor!

În final, dați-mi voie să uzez de o urare lansată de un celebru om de spirit francez, care ni se potrivește și nouă acum: "Concordie și vreme bună!".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul Crin Antonescu, și va urma domnul Valeriu Tabără.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Îndelungata dezbatere asupra precedentei moțiuni de cenzură, cea respinsă în urmă cu trei zile cu un număr categoric de voturi, ne scutește, cred, de reluarea discuțiilor asupra a ceea ce Guvernul a făcut până acum, după cum ne scutește și de reluarea unor considerații asupra credibilității politice a marii majorități a semnatarilor acelei și acestei moțiuni. Însuși scorul de vot asupra moțiunii de vineri, mult mai sever decât diferența aritmetică dintre coaliția majoritară și opoziție, impune o concluzie pe care, mărturisit sau nu, cei mai mulți dintre noi au tras-o deja. Iată de ce socotim că dacă dezbaterea de azi are totuși o semnificație aceasta este în mult mai mare măsură legată de gestul politic al Guvernului, și anume angajarea răspunderii, și nu de răspunsul reflex al actualei opoziții, are o semnificație legată de viitor și nu de trecut. Angajând răspunderea asupra unui program în fața Camerei Deputaților și a Senatului, conform procedurii stabilite de art. 113 din Constituție, Guvernul Ciorbea a recurs la un act politic în premieră, ale cărui semnificații majore sunt pentru noi pe de-o parte hotărârea fermă de a continua și de a aprofunda reforma completă a societății românești și, pe de altă parte, de a exprima în modul cel mai limpede cu putință o viziune democratică și constituțională asupra raporturilor cu Parlamentul.

S-a speculat mult pe tema unei pretinse încercări a Guvernului de a eluda Parlamentul, de a-l reduce pe acesta la rolul unei anexe docile a Executivului. Cred că actul angajării răspunderii spulberă aceste speculații și spune esențialul despre înțelegerea corectă de către Guvern a raporturilor cu Parlamentul.

Pe de altă parte, moțiunea care prilejuiește dezbaterea de azi spune încă o dată foarte mult despre forțele politice care au inițiat-o, despre deruta completă care le stăpânește o dată cu pierderea singurului ideal și singurei doctrine politice pe care le-au avut vreodată, și anume puterea cu orice preț. Spune încă o dată foarte mult despre mentalitatea unor oameni care au vorbit enorm despre reformă dar care au refuzat în toți anii în care au deținut puterea și refuză și acum să accepte că reforma înseamnă cu totul altceva decât ceea ce s-a întâmplat în România de după 1989.

Un notoriu fruntaș al actualei opoziții, cel mai notoriu, a declarat în mod repetat, comentând gestul politic al Guvernului, că nu înțelege și poate pentru prima oară în lunga, foarte lunga sa carieră politică a spus adevărul. Nu înțelege că reforma poate să însemne altceva decât un simulacru și un exercițiu logoreic care a durat 7 ani, nu înțelege că reforma poate fi făcută într-adevăr, și mai ales nu înțelege că reforma poate fi făcută de alții. Este trist dar explicabil, doamnelor și domnilor, este explicabil ca omul care la vremuri de săltăreață voioșie califica ziariștii drept animale iar adversarii politici drept hiene să nu înțeleagă aceste lucruri tocmai acum, la vremuri pentru Domnia sa de înnegurată nervozitate, când își califică și colaboratori dintre cei mai apropiați drept, scuzați, dar citez: "tâmpiți sau impertinenți".

Aceasta e democrația, greu de înțeles! Sunt și unii care nu înțeleg, de pildă, de ce fostul șef al statului nu celebrează apropiata împlinire a 7 ani de la marea mineriadă alături de Miron Cozma și acolo unde acesta se află în prezent. (Rumoare, discuții aprinse.)

Sunt așadar mai multe lucruri greu de înțeles și totuși mai încet unii, mai repede alții, începem să înțelegem. Face, în fond, și această înțelegere parte din reformă.

Doamnelor și domnilor parlamentari ai opoziției,

Dacă am insistat întrucâtva asupra afirmației unuia dintre semnatarii moțiunii, am făcut-o pentru că mi s-a părut simbolică. Personal prețuiesc pe mulți dintre cei a căror semnătură se așterne sub aceea a omului care nu înțelege. Și pentru că socotesc cu sinceritate că avem nevoie de opoziție, sper ca următoarea moțiune de cenzură, dacă va fi cazul, să nu mai fie o proclamație încropită din zațul unei demagogii consumate. Oricât ar fi de tentant pe termen scurt să avem drept adversari un fel de colecție a figurilor de ceară dintr-un muzeu al întârziaților și al întârzierii politice, preferăm o opoziție vie, credibilă și care să înțeleagă, înainte de a cere căderea unui guvern și a unui program.

Partidul Național Liberal, prin parlamentarii săi, votează încă o dată și sperăm decisiv, pentru o reformă reală și globală. Ca partid angajat în Guvern și în susținerea parlamentară a guvernării, nu ezităm să dăm întregul gir politic programului asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea și care, conform alin. 3 din același art. 113 din Constituție, va deveni obligatoriu pentru Guvern după ce prezenta moțiune de cenzură va fi respinsă.

Faptul că acordăm prin votul nostru deplină încredere Guvernului nu înseamnă nicidecum un cec în alb și nu înseamnă că de la învestirea lui și până azi Guvernul ar fi acționat, în aprecierea noastră, fără greșeală. Au existat ezitări, au existat întârzieri, au existat neconcordanțe. Socotim însă că un fapt esențial pentru noi, și anume voința politică de reformă a actualului Executiv, a fost dovedit și acesta este motivul fundamental pentru care actul politic de angajare a răspunderii Guvernului este pentru noi necesar și credibil.

Cabinetul Ciorbea va avea în continuare în noi un partener dar și un cenzor, pentru că dacă dumneavoastră, domnule prim-ministru, și dumneavoastră, domnilor miniștri, angajați răspunderea în fața noastră, noi am angajat-o în 3 noiembrie în fața electoratului, iar mandatul acestuia pentru noi ca și al nostru pentru dumneavoastră este limpede. Faceți fără teamă, fără întârziere reforma!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabără - P.U.N.R., după care are cuvântul domnul senator Verest—y Attila, de la U.D.M.R.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ne găsim azi într-un moment care se vrea deosebit în istoria posttotalitaristă, acela al asumării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului României asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege - art. 113 din Constituția României.

Ceea ce a prezentat domnul prim-ministru Victor Ciorbea marți, 3 iunie 1997, în numele Guvernului României nu reprezintă nici un program, nici o declarație politică și nici o lege deosebit de importantă. Ceea ce s-a prezentat în Parlament nu este decât o expunere ce seamănă leit celor care în urmă cu 8-10 ani se prezentau în adunările Partidului Comunist și care, prezentate de la nivelul Congresului, deveneau obligatoriu programe ce trebuiau însușite de ultimul muritor de rând din această țară. (Aplauze.)

Există aici un argument: mai zilele trecute citeam o bibliografie de concurs pentru ocuparea unui post de director de spital în provincie. Printre obiectele de studiu se afla și strategia de guvernare a Guvernului Ciorbea și reforma în sănătate. (Aplauze.) Mai trebuie alt argument pentru a demonstra că lumea românească se învârtește revenind la vechile metehne? Subiectul de mai sus este însă generat de o politică a clientelismului politic ce se face și prin astfel de concursuri. Se vorbește acum de asumarea răspunderii guvernamentale, de parcă actualul Guvern condus de domnul Victor Ciorbea nu ar fi avut-o până acum. De fapt, că s-a condus prost acest lucru se vede în societatea românească. În cele 6 luni de guvernare s-au luat atâtea decizii iresponsabile câte au fost într-un secol. (Aplauze.) De fapt se vorbește din ce în ce mai mult că ceea ce a câștigat România în 2000 de ani a pierdut în câteva luni, în perioada actualei guvernări.

(Aplauze.)

Mie, personal, îmi pare rău că această perioadă coincide cu cea în care în fruntea Guvernului României se găsește un moț și nu v-ar strica deloc, domnule prim-ministru Victor Ciorbea, să-i întrebați pe moți și pe ponorenii care lucrează la Baia de Arieș, lăsându-și plugul de pe Dealul Ponorului și de la Valea Seacă, și poate nu ar strica să cereți părerea părinților dumneavoastră dacă faceți bine ceea ce faceți acum. Sunt mai mult ca sigur că răspunsul va fi nu. (Aplauze.)

Domnilor colegi, fără să luăm prea mult în seamă expunerea-amalgam făcută de domnul prim-ministru pentru asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului României, nu este altceva decât o încercare de a păcăli forul legislativ al țării - și nu este prima dată când se face acest lucru -, de a păcăli, nu știu pentru a câta oară, cetățenii României, transformați din nou în cobai pentru diverse teste de reformă și tranziții... (Discuți, rumoare)

...a celor care, în campania electorală, și-au, însoțit buletinul de vot cu încredere, speranță și, de ce nu am spune, poate că este și o garanție de autosugestionare pentru Guvernul care s-a încurcat rău în privatizarea lichidării și lichidarea privatizării. (Râsete, aplauze.)

Păcăleala vine și de la aceia care, în fața electoratului, au susținut sus și tare că se cunoaște starea țării, că sunt căi de ameliorare a situației tuturor cetățenilor țării, pentru ca astăzi să vină cu justificări din ce în ce mai puerile.

Domnule prim-ministru, ironiile exprimate de dumneavoastră de la această înaltă tribună argumentează - dacă mai era nevoie - incompetența și, mai ales, banalizează probleme de mare însemnătate pentru neam și țară. P.U.N.R. nu agreează abordarea acestor probleme sub ironie, ele sunt și dor, domnule prim-ministru, iar modul de a le aborda de către dumneavoastră, domnule prim-ministru, denotă necunoașterea realităților din țară.

V-aș evidenția, domnule prim-ministru, perfidia și minciuna cu care s-a refăcut rezerva valutară a țării, pe seama populației și nu prin activitate economică. (Aplauze.)

Este grav dacă acum, așa cum s-a întâmplat în momentele grele ale multor țări europene, dar și ale României, am ajuns să cumpărăm bijuteriile și aurul de la bătrâni și de la populația țării.

Încrederea și garanția schimbării, domnule prim-ministru Victor Ciorbea, ați anulat-o atunci când, în loc să constituiți un program de guvernare bun pentru România și poporul român, ați preferat unul de împrumut, străin de realitățile românești și, mai ales, de cerințele românilor.

Spuneți-ne, domnule prim-ministru, pe ce program și pe ce legi ați putut paria în numele majorității din această țară?

Care sunt programele de redresare economică anunțate cu surle și trâmbițe în campania electorală?

Care sunt programele sociale de redresare și mai ales de sprijin efectiv a populației defavorizate din România? Dacă vreți exemplu, alocația de stat pentru copii nu a crescut, domnule prim-ministru, cu un cent față de cea din timpul guvernării anterioare. Creșterea ați anulat-o dumneavoastră prin politica economică; 7 dolari au fost atunci, 7 dolari sunt și în 1997, la această oră. (Discuții, aplauze.)

Nu este singurul exemplu. Vorbiți de dezastrul agriculturii într-o anumită perioadă, uitând să menționați că ministrul de atunci și-a asumat întreaga răspundere pentru ceea ce a făcut, nu pentru ce va face, ca dumneavoastră. (Vociferări, rumoare.)

În această perioadă s-a acordat sprijin pentru producătorii agricoli, s-a reușit deblocarea financiară, a existat abundența de produse agricole pe piața autohtonă... (Vociferări, discuții.) ...s-a realizat o protecție adevărată pentru producători și pentru cei care au investit în agricultură și industria alimentară din România. S-a realizat un export, în cei 2 ani, de produse alimentare de circa 1,2 miliarde dolari, din care numai grâu de circa 250 milioane dolari. (Discuții, rumoare.)

Trebuie să mai rețineți ceva, domnule prim-ministru, culturile de orz și de grâu - așa cum sunt - încă ne aparțin nouă, celor care am condus agricultura în perioada 1994-1996. (Vociferări, rumoare, aplauze.)

Păcat că după preluarea conducerii Guvernului nu s-a mai făcut nimic ca aceste producții să fie într-adevăr record.

Care vă sunt programele de protecție ale producătorilor români și ale investitorilor în economia României?

Care vă sunt programele de creare și nu de anulare a locurilor de muncă? Ordonanța nr. 9/1997 este, după părerea noastră, cel mai parșiv și mai sinistru act legislativ elaborat și adoptat în acest Parlament.

Care vă sunt programele de sprijin efectiv al învățământului, sănătății, apărării naționale, ordinii publice, culturii și agriculturii?

Care vă sunt programele de sprijin pentru comunitățile românești din afara granițelor și ce ați făcut pentru acestea?

Ce programe ați elaborat pentru ca drepturile românilor în propria țară să nu fie încălcate, iar demnitatea națională să nu fie lezată?

Ați făcut măcar vreo evaluare sumară a costurilor și mai ales a efectelor sociale ale politicii dumneavoastră și a echipei guvernamentale pe care o conduceți? După câte se vede, nu, și este grav! Poate că o asumare a răspunderii în această problemă se impunea.

Acestea sunt doar câteva întrebări la care domnul prim-ministru ar trebui să răspundă, precum și pentru următoarele mari probleme:

- zdrobirea și anihilarea economiei naționale, precum și lichidarea unei mari părți din aceasta, construită cu greu și cu multă sudoare, uneori cu credite externe plătite cu greu de poporul român;

- pentru aruncarea în șomaj a sute de mii de cetățeni ai acestei țări;

- pentru aducerea populației românești în stare de sărăcie generală;

- pentru anularea asistenței sanitare pentru o mare parte a populației României;

- pentru aducerea românilor sub spectrul analfabetismului;

- pentru politica antiagricolă și antirurală;

- pentru crearea condițiilor și aducerea sub spectrul foametei a unei mari părți a populației;

- pentru politica de intimidare și politizare forțată;

- pentru eliminarea oricăror forme de susținere și protecție a producătorilor și investitorilor români și străini din România;

- pentru programe ce nu susțin crearea unor locuri de muncă, ci lichidarea lor;

- pentru programe de privatizare prin lichidare și lichidare prin privatizare, unice în lume;

- pentru programele FESAL și ASAL, negociate fără profesionalism, care lezează interesele României;

- pentru aservirea României unor interese străine de neam și de țară;

- pentru tratate și înțelegeri ce lezează drepturile istorice ale României și cetățenilor ei;

- pentru declarații iresponsabile ce lezează demnitatea națională;

- pentru nesiguranța și incertitudinea pe care politica dumneavoastră a creat-o și o creează în societatea românească;

- pentru lipsa de dialog și adâncirea contradicțiilor și adversităților din România;

- pentru tendința de creare a premiselor dictaturii;

- pentru datoriile făcute și cele care se vor face în străinătate, ce amanetează viitorul nostru și al copiilor noștri;

- pentru lezarea sistemului democratic din România.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

P.U.N.R. vă cere să vă asumați responsabilitatea, și cea mai bună este demisia, pe care cred că Parlamentul astăzi o va da.

Vă mulțumesc.

(Aplauze, vociferări, discuții.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Verestoy Attila, senator U.D.M.R. Se pregătește domnul Ana Gheorghe, deputat P.D.S.R.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând m-a surprins cât de tardiv a venit această cuvântare a domnului ex-ministru al agriculturii, care trebuia rostită acum doi, trei, patru, ani... (Vociferări, discuții, rumoare.)

Din sală:

Ai vândut cheresteaua țării!...

 
 

Domnul Verestoy Attila:

...și ar fi fost bine să fie spusă atunci. Mai toate acuzațiile rezistau și erau valabile. Așa este, domnule Tabără! Ați pregătit un discurs anul trecut, acum doi sau trei ani - așa cum am spus - și acum vi s-a dat ocazia să-l rostiți. Dar s-a spus vineri tot ce s-a putut spune. S-au adus argumente și s-au precizat sumele concret. Eu cred că pe dumneavoastră nu vă interesează aceste lucruri și acest lucru este întristător, dar cel mai trist lucru este că de fapt... (Vociferări, rumoare.)

...demonetizați un instrument parlamentar foarte valoros și vă spun din experiența pe care o avem de atâția ani de zile de opoziție, pentru că opoziția se învață, domnii mei...

Din sală (câteva voci):

Cheresteaua!...

 
 

Domnul Verestoy Attila:

...și o să vă trebuiască niște ani de zile ca să învățați ce înseamnă a fi o opoziție constructivă. (Rumoare, discuții, vociferări.)

Din sală (câteva voci):

Cherestea!

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Să dea Domnul să aveți parte de asta! (Rumoare, discuții, vociferări.)

Este adevărat că și a conduce o țară se învață. Se învață prin niște ani de opoziție și noi am petrecut acești ani de zile alături de dumneavoastră, având totdeauna grijă să nu comitem aceleași greșeli pe care le-ați comis și prin care țara a ajuns de unde e greu de scos. (Vociferări, rumoare.)

Întrucât, așa cum s-a mai menționat, de vineri până luni țara asta nu s-a schimbat, din păcate nici în prea bine, deși ceva s-a mai aflat - și ați aflat și dumnevoastră dacă ați studiat statisticile - U.D.M.R. va vota și împotriva acestei moțiuni de cenzură... (Vociferări, discuții.)

Din sală (câteva voci):

Și împotriva națiunii!!... Și împotriva națiunii!!...

 
 

Domnul Verestoy Attila:

...și cred încă o dată că votul de astăzi va mai trezi pe câțiva din băncile opoziției și voturile pentru vor fi mai puține decât au fost vineri. Acesta va fi, probabil, un succes al dumneavoastră pe care preconizăm că puteți avea parte.

Vă mulțumesc. (Aplauze, discuții.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat P.D.S.R. Ana Gheorghe. Urmează domnul George Șerban, deputat P.D.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnilor senatori,

Domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Încerc un sentiment de mâhnire constatând cu câtă indiferență și intoleranță grupul majoritar primește mesajele opoziției privitor la starea națiunii. Indiferența dumneavoastră este izvorâtă din îngâmfarea celui care se crede atotstăpânitor și invincibil. Cred că uitați, domnilor, că prin acțiunile dumneavoastră ați lovit, în primul rând, în cei care v-au dat această putere vremelnică. Luați pulsul electoratului și veți afla că situația a început să capete conotații deosebite. Vă aflați ca un alergător de cursă lungă, neexperimentat, care a pornit în trombă, iar pe parcurs, încet, dar sigur, pierde tempoul și bineînțeles nu poate continua cursa. Intoleranța dumneavoastră se datorează incapacității de a răspunde concret la problemele puse în dezbatere prin moțiunile simple și de cenzură, probleme care nu sunt ale opoziției, domnilor, ci sunt problemele țării. Răspundeți acestor probleme asumându-vă răspunderea față de deteriorarea nivelului de trai, față de șomajul în creștere, veniți cu soluții, demonstrați țării că sunteți capabili și nu invocați moșteniri.

Domnule prim-ministru,

V-am ascultat cu foarte mare atenție de fiecare dată, încercând să mă detașez de postura parlamentarului în opoziție. Am admirat tenacitatea dumneavoastră de a convinge că programul dumneavoastră este singura alternativă. V-am admirat calitatea cu care v-ați eschivat de la asumarea unor răspunderi concrete și am mai admirat, domnule prim-ministru, ironia și chiar persiflarea celor care astăzi încearcă să vă prezinte realitatea, în timp ce, din păcate, din ce în ce mai mulți își caută un loc de muncă, nu au ce pune pe masă copiilor și măresc cozile la acele faimoase cantine de ajutor social de care cu mândrie ați afirmat nu de puține ori. Se simte pregătirea sindicală! Românii nu au nevoie de milă, ci au nevoie de locuri de muncă, de salarii decente ca să trăiască demn.

De aceea, domnule prim-ministru, domnilor guvernanți, nu suntem de acord cu modul în care v-ați asumat răspunderea. Sigur că la abilitatea și orientarea dumneavoastră vă va fi ușor să-mi răspundeți, dar eu nu doresc răspuns. Răspunsul trebuie să-l dați prin fapte concrete celor mulți care suferă și care azi trăiesc mai prost decât ieri.

Am spus aceste probleme pentru că în naivitatea... rumoare.) ...mea de parlamentar fără experiență mă așteptam ca la asumarea răspunderii Guvernului în fața Camerelor reunite dumneavoastră să vă asumați răspunderea asupra acestor probleme sau asupra unor legi care să deblocheze financiar economia, a unei legi care să asigure locuri de muncă absolvenților din învățământul superior și a altor probleme stringente.

V-ați asumat răspunderea printr-o declarație de politică generală cu care nu putem fi de acord pentru că nu răspunde problematicii actuale. Țara nu are nevoie de declarații, de dări de seamă, ci are nevoie de guvernanți competenți. Vă întrebați, domnule prim-ministru, retoric, la ședința trecută, dacă dorește P.D.S.R. să pice Guvernul. Tot dumneavoastră răspundeați "nuuu...!".

Bineînțeles că nu, domnule prim-ministru, pentru că dacă Guvernul dumneavoastră cade s-ar putea accidenta și, cu criza de asistență medicală pe care ați provocat-o, există posibilitatea de a nu avea cine vă îngriji și atunci vă avem pe conștiință.

De aceea, domnilor guvernanți, eu cred că a sosit momentul ca din cei peste 16.000 de specialiști pe care v-ați lăudat că îi aveți, să-i lăsați și pe alții să-și încerce norocul. Poate au condiție fizică mai bună. Nu vă fie teamă de noi. Vă vom lăsa să faceți guverne în fiecare lună câte unul, dar asumați-vă răspunderea față de nevoile națiunii prin prisma a ceea ce este necesar: o adevărată reformă, nu prin a face din reformă un scop în sine. Neșansa dumneavoastră constă în grija pe care o purtați P.D.S.R.; ocupați-vă de probleme țării și aduceți-vă aminte de vorbele populare cu drumul și câinele!

Doamnelor și domnilor din coaliția majoritară,

Votați cu încredere această moțiune de cenzură, nutrind dumneavoastră speranța că poate sunteți mai buni decât cei cărora le-ați acordat votul de încredere. (Aplauze, discuții.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban, P.D. Urmează domnul deputat Cristea Gheorghe, P.N.Ț.C.D.

 
 

Domnul George Șerban:

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, atâția câți ați rezistat cu stoicism și ați rămas în sală.

Iată-ne împreună într-o stare procedurală care pare să devină perpetuă și care este pe cât de perfectă prin constituționalitate, pe atât de absurdă prin inutilitate.

Am impresia că aici se consumă frustrări, se consumă niște discursuri rămase neconsumate la moțiunea de vineri, care nu au nici o legătură cu moțiunea de astăzi. Ne aflăm la a patra moțiune, stimați colegi, în situația de a identifica și defini o nouă unitate de măsură a timpului.

Pentru noi timpul nu se mai măsoară în zile și săptămâni, ci în moțiuni. Moțiunea este noua unitate de măsurare a timpului pierdut de colegii noștri din opoziție, a unui timp pe care vor cu tot dinadinsul să-l pierdem și noi împreună cu ei. Am pierdut timpul și îl pierdem în continuare, pentru că altfel ar fi spus despre noi că nu suntem democrați, toleranți, disponibili pentru dialog și dezbatere politică și fără îndoială că în această gălăgie s-ar fi găsit și unii cu idei rare, dar fixe, care de sub albul imaculat al demagogiei ar fi strigat că vrem să vindem țara albanezilor.

Noi nu ne putem permite riscul de a ne supune unor astfel de acuzații grave pentru simplul motiv că nu avem bogata experiență a colegilor noștri din opoziție în ceea ce privește guvernarea prin simulare a democrației, prin manifestarea intoleranței și a indisponibilității pentru dialog. Nu avem această experiență și să dea Domnul să nu o dobândim niciodată!

Iată-ne deci în plină dezbatere a celei de a patra moțiuni, a doua de cenzură, la mai puțin de 3 zile de prima. Ajunși aici, cred că a sosit momentul, stimați colegi, să tragem linie, să ne delimităm de ridicol, demagogie, populismul ieftin și păgubos, de tot acest spectacol care, în cele din urmă, și-a atins scopul.

Am citit cu cea mai mare atenție textul moțiunii. Se vede cu ochiul liber că izvorul de imaginație al autorilor a secat. Proiectul de moțiune este searbăd, lipsit de substanță, cu o singură excepție, punctul 6, care printr-o singură frază sintetizează întreg adevărul în forma sa cea mai pură. Se spune la punctul 6:"Grupurile parlamentare din opoziție se pronunță pentru reformă."

Da, domnilor semnatari ai moțiunii, acesta este adevărul! De aproape 5 ani dumneavoastră nu faceți altceva decât să vă pronunțați pentru reformă, să evocați reforma în discursuri, în schimb înfăptuirea ei ați lăsat-o în totalitate pe seama noastră.

Din sală:

Asta nu este reformă!

 
 

Domnul George Șerban:

Se spune în textul moțiunii că angajarea răspunderii de către Guvern nu s-a făcut în termeni constituționali, că ceea ce s-a prezentat Parlamentului nu ar fi o declarație politică generală, așa cum prevede Constituția. Dar când Guvernul, prin vocea primului-ministru, spune că: "în ultimele trei luni și jumătate reforma globală a societății românești a coborât adesea dureros din planul ideilor, al teoriei și metodei în cotidian, pe stradă și în viața fiecăruia dintre noi, aceasta cum se numește? Atunci când primul-ministru spune că reforma globală a societății românești nu este și nu poate fi numai o problemă a actualei majorități parlamentare, iar victoria nu va fi numai a noastră, ce semnificație au aceste cuvinte?

Limitându-mă numai la aceste două afirmații făcute de primul-ministru în fața Parlamentului, mă întreb ce înțelegeți dumneavoastră printr-o declarație politică generală sau, pentru a fi mai clar în exprimare, mă întreb ce fel de declarații politice vă mai stăruie obsesiv în minte, în conștiință și în mentalitate, doamnelor și domnilor colegi din opoziție?

Se spune în opoziție că ceea ce s-a prezentat Parlamentului nu ar fi un program de guvernare a țării în anul 1997. Eu am impresia că primul-ministru a prezentat o amplă declarație de politică generală, însoțită de un program consistent de măsuri și evaluări prin care Guvernul înțelege să materializeze reforma economică în România. Dacă o parte a opoziției nu a perceput în acest fel prezentarea făcută de dumneavoastră în fața Parlamentului, vina vă aparține, domnule prim-ministru, în întregime. Programul de guvernare al țării, programul de reformă nu se prezintă așa cum ați făcut-o dumneavoastră. Reforma se prezintă pe coli de hârtie cu capete de tabel limpezi ca să-l înțeleagă oricine, cu tabele și tabelașe frumos desenate, cu linii și coloane care să semene cât mai mult cu programele de măsuri, cu sarcini, termene, responsabilități concrete pe oameni și persoane, așa cum ne-a învățat pe noi Consiliul de Stat al Planificării, timp de câteva decenii, și care nu sunt foarte diferite de cele care au umplut fișetele ministerelor în ultimii 4 ani. Altfel, reforma nu va fi înțeleasă de toată opoziția.

În ceea ce mă privește, neavând la dispoziție astfel de tabele, am înțeles că Guvernul și-a angajat răspunderea pentru aplicarea politicilor de macrostabilizare; pentru reforma procesului bugetar, prin reducerea subvențiilor pentru industrie și creșterea ponderii cheltuielilor destinate investițiilor de capital uman în sănătate, cercetare, învățământ și cultură; pentru redimensionarea activității structurilor artificiale pe care fosta guvernare le-a susținut prin cheltuieli fără rost și uneori chiar frauduloase ale banului public; pentru crearea în toate domeniile economiei a unui mediu concurențial sănătos și viabil; pentru reforma în plan legislativ și instituțional a asigurărilor sociale, a sistemului de pensii și pentru o reală protecție socială. Asta am înțeles din prezentarea primului-ministru și, tocmai pentru că asta am înțeles, susținem fără rezerve programul de guvernare și cerem respingerea acestei moțiuni de cenzură. Dacă citim cu atenție textul moțiunii se mai poate înțelege ceva, printre rânduri; nu lipsa programului vine în susținerea moțiunii. Este vorba de ceva mult mai important, o chestiune de fond, dincolo de orice fel de spectacol politic. Colegii noștri din opoziție au o mare problemă; ei pur și simplu gândesc altfel decât noi. Construcția lor politică are la bază alte principii - și au dovedit-o cu prisosință timp de 4 ani - ei vor să opună reformei antireforma, vor să opună progresului stagnarea și, inevitabil, involuția. Dacă își rezolvă această problemă care îi privește, s-ar putea să înțeleagă altfel lucrurile, s-ar putea chiar să vină alături de noi în demersul pe care împreună cu Guvernul ni l-am asumat.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu aș încheia fără a încerca să vă propun un răspuns la o întrebare care cred că stăruie în mintea celor care au participat sau au asistat la această prelungită dezbatere parlamentară. Ce a demonstrat această serie de moțiuni, în afară de disponibilitatea noastră pentru orice exercițiu democratic, chiar și atunci când se prelungește inutil? Îndrăznesc, stimați colegi, să vă propun un răspuns care parcă vine de la sine. După o întrerupere de 4 ani păguboși, devastatori pentru România, țara - în istoria sa postrevoluționară - are pentru a doua oară un adevărat prim-ministru, un adevărat guvern reformator.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cristea Gheorghe, din partea Grupului P.N.Ț.C.D. Urmează domnul Mihail Bălănescu, senator P.N.L.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Spuneam vineri că a construi o moțiune de cenzură este foarte greu. Constat azi că a construi într-o săptămână două moțiuni de cenzură este imposibil fără riscul de a aluneca în ridicol, pe de o parte, în comic, pe de altă parte. Nu vreau să mă refer la ceea ce s-a discutat deja. Am fost tentat - o spun că toată sinceritatea - să vin la microfon și să spun: "Stimați colegi din opoziție, lucrurile rămân așa cum le-am discutat vineri", să spun mulțumesc și să mă duc în bancă. Mai rămân două-trei minute la microfon dintr-un motiv foarte simplu: pentru că îmi aduc aminte - cum mulți își aduc aminte - de o zicală: "Politica este arta posibilului." Moțiunea dumneavoastră demonstrează cu prisosință că așa este. De ce? Pentru că mi se pare că dacă nu ar fi așa îmi este absolut incredibil să cred că opoziția parlamentară românească nu știe că Guvernul funcționează în baza unui mandat parlamentar. Mi se pare incredibil să acuzi Guvernul că vine în fața Parlamentului pentru a solicita un vot de încredere pentru un program pe care trebuie să-l adopte.

Dacă ați citit cu atenție, stimați colegi din opoziție, textul moțiunii, probabil că multora dintre dumneavoastră nu vă vine să credeți că se poate scrie textual: "Prin angajarea răspunderii, Guvernul nu face altceva decât să condiționeze funcționarea sa în continuare de atitudinea Parlamentului față de programul prezentat."

Cum vă închipuiți că poate funcționa un guvern cu un program fără votul Parlamentului? Cum se poate scrie așa ceva într-o moțiune și se mai poate cere să fie votată?

Mă opresc la punctul 3, care este de-a dreptul comic: "Angajându-și răspunderea în fața Parlamentului, Guvernul Ciorbea demonstrează existența, în interiorul său, a unei crize și a unei dezorientări în ceea ce privește... etc."

Stimați colegi,

Din 14 ore de dezbatere de săptămâna trecută, am reținut și eu - ca toată lumea, de altfel - o intervenție din partea opoziției care trimitea către o discuție sau o dezbatere serioasă. Una singură, din păcate. Nu știu cum va fi ea taxată, dar să acuzi avant la lettre Guvernul că vrea să facă remanieri, să acuzi Guvernul că este forțat de împrejurări politice să depună... Guvernul face politica, stimați colegi, unei majorități parlamentare, are un mandat, iar dacă vrea să facă ceva în plus, trebuie să vină în fața Parlamentului. Nu puteți acuza acest lucru!

În încheiere, aș vrea să spun că punctul 6 reprezintă de fapt ceea ce este definitoriu pentru actuala opoziție și pentru fosta putere, să spunem. Noi vrem reformă, dar să nu se schimbe nimic.

Dacă se schimbă ceva în direcția reformei, noi nu mai vrem reformă. Îmi pare foarte rău, noi vrem protecție socială, dar nu cumva să se întâmple ceva aici pentru că nu mai vrem protecție socială.

Noi vrem să ajutăm tineretul, dar nu cumva să faceți ceva în sensul acesta, pentru că noi nu mai vrem. Am discutat în multe împrejurări în Parlament diverse programe pe care dumneavoastră le-ați promovat sau le-ați propus, și v-am acuzat la vremea respectivă de faptul că ați rămas numai la stadiul de intenții ca și stadiul la care vă aflați acum, pentru că îmi aduc aminte că, la învestitura Guvernului, domnul președinte executiv al P.D.S.R. la vremea respectivă, după un tir cu multe arme și de multe calibre, a încheiat astfel: "Noi vrem să facem o opoziție constructivă." Este tipul de opoziție pe care l-am văzut și care, indiferent de afirmații, nu este în nici un caz, în nici un sens o opoziție constructivă.

Dumneavoastră nu atacați nimic aici. Probabil - a spus un coleg și o repet și eu - că mai este nevoie de ceva timp pentru a înțelege, într-adevăr, statutul de partid de opoziție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul Mihail Bălănescu din partea P.N.L. și se pregătește domnul Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităților.

 
 

Domnul Mihail Bălănescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dumneavoastră, domnilor opozanți, v-ați angajat când a fost acordat votul de încredere actualului Cabinet că veți face o opoziție constructivă. Mulți dintre noi au înțeles că veți lăsa Guvernul în pace să-și realizeze programul de guvernare. Promisiunile făcute nu au fost respectate, având atât în structurile centrale, dar mai ales în cele locale nostalgici ai comunismului, profesioniști în minciună și în dezinformare, dumneavoastră, domnilor, ați continuat să blocați în mare măsură schimbările în bine inițiate de Guvernul Ciorbea. Ați remarcat, stimați colegi din opoziție, cei care acuzați Guvernul că nu și-a respectat obligațiunile asumate, că Președintele, primul-ministru și ministrul de interne și-au axat măsurile energice contra unor personaje corupte din armată, poliție și administrație pe care dumneavoastră le-ați creat și încurajat. Din păcate, în timpul cât ați guvernat ați generalizat corupția, care a ajuns să se întindă la toate domeniile și cuprinde, după cum bine știți, și parlamentari ai dumneavoastră.

Evident că lupta împotriva corupției necesită o poliție, un corp judecătoresc integru, ceea ce, din păcate, trebuie să recunoașteți, nu este cazul unora din cadrele actuale moștenite de la dumneavoastră. Selecția cadrelor rămâne o problemă de importanță majoră și, implicit, înlăturarea multora dintre ele. Acolo unde o facem ne acuzați că cederizăm sau pedizăm și prin aceasta instaurăm un regim de dictatură. Este adevărat, am trăit până în noiembrie 1996 într-un regim de dictatură caracterizat în anii Domniei dumneavoastră printr-o dictatură a incompetenței, hoțiilor, fraudelor și tâlhăriilor pe care este greu să le corectăm peste noapte. Selecția cadrelor pe care o contestați dumneavoastră, opozanții, condiționează restabilirea autorității statului, integritatea poliției și a justiției, ea constituie între măsurile noastre priorități absolute. În aceste domenii, vă place ori nu vă place, nu există alte modalități pentru a compensa deficiențele societății actuale moștenite de la dumneavoastră.

Este adevărat că programul de redresare a țării negociat cu F.M.I.-ul și Banca Mondială, pe care îl contestați, impune populației sacrificii grele. Măsurile de protecție a populației au reluat și chiar depășit unele promisiuni electorale. Fără îndoială, reușita programului pe care l-a pus în aplicare Guvernul ne oferă o șansă pentru mai bine, dar realizarea necesită timp. Ca acest program să reușească va trebui înlăturată și frauda fiscală pe care P.D.S.R.-ul a provocat-o și generalizat-o, precum și instaurarea unei rigori cu care, iarăși, nu sunteți obișnuiți.

Așa cum v-a spus, domnilor opozanți, și primul-ministru, ani de zile ați publicat rapoarte, cărți albe, grafice în culori vesele dar niciodată nu ați prezentat poporului ce ați făcut pentru reformă.

Ați cumpărat pacea socială cu prețul imoral al distrugerii economiei. Primul-ministru v-a arătat în nenumărate rânduri dimensiunile pagubelor pe care le-ați creat în economie, cuantumul dezastrelor de care vă faceți vinovați și pe care acum încercați să i le atribuiți.

Operațiunile dureroase la care a fost obligat Guvernul să recurgă pentru revitalizara economiei prin terapia de șoc adoptată suntem siguri că va începe să ne scoată către capătul tunelului spre sfârșitul acestui an.

Permanent ați contestat cifrele și situațiile reale, prezentate de primul-ministru și, mai ales, faptul că deficitul bugetar pe anul 1996 era în fapt de trei ori mai mare decât cel pe care l-ați declarat, ați declarat principiul "după noi, potopul!".

În 1996, Guvernul Văcăroiu, își propusese să reducă datoria publică cu 1.748 de miliarde lei, dar a lăsat în urmă de șapte ori mai mult: 12.000 de miliarde de lei.

Voi sublinia câteva exemple, care ar fi bine să vă dea de gândit.

1. Când în 11 februarie 1997 s-a votat în Senat legea conform căreia investitorii străini pot cumpăra pământ în România, efectul a fost imediat. 40 de delegații de americani și englezi, reprezentând 28 de firme și bănci, s-au întâlnit cu premierul, cu președintele Senatului și cu miniștrii Mircea Ciumara, Ulm Spineanu și Călin Popescu Tăriceanu, iar după aflarea de la aceștia a coordonatelor programului de restructurare și privatizare 18 firme au parafat contracte de investiții.

2. Schimbarea cea mai vizibilă acum, după un timp extrem de scurt, datorită noului Președinte și noului Guvern, se situează pe planul relațiilor internaționale. După călătoriile Președintelui la Lisabona, Davos, Bruxelles și Paris, România este altfel privită de Occident decât pe vremea când domnul Iliescu făcea promisiuni în străinătate pe care le încălca - întors la București - exact ca și predecesorul său Nicolae Ceaușescu.

Schimbarea de percepție a înlăturat una din marile piedici pentru aderarea țării noastre la NATO și Uniunea Europeană. Mai important însă decât aceste adeziuni, care nu depind numai de noi, va fi felul în care România va reuși să se integreze în circuitele internaționale, începând cu cele europene. Dacă această integrare va reuși repede, și suntem convinși de aceasta, celelalte vor urma implicit. Meritul noului Președinte și al Guvernului Ciorbea, pe care îl contestați și nu-l lăsați în pace prin moțiunile care ne răpesc mult timp, este acela de a fi luat într-un timp extrem de scurt primele măsuri esențiale: succesul necesită ca ele să fie urmate atât pe plan economic cât și pe planul moral, ceea ce iar nu vă convine.

3. Cronica mondenă anticorupție este arhiplină: Miron Cozma, Sever Mureșan, directorul general de la Petrotel, Zaher Iskandarani, Alexandru Tobă, deputatul P.D.S.R. Gabriel Bivolaru, Marcel Ivan și alții, la care sunt sigur că se vor adăuga și unii dintre semnatarii moțiunii. În ciuda aglomerației care domnește în închisori, Poliția română se angajează să-i adăpostească în continuare pe marii escroci, creația dumneavoastră, domnilor opozanți.

4. O dată cu periplul început de Președintele Emil Constantinescu și, mai ales, după vizita Președintelui Jacques Chirac la București, mass-media franceză și din alte țări ale lumii a fost obligată să se plieze în fața unor realități neașteptate. La București, democrația este mai matură acum, semnalele politice mai coerente decât lăsau să se întrevadă prejudecățile și șabloanele.

Lupta decisivă împotriva corupției, claritatea și curajul analizelor economice, fermitatea deciziilor de remediere în acord cu organismele internaționale, o populație care după atâta suferință are încă înțelepciunea de a fi dispusă la un consens asupra binelui public, a dezvăluit brusc o altă lume.

Și ceea ce a surprins, mai ales în contactele diplomatice directe, a fost absența acelui dublu limbaj caracterizat "limba de lemn"...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul senator, timpul afectat grupului dumneavoastră parlamentar s-a încheiat. Vă rog să pregătiți fraza de încheiere.

 
 

Domnul Mihail Bălănescu:

Și totuși, domnilor opozanți, realitatea economică a unei Românii care a pierdut șapte ani în stagnare și proliferare a corupției de care vă faceți vinovați nu lasă loc unui optimism delirant. În acest context de bună-credință și de perseverență, pentru a putea duce o viață mai bună...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Și totuși, domnule senator, pregătiți-vă o frază de încheiere...

 
 

Domnul Mihail Bălănescu:

Așadar, domnilor opozanți, vă rog să reflectați asupra realităților evidente în procesul de guvernare. (Gălăgie mare în sală; proteste.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul acum domnul deputat Varujan Pambuccian din partea Grupului minorităților și se pregătește domnul deputat Leonard Cazan din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ar fi o dovadă de labilitate psihică să avem astăzi alt punct de vedere decât cel de vineri. Iar pe cel de vineri, îl cunoașteți!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Leonard Cazan - Grupul P.D.S.R. și se pregătește domnul senator P.N.Ț.C.D. - George Achim.

 
 

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru, domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În luarea mea de cuvânt am să mă refer la câteva aspecte economice ale programului de reformă globală a societății românești.

Pornesc de la alocuțiunea dumneavoastră, domnule prim-ministru, și de la lucrarea pe care domnul Ulm Spineanu, ministrul reformei, a înmânat-o cu generozitate domnului prim-vicepreședinte, Adrian Năstase. O trecere sumară în revistă a acestor două documente arată că ați reușit numai în 6 luni de zile să vă rupeți complet de realitate și să vă construiți un așa-zis program de reformă globală pe euforia imaginilor pe care singuri vi le confecționați.

Iată câteva exemple.

Domnule prim-ministru,

Spuneți că unul din obiectivele programului de reformă este reducerea de trei ori a deficitului bugetului general consolidat al statului. Chiar din datele prezentate de dumneavoastră rezultă că pentru 1997 vă propuneți un deficit de 4,5% din P.I.B., pornind însă de la 3,6% cât a fost deficitul bugetului general consolidat pe 1996.

Cum ați calculat reducerea de trei ori a deficitului? La fel cum ați redus, dintr-un condei, datoria publică externă a României de la 11 miliarde dolari la 6 miliarde dolari, de pe o zi pe alta?

(Aplauze.)

Calculul este eronat, chiar dacă vă referiți la faimosul indicator deficitul cvasifiscal, care, de altfel, în ultimele șase luni este în creștere datorită sporirii blocajului financiar. În cuvântul dumneavoastră faceți referire la faptul că "reforma globală provoacă pe termen scurt suferință în rândul populației".

Analizând prognoza pe care ne-ați pus-o la dispoziție, rezultă că acest termen scurt ține cel puțin până în anul 2000.

Să explicăm:

În prognoza dumneavoastră, la pagina 13 arătați că ritmul mediu anual de creștere a consumului populației este de 0,4%. Știți ce înseamnă aceasta? La consumul mediu individual de acum creșterea prognozată reprezintă mai puțin de o pâine pe lună sau jumătate de litru de lapte pe lună. Iată, domnule prim-ministru, cu ce veți intra cu siguranță în istorie! Iată bunăstarea pe care o oferiți populației până în anul 2000 în varianta de dezvoltare medie, așa cum este prevăzut în lucrare, nu varianta minimă, cum ați afirmat în cuvântul dumneavoastră de vineri.

Domnule prim-ministru, chiar dacă vă scriu alții discursurile, acestea nemaifiind discursuri sindicale, nu sunteți scutit de a solicita... (Aplauze.)

...repet, nu sunteți scutit de a solicita specialiștilor, pe care încă nu i-ați epurat, să verifice afirmațiile și suportul acestora.

Să explic:

După ce ați anunțat inflația de 90% pe an, ați trecut-o recent la maxim 110%. Un calcul simplu, care pornește de la inflația pe cinci luni la care adăugăm inflația de 2-3% pe lunile următoare, duce cu totul la altă cifră, eventual cu ceva peste 140%. Și, totuși, cunoscându-vă, vă înțeleg.

Încercați din nou să înșelați populația, întrucât în calculele ce au fundamentat bugetul ați cuprins o indexare de 56%, corespunzătoare de fapt inflației de 90%. Aș vrea să-mi răspundeți, în caz că-mi răspundeți, domnule prim-ministru, la obiect, nu așa cum ați procedat vineri când cineva v-a spus: "ați reușit, domnule prim-ministru, în legătură cu nivelul de trai?" iar dumneavoastră ați răspuns: "Am reușit. Am introdus U.D.M.R.-ul în Guvern"... (Aplauze, râsete.) ...vă invităm, domnule prim-ministru, să aveți curajul și să vă asumați în fața populației responsabilitatea pentru înrăutățirea condițiilor de viață, inclusiv a protecției sociale și a ocrotirii sănătății.

În altă ordine de idei, afirmați că ați optat pentru creșterea economică bazată pe export.

Contrar acestei afirmații, ați pus deja în aplicare o primă măsură, de eliminare a reducerii cu 50% a impozitului pe profit aferent producției exportate. Să vedem cum se confirmă afirmația dumneavoastră din prognoza pe care ne-ați prezentat-o. Până în anul 2000 prevedeți o creștere a exportului cu numai 20%, față de 75% în ultimii patru ani. Așa diminuați considerabil șansele de integrare în Uniunea Europeană. Ne-ați înduioșat, domnule prim-ministru, afirmând în programul de reformă globală că veți da prioritate proceselor din economia reală, pentru a crea competitivitate, creșterea eficienței și a profitabilității.

Ce spun studiile dumneavoastră de fundamentare? Investițiile cresc în 4 ani cu circa 15%, comparativ cu 65% în ultimii 4 ani. Vă atragem atenția că în acest ritm nu veți realiza nici măcar obiectivele declarate în domeniul modernizării infrastructurii. Practic, avem de-a face cu stagnarea procesului investițional în domeniul producției materiale, în special în industrie și agricultură și în sectoarele sociale. Afectați grav pe termen lung dezvoltarea țării, cu impact direct asupra nivelului de trai. Afirmați că până în anul 2000 întreprinderile mici și mijlocii private vor contribui cu peste 70% la formarea P.I.B. Măsurile de reformă pe care le-ați pus în aplicare au dus la o primă performanță: intrarea în faliment a 50% din acestea. Continuând pe această linie e greu de crezut că se poate atinge acest obiectiv, mai ales în condițiile sufocării capitalului autohton.

În domeniul politicii agricole, una este prezentată în alocuțiunea dumneavoastră și alta rezultă din studiile de fundamentare. Contrar optimismului dumneavoastră din prognoză, rezultă o reducere substanțială a gradului de valorificare a materiilor prime din producția vegetală, în zootehnie și industria alimentară. Prognozați dezvoltarea industriei alimentare în ritm mai redus decât cel al agriculturii. Ce fel de restructurare modernă pentru economia românească construiți? Concluzia: consumul va fi asigurat tot mai mult din import, renunțându-se la valorificarea potențialului agriculturii și industriei alimentare românești.

Afirmați că Guvernul va promova o reală restructurare industrială. Să nu uităm că în alte ocazii ați declarat că statul se va retrage din sprijinirea acestui proces, mai mult, Guvernul continuă să se implice în această acțiune prin lichidări și restrângeri forțate de activitate precum și renunțarea la garanții ale statului pentru o serie de obiective ce vizează retehnologizări și modernizări. De fapt, prognoza dumneavoastră confirmă o astfel de politică antieconomică, a cărei eficiență, mai degrabă ineficiență, este sintetic reflectată de creșterea modestă, practic nesemnificativă, a produsului intern brut până în anul 2000 în ritm mediu anual de 1,6%, repet, în variantă medie, domnule prim-ministru.

Ar mai fi multe alte dovezi care atestă inconsistența programului pentru care v-ați asumat responsabilitatea. Încă un exemplu: ponderea sectorului de servicii în economie va înregistra o scădere în contextul în care acest sector ar trebui să se dezvolte într-un ritm superior celorlalte domenii pentru creșterea gradului de civilizație și crearea de noi locuri de muncă.

Domnule prim-ministru,

În cuvântul meu nu am folosit decât argumentele și informațiile pe care ni le-ați pus la dispoziție. Specialiștii nu au făcut altceva decât să evalueze orientările politice ale coaliției guvernamentale C.D.R. - U.S.D. - U.D.M.R. care se dovedesc contrare angajamentelor, potrivnice cetățenilor și interesului național. Acestea sunt motivele exprimării dezacordului pentru Programul de măsuri privind reforma globală a societății românești, care condamnă țara la subdezvoltare și populația la sărăcie. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Urmează domnul senator P.N.Ț.C.D. George Achim și se pregătește domnul senator Ulm Spineanu, senator P.N.Ț.C.D.

 
 

Domnul George Achim:

Domnule președinte de ședință,

Onorate domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentrari,

Onorată asistență,

Doresc să încep, cu îngăduința dumneavoastră, evocând o întâmplare din Parlamentul României de altădată. Un strălucit orator parlamentar de acum un veac, în România mică, așadar, elegant și caustic, își aprecia - chiar cu prilejul discuției asupra unei moțiuni de cenzură a opoziției - adversarul de o viață cu următoarea sintagmă latinească: minimus in maximo et maximus in minimo, adică, strălucit în lucrurile neînsemnate, în mărunțișuri și jalnic și neputincios cu desăvârșire în situațiile cu adevărat importante.

Iată, discutăm a doua moțiune de cenzură în trei zile, ceea ce dovedește că avem o opoziție vigilentă, sagace, neînduplecată adică la un nivel in maximo, cel puțin în promptitudinea reacției și a impulsului aproape visceral de a sancționa Guvernul. Aceiași domni însă, care astăzi sunt așezați în băncile opoziției, erau până acum 7 luni la putere. Și au avut un întreg mandat la dispoziție pentru a aplica ideile și a conduce țara, reușind în această întreprindere - să recunoaștem - deloc ușoară, în cel mai bun caz să fie in minimo. Asta exprimat eufemistic și cu desăvârșire elegant, pentru că alegătorul român a taxat în noiembrie 1996 această precaritate mult mai drastic și de o manieră stilisticește mult mai colorată. Dar, nu numai de moralitatea politică sau de deficitul acesteia vorbim astăzi ci, lucru mult mai important, vorbim de voință politică.

Declarații de intenții, artificii retorice și poliloghii pe seama reformei, angajamente și termene de scadență am avut cu duiumul până la sațietate pe vremea guvernării dumneavoastră, domnilor.

Dar toate au eșuat cu rezultatele triste pe care le cunoaștem, sufocate realmente de demagogie, corupție, clientelism, favoritisme, afaceri veroase, confuzie și ca un summum al tuturor acestor maleficii, de lipsa de voință politică, care a afectat dramatic corpul social, paralizându-i în bună măsură centrii vitali.

Guvernul Ciorbea a făcut de la începutul actului său de guvernare tocmai dovada a ceea ce pentru dumneavoastră a fost o carență patentă, dovada voinței politice și măsurile luate în direcția reformei au dovedit-o din plin. Săptămâna trecută el a făcut un pas în plus, asumându-și răspunderea guvernamentală. Un pas curajos, constituțional, pentru prima oară asumat de un guvern postdecembrist, în fond o reiterare a voinței politice ferme de a continua programul de reforme și modernizare a societății românești. Un fel de a spune că nici o cale de întoarcere nu mai este posibilă, că opțiunile sunt ireversibile și că destinul acestui Guvern este fatalmente legat de succesul reformei.

Iar concetățenii noștri au înțeles repede această miză, acordându-i Guvernului un impresionant sprijin, un adevărat cec în alb, procentul cel mai mare dintre cei chestionați declarând sprijinul necondiționat atâta vreme cât va fi nevoie, ceea ce dovedește că populația a înțeles mult mai repede decât dumneavoastră, stimați parlamentari ai opoziției, sensul exact al demersului politic ferm și angajant al coaliției guvernamentale și al Guvernului Ciorbea: reforma structurală a societății românești.

Dumneavoastră vă faceți că nu înțelegeți și eu nu discut motivele pentru care faceți acest lucru; opinia publică însă le cunoaște în detaliu și le taxează așa precum cum merită.

Dar a vorbi de lipsa de strategie clară - de document eterogen, cum spuneți dumneavoastră - de combinații între dare de seamă și unele opinii înmănuncheate, mi se pare a fi expresia unei rele-credințe patente.

Putem vorbi despre ritmul reformei, despre riscurile ei, despre dificultatea suportării costurilor ei, dar să vorbești despre acest Guvern declarat și dovedit al reformei ca despre unul care nu are capacitatea de a guverna țara, mi se pare, permiteți-mi, și riscat și riscant!

Mă uit și eu peste lista acelora care au semnat moțiunea de cenzură, adică toată floarea vestită a guvernării pedeseriste și peuneriste din ultimii patru ani, și îmi vine să repet, dacă tot am început evocând o scenă din Parlamentul României de altădată, cuvintele unui alt celebru om politic român, un om de spirit: "Domnilor, în Țara Românească pot fi multe inteligențe, nu lipsesc nici din băncile opoziției. Caractere sunt însă foarte puține". (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Permiteți, domnilor colegi, să citesc lista cu minutele care au mai rămas pentru grupurile parlamentare, pentru eventuale amenajări ale luărilor de cuvânt înăuntrul grupurilor.

Deci, Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. mai dispune de 12 minute, Grupul parlamentar al P.D.S.R. de 11 minute, Grupul parlamentar U.S.D.-P.D. 8 minute, Grupul parlamentar P.N.L. 2 minute,

Grupul parlamentar U.D.M.R. 8 minute și Grupul parlamentar Uniunea Social Democrată-Partidul Social Democrat Român 3 minute.

Invit la microfon pe domnul senator P.N.Ț.C.D. Ulm Spineanu, ministru de stat, ministrul reformei, și va urma domnul senator Dan Amedeu Lăzărescu.

 
 

Domnul Ulm Spineanu (ministru de stat, ministrul reformei):

Domnilor președinți,

Domnilor și doamnelor,

Eram aproape convins că tot trebuie să iau cuvântul în cotinuarea celor care le-am spus acum câteva zile - văd că avem program de lucru bogat.

Vreau să vă spun câteva lucruri - și o să citez din datele de sinteză pe care le am la mine - anumite lucruri peste care ați trecut cu ușurință și ați uitat de fapt că acest ciclu de patru ani trebuie să schimbe în mod radical economia, că de aceea vorbim de reformă structurală, ați uitat de fapt că nu mai putem continua cu oferta de produse vechi, anchilozată, și care se vinde sub costuri pe piețele externe și a trebuit să o luăm în considerare, pentru că aceasta nu dispare dintr-o dată, și de asemenea orice calcul putea să arate indicatorii de influență care rezultă de aici, pe care nu am vrut să-i escamotăm, ci efectiv i-am recunoscut pentru că i-am preluat.

De semenea, domnilor, vreau să vă spun că efectiv recunosc că creșterea economică este teză obsesivă, face parte deja din teoriile clasice. Dar nu prea ni se potrivește, pentru că este obsesivă numai pentru unii. Și de regulă se fac și anumite referințe, respectarea criteriului '89.

Am uitat atunci de utilitatea producției '89? Am uitat că preluarea acelei utilități și rigidizarea ei economică în continuare ne-a adus în situația în care ne găsim astăzi?

Dar reconfigurarea economică a ofertei, respectiv a concurenței și dobândirea unei puteri reale de concurență, piețele sunt și vor deveni din ce în ce mai drastice, înseamnă că nu ne mai putem permite să planificăm, oricâtă dorință am avea, după obiceiuri mai vechi. Să crească, să crească, chiar să crească, și oricum. Iar bătrânul Moromete ne-ar întreba destul de des: "Pe ce te bazezi, domnule?"

Aș fi vrut să am cât de cât o viziune anterioară mai lungă de unul, cel mult doi ani. Am răscolit și am găsit câte ceva punctual.

Iată, noi ne-am asumat o analiză, o prognoză, spunând că aceasta va fi adusă la zi și se va reconfigura în funcție de evoluțiile din următoarea perioadă. Esențial este că ea realizează, dincolo de orice cifre, o comparabilitate, caută să depisteze evoluția oportunităților și să spună, aceasta și așa ar putea fi cel mai probabil, drumurile de urmat, pentru a putea fi realmente plasați în noua evoluție economică, fie că ea este locală, fie că e zonală, fie că e regională, fie că este globalizantă.

Desigur, se configurează, încă nu sunt consolidate, și noi oportunități, ele vor fi luate în calcul numai în măsura evoluției consolidării lor, a tratativelor și înțelegerilor ce se vor stabili pe căi diplomatice.

De altfel cred că avem o bază, putem avea o discuție deschisă, probabilitatea să ținem în actualitatea evolutivă a elementelor celor mai probabile, luate în discuție. Însă înainte de a fi criticați.

Desigur puteți avea și alte opțiuni privind creșterile economice, chiar pe stoc, chiar prin mărirea și pe mai departe a îndatorării, a arieratelor etc. Însă mă întreb, oare cum credeți că altcumva, fără să fim realiști, ne putem cel puțin asuma defrișarea unui orizont?

Pe de altă parte, am mai putea pune problema și așa. Nu cumva planificând din birou, chiar și numai cu gustul tradiționalist al creșterii economice, deși din birou, ca și față de relația cu anul 1989, repet, înseamnă de fapt că planificăm și următoarea criză? Așa-numita criză a stagnării dinamice?

Noi nu dorim această criză, ne ajunge una!

Și încă ceva. Chiar credeți că investiția străină înseamnă cumva îndoirea coloanei vertebrale a noastră? Chiar credeți că suntem indiferenți față de renașterea capitalului național? Chiar uitați cum în realitate l-ați pauperizat și în unele cazuri când vi s-a potrivit intereselor l-ați făcut mai hrăpăreț decât capitalul investițional străin?

V-aș recomanda să revedeți și propunerea de lege privind investitorul român. De asemenea, să revedeți și noua propunere de o asemenea lege.

Chiar să ne propuneți observațiile dumneavoastră, vă asigur că le vom trata cu toată atenția.

Personal doresc chiar și dezvoltarea economică în cascadă, însă nu dorim în cascadă moțiuni și hărțuială. (Din sală se zice: sexuală.) Intelectuală, domnule!

Credeți că este mai bună politica ce nu se spune, sau se taie, nu se fluieră? Ei bine, ne-am angajat răspunderea pentru că se fluieră, dar să se fluiere numai o dată. Oricum avem deja o creștere economică. Ea este deja bine consolidată: creșterea moțiunilor.

Și acum, câteva date pe baza acelui studiu.

În ceea ce privește creșterea produsului intern brut - P.I.B. - acesta este prevăzut ca factor de influență de la 1,6 în '97 la 3,7 în 2000 pentru producția agricolă vegetală. De la 4,4% în '97, la 6,7% la sfârșitul intervalului de prognoză pentru producția industrială animală. De la 0,8 în 1997 la +1,5 pentru producția industrială din sectorul energetic. Nu uitați balanța de echilibru, că trebuie reguvernată altfel. De la 1,1% la + 6,2% în industria alimentară și a băuturilor. De la 3,5% la 6% în industria confecțiilor. De la 3% la 7,2% în producția de mijloace de calcul. De la 2% la 5% în producția de mobilier, pentru aceleași perioade.

Și sigur că aș mai putea să vă dau asemenea date, dar mi-ați răspunde un lucru. Cum să crească, domnilor, serviciile și în ce structură, dacă nu se schimbă economia? Pentru că ele trebuie să deservească chiar structura schimbată a economiei.

Pe de altă parte, sigur că am mai putea spune că ritmurile medii anuale ale populației mai sunt previzionate de la 3 la 3,4%, dar nu înseamnă că nu pot fi mai mari. Orice schemă își ia niște indicatori de risc.

Probabil în septembrie vom avea și date suplimentare și evoluțiile, dacă vreți, ale pachetului legislativ promovat care începe să-și facă semnalele.

De aceea la următoarea rundă să sperăm că vom putea crește și că vom diminua tot ce înseamnă economie stagnantă, pentru că nu vrem să construim și noi o altă criză, pentru că ne ajunge una, repet încă o dată.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Dan Amedeu Lăzărescu - P.N.L., se pregătește domnul Săndulescu Șerban, senator P.N.Ț.C.D.

 
 

Domnul Dan Amedeu Lăzărescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nostalgicii ideologiei comuniste, totalitare... (Agitație; aplauze.) de când au aflat în sfârșit secretele regimului parlamentar, au căpătat un tic nervos. Să depună moțiuni de cenzură. Acest tic a fost agravat de succesele partidelor de stânga în Europa occidentală în ultimele luni. Dar ce legătură poate fi între nostalgicii regimului totalitar român și partidele socialiste integrate în internaționala socialistă, de vreme ce ei practică ceea ce însuși Karl Marx denumea, cu dezgust, modul de producție asiatic.

Nu înțeleg să fac personalități. Dar în numele unei jumătăți de veac de teroare impusă poporului român prin distrugerea elitelor lui sociale și intelectuale, trebuie să se știe că vreme de o jumătate de secol noi nu am fost noi.

Din sală:

Am fost voi! (Râsete; glume.)

 
 

Domnul Dan Amedeu Lăzărescu:

Am fost supuși unui proces sistematic de deznaționalizare și de abrutizare, toate acestea sub cutremurătoarea siglă ARLUS, care se tălmăcește firesc prin alipirea României la Uniunea Sovietică. S-a realizat astfel, vreme de 50 de ani și durează și astăzi, formula lui Thomas Hobbes din Leviathan, fortus omnium contra omnes. Acesta este meritul a 50 de ani de regim totalitar.

Nostalgicii regimului comunist nu sunt nici de dreapta, nici de stânga, ei sunt de răsărit, așa cum spunea Guy Molet. (Aplauze.)

Vor cu orice preț să perpetueze, după 208 ani, ca în Franța, două Românii, ca două Franțe, România jertfelor și România călăilor. Un cunoscut politolog a lansat formula că reformele Guvernului Ciorbea ar reimplanta în România iobăgia. Probabil că este nostalgic al operației delicate de colectivizare de acum 40 de ani și al filmului istoric și folcloric care a fost reprezentat atunci, "Iobagi cosind", cântând, nu mai știu cum.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule senator, vă rog, vorbiți în microfon. Vă rog.

 
 

Domnul Dan Amedeu Lăzărescu:

Vă amintiți privirile spre Occident. Riscați oare să vi se reamintească zicala populară, ce naște din tovarăș burghezo-moșier mănâncă? Stăruiți în politica practicată vreme de șapte ani în mod deliberat, politica în care nu s-a făcut nimic bun pentru a se smulge poporului român din ghearele mizeriei și ale nedreptății.

Am suferit o jumătate de secol nedreptatea, teroarea, temnița și umilința. Vreți să reluați ciclul de la capăt?

Domnilor până când nu veți fi primiți cu onoruri militare în Internaționala socialistă nu aveți voie să vă prevalați de succesele socialismului din Occident. (Aplauze.)

Dumneavoastră vreți să compromiteți șansele poporului român de a redeveni el însuși? Șansele marcate la 3 noiembrie 1996 prin primele alegeri libere care au avut loc în România în ultimii 50 de ani?

Nu vreau să amintesc formula lui Winston Churchill, după care socialiștii vor egalitatea în mizerie, iar conservatorii inegalitatea în prosperitate. Dar vreau să constat, după penibila experiență a secolului urii, că antinomia astăzi în România nu este între liberalism, socialism, este între individualismul creator de valori, pe care-l susține Guvernul Ciorbea, și birocrația totalitară.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator P.N.Ț.C.D., Săndulescu Șerban. Amintesc că grupul parlamentar mai dispune de 3 minute. Urmează domnul Costel Gheorghiu, senator P.D.

 
 

Domnul Șerban Săndulescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Onorați parlamentari,

Moțiunea de cenzură de astăzi, alături de cea pe care am dezbătut-o acum trei zile, reprezintă momente importante deosebit de semnificative pentru modul în care gândește și acționează actuala opoziție.

Respingerea moțiunii de cenzură de săptămâna trecută ar fi trebuit să constituie un semnal foarte serios pentru ca opoziția să-și retragă noua moțiune. Dar nu a făcut-o.

În opinia mea, cele două moțiuni de cenzură au avut un alt scop decât cel declarat și discutat în ședința maraton de vineri a celor două Camere. Ea a urmărit să submineze intrarea noastră în N.A.T.O., cu o lună de zile înainte de a se discuta la Madrid admiterea țării noastre.

Dacă Guvernul Ciorbea cădea, actuala coaliție forma un alt guvern, dar această cădere ar fi fost un semnal de instabilitate politică a actualei majorități.

Știm din sondajele de opinie că aproape 90% din populația țării dorește intrarea noastră în NATO. O cădere acum a actualului Guvern ar fi dat o lovitură de grație speranțelor poporului român de realizare a acestui deziderat.

Dacă ținem seama și de faptul că nici unul dintre reprezentanții opoziției nu a fost prezent, sub un pretext sau altul, la semnarea Tratatului cu Ucraina, ne dăm seama că aceste moțiuni fac parte dintr-un plan concertat de acțiune îndreptat împotriva poporului român, al asigurării securității sale colective în cadrul NATO.

De altfel, ajungând vineri seara acasă, am primit un telefon din Statele Unite, de la un fost coleg de la Institutul Național de Motoare Termice, stabilit acum acolo, și care a câștigat în scurt timp o poziție importantă, care îmi spunea că acolo circula zvonul că Guvernul Ciorbea va cădea.

Ei bine, nu a căzut și nu va cădea!

Eu am spus-o mai demult și o repet cu toată răspunderea și acum, că unii dintre cei care au condus țara în ultimii șapte ani și jumătate, în frunte cu Ion Iliescu, nu au slujit interesele României ci ale unei puteri străine. Iar ceea ce se întâmplă acum nu face decât să confirme o dată în plus această concluzie. Ceea ce mă surprinde este că nici unul din cei 140 de semnatari ai primei moțiuni de cenzură care se pretind oameni politici nu au sesizat acest aspect dăunător al acțiunii Domniilor lor, atât de ușor de văzut și de înțeles pentru oricine. Și au perseverat și cu a doua moțiune.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule senator,

Vă rog să pregătiți o frază de încheiere, pentru că a expirat timpul.

 
 

Domnul Șerban Săndulescu:

Am terminat.

De aceea solicit respingerea acestei moțiuni, care pe lângă faptul că este imorală și nefondată, este în primul rând antinațională.

În consecință, aștept ca unii dintre semnatarii actualei moțiuni de cenzură să țină cont de cele arătate mai sus și să voteze împotriva moțiunii, aceasta numai și numai în interesul țării. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator P.D. Costel Gheorghiu, se pregătește domnul deputat Adrian Năstase, P.D.S.R.

 
 

Domnul Costel Gheorghiu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Rău au făcut semnatarii moțiunii că au prezentat-o pe cea de a doua, înainte de a se fi anunțat rezultatul votului asupra primei.

Dacă ar fi avut încă puțintică răbdare, am fi fost cu toții scutiți de a pierde astăzi timpul, vorbind despre un text, cel al moțiunii prezente, care nu ne vorbește despre nimic altceva decât despre starea jalnică în care se găsește opoziția parlamentară, în general, și principalul partid de opoziție, în principal.

Măcar dacă ar fi urmat exemplul celui care-i conduce în gânduri și simțiri, mă refer la liderul de suflet al P.D.S.R.-ului, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, să nu semneze moțiunea a doua, parlamentarii P.D.S.R. ar fi fost scutiți de ridicolul în care-i pune actualul lor demers politic.

De aceea nu voi vorbi despre ideile cuprinse în moțiune, pentru că ele nu există. Și vă sugerez să aruncăm o privire asupra acelora care au emanat-o, deoarece textul pe care-l avem în față spune multe despre P.D.S.R., acest partid născut doar din setea de putere a reprezentanților săi, și mai ales a reprezentantului său numărul unu, domnul ex-președinte al țării.

Desigur, pentru orice partid politic, trecerea de la putere, mai ales când s-a născut la putere, în opoziție, este o experiență dură și greu de suportat. Dar în cazul de față, degringolada desăvârșită în care se află P.D.S.R.-ul, amalgamul de idei și atitudini atât de diferite, de la frânturi de idei liberale până la delirul indus majorității membrilor săi de proaspătul discipol al colonelului Kadhafi, nu a fost o oarecare ideologie, ci doar dorința de a exercita puterea. (Discuții, vociferări.)

Spun aceste lucruri, doamnelor și domnilor colegi, pentru că suntem angrenați cu toții în jocul istoric de construcție a democrației românești și, în această idee, soarta acestui important partener de joc care este opoziția ne preocupă.

Dacă textul moțiunii de azi este tot ce ne poate oferi mai bun, în 1997 Partidul Democrației Sociale din România, este grav. Și atunci cel mai bun lucru este să ne vedem de treabă și să lăsăm timp opoziției să se construiască pe sine însăși.

Pentru că, stimați parlamentari ai coaliției guvernamentale, nu trebuie să luptăm cu opoziția parlamentară, pentru că opoziția nu se găsește aici.

Opoziția noastră este sărăcia, birocrația de tip fanariot, hoția și plăcerea zootehnică a unora, dovedită de guvernarea trecută, de a rămâne de-a pururi înnămoliți în balta cu noroi a tranziției.

Pentru această luptă, domnule prim-ministru, stimați colegi, este nevoie de încă și mai multă voință, și, cum spunea Machiaveli, de legi bune și arme bune.

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți ai partidelor din coaliția guvernamentală,

Domnilor parlamentari care susținem Guvernul,

Permiteți-mi să închei și să citez alte cuvinte ale ilustrului patriot florentin, să nu uităm că nu există nimic mai greu de întreprins, mai îndoielnic ca reușită și nici mai primejdios de înfăptuit decât a te face promotorul unor orânduiri noi.

Vă mulțumesc (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Adrian Năstase, din partea Grupului P.D.S.R., și ultimul vorbitor se pregătește domnul deputat Avramescu, din partea Grupului P.S.D.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

În primul rând, dați-mi voie să observ un rezultat notabil al moțiunii de cenzură. Este pentru prima dată, după 6 luni, domnule prim-ministru, când vă revedem în Parlament, ceea ce ne face o foarte mare plăcere. La moțiunile simple n-am reușit să vă convingem să veniți, n-am reușit să-i convingem nici pe colegii dumneavoastră, șefii de departamente, miniștrii, să participe la interpelări, la întrebări, să răspundă întrebărilor adresate.

Așa că eu cred că este prima mare întâlnire între Guvern și Parlament. Desigur, Guvernul a fost ocupat în această perioadă să preia o parte din funcțiile Parlamentului și de aceea sigur că noi, ținând astăzi aici Guvernul (Aplauze.), într-un fel l-am împiedicat să continue cu practica moțiunilor pe care dânșii ar trebui să le dea în ceea ce privește separația puterilor în stat.

Cred că este extrem de important, doamnelor și domnilor, să înțelegem un anumit lucru, și să-mi dați voie să vă spun că descopăr cu uimire faptul că mulți dintre colegii noștri ori nu au înțeles rosturile Constituției și ale procedurilor parlamentare, ori se prefac că nu le înțeleg.

Și această remarcă este valabilă și pentru unii din membrii Guvernului.

Vreau să explic încă o dată un anumit lucru pe care l-am spus, dar care nu s-a înțeles.

Moțiunea pe care noi am depus-o, moțiunea de neîncredere pe care am depus-o săptămâna trecută și s-a dezbătut vineri, avea un obiect extrem de bine stabilit și anume, discutarea programului pe 6 luni, pe care Guvernul însuși și l-a asumat, în momentul în care a cerut învestitura Parlamentului. Și chiar dacă s-a discutat despre perioada interbelică, ultimii 50 de ani, ultimii 2.000 de ani, de fapt obiectul discuției de ieri îl reprezenta activitatea Guvernului în ultimele 6 luni.

Moțiunea pe care noi am depus-o se adresa la ceea ce trebuia să fie angajarea răspunderii pe un program, pentru viitor. Nici de data aceasta, colegii noștri nu au dorit să înțeleagă că de fapt urma să discutăm numai această chestiune.

S-a discutat despre nostalgicii comunismului, despre ultimii 7 ani, despre ultimii 50 de ani, o mulțime de lucruri care nu aveau absolut nici un fel de legătură cu ceea ce noi am adus în discuție.

Pentru că noi am pus problema, o problemă în definitiv politică și morală, pentru noi, și am vrut să facem foarte clară această problemă pe care noi am avut-o.

În momentul în care, în mod inutil, după părerea noastră, Guvernul a venit și și-a angajat răspunderea pe o dare de seamă și pe un set de deziderate, absolut nesemnificative, și am să vă dau imediat exemple, din punct de vedere politic, noi trebuia fie să acceptăm tacit ceea ce nu reprezenta de fapt un proiect de reformă, sau să depunem această moțiune pentru a înregistra refuzul nostru de a fi copărtași la acest program.

Acesta a fost sensul moțiunii.

S-au prefăcut unii dintre colegii noștri din majoritate că nu înțeleg despre ce este vorba. De ce?

Dacă ar fi trecut moțiunea de vineri, ce s-ar fi întâmplat?

Vă spun foarte simplu, această moțiune nu s-ar mai fi dezbătut. Dacă aceasta era singura problemă care v-a împiedicat să votați alături de noi, stimați colegi din majoritatea parlamentară, vă spun încă o dată că puteați să o faceți liniștiți, pentru că în cazul acesta nu s-ar mai fi discutat astăzi moțiunea de cenzură.

În ceea ce privește problemele care au fost aduse în discuție, eu vreau să vă spun că este pentru prima dată, într-adevăr, când Parlamentul ascultă și dezbate un program sau încearcă să vadă cum este utilizată o procedură inovată de Constituția din 1991.

Din păcate acest prim exercițiu este un exercițiu ratat.

Constituția avea în vedere pentru angajarea răspunderii 3 situații foarte clare și foarte bine definite: angajarea pe un proiect de lege, angajarea pe o declarație politică sau angajarea pe un program. Acest program trebuia să fie foarte bine determinat. În felul în care apare astăzi, program de reformă globală, este extrem de vag și nu poate să obțină din partea noastră un vot și o acceptare în alb.

Și am să vă explic despre ce este vorba. Vă rog să vedeți încă o dată cum se leagă programele cu care Guvernul a venit în fața Parlamentului. A venit, pe de o parte, cu acest program de bază, de macrostabilizare până în anul 2.000, a venit, pe de altă parte, cu un program pe 6 luni pe care noi am încercat să-l punem în discuție vinerea trecută. Și la împlinirea celor 6 luni am cerut să se facă o discuție în legătură cu felul în care au fost respectate angajamentele respective, iar acum vine cu un program de reformă globală care este un program de reformă pentru 1997 și ne prezintă pentru 6 luni o dare de seamă și pentru următoarele 6 luni, eventual, diverse obiective pioase, deziderate pioase.

Acest lucru este greu de înțeles. Înțelegeam poate ca acest program de bază până în anul 2.000 să fie un program de reformă globală.

Cum poate să fie un program de reformă globală un program pe următoarele 6 luni care practic cuprinde o mulțime de lucruri care se vor materializa, nu se vor materializa, care cuprinde referiri la proiecte de legi pe care noi va trebui să le adoptăm în Parlament?

Se spune la un moment dat (nu am timp să trec în revistă toate aceste chestiuni), se spune că va fi eliminat impozitul agricol, sau impozitele vor fi reduse cu 25%.

Dar putem noi să dăm gir acestei prevederi din programul de reformă, când noi știm că această modificare nu se poate face decât printr-un proiect de lege pe care noi trebuie să-l discutăm în Parlament?

Deci, iată cum se încurcă, pe de o parte un program, care este de fapt un segment neclar dintr-un program care este mult mai amplu și care nu înțelegem dacă în felul acesta este anulat în ceea ce privește următoarele 6 luni, și o sumă de competențe care revin în mod normal și specific Parlamentului, în legătură cu adoptarea unora dintre legile pe care noi în mod firesc trebuie să le dezbatem.

Cei care l-au sfătuit pe domnul prim-ministru, după părerea mea, au greșit fundamental.

Acest exercițiu trebuia să fie un exercițiu de școală, un exercițiu care să poată fi citat în istoria Parlamentului României.

Din păcate este un exercițiu ratat.

Această moțiune de cenzură într-adevăr nu trebuia să fie discutată. De ce? Pentru că angajarea răspunderii nu trebuia să aibă loc. Și aveți dreptate când spuneți că această moțiune nu avea obiect.

Dar noi trebuia să venim să vă spunem aceste lucruri, pentru că este inadmisibil ca relația dintre Guvern și Parlament să se deterioreze în asemenea măsură încât membrii Guvernului să vină să ne dea sfaturi, să ne explice cum să procedăm, ce legi să adoptăm, să ne transforme într-un ghișeu de înregistrare a ordonanțelor de urgență.

Aceasta este situația de acum. Și dau o sugestie domnului prim-ministru, eventual să adopte o ordonanță de urgență pentru adoptarea legii de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare. (Aplauze.)

Vreau să vă spun, stimați colegi, că nu ne-ar fi deranjat foarte tare dacă domnul prim-ministru ne-ar fi propus un model asiatic de reformă. Cred că modelul tigrilor mici din Asia ar fi putut să ajute leul românesc și poate că o creștere de 10% ar fi fost mai bună decât creșterea de 1,6% propusă până în anul 2.000 de către Guvernul Ciorbea. (Aplauze.)

De aceea, eu am impresia că membrii Guvernului (și în răspunsurile Guvernului se dovedește din păcate un stil absolut dăunător parlamentarismului și vieții democratice din România) practică acest stil de bășcălie permanentă, această referire la teme absolut nerelevante și acest lucru trebuie să ne dea de gândit.

De aceea, vreau să spun, în încheiere, că există un tic, am impresia, din partea Guvernului, și anume acela de a transforma Parlamentul României în Marea Adunare Națională.

Vreau să vă spun că din acest punct de vedere noi vom veghea ca aceste lucruri să nu se întâmple.

Moțiunea pe care am depus-o face parte din acest exercițiu democratic prin care noi încercăm să atragem atenția Guvernului în legătură cu ceea ce nu este potrivit să facă.

Am dovedit că știm să sprijinim Guvernul atunci când se consultă cu noi, pe probleme concrete, pe chestiuni care țin de interesul național. Și o vom face în continuare. Dar avem nevoie și noi, și este firesc să cerem acest lucru, de un respect minim din partea Guvernului, de respect nu numai ca partid politic, dar și ca parte a opoziției parlamentare în Parlamentul României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Constantin Avramescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.R., după care se încheie lista cu vorbitorii la dezbaterea moțiunii.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Fac parte dintr-un partid care sprijină Guvernul, dar asta nu mă oprește să fiu critic la adresa domnului prim-ministru pentru această inițiativă care a avut-o de a-și angaja răspunderea, ceea ce a permis actualei opoziții să vină cu a șasea moțiune în ultimele săptămâni.

A șasea moțiune, însă, recunosc e diferită puțin de precedentele. Dacă precedentele s-au caracterizat, și s-a remarcat aici, prin superficialitate, și vă rog să mă iertați, adeseori, prin rea-credință, prezenta moțiune frizează ridicolul. Afară de faptul, dacă nu este cum a spus distinsul antevorbitor, domnul deputat Adrian Năstase, este dorința fierbinte a opoziției de a-l vedea mai des pe domnul prim-ministru, ceea ce onorează opoziția.

Să trec să explic însă ce am vrut să spun apropo de ridicol.

În prima parte se inserează ideea existenței unei crize și a unei dezorientări în realizarea programului, ceea ce ar fi justificat angajarea răspunderii.

Dacă privim față în față programul prezentat la învestitură și ultima prezentare, nu constatăm schimbări de orientări care să demonstreze criza sau dezorientarea, indiferent dacă unii vor să acorde credibilitate sau nu acestor documente. De altfel, nici moțiunea nu prezintă elemente care să demonstreze afirmațiile. Deci unde este criza, unde este dezorientarea?

În al doilea rând, se afirmă că angajarea răspunderii guvernamentale este generată de nevoia unui sprijin parlamentar din partea majorității care și-a pierdut, eventual, încrederea în actuala echipă și ar trebui să ia o poziție pentru a nu înșela așteptările celor care i-au votat.

Este de admirat această capacitate a opoziției de a ne citi gândurile, iar pe de altă parte, recunosc, este de-a dreptul înduioșătoare grija opoziției ca majoritatea, prin acordarea votului de încredere, să înșele cumva așteptările susținătorilor și credibilitatea sa.

Trecând însă peste aceste aspecte, adresez semnatarilor celei de a șasea moțiuni de a trata cu mai multă seriozitate obiectul acestui drept constituțional.

Dacă privim din punct de vedere electoral, succesiunea de 6 moțiuni în câteva săptămâni nu poate fi în nici un fel productivă. Dar dincolo de orice abuz al acestor moțiuni care, repet, este un drept constituțional de a veni cu moțiuni, ar trebui să se reflecteze și să se coroboreze și cu dreptul moral de a lansa moțiuni. Lansez această temă de reflecție asupra dreptului moral de a lansa moțiuni, în speranța că reconsiderarea scopului acestor moțiuni, respectiv a dezbaterilor parlamentare, poate avea un efect benefic asupra vieții politice în general, ceea ce ar fi în folosul tuturor și în primul rând al opoziției.

Mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

S-au mai înscris la cuvânt, dar nu mai au posibilitatea să participe la dezbateri pentru că a fost epuizat timpul afectat grupurilor parlamentare din care fac parte, domnul senator P.N.Ț.C.D.

Corneliu Turianu, domnul deputat P.N.Ț.C.D. Vasile Vetișanu și domnul deputat P.N.Ț.C.D. Barbu Pițigoi. (Vociferări în sală.)

Doamnelor și domnilor parlamentari, dau cuvântul domnului prim-ministru Victor Ciorbea, care mai dispune de 25 de minute timp de intervenție.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că era mai important să ne ocupăm cu toții de diverse dosare sau proiecte de acte normative, sau chiar să fi avut și eu posibilitatea aseară să particip la aniversarea domnului vicepreședinte Rațiu (Aplauze în sală.) căruia, folosesc acest prilej pentru a-i ura "La mulți ani și toate cele cuvenite!". (Aplauze în sală.)

Ce urmăriți, a spus-o foarte clar domnul senator Văcăroiu la Râmnicu Vâlcea. "Dacă noi venim mâine la putere, îi vom schimba în 48 de ore pe toți". (Vociferări, comentarii în sală.)

Și acum, să revenim la afirmațiile făcute pe parcursul dezbaterilor.

- Domnul Ninosu, să știți că nici eu nu vă invidiez și mai ales pentru că vă cunosc de multă vreme. Aveți, între altele, și obligația de a vă "reabilita" în fața propriului partid. Așa e viața.

Regretați cumva și modul în care ne-ați făcut și "iresponsabili", "incapabili", "mincinoși" etc. prin textele moțiunilor simple sau complexe pe care le-ați introdus? Și acum pretindeți o dezbatere civilizată? Cine a dat tonul acestor dezbateri? Atât de scurtă vă este memoria, domnilor? (Aplauze în partea dreaptă a sălii și vociferări, huiduieli în partea stângă.)

- Legat de alegerea șefelor de cabinet.

Este adevărat, încă mai am multe moștenite chiar de la dumneavoastră și nu am avut timp pentru a mă ocupa de trierea unora sau altora.

- Numărul ordonanțelor de urgență se adaugă și nu se scade la numărul proiectelor de legi.

Din sală:

Care sunt alea?

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Vă spun câteva, domnilor semnatari ai moțiunii. Frunzăresc printre zecile de proiecte:

- cel privind stimularea cercetării și dezvoltării;

- cel referitor la compensații pentru creșterea prețului pâinii; (Vociferări în partea opoziției.)

Da, pentru că l-ați ținut două luni și ați introdus o "moțiune a pâinii", în loc să dezbateți proiectul Legii pâinii, domnilor.

- cel referitor la modificarea Legii contractului colectiv de muncă;

- cele referitoare la bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat;

- cel privitor la Codul vamal, de care n-am auzit în ce fază se află;

- cel privind privatizarea societăților bancare;

- cel referitor la măsuri de protecție pentru persoanele concediate;

- cel vizând diminuarea blocajului financiar;

- cel referitor la alocația suplimentară pentru familiile cu mai mulți copii;

- cel privind îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani;

- cel referitor la circulația juridică a terenurilor;

- cel privind completarea Legii arendării;

- cel referitor la privatizarea și modificarea Legii privatizării societăților comerciale;

- cele referitoare la proiectele legilor bancare; a adopției, a îngrijirii copiilor și așa mai departe.

Așa încât, când faceți o enumerare, vă rugăm mult încercați să fiți cât de cât corecți.

- Stimate domnule Mitrea, spuneți despre faptul că noi am făcut referiri la textele constituționale.

Da, am făcut. Am jurat pe această Constituție și o respectăm.

Din păcate nu ați avut grijă, la vremea respectivă, să menționați expres principiul separării puterilor în stat. (Vociferări în partea opoziției.)

În al doilea rând, a doua moțiune la Washington, v-am mai spus: "Strugurii la care n-ajungeți, întotdeauna sunt foarte acri". (Aplauze în partea puterii.)

Pe de altă parte, chiar azi ziarul Adevărul, care nu puteți afirma că este un ziar al puterii, arată că 70 % din români sunt în favoarea reformei și alături de noi. (Aplauze.) Deci moțiunile le suportăm aici. Vrem, într-adevăr, victorie, dar pentru populație, nu asupra populației.

- Vorbeați de faptul că avem de luptat cu opoziția? Care opoziție, domnilor? (Aplauze.) Cea care face câte o moțiune pe săptămână? Dă interviuri veninoase? Îi elimină din rândurile ei pe cei care-și permit să aibă opinii contrare?

Domnu Ninosu a dat exemplul cu locomotiva. Știți, noi am trecut de la "fumurile" guvernării și de la "aburii" guvernării la... (Aplauze în sală.) la o guvernare reală și o reformă reală și noi folosim locomotive moderne, electrice.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

N-ai ce să spui: deraiezi.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Dacă veți continua aceste modele de moțiuni și de atacuri, mă tem că veți pierde, pentru că tot ne-ați dat numeroase învățăminte și lecții, să nu pierdeți cumva și trenul istoric.

- Domnul Stanciu, de la P.R.M., vorbea despre stoparea tiparelor vechi.

Să dea Dumnezeu, pentru că așteptăm acest lucru de multă vreme, dar din păcate se pare că e imposibil să vă dezbărați de ele.

- Acțiuni la limita corupției?

Cred că nu e cazul să vorbim despre celebre zicători în legătură cu acest aspect. Bătălia împotriva corupției va continua, indiferent de apartenența celor care au săvârșit astfel de fapte.

(Aplauze în partea majoritâții parlamentare.)

Domnule Stanciu, nu oricând și nu oricum vrem să intrăm în NATO și în Uniunea Europeană, ci acum și cu fruntea sus.

Spuneți că împrumuturile externe sunt o grea povară pentru popor.

Noi, avem, încă, cea mai mică datorie externă și suntem foarte atenți la acest aspect. Dar cât de grea este povara acelor celebre hârtii fără valoare pentru care plătim mai mult decât alocăm pentru tot învățământul? Niciodată nu ați fost în stare să răspundeți cinstit la această întrebare.

(Aplauze în partea puterii, vociferări la opoziție.) Le-ați emis în plină campanie electorală și le-ați dat destinațiile bine cunoscute de dumneavoastră. Le va afla într-o zi fiecare cetățean al țării.

(Vociferări în sală.)

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Foarte bine! Nu ne e frică de asta.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Vorbeați de politica agrară, de divizarea din '90 a pământurilor.

Sunt de acord că americanii nu puteau accepta așa ceva, după cum cred că niciodată vreun american nu vă va vorbi despre "marile proprietăți ale statului în agricultura americană". (Aplauze în sală.)

- Tensiunile interetnice?

Domnilor, astea sunt specialitatea dumneavoastră. (Aplauze furtunoase.)

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Așa se vorbește? Iresponsabilule!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Ați creat foarte multe și prin asta ați reușit, la început, să induceți în eroare pe unii. În prezent, românii vor pace, vor înțelegere cu conaționalii lor și asta o dovedesc toate sondajele și toate luările de atitudine ale oamenilor conștienți. (Aplauze furtunoase.)

- Cereți admiterea moțiunii?

Să știți că aveam mari emoții, dacă n-o făceați eram într-adevăr îngrijorat. (Comentarii în sală.)

- Domnul președinte Tabără, al PUNR.

Da, am distrus opere realizate în ultimii 40... de prin anii '40 încoace până în '96 și încă mai avem de gând să distrugem pentru a face o Românie cu adevărat modernă, contemporană, adaptată cerințelor și valorilor europene. (Aplauze în partea puterii; urale, Bravo!", în partea opoziției.)

Pe moți i-am întrebat și-i voi întreba de fiecare dată cu fruntea sus, pentru că ei vor beneficia de investiții enorme din străinătate, investiții canadiene în minele de aur pe care dumneavoastră n-ați reușit nici măcar să le asigurați supraviețuirea. În același timp, noi le vom reda composesoratele pe care le doresc de zeci și zeci de ani. (Aplauze în partea puterii; Braaavo!!" "Bis!!", în partea opoziției.)

Vă plângeți de ironie?

Da, într-adevăr, unele intervenții sunt mai ironice, pentru că altfel n-am putea surmonta ipocrizia, domnilor, minciuna și demagogia cu care vă prezentați cu atâta nonșalanță. (Aplauze; urale.)

Spuneți că alocația de stat este mai mică?

Nu uitați că aceasta a crescut de 5 ori, oricum ați face socotelile, iar cursul dolarului, ... leul s-a depreciat doar de două ori. Deci aveți o logică de care nu cred că se mândresc nici moții, nici P.U.N.R.-iștii.

Spuneți că o mare parte a culturilor vă aparțin.

S-ar putea să aveți dreptate, pentru că încă dețineți majoritatea acțiunilor la foarte multe societăți. Nu neapărat dumneavoastră. Eu vorbesc de semnatarii moțiunii.

- Domnul Ana de la P.D.S.R.

Ați enunțat aceste întrebări retorice pentru că știți bine din ce cauză am ajuns aici unde am ajuns: afacerile, evaziunile fiscale, corupția. Da' cum spuneam în urmă cu 3 zile, în sfârșit au apărut și corupții și vor continua să apară, împotriva încercărilor unora de a zădărnici aceste demersuri.

- Domnu Cazan. V-a răspuns domnul ministru de stat Ulm Spineanu.

Știți bine că am avut în vedere și deficitul cvasifiscal la care ați făcut trimitere, fără îndoială.

Cât privește discursurile și calitatea de lider sindical, eu n-am ascuns-o niciodată și nu mi-a fost jenă de ea. Nu mi-a fost rușine nici de calitatea de magistrat, nici de aceea de cadru didactic. În schimb, unii dintre dumneavoastră sau dintre liderii dumneavoastră nu prea se laudă cu trecutul lor. Asta este altceva. (Aplauze în sală.)

Domnule Cazan, v-aș pune o singură întrebare: unde erați dumneavoastră în timpul guvernării precedente? Ați făcut vreo analiză economică atunci? Care erau concluziile ei? Nu vă cer să-mi răspundeți, pentru că știu care ar fi sancțiunea pe linie de partid. (Râsete în sală; aplauze.) Și vă înțelegem cu toții.

- Domnul prim-vicepreședinte Năstase ne spune că avem această tendință de a aborda cu umor unele lucruri.

Din sală:

A spus cu "bășcălie", nu cu "umor".

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Avem și mari maeștri în această privință. Să nu uităm că unii au scris chiar cărți despre umorul parlamentar.

Spuneați că în discuția de ieri ați avut în vedere programul de 6 luni. Nu știu unde ați avut discuția de ieri, în orice caz în discuția noastră de vineri noi am abordat pe larg aceste aspecte și cred că toată lumea s-a clarificat.

Știm că nu vă convine să facem vreo referire la trecut dar, din nefericire, uneori este necesar acest lucru.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu-l puteți voi egala.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Și nici nu dorim să-l egalăm vreodată, (Râsete în sală.) fiți convinși de asta. Nu face parte din obiectivele noastre. Niciodată nu ne-am propus să vă egalăm acel trecut.

Mai bine mai târziu decât niciodată, domnu Năstase, ați făcut în sfârșit clarificările privitoare la scopul acestor moțiuni. Cred că era mai bine însă s-o fi spus mai pe șleau chiar în conținutul lor și să fi renunțat la atâtea invective și atâtea injurii inutile. Poate atunci discuțiile se purtau pe un alt ton și într-o altă atmosferă.

Cât privește noțiunea de reformă globală, aceasta nu are în vedere neapărat un termen, un anumit timp. Noi am declanșat această reformă globală și în primele 6 luni pentru că vizează diverse aspecte ale reformei. Nu numai în economie, ci și în justiție, și în ordine publică, și în apărare, și în învățământ, și în sănătate, și în cultură. Acesta a fost sensul și nu termenul de două luni sau 4 luni. Iar acel program scurt, la care tot faceți trimitere, dacă citeați puțin și din cel lung de 120 de pagini, știați foarte clar că este parte componentă a lui și că acela este Programul de guvernare pe care l-ați aprobat la 11 decembrie.

Nu ne este rușine că am avut curajul pentru prima oară să ne asumăm răspunderea în fața Parlamentului. Credem că avem într-adevăr singura alternativă pentru a scoate țara din haosul în care ați adus-o dumneavoastră. (Aplauze în sală.)

Și, pentru a nu mai prelungi aceste intervenții, vreau să vă amintesc două aspecte.

Unul, nu se mai poartă - cum bine spunea o jurnalistă într-o publicație de azi - "rolul arbitrului care numără pe cei ce luptă cu greutățile reformei". Acum se poartă reforma reală, domnilor semnatari ai moțiunii! (Vociferări în sală.)

Și a doua precizare, indiferent de numărul moțiunilor dumneavoastră, chiar dacă ne veți obliga să creăm un departament specializat în răspunsuri la asemenea moțiuni, noi vom continua reforma și o vom duce până la capăt. Vă mulțumesc. (Aplauze furtunoase; se scandează: Ciorbea!! Ciorbea!!)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

 
Scrisoarea Președintelui României privind aprobarea participării României la Forța Internațională de Poliție și la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare (SFOR) din Bosnia-Herțegovina (dezbateri generale numai pentru a doua parte a scrisorii și adoptarea hotărârii)

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În conformitate cu programul pe care l-am adoptat astăzi, la începutul lucrărilor, votul la moțiunea de cenzură îl vom face după ce vom epuiza și celelalte 3 puncte de pe ordinea de zi, lucru pentru care trecem la dezbaterea celui de al doilea punct de pe ordinea de zi în legătură cu Scrisoarea Președintelui României privind aprobarea participării României la forța internațională de poliție și la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR din Bosnia-Herțegovina.

Invit președinții celor două Comisii de apărare, ordine publică din Senat și Camera Deputaților, pentru a prezenta raportul.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul.

Menționez că scrisoarea a fost difuzată fiecărui parlamentar; este cunoscută.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul celor două comisii în legătură cu solicitarea Președintelui României.

 

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cu referire la Scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR din Bosnia-Herțegovina, o să vă prezint raportul comun și poate, înainte de toate, pentru că a căpătat o altă formă raportul, precum și hotărârea, dând, membrii celor două Comisii de apărare, un vot negativ privind solicitarea Președintelui României pentru aprobarea participării României la forța internațională de poliție, am să vă citesc întâi acesta. "Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate cu adresele S/5 din 29 mai 1997 și, respectiv, L 358 din 30 mai 1997, pentru a examina și aviza Scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea participării României la forța internațională de poliție.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună în ziua de 4 iunie 1997, au constatat că nu există cadrul legislativ pentru participarea cu polițiști la forța internațională de poliție.

Ca urmare, comisiile au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Parlamentului următoarele.

A. Modificarea Legii nr. 96 din 1994 pentru a permite participarea polițiștilor din formațiunile de ordine publică ale Ministerului de Interne la forța internațională de poliție.

B. Elaborarea unei inițiative legislative în acest domeniu."

Veți supune probabil și acest lucru la vot, domnule președinte.

"Raport comun privind Scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare SFOR din Bosnia-Herțegovina.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate cu adresele nr. S/5 și L 358 din 30 mai 1997 pentru a examina și aviza Scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună în ziua de 4 iunie 1997, având în vedere și avizul comun al Comisiilor juridice și pentru politică externă ale celor două Camere, au constatat următoarele:

1. Solicitarea Președintelui României s-a făcut în temeiul art. 5 din Legea apărării naționale a României nr. 45 din 1994.

2. Aceste acțiuni se înscriu în eforturile constante ale României pentru integrarea în structurile de securitate europene și euroatlantice și fac dovada voinței politice și a capacității militare a statului nostru de a contribui la menținerea stabilității și păcii în Balcani și la întărirea colaborării în plan militar cu NATO și Organizația Națiunilor Unite.

Comisiile au hotărât, cu 21 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri, să supună spre dezbatere și adoptare solicitarea Președintelui României în ședința comună a celor două Camere.

Pe baza dezbaterilor, comisiile au elaborat proiectul de hotărâre anexat pentru a fi supus spre aprobare Parlamentului României. Semnează cei doi președinți ai Comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților."

Dau citire hotărârii.

Din sală:

Nu citiți!?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Prezentăm imediat hotărârile și le votăm punct cu punct. Hotărârea a fost difuzată! Putem trece la procedura de dezbatere și de vot.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Scrisoarea prezentată de către domnul Președinte Emil Constantinescu, așa cum ați observat, se referă la două aspecte. Unul cu privire la solicitarea pentru participarea României la Forța Internațională de Poliție, iar cel de-al doilea este legat de constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare IFOR din Bosnia-Herțegovina. După cum ați constatat, comisiile reunite au prezentat în raportul lor un aviz favorabil pentru constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare IFOR din Bosnia-Herțegovina și ne-au prezentat un proiect de hotărâre. În ceea ce privește solicitarea pentru participarea României la Forța Internațională de Poliție, așa cum v-a prezentat președintele comisiei în raportul comun, este nevoie de a supune la o modificare legislația actuală, după care, printr-o hotărâre, putem să decidem, în cadrul legal, care în acest moment nu există, această posibilitate. Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului s-au angajat să prezinte un proiect de lege în acest sens.

Vom supune la vot numai proiectul de hotărâre privind aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina.

De îndată ce vom reuși să amendăm legile respective, vom dezbate și vom adopta o hotărâre și în ceea ce privește Forța de Poliție.

În acest moment deschid dezbaterile generale cu privire la acest proiect de hotărâre. Dacă există intervenții?

Domnul senator Timofte.

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, ați anticipat bine ceea ce noi am dorit, ca prin cele 3 rapoarte prezentate astăzi plenului celor două Camere să răspundem la două scrisori ale Președintelui României, două scrisori care se finalizează, după cum vedeți, în 3 rapoarte.

Dați-mi voie să apreciez că dezbaterea nu va fi finalizată foarte curând, pentru că există o serie de discordanțe între ceea ce s-a prezentat astăzi ca rapoarte ale comisiei și ceea ce s-a discutat, de fapt, în plenul celor două comisii.

Înțeleg că dumneavoastră ați luat hotărârea să nu mai discutăm participarea Forței de Poliție la acțiunile pentru care Președintele României a solicitat în scris aprobarea. Am înțeles bine?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Ați auzit raportul, domnule senator!

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

Domnule președinte,

Dacă este un raport, el trebuie aprobat în plen. Una sau două comisii nu pot decide în privința unei solicitări a Președintelui României. De aceea, dacă-mi permiteți, voi face referire și la această scrisoare, dacă, bineînțeles, doriți să o supuneți votului.

Cele 3 situații distincte trebuiau discutate separat, fiind necesare 3 voturi ale plenului celor două Camere și nicidecum să trecem peste ele ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. De aceea, cred că scrisoarea adresată de domnul Președinte al României, prin care se solicită aprobarea participării României la Forța Internațională de Poliție, nu a fost avizată de Comisiile de apărare ale celor două Camere, deoarece cadrul legislativ intern existent nu reglementează o asemenea posibilitate.

În aceste condiții, noi, plenul celor două Camere, trebuie să aprobăm sau să respingem prin vot solicitarea Președintelui României. Așa cum spunea și domnul președinte al Comisiei pentru apărare, se impune, în primul rând, modificarea Legii nr. 26 în care se prevede la art.1 că: "Poliția română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului, care exercită pe teritoriul țării atribuții...", numai pe teritoriul țării. O primă modificare ce trebuie realizată. În mod clar rezultă din această prevedere că Poliția Română își exercită atribuțiile doar în limitele teritoriului național. Ca urmare, pentru a da curs acestei solicitări, se impune nu numai modificarea legii la care se face trimitere în raport, ci și a Legii nr. 40, de organizare și funcționare a Ministerului de Interne, pentru că dacă vom ști care sunt misiunile acestora în afara granițelor, s-ar putea să nu trimitem polițiști, ci să trimitem jandarmi, pompieri sau grăniceri. De aceea, și legile specifice acestor instituții trebuie modificate.

În afară de aceste aspecte, misiunile pe care Poliția Română ar urma să le îndeplinească nu se cunosc și noi nu ne putem da un aviz în acest sens.

Acestea ar fi, pe scurt, motivele pentru care propun ca, plecând de la această situație deja creată, în primul rând, să armonizăm legislația, nu numai cu cerințele acestei scrisori, ci și cu cele de perspectivă ce pot rezulta din cooperarea pe plan internațional.

În acest sens așteptăm, într-adevăr, un pachet de legi specifice Ministerului de Interne care să reglementeze și această situație.

În al doilea rând, cerem corpului de experți care au elaborat această scrisoare semnată de către domnul Președinte al României, să colaboreze cu membrii Comisiilor pentru apărare, măcar cu experții acestora, pentru ca noi să nu mai fim puși în situația de a respinge o astfel de solicitare.

O astfel de respingere strică și imaginii României.

Ne punem fireasca întrebare, dacă nu se știe, de ce nu se apelează la Consiliul Legislativ, iar atunci când îmi pun această întrebare nu mă refer numai la Forța Internațională de Poliție, ci și la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina și la alte astfel de solicitări pentru care noi, comisiile, suntem puși în situația de a repara gafe și nu de a aviza solicitări. Sunt doar o parte din motivele pentru care noi, cei din opoziție, am reușit să determinăm acest aviz negativ cu care dorim să nu ne mai întâlnim și aceasta nu numai pentru imaginea României. Atât în legătură cu prima solicitare și cu primul raport prezentat de domnul președinte al Comisiei de apărare și, v-aș ruga, domnule președinte de ședință, să țineți cont de faptul că o astfel de solicitare trebuie supusă la vot, indiferent de avizele comisiei.

În legătură cu cel de-al doilea raport, privind Scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina, constat - găsind acest raport la casetă - că nu corespunde celor discutate și dezbătute în cadrul comisiilor reunite în data de 4 iunie 1997. Noi nu ne opunem participării și vom susține astfel de participări ori de câte ori se va solicita acest lucru, dar nici nu putem trece cu vederea atunci când ni se aduc în față proiecte de hotărâri care nu au fost însușite așa cum sunt trecute în raport de către toți membrii comisiei. Noi am votat cu numărul de voturi specificat în raport, dar sub rezerva că avem nevoie de avizul Comisiei de buget-finanțe și dați-mi voie să cred că și din acest punct de vedere, al refuzului Comisiei de buget-finanțe de a prezenta avizul la această solicitare, s-a greșit și s-a trecut eronat în raport ceea ce noi am susținut în plenul celor două comisii.

De aceea, cred că aici, în plenul celor două Camere, reprezentanții Comisiilor buget-finanțe își pot spune punctul de vedere, cu atât mai mult cu cât suntem onorați și de prezența în sală a domnului ministru al finanțelor care ne poate spune sursa de finanțare și a acestei acțiuni.

O scurtă recapitulare.

Prin proiectul Legii bugetului de stat s-a aprobat ca rezerva bugetară să fie constituită în limita a 59 sau 60 miliarde lei. Acțiunea din Albania, participarea României în Albania pentru 3 luni costă 62 miliarde de lei, ceea ce denotă că deja rezerva este depășită. Așa după cum anticipăm, încă 3 luni de participare în Albania - și suntem siguri că aceste 3 luni vor fi realizate prin prezența noastră în Albania - ne duce la costuri în valoare de 92 miliarde lei, rezerva bugetară fiind depășită în acest caz cu 42 miliarde de lei.

Misiunea în cadrul acestei forțe internaționale se spune că ne costă, numai pentru constituire, nu și pentru participare, 75 miliarde de lei, mai precis, 8 milioane de dolari. Chiar eșalonată, această sumă ne duce la ideea că totalul costurilor pentru aceste participări este de 226 miliarde lei. Scăzând rezerva bugetară, ajungem la 167 miliarde lei, care nu se regăsesc în Legea bugetului de stat. De unde scoatem acești bani?! Concluzia este una singură: bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale va fi afectat cu această sumă. Chiar acceptând rectificarea bugetului ce va avea loc, probabil, în luna august-septembrie, nu putem crede că Guvernul, cu toată străduința ce o va manifesta, va reuși să scoată această sumă.

Închei prin a vă spune că noi susținem participarea la astfel de misiuni, dar vrem ca ele să se desfășoare în cadrul legal și cu realizarea finanțării așa cum o solicită Scrisoarea Președintelui României.

Revin și spun, îmi pare rău că ceea ce raportul prezintă nu reflectă dezbaterile care au avut loc în comisie.

Pentru cel de-al treilea raport și hotărârea care va fi prezentată, Grupul parlamentar P.D.S.R. va susține în totalitate cele prezentate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule senator Timofte. Are cuvântul domnul deputat Nica, nu înainte de a preciza că noi discutăm aici solicitările Președintelui României, care au fost transmise printr-o scrisoare. În corpusul aceleiași scrisori au existat două solicitări la care există două soluții diferite. La una, prin hotărâre, adoptăm solicitarea, la cealaltă, datorită inexistenței în legislație a unei prevederi, este necesară transformarea legislației, după care o vom supune dezbaterii plenului celor două Camere.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

În urma discuțiilor care au mai fost purtate cu Ministerul de Finanțe, am hotărât ca la Hotărârea privind participarea României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina să aducem un amendament. Este vorba de eliminarea art. 4 și 5 din hotărârea propusă de comisiile reunite și lăsarea în această hotărâre a unui art. 4 cu următorul conținut: "Cheltuielile aferente participării la constituirea rezervei strategice pentru SFOR din Bosnia-Herțegovina vor fi asigurate de Ministerul Apărării Naționale".

Menționez că acest amendament a primit și avizul Ministerului de Finanțe.

Din sală:

De unde, din bugetul ministerului?!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Dejeu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu (ministru de interne):

Stimați colegi,

Doresc să vă comunic că această cerere formulată de către organismele internaționale trebuie tratată cu toată atenția și toată răspunderea, pentru că avem posibilitatea, alături de alte acțiuni, să demonstrăm disponibilitatea noastră la sprijinul anumitor acțiuni care sunt "fierbinți". Pentru Poliție este pentru prima dată când se pune această chestiune și pentru că Legea nr. 26, așa cum este redactată, nu permite, deocamdată, angajarea într-o astfel de acțiune, este necesară modificarea de urgență a Legii nr. 26, pentru a se putea permite derularea acestei operațiuni. Vreau să vă informez că Ministerul de Interne a inițiat un proiect de lege care este avizat. El va intra în discuția primei ședințe de guvern și îl vom transmite cu cea mai mare rapiditate Parlamentului pentru a fi validat.

În aceste condiții, cererea Președintelui, așa cum a spus și raportul comisiei, nu poate fi momentan satisfăcută, decât în sensul solicitării către Parlament de a proceda la modificarea cuvenită a legii.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul senator Gavaliugov.

 
 

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Luând cuvântul la dezbaterea Scrisorii Președintului adresată Parlamentului, aș vrea să aduc, în completarea celor prezentate aici de domnul ministru Dejeu, faptul că în locurile afectate de conflict pe glob există două forme de a interveni pentru instalarea păcii și pentru consolidarea ei.

Pe de o parte, este situația în care ne găsim, avem în față forțe combatante și acolo, din punct de vedere al normelor internaționale, funcționează doar dreptul internațional umanitar, iar pe de altă parte, în condițiile în care pacea s-a înfiripat, dar mai este nevoie ca în zona respectivă statul să fie capabil să asigure protecția cetățenilor, a proprietăților, a ordinii, a păcii care se consolidează, mai este nevoie de un sprijin ca drepturile omului să fie respectate în zona respectivă (Comentarii în sală.), subliniez, drepturile omului nu pot fi apărate decât de forțe de poliție. În acest scop este și acțiunea de constituire a Forțelor Internaționale de Poliție. Ele au acționat până acum în Ruanda, Iugoslavia și în America Centrală. De fiecare dată, această acțiune s-a făcut sub egida Națiunilor Unite. (Discuții, comentarii.)

Vreau să vă precizez, este neobișnuit, după ce ai instalat pacea, să mai folosești forțe armate, indiferent în ce stat, împotriva unor cetățeni civili.

Din aceste motive, majoritatea cetățenilor din zonele respective doresc pacea, salută acest lucru.

Sunt însă, prezenți, în același spațiu, oameni care nu doresc această pace. Ei se pot deda la acțiuni ilegale, pe care le condamnă dreptul comun, dar și la acțiuni pe care... normele care au apărat pacea trebuie să fie apărate.

Din acest punct de vedere, aș vrea să completez poziția pe care a prezentat-o aici domnul ministru de interne, Gavril Dejeu, și să aduc în atenția Guvernului român câteva convenții internaționale care se referă la drepturile omului și la modul în care pot fi ele apărate (Discuții.), constituind baza pentru această normalizare și consolidare a păcii. Primul dintre documentele internaționale este Declarația universală a drepturilor omului din 1948. Trebuie să vedem dacă România a adoptat acest document și în ce paragrafe, dacă el este acoperitor și ne permite colaborarea cu celelalte elemente care vor fi prezente în Bosnia, la Forța Internațională de Pace.

Al doilea document internațional este Convenția protecției drepturilor omului și libertății de mișcare, adoptată în 1950, al treilea este Convenția internațională a drepturilor economice, sociale, culturale și Convenția asupra drepturilor politice și civile, adoptată în 1966.

Doamnelor și domnilor,

V-am adus la cunoștință câteva elemente care ne ajută, fără a apela neapărat la amendamente de substanță ale legilor în vigoare, pentru că vreau să vă spun că mă îndoiesc că sunt multe legi care se referă la poliții naționale, dintr-un stat sau altul, în care să fie învederat, în mod expres, dreptul de a participa la acțiuni polițienești în alte state.

Ceea ce reglementează însă această activitate sub steagul Națiunilor Unite sunt convențiile internaționale. Ar fi bine ca în perioada următoare să ne aplecăm cu atenție asupra acestor convenții internaționale, să vedem ce avem de ratificat pentru a le da forță de lege în România și să acționăm împreună cu celelalte națiuni pentru instalarea păcii acolo unde suntem chemați să sprijinim.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule senator. Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Personal, consider că atunci când Președintele României înaintează Parlamentului astfel de cereri, justificate în temeiul legii, ele în prealabil se discută în Consiliul Suprem de Apărare. Din Consiliul Suprem de Apărare a Țării face parte și ministrul apărării naționale.

În scrisoarea care a fost remisă în legătură cu această acțiune, Președintele spune foarte clar că toate cheltuielile aferente acestei acțiuni vor fi suportate din rezerva bugetară a Guvernului României. Vine acum domnul deputat Nică, nu știu în ce măsură s-a consultat cu ministrul finanțelor sau al apărării naționale, și din textul hotărârii care a fost difuzat parlamentarilor, dânsul propune să se elimine art. 5 și să se reformuleze art. 4, în sensul că toate cheltuielile pentru această acțiune să fie suportate din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Există în Anexa III a bugetului Ministerului Apărării Naționale o sumă care să acopere aceste cheltuieli, sau se face doar o afirmație care nu-și găsește nici un fel de suport? Ca atare, eu propun ca cele două comisii, împreună cu Ministerul Finanțelor, să revadă toată problema cheltuielilor și să vină și să prezinte Parlamentului o soluție care să fie în concordanță și cu scrisoarea Președintelui.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul ministru Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara (ministru de stat, ministrul finanțelor):

Domnule președinte,

Pentru a scuti de alte discuții suplimentare, oricum în luna iulie vom face rectificarea bugetului, nu numai din cauza evoluției prețurilor și alte modificări intervenite în ultimele luni, însă când vom rectifica bugetul apărării, îl vom rectifica și în funcție de ce se va întâmpla la Madrid și de altele.

De aceea, ideea de acum, ca aceste cheltuieli să fie suportate din bugetul Ministerului Apărării, va fi soluționată printr-o rectificare, printr-o modificare de ansamblu a bugetului să compensăm, și nu printr-un simplu transfer de cifre. De aceea, noi, Ministerul de Finanțe, vă rugăm să aprobați ceea ce a propus domnul deputat Nica, ca, deocamdată, să fie suportat din bugetul Ministerului Apărării, urmând ca la rectificare să-i asigurăm acoperirea corectă a cheltuielilor bugetare.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator Costel Gheorghiu.

 
 

Domnul Costel Gheorghiu:

Domnule președinte,

Vreau să mă refer la prima problemă pusă în discuție de Scrisoarea Președintelui Emil Constantinescu și anume Forța Internațională de Poliție.

Spre deosebire de colegul meu, domnul senator Timofte, nu sunt de părere să supunem la vot această chestiune, deoarece împreună, cele două comisii au hotărât amânarea discutării pe fond a problemei, până la crearea cadrului legislativ. După ce vom crea legile, atunci vom discuta fondul problemei, trimitem sau nu.

Vă solicit să nu punem la vot această chestiune, urmând a supune la vot, în mod firesc, participarea la rezerva strategică și exercițiul la Parteneriatul pentru pace.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule senator.

Este normal să luăm în discuție raportul comisiilor reunite ca ceea ce este, și anume, o propunere de rezolvare a problemei, iar dezbaterea și adoptarea unei eventuale hotărâri atunci când cadrul legislativ o va permite.

Încheiem dezbaterile generale la acest punct și trecem la... domnul senator Dumitrașcu, ultimul înscris pe listă.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să spun doar câteva cuvinte. Se pot spune lucruri mari și în câteva cuvinte.

Lucrurile mari pe care eu am să le spun sunt următoarele: sunt uluit de această practică parlamentară, nemaiîntâlnită în cei 7 ani de până acum. Din nefericire, se compromite imaginea și poziția Președintelui țării, consilieri inabili - ca să nu zic altfel - pun instituția Președinției, care are destulă credibilitate, și eu cred în această instituție, o pun în situații realmente jenante, o pun în situații de ilegalitate...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule senator,

Vă rog să faceți referiri privitoare la această hotărâre, pentru a putea trece la partea a doua, votul.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Mie mi se pare, domnilor, dar se poate ca eu să greșesc, că ideea esențială este aceea că în urma tuturor luărilor de cuvânt de până acum s-a văzut în mod clar că documentele care ni se propun sunt anticonstituționale, împotriva legilor pe care noi le-am votat și care sunt acum în vigoare, se propun soluții "de pe picior". Cum așa?! Ministerul Apărării Naționale e gata?! Pe ce bază?! Noi am votat un buget, există niște lucruri care sunt sfinte pentru instituția parlamentară.

Domnilor colegi,

Domnilor juriști,

Apelez la dumneavoastră și spun încă o dată, ceea ce ni se propune, modul în care ni se propune, noi putem fi sau nu de acord în legătură cu fondul problemei, dar modul în care ni se propune această soluție este realmente opera unor oameni care habar nu au - nu e vorba de Președinte - de mecanica votării legilor, de mecanica prezentării unor asemenea documente. Este un amatorism care nu face cinste Parlamentului României.

Eu cred că trebuie să ne adresăm din nou comisiilor și acestea să ia legătura cu factorii care trebuie, pentru ca să vină în fața noastră cu propuneri clare, limpezi, la care, fără îndoială că noi vom răspunde cum se cuvine Președintelui, dar în această formă nu se poate.

Domnilor,

Intrăm pe un drum primejdios, intrăm pe drumul primejdios de a transforma o lege... pentru ca să votăm altceva, să atacăm bugetul pe care noi l-am votat, să luăm banii unui minister pentru a-i folosi la altceva, fără ca noi înșine să știm de ce se duc polițiștii aceia acolo, mai ales că nu există nicăieri în legea noastră privind Poliția această prevedere.

Domnilor,

Eu sunt împotriva oricărei discuții, de acum încolo, a acestei probleme, până când nu se vor rezolva lucrurile conform legii.

Dacă Parlamentul României își permite, în seara asta, să-și bată joc de principiile fundamentale ale parlamentarismului, atunci va fi vai de capul nostru. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pentru că nu mai sunt alte solicitări la dezbaterile generale, trecem la votul hotărârii. (Discuții, comentarii.)

Doamnelor și domnilor,

Avem în acest moment următoarea situație. Vreau să explic foarte clar ca să fie pe înțelesul tuturor.

Avem o scrisoare din partea Președintelui Emil Constantinescu care conține două solicitări.

O solicitare, căreia i s-a dat răspuns prin raport, respectiv necesitatea schimbării cadrului legislativ - și vreau să vă menționez, n-am vrut să intervin în dezbaterile și în luările de cuvânt ale colegilor noștri parlamentari, să vă spun că în scrisoarea adresată către Președinte se face referire expresă la necesitatea schimbării legislației pentru a face față acestei obligații internaționale asumate de către România.

Se face referire, deci, într-un fel, Președintele ne roagă, transmite această rugăminte, să adaptăm legislația națională la o măsură care să permită respectarea angajamentelor asumate de România. Acest lucru este prezentat în raport, raportul v-a fost prezentat de către unul din președinții comisiilor de specialitate.

Urmează că tot prin același raport comisiile s-au angajat, datorită faptului că au și inițiativă legislativă - Președintele statului nu are inițiativă legislativă - să modifice legislația. Deci acest lucru urmează să-l stabilim, să-l hotărâm, să decidem printr-o hotărâre și o dezbatere, în momentul când legislația ne va permite acest lucru.

Acesta este primul punct. Toată lumea a înțeles despre ce este vorba.

La proiectul de lege a făcut referire domnul ministru Dejeu, ministrul de interne.

Cel de-al doilea punct este cel care prin raport ne permite să luăm în dezbatere - și asta am și făcut până acuma, am dezbătut - Hotărârea privind aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare (SFOR) din Bosnia-Herțegovina.

Această hotărâre o supun la vot în continuare.

Deci, doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dacă în legătură cu titlul hotărârii există observații?

Procedură. Domnul deputat Albu Alexandru.

Procedură.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

În legătură cu prima parte a scrisorii domnului Președinte, comisiile reunite au elaborat un raport care ne-a fost pus în casete. Ei propun să se modifice legi, modificări necesare pentru ca s-o aprobăm.

Ei, bine, dumneavoastră trebuie să supuneți votului Camerei raportul celor două comisii cu propunerea făcută de dânșii, cu care eu, de pildă, sunt de acord, dar nu putem să returnăm acest raport înainte ca el să fie votat în Cameră.

Poate sunt colegi care nu sunt de acord și vor să aprobe de pe acuma participarea la Forțele acestea Internaționale de Poliție.

Obligatoriu trebuie să votăm acest raport.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Bun. Propun să aprobăm cel de-al doilea raport.

Deocamdată suntem la votarea hotărârii, unde există raport, după care o să supun la vot cel de-al doilea raport al comisiei, prin care comisia își ia sarcina să elaboreze proiectul de modificare a legii respective.

Din sală (partea stângă):

Dar nu comisia propune legea! Din partea Comisiei de politică externă! Ce votăm?

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Care punct îl votăm?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deci dacă în legătură cu titlul hotărârii există din partea domnilor senatori observații?

Din partea comisiei?

Dacă nu există, vă supun la vot.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Care punct îl votăm?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Am toată dispoziția să vă mai explic încă o dată.

Votăm Hotărârea privind aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina. Da?

Din sală (partea stângă):

Care este legea?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Pentru această hotărâre, care este prezentată urmare a raportului comisiilor de specialitate reunite, ați audiat raportul.

Din sală (partea stângă):

Cine a făcut hotărârea?

Prin care lege?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Vă rog procedură!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

În timpul votului nu vă pot acorda cuvântul.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule senator, înainte de vot, o chestiune de procedură!

După cum a reieșit, nici pentru forța aceasta din Bosnia nu există cadru legal. Bugetul aprobat de către Parlament în luna aprilie anul curent nu prevede fonduri pentru această situație, domnilor!

Din ce va lua acești bani?

Domnul ministru Ciumara a spus că se va lua de la Ministerul Forțelor Armate. Dar acolo, domnilor, vă întreb, acest fond, acești bani care sunt acordați acestei acțiuni...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat Bălăeț, dumneavoastră ați cerut procedură.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, am cerut procedură.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă adresați pe fond. Vă rog foarte mult, nu mă obligați să vă întrerup, să vă iau cuvântul!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu este vorba de fond. Nimeni nu este mai presus de lege!

Așa scrie Constituția! Vă rugăm foarte mult, domnilor, respectați Constituția!

Încadrați-vă întâi în legi și după aceea procedați la vot!

Asta este procedura! Este o chestiune de procedură, domnilor, vă rog! Vă rog foarte mult! Deci, nimeni nu este mai presus de lege! Încadrați-vă în legi și după aceea votați!

 
 

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Procedură! Procedură!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule senator, vă rog să luați loc!

 
 

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Procedură!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Dar nu v-am dat cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Domnule senator, a existat amendamentul. Nu se supune votului?

Nu e procedură?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule senator, când ajungem la punctul 4, pentru că se votează pe articole.

 
 

Domnul Ilie Plătică-Vidovici:

Nu votăm raportul?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu votăm raportul, domnule senator! De când votăm noi raportul?

Noi votăm ori lege, ori hotărâre!

Vă rog foarte mult, luați loc! Vă rog foarte mult, domnule senator, vă rog foarte mult să luați loc. În momentul când ajungem la articolul 4 - votăm pe articole - introducem amendamentul comisiei.

Deci, revenim la titlul hotărârii.

Deci, cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Împotrivă? Numărați.

Din sală (partea stângă):

Nu votăm nimic!

Nu putem vota!

Este ilegal!

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Să se numere voturile!

Domnule senator, numărați voturile!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Abțineri? Două abțineri.

Din sală (partea stângă):

E ilegal, nu putem vota!

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

O problemă de procedură! Ca președinte de grup, am voie.

Din sală:

Numărați voturile!

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnule președinte, vă rog să procedați la numărarea voturilor.

Voturile "pentru" care s-au acordat anterior să fie numărate și apoi să se facă total cvorum!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Cvorumul de ședință este întrunit.

Dacă din partea grupului parlamentar doriți să verificăm cvorumul, cred că nu e cazul.

O să rog secretarii să numere voturile.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Să se numere voturile "pentru"!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Aveți dreptate.

O să rog pe domnii secretari să numere voturile, da?

Deci, titlul hotărârii a fost adoptat.

Dacă în legătură cu preambulul există observații din partea Senatului sau a Camerei?

Procedură, domnul senator Timofte, da?

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

Da, procedură.

Domnule președinte, stimați colegi,

Vă rețin în continuare atenția cu ceea ce am afirmat la începutul prezenței mele la acest microfon.

Noi suntem pentru aprobarea trimiterii acestei Forțe Internaționale de Menținere a Păcii.

Vă rugăm tare mult, înainte de a ne impune un vot imperativ aici în sală pentru această aprobare, puneți-vă de acord, cei din arcul puterii, arcul guvernamental, ce se întâmplă cu acești bani?

Haideți să votăm art. 4 sau art. 5 care reglementează problema aceasta și legea va trece foarte ușor.

Este prezent domnul ministru al finanțelor, este prezent domnul ministru al apărării naționale, este prezent domnul prim-ministru.

Haideți, spuneți-ne de unde avem acești bani și votăm toți legal! Nu mai discutăm alte aspecte.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Timofte, dumneavoastră aveți dreptate.

Această discuție a fost făcută.

Domnul ministru Ciumara a intervenit la microfon și v-a expus care sunt sursele pentru acoperirea acestor sume.

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

De unde ia banii?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Și vom face discuția când vom aproba punctul 4, vom cere din nou punctul de vedere al Guvernului.

Domnul deputat Gaspar. Numai procedură, domnule deputat!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am impresia că s-a creat o anumită confuzie. Nu s-a înțeles exact că cererea domnului Președinte are două capete: o primă problemă se referă la instituirea Forței Internaționale de Poliție, pentru care s-a constatat că nu există cadrul legal și că urmează să se elaboreze un proiect de lege pentru a se constitui cadrul legal, și o a doua problemă este legată de proiectul de hotărâre în legătură cu aprobarea participării României la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina.

Întrucât problema care se pune în discuție aici este în legătură cu modul de unde vor fi suportate cheltuielile legate de această acțiune, iar explicația pe care a dat-o ministrul finanțelor nu poate fi primită de Parlament, că nu putem vota astăzi o hotărâre pentru care banii probabil vor veni atunci când se va proceda la rectificarea bugetului, și ca să ieșim din impas, vă propun următoarea soluție: aceste acțiuni urmează să se deruleze în septembrie și în octombrie și în anul 1998.

Ca atare, să amânăm dezbaterea acestei hotărâri după ce vom avea asigurate sursele financiare necesare. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, acest moment al discuției a fost depășit.

Ne aflăm în momentul votului.

Deci, continuăm votul, urmând ca la punctul 4 să se specifice de către reprezentanții Ministerului Apărării și reprezentanții Ministerului de Finanțe despre sursele de finanțare.

Supun la vot preambulul hotărârii.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru?

Vă rog să numărați.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Disprețuiți legea și noi nu votăm așa ceva!

Din sală (partea stângă):

Procedură!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

215 pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Din sală (partea stângă):

Nu vă iese! Nu aveți cvorum!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

În conformitate cu prevederile regulamentare, ne obligați să numărăm din partea aceasta a sălii, reprezentanții opoziției, și în conformitate cu prevederile regulamentare, sunteți considerați în cvorum. (Vociferări în partea stângă a sălii.)

Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte de ședință,

Parcă numai cu câteva zeci de minute în urmă discutam despre legalitate. S-a discutat mult pe fond aici de faptul că ceea ce facem astăzi este pe lângă lege. Vă rog să-mi spuneți: unde este prevederea aceea de a număra ceea ce este în sală și nu s-a manifestat?

Domnilor colegi, este ceea ce spunea aici domnul senator Dumitrașcu: cred că Parlamentul României își pierde prestigiul prin el însuși. Putem să lăsăm de o sută de ori! Dumneavoastră aprobați ilegalitatea! Așa este, domnul Tăvală?

 
 

Domnul Tănase-Pavel Tăvală:

Rușine! (Vociferări în partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, trebuie să vă menționez că această prevedere este prevăzută expres în Regulamentul Camerei și în regulamentul comun, potrivit căreia în momentul în care în sală nu se votează, se consideră că parlamentarii fac parte din cvorumul de ședință.

Domnul senator Emil Tocaci.

 
 

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor și doamnelor colegi,

Mă adresez în primul rând celor din opoziție.

Vrem să fie bine înțeles faptul - este pentru noi evident că sunteți împotriva acestor hotărâri, dar, din motive de abilitate politică, manifestați o înțelegere a situației, dar încercați să trageți de timp pentru a nu se lua hotărârea.

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

Nu este adevărat!

 
 

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor și doamnelor din opoziție, vă rugăm să înțelegeți situația! Dumneavoastră, care de atâtea ori ați cerut ceva similar, nu vă opuneți acum pe căi ocolite! Nu păcăliți pe nimeni.

Din sală (partea stângă):

Este ilegal!

 
 

Domnul Emil Tocaci:

Este o stratagemă cusută cu ață albă și vă rog să renunțați la ea!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Mă ascultați?

În Legea nr. 72 a bugetului de stat din 1997 art. 14 alin. 1...

Din sală:

Mai tare, vă rugăm! Nu vă auzim. Vorbiți mai tare!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Dacă tăceți din gură mă auziți.

Vorbiți dumneavoastră mai încet.

Deci, în Legea nr. 72/1997, Legea bugetului de stat pe acest an, în art. 14 alin. 1 se prevede că banii pentru Ministerul Apărării servesc și la aceste operațiuni.

Deci, noi ceea ce am cerut am cerut conform Legii bugetului pe care ați aprobat-o! Nu este nici o încălcare a legii utilizarea banilor cu această destinație! (Vociferări în sală.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Eu cred că există o ieșire din această situație.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă rog să mă ascultați o clipă. S-a cerut aici de către domnul senator Timofte să rezolvăm problema art. 4, susținând că dacă rezolvăm problema art. 4, la care nici o luare de cuvânt din partea dumneavoastră nu a existat ca opoziție cu privire la această hotărâre, problema care a fost ridicată de către reprezentanții opoziției - și pe procedură, și pe fond - a fost în legătură cu modul în care se asigură finanțarea acestui proiect.

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

Cu legalitatea finanțării.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Din acest punct de vedere, doamnelor și domnilor senatori și deputați, eu întreb încă o dată pe domnul senator Radu Timofte dacă acesta este conținutul intervenției Domniei sale? Și acesta este!

Eu vă propun să tratăm acest articol 4.

Să supunem la vot amendamentul comisiei, care propune această finanțare, facem discuția respectivă și dacă acest articol 4 este adoptat - respectiv punctul asupra căruia au existat divergențe din partea celor care au luat cuvântul - așa cum spunea și domnul senator Timofte, mai departe, adoptarea hotărârii este un lucru simplu.

Din sală:

S-a votat.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat Dejeu, mai continuați să luați cuvântul, sau trecem la dezbaterea amendamentului?

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Nu.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Meșca.

Imediat, domnul Meșca!

Domnul secretar!

 
 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Doamnelor și domnilor, vreau să vă reamintesc că trebuie să facem și votul cu bile, care durează.

Am o rugăminte: s-a spus foarte clar - nu este problema care s-a ivit cu Forța Internațională de Poliție. Aceasta este de o parte. Este numai problema aceasta, ca să fie prins într-un buget; eu știu, când am discutat atâtea legi, întâi s-a făcut legea și apoi s-a prevăzut în buget finanțarea.

Eu cred că ceea ce s-a propus aici este foarte simplu de rezolvat. Și ca să-i reamintesc domnului Tabără, am să și citesc art. 39. "În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul în ședințe comune adoptă legi, hotărâri sau moțiuni, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere". Deci să fie prezenți, nu să voteze.

Dacă în sală nu sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și al senatorilor, președintele care conduce ședința comună a celor două Camere amână votarea.

Rugămintea pe care v-o adresez - mai avem încă două probleme și apoi se trece la votul cu bile, care durează, și pentru a rezolva această problemă cred că e cazul să nu mai lungim discuția și de aceea, domnule președinte, vă rog să sistăm orice discuție și să votăm.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ultima intervenție pe procedură este a domnului deputat Meșca Sever.

 
 

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori să afirmăm aici că marea majoritate dintre noi suntem oameni care avem respect pentru instituția în care ne aflăm și pentru noi, fiecare dintre noi în parte.

Cred că atât într-o parte cât și în cealaltă parte a acestei săli sunt oameni care se respectă unii pe alții.

În același timp, vă rog, sperând că această idee este adoptată de toată lumea, vă rog să constatăm acuma că ne aflăm pe tărâmul ilegalității, pe tărâmul improvizației și pe tărâmul neseriozității.

Dacă vom continua așa și vom încerca să forțăm luarea unor decizii, în disprețul legalității, în disprețul seriozității, în disprețul nostru unul față de celălalt, nu vom ajunge niciodată la rezultatele de care să ne mândrim!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deci, revenim la propunerea...

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Este problemă de procedură! S-a făcut un fals! Este problemă de procedură, vă rog să-mi dați voie!

În scrisoarea pe care domnul Petre Roman și domnul Ion Diaconescu...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat Tudor, îmi pare foarte rău, am încheiat! Nu v-am dat cuvântul.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Păi dați-mi-l! Pe problemă de procedură!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, am închis dezbaterile, inclusiv de procedură!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Este procedură și ca atare eu am dreptul să vorbesc!

Din sală:

Nu suntem la voi la Senat. Aici suntem la Cameră!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Am dreptul să vorbesc pe probleme de procedură.

Dacă vreți să introducem poliția aici, chemați-o! Și dați-ne afară pe toți dacă nu mai aveți nevoie de noi.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat Tudor, aveți două minute pentru procedură.

Vă rog!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Iată care a fost hotărârea cu care a venit scrisoarea către președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților: "Cheltuielile pe toată durata participării la constituirea rezervei strategice pentru SFOR din Bosnia-Herțegovina vor fi suportate de la rezerva bugetară a Guvernului României."

Din sală:

Așa este!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Noi așa am votat în Comisia militară.

Ambele comisii - și de la Senat și de la Camera Deputaților - am votat această frază, urmând să fie pusă de acord ulterior prin aprobarea Comisiei de buget-finanțe, după ce se sfătuiesc cu Ministerul Finanțelor.

L-am întrebat, între timp, vreo 3-4 parlamentari, pe domnul ministru Mircea Ciumara dacă are acești bani. Domnia sa a spus că nu-i are și nici nu-i va avea după ce se va face redistribuirea bugetului, lucru pe care l-a afirmat și aici - că nu-i are!

Și atunci, în pofida hotărârii pe care am avut-o noi în Comisia militară, domnul Nica - scurt, aici, de la 10 metri - a zis: vor fi luați de la bugetul armatei! Lucru pe care l-au înțeles! Aici probabil s-au înțeles ministrul de finanțe cu ministrul apărării ca să dea peste cap tot ce am hotărât noi acolo și toată propunerea pe care v-am făcut-o dumneavoastră, înglodând în datorii și mai mult Ministerul Apărării Naționale, care și așa nu are destui bani, urmând ca la redistribuire să vedem noi dacă vom mai avea bani!

Care este problema de procedură?

Se eludează hotărârea pe care am luat-o în comun în Comisia militară a Camerelor reunite, se face pe porțiunea a 5 metri o hotărâre pe care ne-o bagă nouă pe gât și cădem în cealaltă ilegalitate - a doua - în care, neștiind de unde sunt banii, înlocuim legea cu o eventuală propunere a domnului ministru de finanțe.

Aceasta este problema de procedură, iar dacă dumneavoastră veți cădea în această "plasă" - să-mi fie iertat cuvântul - înseamnă că nu ați judecat bine și cădeți în "orice ar zice Președintele, cădem în genunchi și facem!" Nu mai suntem Parlament atunci - suntem consilierii ministrului sau ai Președintelui!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat Tudor, vă mulțumesc.

Domnul deputat Ciumara, după care vom trece la punerea în aplicare a solicitării domnului senator Timofte de a discuta amendamentul comisiei.

Domnul deputat Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnilor, există stenograma despre ceea ce am spus și dacă n-ați înțeles v-o repet, fiindcă ați făcut afirmații calomnioase referitor la ceea ce am spus eu. V-am spus în felul următor, că banii necesari sunt asigurați din buget, conform art. 14 alin. 1... domnule președinte, vă rog să păstrați liniștea în sală!

Deci, domnule deputat, conform art. 14 alin. 1 din Legea bugetului de stat, banii sunt asigurați pentru această operațiune. N-am făcut niciodată afirmația că nu există banii! Asta este o calomnie a dumneavoastră!

Domnule președinte, rugați-i pe colegii de la P.D.S.R. să se învețe să asculte! Sau ce sunt dânșii!? I-am onorat sau i-am jignit? Nu știu de unde sunt! (Vociferări în sală.)

Deci banii există! Am spus în felul următor, că dacă Ministerul Apărării Naționale va constata că i se diminuează unele nevoi, la rectificare va fi completat bugetul ministerului.

De aceea, afirmațiile unui deputat, că erau pe fond și nu de procedură, sunt un lucru fals!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Supunem la vot propunerea domnului senator Radu Timofte, respectiv amendamentul propus de comisie.

Pe articolul 4.

Se propune eliminarea art. 4 și art. 5, prin introducerea art. 4 în forma următoare:"Cheltuielile aferente participării la constituirea rezervei strategice pentru SFOR din Bosnia-Herțegovina vor fi asigurate de Ministerul Apărării Naționale".

Consult Parlamentul în legătură cu amendamentul comisiei.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru amendamentul comisiei?

Art. 4, așa cum ați propus dumneavoastră.

Să discutăm amendamentul comisiei, ca principiu, ca să putem merge mai departe.

Poftiți. Dumneavoastră ați solicitat acest lucru în numele, presupun, al grupului parlamentar. Vă rog!

 
 

Domnul Alexandru-Radu Timofte:

Domnule președinte, cum bine ați înțeles, v-am propus să discutăm art. 4 și 5 înaintea celorlalte pentru a ști ce votăm în final.

De aceea, revin la amendamentul nu al Comisiei de apărare, ci la amendamentul Nica propus aici în sală, fiindcă noi nu am discutat în cele două comisii așa ceva, amendament în care se spune că aceste cheltuieli vor fi asigurate de către Ministerul Apărării Naționale.

Dați-mi voie încă o dată să profit de prezența domnului ministru Victor Babiuc în sală și să ne spună de la ce capitole ale bugetului Ministerului Apărării Naționale se vor asigura aceste cheltuieli care la finalul anului vor fi de peste 160 de miliarde de lei.

Deci aștept răspuns la această întrebare.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deci, doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm la un vot de principiu. Acest vot de principiu... (Vociferări în sală.) și, așa cum s-a solicitat din partea dumneavoastră, supunem votului amendamentul propus de comisie și vă prezentăm următorul amendament... (Vociferări în sală, comentarii.)

Aceasta este solicitarea venită din partea reprezentanților opoziției, făcută de dumneavoastră! (Vociferări în sală.)

Dacă acest amendament este acceptat, înseamnă că trecem la votarea în continuare pe articole a hotărârii.

Cine este pentru art. 4, în amendarea propusă de comisie?

Vă rog să numărați.

Cine este împotrivă?

Abțineri? (Vociferări în sală.)

Art. 4, în amendamentul propus de comisie, a fost adoptat. (Aplauze.)

Trecem la votarea preambulului hotărârii.

Vă rog, în legătură cu preambulul hotărârii, cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Preambulul a fost adoptat.

Art. 1. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Art. 1 a fost adoptat, cu un vot împotrivă.

Art. 2. Cine este împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 3. În timpul votului n-aveți procedură!...

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Art. 3 a fost adoptat.

Art. 4 a fost adoptat.

Vă rog, supun votului hotărârea în ansamblul ei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Hotărârea a fost adoptată.

 
Scrisoarea Președintelui României privind aprobarea de către Parlament a desfășurării unui exercițiu naval, cu durată determinată, care implică intrarea, staționarea ori trecerea unor nave ale altor state prin apele teritoriale ale României (se adoptă hotărârea)

Trecem la punctul următor. Punctul următor - votul moțiunii de cenzură. Poftim? Cealaltă hotărâre n-o mai discutăm!

În conformitate cu prevederile regulamentare... Domnul deputat Gaspar, aveți cuvântul! Două minute, pentru procedură, nu discutăm pe conținut.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să vă atrag atenția că la art. 2 lit. a)... Domnilor! Ca să știți ce ați votat! Se vorbește despre o acțiune... un seminar care va avea loc... la sfârșitul lunii mai... Păi e posibil așa ceva?

Votăm o hotărâre prin care ratificăm...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Procedură nu mai avem... Următoarea...

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Deoarece orele sunt care sunt, trecem la votarea moțiunii și amânăm cel de-al doilea punct, îl amânăm.

Avem următorul punct - cea de-a doua solicitare venită din partea... Vă rog să prezentați raportul, domnule președinte! Raportul comisiei! Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul comisiei privind solicitarea Președintelui României pentru aprobarea de către Parlament a desfășurării unui exercițiu naval.

Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Deci, o problemă mai puțin controversată privind solicitarea Președintelui României pentru aprobarea de către Parlament a desfășurării unui exercițiu naval, cu durată determinată, care implică intrarea, staționarea ori trecerea unor nave ale altor state prin marea teritorială a României, în perioada 13-20 august 1997.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate cu adresele S.P.6 din 29 mai 1997, și, respectiv, 358 din 30 mai 1997, pentru a examina și aviza solicitarea Președintelui României pentru aprobarea de către Parlament a desfășurării unui exercițiu naval, cu durată determinată, care implică intrarea, staționarea ori trecerea unor nave ale altor state prin marea teritorială a României, în perioada 13-20 august 1997. Solicitarea Președintelui României...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule senator, vă rog să vă opriți o clipă!

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală - în câteva minute trecem la votul moțiunii, după ce vom supune votului această hotărâre.

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

... solicitarea Președintelui României s-a făcut în temeiul art. 5 alin. 3 din Legea apărării naționale a României nr.45 din 1994.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună în ziua de 4 iunie 1997, au analizat solicitarea Președintelui României, având în vedere și avizul comun al Comisiilor juridice, pentru politică externă și pentru buget-finanțe ale celor două Camere ale Parlamentului, au constatat că acesta respectă dispozițiunile art. 117 alin. 5 din Constituția României și ale art. 5 alin. 3 din Legea nr. 45/1994.

Ca urmare, comisiile au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și aprobare solicitarea Președintelui României în ședință comună a celor două Camere. Pe baza dezbaterilor, comisiile au întocmit proiectul de hotărâre anexat, pentru a fi supus spre aprobare Parlamentului României.

Hotărârea este scurtă, domnule președinte, și cred că nu mai apar probleme privind... probleme bugetare.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la dezbateri generale sunt, din partea Parlamentului, persoane care doresc să intervină?

Dacă nu există înscrieri la dezbateri generale, trecem la votul hotărârii.

Vă rog, în legătură cu titlul legii: "Hotărâre privind aprobarea desfășurării unui exercițiu naval", dacă în legătură cu titlul legii sunt observații? Dacă nu sunt, trecem la vot.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Titlul hotărârii a fost adoptat.

Preambulul. Dacă în legătură cu preambulul hotărârii există observații din partea Parlamentului?

Dacă nu există, supun la vot preambulul hotărârii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Art. 1. Dacă în legătură cu art. 1 există observații din partea Parlamentului? Dacă nu există, supun la vot art. 1. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Art. 2. Dacă în legătură cu art. 2 există observații? Dacă nu, supun la vot.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Vă supun votului hotărârea, în ansamblul ei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, hotărârea a fost adoptată. Vă mulțumesc.

 
Supunerea la vot; respingerea moțiunii de cenzură

(Domnul deputat Sorin Victor Lepșa solicită să se înceapă votul moțiunii de cenzură cu domnii deputați.)

Domnul Lepșa! Domnul Lepșa, numai o clipă! Vă rog foarte mult să prezentăm procedura de vot!

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În legătură cu votul moțiunii, doresc să vă prezint procedura de vot. Potrivit Constituției și Regulamentului ședințelor comune ale celor două Camere, moțiunea de cenzură se supune la vot și se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret și se exprimă prin bile.

Permiteți-mi să vă reamintesc procedura de vot. Doamnele și domnii deputați și senatori vor primi de la secretari câte două bile - una albă și una neagră - care vor fi introduse în cele două urne pe care le vor avea în față. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiune, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra.

Doamnelor și domnilor senatori,...

Vă rog, domnule deputat, vă rog foarte mult să începeți, conform procedurii, cu Senatul!

(Domnul deputat Sorin Victor Lepșa solicită, totuși, să se înceapă cu cei 20 de deputați care pleacă la Chișinău.)

Domnul chestor! Vă rog să începeți cu Senatul! Prima moțiune a început cu Camera Deputaților.

 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Începem. Facem apelul.

Achim George prezent

Aichimoaie Ionel prezent

Alexandru Nicolae prezent

Boroianu Radu prezent

Apostolache Victor prezent

Ardelean Ioan prezent

Avarvarei Ioan prezent

Avram Gheorghe prezent

Badea Nelu prezent

Băraș Ioan prezent

Bădiceanu Nistor prezent

Bădulescu Doru Laurian prezent

Bălănescu Mihail prezent

Blaga Vasile absent

Bleahu Marcian David absent

Blejan Constantin absent

Bogdan Florin prezent

Boiangiu Cornel prezent

Boilă Matei prezent

Bold Ion prezent

Bucur Corneliu Ioan prezent

Bunduc Gheorghe prezent

Burghelea Ioan prezent

Burtea Marcu prezent

Buruiană Florin absent

Caraman Petru prezent

Cataramă Viorel prezent

Câmpean Teodor prezent

Cârciumaru Ion prezent

Căncescu Aristotel Adrian prezent

Cerveni Niculae prezent

Chiriacescu Sergiu prezent

Ciupe Aurel Liviu prezent

Ciurtin Costică prezent

Cotarcea Haralambie prezent

Cozmâncă Octav prezent

Crecan Augustin prezent

Crețu Ioan prezent

Csapo Iosif prezent

Dide Nicolae absent

Dima Emil prezent

Dobrescu Răsvan prezent

Dobrescu Vasile prezent

Drăgulescu Ștefan Iosif absent

Dumitrașcu Gheorghe prezent

Dumitrescu Ticu Constantin prezent

Dumitrescu Cristian Sorin prezent

Eckstein Kovacs Peter absent

Făniță Triță prezent

Feldman Radu Alexandru prezent

Frunda Gheorghe prezent

Fuior Victor prezent

Gabrielescu Valentin Corneliu prezent

Gaita Doru absent

Gavaliugov Corneliu Dorin prezent

Găvănescu Vicențiu prezent

Gheorghiu Costel prezent

Gherman Oliviu absent

Ghițiu Paul prezent

Glodean Voicu Valentin prezent

Grama Mihail absent

Hajdœ G‡bor prezent

Hauca Teodor prezent

Huidu Dumitru prezent

Ilie Aurel Constantin prezent

Ilie Ștefan prezent

Iliescu Ion prezent

Ion Vasile prezent

Ionescu Cazimir prezent

Ionescu-Quintus prezent

Juravlea Petru prezent

Kozsokar Gabor absent

Lăzărescu Dan prezent

Lšrinczi Iuliu prezent

Maior Liviu prezent

Marcu Ion absent

Marin Dan Stelian prezent

Marinescu Bogdan Voinea prezent

Marko Bela prezent

Matetovici Mihai prezent

Meleșcanu Teodor absent

Mînzînă Ion prezent

Moisin Ioan prezent

Mortun Alexandru prezent

Muller Constantin prezent

Nicolaescu Sergiu absent

Nicolai Marin prezent

Ninosu Petre prezent

Oprea Andreiu prezent

Opriș Octavian prezent

Paleologu Alexandru prezent

Pană Viorel Marian prezent

Pașca Liviu Titus prezent

Păcuraru Paul prezent

Pătru Nicolae absent

Păvălașcu Gheorghe prezent

Petrescu Mihai prezent

Plătică Vidovici-Ilie prezent

Pop Stelian Alexandru prezent

Popa Mircea Ioan prezent

Popa Virgil prezent

Popescu Dan Mircea prezent

Popescu Virgil prezent

Popovici Alexandru prezent

Preda Elena prezentă

Preda Florea prezent

Predescu Ion prezent

Predilă Marin prezent

Prisăcaru Ghiorghi prezent

Pruteanu George Mihail absent

Puskas Valentin Zoltan prezent

Roman Petre absent

Sava Constantin prezent

Săndulescu Șerban prezent

Secrieru Dinu prezent

Seres Denes prezent

Sersea Nicolae prezent

Solcanu Ion prezent

Spineanu Ulm Nicolae prezent

Stănoiu Mihaela Rodica absentă

Szabo Karoly Ferenc prezent

Ștefan Viorel prezent

Știreanu Octavian prezent

Șuteu Titus Lucian prezent

Tambozi Justin prezent

Tărăcilă Doru Ioan prezent

Timofte Alexandru prezent

Tocaci Emil prezent

Tudor Corneliu Vadim absent

Turianu Corneliu prezent

Ulici Laurențiu prezent

Ungureanu Vasile prezent

Vasile Radu prezent

Vasiliu Constantin Dan prezent

Vasiliu Eugen prezent

Văcaru Vasile prezent

Văcăroiu Nicolae prezent

Verestoy Attila prezent

Vladislav Tiberiu prezent

Vornicu Sorin Adrian prezent

Vosganian Varujan prezent

Zavici Nicolae prezent

Repetăm pe cei trecuți absenți:

Blaga Vasile absent

Bleahu Marcian David absent

Blejan Constantin absent

Buruiană Florin absent

Dide Nicolae absent

Eckstein Kovacs Peter absent

Gherman Oliviu absent

Grama Mihail absent

Marcu Ion absent

Meleșcanu Teodor absent

Nicolaescu Sergiu prezent

Pătru Nicolae absent

Roman Petre absent

Pruteanu George Mihail absent

Stănoiu Mihaela Rodica absentă

Am terminat apelul.

 
 

Domnul Dumitru Badea (citește lista deputaților) :

Județul Alba:

Berciu Ion prezent

Dărămuș Nicolae Octavian prezent

Dumitrean Bazil prezent

Vereș Alexandru prezent

Popa Neculai prezent

Județul Alba:

Bercea Florian prezent

Calimente Mihăiță prezent

Gheorghiof Titu prezent

Ghidău Radu prezent

Putin Emil prezent

Rațiu Ion prezent

Tokay Gheorghe prezent

Județul Argeș:

Cîrstoiu Ion prezent

Ghibernea Dan prezent

Ionescu Nicolae prezent

Leonăchescu Nicolae prezent

Marin Gheorghe prezent

Nanu Romeo prezent

Pițigoi Barbu prezent

Rizescu Sergiu prezent

Stan Vasile prezent

Stănescu Alexandru prezent

Județul Bacău:

Corniță Ion absent

Dan Matei Agathon prezent

Darie Simion prezent

Duțu Ion prezent

Gheorghe Valeriu prezent

Hrebenciuc Viorel prezent

Irimescu Haralambie prezent

Moiceanu Constantin prezent

Nistor Vasile prezent

Pavel Vasile prezent

Popa Aron prezent

Corniță Ion prezent

Județul Bihor:

Bot Octavian prezent

Cosma Liviu absent

Drecin Mihai absent

Negrău Mircea prezent

Paneș Iosif prezent

Rakoczi Ludovic absent

Serac Florian prezent

Szekely Ervin-Zoltan prezent

Szilagyi Zsolt absent

Țepelea Gabriel absent

Județul Bistrița-Năsăud:

Constantinescu Dan prezent

Oltean Ion prezent

Pintea Ioan absent

Săndulescu Aureliu absent

Sonea Ioan absent

Județul Botoșani:

Afrăsinei Viorica prezentă

Hilote Eugen absent

Ioniță Nicu prezent

Mihăilescu Petru prezent

Năstase Toma absent

Popescu Emil prezent

Sandu Dumitru prezent

Județul Brașov:

Babiuc Victor prezent

Bran Vasile prezent

Cojocaru Radu absent

Gherasim Ion absent

Kovacs Csaba Tiberiu prezent

Sorin Lepșa prezent

Moucha Romulus absent

Secară Gheorghe prezent

Tudose Florin prezent

Județul Brăila:

Alecu Paul prezent

Bartoș Daniela absentă

Corâci Ioan prezent

Dragu George absent

Șerban George prezent

Văsioiu Horia prezent

Județul Buzău:

Albu Alexandru prezent

Ceaușescu Gheorghe absent

Morariu Teodor prezent

Papuc Aurel prezent

Partal Petre prezent

Pâslaru Dumitru prezent

Petrescu Ovidiu prezent

Județul Caraș-Severin:

Muscă Monica prezentă

Oană Gheorghe prezent

Spătaru Liviu absent

Sturza Popovici absent

Vilău Ioan prezent

Județul Călărași:

Bălăeț Dumitru prezent

Munteanu Ion prezent

Naidin Petre prezent

Pavelescu Claudiu prezent

Sârbu Marian prezent

Județul Cluj:

Gavra Ioan prezent

Ionescu Anton absent

Konya Hamar Alexandru prezent

Lăpușan Alexandru prezent

Matei Vasile prezent

Matis Eugen prezent

Miclăuș Vasile absent

Păcurariu Iuliu prezent

Pop Iftene prezent

Roman Ioan absent

Vida Simiti prezent

Județul Constanța:

Andrei Gheorghe prezent

Ariton Gheorghe prezent

Barde Tănase prezent

Botescu Ion absent

Coșea Dumitru prezent

Hașotti Puiu prezent

Marinescu Sorin prezent

Mazăre Radu absent

Nicolae Jianu prezent

Niculescu Duvăz prezent

Onaca Dorel prezent

Osman Fedbi prezent

Șaganai Nusfet prezent

Județul Covasna:

Birtalan Akos prezent

Marton Arpad prezent

Tamas Sandor prezent

Țurlea Petre prezent

Județul Dâmbovița:

Ana Gheorghe prezent

Boștinaru Victor prezent

Dârstaru Dorin prezent

Enescu Ion prezent

Neagu Romulus prezent

Popa Daniela prezentă

Popescu Irineu prezent

Rădulescu-Zoner prezent

Simion Florea prezent

Județul Dolj:

Berceanu Radu prezent

Brezniceanu Alexandru prezent

Cazacu Vasile prezent

Grigoraș Neculai prezent

Ionescu Bogdan prezent

Ionescu Gheorghe prezent

Ioniță Mihai prezent

Manolescu Oana prezentă

Matei Lucian prezent

Nicolescu Mihai prezent

Roșca Ion prezent

Vasilescu Nicolae absent

Județul Galați:

Buruiană Aprodu Daniela absentă

Ciumara Mircea prezent

Gheciu Radu prezent

Iacob Elena prezentă

Manole Odisei prezent

Mihu Victor prezent

Nica Dan absent

Protopopescu Cornel prezent

Sandu Ion prezent

Tomov Marilena prezent

Județul Giurgiu:

Cristea Marin absent

Croitoru Mircea prezent

Grigoriu Mihai prezent

Radu Alexandru prezent

Județul Gorj:

Băbălău Constantin prezent

Drumen Constantin prezent

Nica Mihail prezent

Pârgaru Ion prezent

Popescu Bejat prezent

Popescu Dumitru prezent

Județul Harghita:

Antal Istvan prezent

Asztalos Ferenc prezent

Becsek Garda prezent

Nagy Ștefan prezent

Raduly Robert-Kalman prezent

Județul Hunedoara:

Ana Gheorghe prezent

Dimitriu Sorin absent

Giurescu Ion prezent

Ifrim Dumitru prezent

Neacșu Ilie prezent

Petreu Liviu prezent

Priceputu Laurențiu prezent

Șteolea Petru prezent

Județul Ialomița:

Bivolaru Gabriel prezent

Cristea Gheorghe prezent

Popa Virgil prezent

Tarna Gheorghe prezent

Județul Iași:

Aferăriței Constantin prezent

Baciu Mihai prezent

Cotrutz Constantin absent

Dobre Traian prezent

Dorin Mihai prezent

Enache Marian absent

Gazi Gherasim prezent

Lupu Vasile prezent

Mogoș Ion prezent

Rânja Traian prezent

Stanciu Anghel prezent

Stoica Valeria absentă

Vintilă Dumitru absent

Județul Maramureș:

Bondi Gyongyike prezentă

Bud Nicolae prezent

Dunca Tudor prezent

Godja Petru absent

Moldovan Petre prezent

Pașcu Ioan absent

Remeș Decebal prezent

Ștefănoiu Luca prezent

Județul Mehedinți:

Barbaresso Emanoil Dan prezent

Honcescu Ion prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin prezent

Nicolicea Eugen prezent

Raicu Romulus prezent

Județul Mureș:

Elek Barna prezent

Filipescu Ileana prezentă

Kakasi Alexandru prezent

Kelemen Attila prezent

Kerekes Karoly prezent

Lădariu Lazăr prezent

Mureșan Ioan prezent

Pop Leon prezent

Popa Ioan absent

Județul Neamț:

Bivolaru Ioan prezent

Bujor Liviu prezent

Burlacu Viorel prezent

Cazan Gheorghe prezent

Hlinschi Mihai prezent

Radu Elena prezentă

Rădulescu Cristian prezent

Țocu Iulian absent

Județul Olt:

Achimescu Victor prezent

Argeșanu Valentin prezent

Arghezi Mitzura prezentă

Georgescu Florin prezent

Grădinaru Nicolae prezent

Groza Nicolae prezent

Kovacs Carol absent

Județul Prahova:

Antonescu Nicolae prezent

Avramescu Constantin prezent

Barbăroșie Victor prezent

Ivănescu Paula prezentă

Moldoveanu Eugenia prezentă

Moroianu Geamăn prezent

Munteanu Mircea absent

Opriș Remus prezent

Munteanu Mircea prezent

Ruse Corneliu prezent

Sirețeanu Mihai prezent

Tudor Marcu prezent

Vasilescu Valentin prezent

Județul Satu Mare

Anamaria Biriș prezentă

Budeanu Radu absent

Dragoș Iuliu prezent

Pecsi Francisc prezent

Pop Viorel prezent

Varga Attila prezent

Județul Sălaj

Bara Radu prezent

Chichișan Miron prezent

Vetișanu Vasile prezent

Vida Iuliu prezent

Județul Sibiu

Dejeu Gavril prezent

Galic Lia Andreia prezentă

Pantiș Sorin absent

Șincai Ovidiu prezent

Trifu Romeo prezent

Vâlcu Mircea prezent

Județul Suceava

Babiaș Peter prezent

Bejinariu Petru prezent

Chiriac Mihai prezent

Ionescu Marina prezentă

Iorga Leonida Lari absentă

Mândroviceanu Vasile prezent

Nicolaiciuc Vichentie prezent

Palade Dan prezent

Panteliuc Vasile prezent

Sandu Alecu prezent

Vataman Dorin prezent

Vitcu Mihai prezent

Județul Teleorman

Buga Florea prezent

Cândea Vasile absent

Ianculescu Marian prezent

Marineci Ionel prezent

Noica Nicolae prezent

Spiridon Didi prezent

Videanu Adriean prezent

Județul Timiș

Baranyi Francisc prezent

Bruck Werner Horst prezent

Drăgănescu Ovidiu prezent

Dugulescu Petru prezent

Glăvan Ștefan absent

Gvozdenovici Slavomir absent

Miloș Aurel prezent

Puwak Hildegard prezentă

Stanca Teodor prezent

Șerban George prezent

Tabără Valeriu prezent

Tăvală Tănase prezent

Județul Tulcea

Antonescu Crin prezent

Fenoghen Sevastian prezent

Lazia Ion prezent

Meșca Sever prezent

Vaida Francisc prezent

Județul Vaslui

Băsescu Traian absent

Buzatu Dumitru prezent

Dan Marțian prezent

Ghiga Vasile absent

Ignat Ștefan prezent

Mera Alexandru prezent

Petrescu Virgil prezent

Județul Vâlcea

Decuseară Jean prezent

Dumitrașcu Laurențiu prezent

Gaspar Acsinte prezent

Sabău Traian prezent

Stancov George prezent

Vâlceanu Gheorghe prezent

Județul Vrancea

Albu Gheorghe prezent

Hunea Carmen prezentă

Mânea Radu prezent

Mitrea Miron prezent

Nichita Dan prezent

Udrea Florian prezent

Municipiul București

Andronescu Ecaterina prezentă

Badea Alexandru prezent

Boda Iosif absent

Chiliman Andrei prezent

Ciontu Corneliu prezent

Cunescu Sergiu prezent

Diaconescu Ion prezent

Dobrescu Smaranda prezentă

Dorian Dorel prezent

Dumitrescu Adrian prezent

Furo Iuliu prezent

Gheorghiu Mihai absent

Iliescu Valentin prezent

Ionescu Alexandru prezent

Ionescu Constantin absent

Ionescu-Galbeni prezent

Iorgulescu Adrian prezent

Macarie Sergiu prezent

Năstase Adrian prezent

Negoiță Gheorghe prezent

Pambuccian Varujan prezent

Petrescu Silviu prezent

Popescu Ioan Dan absent

Popescu Tăriceanu absent

Raica Florica absentă

Sassu Alexandru prezent

Severin Adrian absent

Stănescu Mihai absent

Stoica Valeriu prezent

Teculescu Constantin prezent

Voicu Mădălin prezent

Weber Ernest Otto absent

Ionescu Constantin prezent

Județul Ilfov

Lixăndroiu Viorel prezent

Neagu Victor prezent

Păunescu Costel prezent

Petrovici Silvia prezentă

Județul Botoșani

Hilote Eugen prezent

Județul Cluj

Ionescu Anton prezent

Județul Caraș-Severin

Sturza Popovici prezent

Județul Bihor

Rakoczi Ludovic prezent

În continuare se procedează la numărarea voturilor.

 
 

PAUZĂ

 
 

*

 
 

* *

 
 

DUPĂ PAUZĂ

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Dau cuvântul domnului senator Badea pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatele moțiunii de cenzură introdusă de 143 de deputați și senatori din opoziție.

Comisia de numărare a voturilor a fost formată din Birourile permanente ale celor două Camere.

Domnul senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

"Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiată în temeiul art. 113 din Constituția României.

În temeiul art. 32 alineatul ultim din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în ziua de 9 iunie 1997, au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate în secret, prin bile, de către deputați și senatori, asupra moțiunii de cenzură inițiată în temeiul art. 113 din Constituția României, și au constatat următoarele:

    • numărul total al deputaților și senatorilor 485
    • numărul deputaților și senatorilor prezenți 420
    • numărul total de voturi exprimate 420
    • numărul de voturi anulate 0
    • numărul de voturi valabil exprimate 420

din care:

    • voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură 152
    • voturi contra moțiunii de cenzură 268

(Aplauze în sală.)

În conformitate cu prevederile art. 112 alin. 1 din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. În consecință, pentru adoptarea moțiunii de cenzură este necesar votul a cel puțin 243 de parlamentari. Având în vedere că din totalul de 485 de parlamentari, 152 au votat pentru adoptarea moțiunii de cenzură, iar 268 au votat împotrivă, Camera Deputaților și Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de art. 112 și 113 din Constituție pentru adoptarea moțiunii de cenzură. Semnează membrii celor două Birouri permanente."

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Având în vedere că moțiunea de cenzură a fost respinsă, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. 3 din Constituția României, luăm act de formula aceasta prevăzută în Constituție. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alin. 2, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul...sau declarația de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. Noi nu avem de votat, s-a votat moțiunea, însă avem obligația să luăm act, să comunicăm că am luat act de această situație creată.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

Lucrările ședinței s-au încheiat la orele 21,00.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 12 august 2022, 0:49
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro