Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 24-06-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8.40.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Ioan Gavra, secretar.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Intrăm în programul de intervenții pe care o să-l încheiem însă în mod clar la ora 9.30. Sunt 15 înscrieri la cuvânt ori 3 minute fac 45 de minute.

 
  Neculai Popa - evocarea personalității lui Avram Iancu;

Deci vă rog să respectăm cele 3 minute, o să-mi pun și eu cronometru pe masă și vom începe cu domnul deputat Neculai Popa. Se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

   

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să fac această declarație politică, închinată unui mare erou al munților Apuseni și chiar dacă aniversarea este în septembrie, o fac astăzi pentru că, intrând în vacanță parlamentară, nu mai avem prilejul să o facem.

Un mare istoric afirma: "Eu cred că sarcina principală a istoriei este să nu fie trecute sub tăcere virtuțile, iar pentru vorbele și faptele imorale să existe teamă de infamie în posteritate".

Istoria României este plină de asemenea virtuți pilduitoare, de eroi cunoscuți sau mai puțini cunoscuți al căror sânge a rămas în mirabila sămânță sub brazda anotimpurilor.

Unul dintre aceștia este, cu siguranță, Avram Iancu. Născut în Vidra de Sus, dintr-un bulgăre de dor și rugăciune, de la a cărui trecere în neființă, într-o înfiorată zi de septembrie, se împlinesc 125 de ani. El avea să spună în Comitetul de la Sibiu: "Domnilor, vorbiți mai departe, eu mă întorc în munții mei să fac revoluție". Nu împlinise încă 24 de ani, dar era un om al libertății, ca toți moții de altfel, un nume din cei mulți, cât cucuruzul brazilor, dar nu unul oarecare, ci acel pe care istoria noastră l-a asociat, deopotrivă, cu înțelepciunea, demnitatea, toleranța, curajul și jertfa de sine, pe care un scriitor albaiulean l-a numit atât de plastic "soarele trudit al românilor de pretutindeni".

Prin Avram Iancu vorbeau suferințele, dorințele, durerile, poverile și umilințele unui neam, dar și paloșul lui Mihai Viteazu și lancea lui Horea, steagul și gloria Revoluției de la 1848-1849. El avea să stea în fața dușmanilor neclintit ca granitul munților săi, pentru că unicul dor al vieții sale a fost să-și vadă națiunea fericită, pentru că el a jurat că vor susține împreună națiunea română pe calea cea dreaptă și legitimă și o va apăra cu toate puterile sale contra oricăror atacuri și asupriri și nu va lucra niciodată contra drepturilor și intereselor națiunii române, precum libertatea, egalitatea și fraternitatea și va respecta toate națiunile ardelene, neîncercând să asuprească pe nimeni, conlucrând, după putință, la desființarea iobăgiei, la propășirea dreptății și înaintarea binelui umanității și a jurat: "așa să-mi ajute Dumnezeu".

Cât de acute și încărcate de înțelepciune sunt aceste cuvinte domnilor parlamentari! Și el, marele Iancu, crai luminat al munților, s-a străduit să transpună în viață un larg program de reforme în care elementele sociale, naționale și liberale nu pot fi despărțite: abolirea completă a iobăgiei, fără compensații pentru moșieri; abordarea deplinelor libertăți politice și egalități tuturor din Transilvania, fără deosebire de limba pe care o vorbeau, pentru că devenise acel tribun nobil, strălucitor, poetic și înflăcărat, sufletul tinerimii române, trădat, mai târziu, de împărat și de îmbrățișarea plină de sânge a celor două imperii, habsburgic și țarist, aceleași mâini care au vrut să-i murdărească...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 10 secunde.

 
   

Domnul Neculai Popa:

...ființa cu o medalie pe care a refuzat-o, pentru că mai întâi trebuie răsplătit poporul pentru vitejia și sacrificiile sale.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avram Iancu și-a vărsat sângele întru libertate cea asuprită. Pe noi, spunea el, ne-a răsculat nerecunoașterea naționalității politice, tiraniile și barbariile conservatorilor și aristocraților transilvăneni unguri.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit timpul!

 
   

Domnul Neculai Popa:

Firea ne-a așezat în una patrie ca, împreună să asudăm, cultivând-o și împreună să gustăm și să sugem dulceața fructelor ei. Așa gândea Iancu, adresându-se maghiarilor care, la rândul lor, au lăsat pe câmpurile de bătălie morți și răniți, cotropiți în cisma imperiilor. Văd că sunt...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit, ați ajuns la 4 minute.

 
   

Domnul Neculai Popa:

Deci, este momentul să se ridice la Alba Iulia un monument al lui Avram Iancu...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă opriți!

 
   

Domnul Neculai Popa:

Numai o secundă, domnule președinte.

Un monument al lui Avram Iancu, expresia copleșitoarei lui biografii și demnități într-un concurs național deschis tuturor creatorilor de artă. Istoria ne-o cere, Iancu o merită din plin, pentru că el, prin luptă și jertfă, a reamintit lumii că noi, românii, suntem oameni ai libertății și așa vom rămâne în vecii vecilor.

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - atenționare asupra a ceea ce putem numi dezastrul cultural de la Târgu Jiu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără. Este aici? Nu este. Domnul deputat Lazăr Lădariu este. Bun.

O să vă rog să respectați cele 3 minute.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Ca gorjan, consider de datoria mea să trag un semnal de alarmă pentru ceea ce putem numi drept dezastrul cultural de la Târgu Jiu.

De peste un an de zile, Coloana Infinitului, celebra capodoperă a artelor plastice universale, realizată de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, a fost scoasă din circuitul cultural și turistic al țării. La discuțiile despre buget pe anul 1997, am atras atenția asupra faptului că uluitoarele romburi ale coloanei zac la pământ și că era necesară nominalizarea, prin buget, a unei sume pentru repunerea lor, cât mai urgentă, pe stâlpul de oțel care le susține.

Aflăm, cu stupoare, că, în loc să se ia măsuri în acest sens de către Ministerul Culturii, acest minister cere acum Primăriei municipiului Târgu Jiu să-și dea acordul pentru înlocuirea stâlpului de oțel existent cu altul nou, din oțel inoxidabil. Am citit și eu în biroul domnului Nanu, primarul Târgu Jiului, această adresă uluitoare a Direcției monumentelor istorice, aprobată chiar de domnul ministru Ion Caramitru. În cuprinsul adresei respective nu există nici un fel de motivație asupra propunerii de înlocuire a stâlpului coloanei, ca și cum ar fi vorba de un capriciu al domnilor birocrați de la București care, ni se spune, în unele adrese către forurile locale, au greșit până și județul în care se află Coloana Infinitului.

Numai luând în considerare existența unor astfel de birocrați, - ca să nu le spunem altfel, spre a înlătura suspiciunile și bănuielile de rele intenții - am putea găsi explicația acestei nenorocite inițiative de înlocuire a stâlpului Coloanei infinite, ceea ce este o abatere extrem de gravă de la principiul restaurării, care este singura rațiune a intervenției ulterioare în cuprinsul unei opere de artă sau de valoare patrimonial-culturală.

Orice om de bun simț și cu o cultură cât de cât elementară știe că principiul restaurării cere, impune în mod categoric conservarea, prin toate mijloacele, a originalului, chiar în materia în care el a fost gândit și nicidecum înlocuirea acestuia. Ce se va putea spune despre Coloana Infinitului, după ce stâlpul care o susține va fi tăiat sau dinamitat din fundamentul său de beton armat? Orice, numai a lui Brâncuș, sculptorul și gânditorul de valoare mondială nu va mai fi și a inginerilor care l-au ajutat să-și pună...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 30 de secunde.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

proiectul său grandios în aplicare.

Domnule președinte,

Să știți că este vorba de Coloana Infinitului!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu contează, 30 de secunde.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Dumneavoastră puteți să spuneți orice. Cerem ca să se respecte aceste...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți foarte amabil.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

Mai ești și obraznic.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nici Turnul Pissei, cel înclinat și nici Turnul Eiffel, cel cu milioanele sale de șuruburi, și nici Columna lui Traian, cu cei aproape 2.000 de ani, nu au fost și nu sunt înlocuite cu nimic din materia lor originară, ci doar întreținute și restaurate în chestiunile de amănunt și de fațadă.

Cerem deputaților de Gorj să se implice mai mult în găsirea celor mai bune soluții pentru... (se întrerupe microfonul).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, îmi pare foarte rău, a expirat timpul.

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

...realizarea atitudinii normale. Bine, vă mulțumim.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, v-am anunțat să vă concentrați luările la cuvânt, voi proceda în mod corespunzător. Nu se poate! Este vorba de timpul colegilor noștri.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dacă termina mai devreme?!...

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Doresc un drept la replică.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult. V-am tăiat microfonul. Ca atare, nu vă dau nici drept la replică, nu aveți drept la replică într-o chestiune procedurală, care este foarte clar. Domnul Lazăr Lădariu, vă rog frumos, poftiți la microfon!

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț ( de la tribună, fără microfon):

Vreau să vă spun următorul lucru: "Patul lui Procust" nu aveți voie să-l aplicați în Parlamentul României!

 
  Lazăr Lădariu - prezentarea Apelului Forumului Civic Național Român către Parlamentul României în problema Tratatului dintre România și Ucraina;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftiți vă rog la microfon. Se pregătește domnul Vetișanu.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numeroase cadre didactice din institute de învățământ superior și cercetare, personalități ale vieții culturale și artistice din întreaga Românie, cărora li s-au alăturat și organizații ale românilor din afara granițelor, cu precădere din Statele Unite ale Americii și Canada, constituite într-un forum civic național, consideră că este inacceptabil ca intrarea europeană a țării noastre să se facă cu prețul rușinos al instituirii dreptului Ucrainei asupra teritoriilor românești, a moșiei celei ștefane, anexată de fosta Uniune Sovietică. Cenzurată pe diverse canale pentru punctele de vedere critice la adresa Tratatului, floarea intelectualității românești, care consideră această atitudine fermă drept o dovadă elementară de demnitate națională și de responsabilitate față de destinul istoric al națiunii române, cere opiniei publice să nu accepte nici o acțiune politică sau diplomatică prin care includerea teritoriilor românești pentru totdeauna în granițele Ucrainei să poată căpăta o bază juridică, nici o validare a vreunui document care ar putea compromite pe viitor refacerea unității național-teritoriale a românilor.

Sunt împuternicit să prezint azi, aici următorul apel al Forumului Civic Național Român către Parlamentul României în problema Tratatului dintre România și Ucraina.

"Oamenii de știință și cultură din diferite centre universitare, grupați în Forumul Civic Național Român, semnatari ai Declarațiilor-Apel adresate opiniei publice în privința tratatului cu Ucraina, în urma unor dezbateri ample și responsabile, înaintăm Parlamentului României următorul Apel:

Conderăm că:

1. Până în prezent, Ucraina nu are nici un titlu de suveranitate valabil din punctul de vedere al dreptului internațional asupra nordului Bucovinei, sudului Basarabiei, ținutului Herța, insulelor de pe brațul Chilia, Insulei Șerpilor și a Platoului Continental aferent al Mării Negre.

2. Pentru prima dată, un guvern ales democratic al României recunoaște, în totală libertate de exprimare, printr-un document oficial, includerea teritoriilor mai sus amintite în frontierele Ucrainei.

3. Forma actuală a tratatului este una capitulardă, decurgând dintr-o politică externă greșită, care a imprimat o linie pasivă și defetistă negocierilor cu Ucraina. Ea se bazează pe interpretarea unilaterală, în folosul Ucrainei, a actului final de la Helsinki.

4. Validarea formei actuale a tratatului cu Ucraina aduce grave prjudicii demnității naționale și intereselor strategice ale neamului românesc.

Cu deplină încredere în loialitatea parlamentarilor noștri față de națiunea română,

    • Cerem Parlamentului României să nu ratifice tratatul cu Ucraina în actuala lui formă și să solicite guvernului rediscutarea textului tratatului în spiritul punctelor I și V, secțiunea A din Actul Final de la Helsinki, care deschid calea unor negocieri eficiente și demne.
    • Cerem ca, pentru a asigura garanția obiectivității, votul asupra tratatului să fie secret.

Reamintim fiecăruia dintre Domniile Voastre că în momentul de față are privilegiul și imensa responsabilitate de a se pronunța într-o problemă crucială, în numele întregului neam românesc. Cerem Parlamentului României ca prin votul său să redea acestui popor încrederea în sine, curajul și demnitatea!"

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - câteva concluzii legate de intervențiile anterioare ale unor colegi deputați;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu că ați respectat și v-ați integrat în timpul alocat. Domnul deputat Vasile Vetișanu, se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am patru intervenții azi, dar voi fi scurt, pentru că intervențiile mele se bazează de fapt pe intervențiile altora.

Prima. Am ajuns ca biserica să promoveze ura, vrajba și neînțelegerea. Am ajuns ca intoleranța celuilalt să uite adevărul creștin, adevărul lui Isus - "Iubește pe aproapele ca pe tine însuți".

Am ajuns la poziții care amintesc de dictatura comunistă, am ajuns că proclamăm că biserica este națională și să uităm că biserica este întâi creștină, este a lui Dumnezeu și după aceea a oamenilor.

Așa se explică ofensiva dură pe care, spre tristețea noastră, a tuturor, a declanșat-o conducerea Bisericii ortodoxe române împotriva unor cerințe creștine ale greco-catolicilor, nu ale musulmanilor.

Dar, spre bucuria noastră, tot a tuturor care vom ține seama de adevărul exprimat, "iubește pe aproapele ca pe tine însuți", spre bucuria noastră a tuturor, marele creștin ortodox, înalt prea sfinția sa Corneanu, mitropolit al Banatului, a spus: Crima săvârșită de regimul comunist asupra greco-catolicilor trebuie continuată sau reparată?" Îi mulțumim și vom ține seama la votul nostru de acest adevăr.

A doua. A dat Dumnezeu ca în aceste zile să se nască o opoziție adevărată a Parlamentului, opoziția constructivă prin cuvântul unui dintre cei care fac parte din opoziție, deputatul Iosif Boda, care a spus: "Opoziția nu trebuie să mai considere actualul Guvern dușman al poporului, pentru că acest Guvern nu este al altei țări, nu avem două Românii, una pentru Guvern și una pentru opoziție". Cine are urechi de auzit, să audă.

A treia. Au apărut parlamentari incitatori în rândul minerilor din Valea Jiului, incitatori la răsturnarea ordinii de drept a țării, spre nefericirea țării. În Valea Jiului au fost chemați incitatori la rău, senatorul, încă, Corneliu Vadim Tudor și hăulitorul roșu, poetul cenaclist Adrian Păunescu.

Iată însă ce spunea fostul vicepreședinte al Partidului Socialist al Muncii, Mihai Erbașu: "Este inadmisibil ca un partid politic, oricare ar fi el, să se asocieze unui șantaj la adresa autorităților". Conducerea PSM are încă nostalgia partidului muncitoresc de mase. Tocmai de aceea a susținut revendicările aberante, fără suport economic ale minerilor, chemândul pe poetul Adrian Păunescu în Valea Jiului.

În final. La TELE 7 ABC, aseară, senatorul de Butimanu, cerșea o poză congremanului american Dole, după ce l-a așteptat în holul Senatului timp de 20 de minute. L-a așteptat în zadar, pentru că a fost refuzat, nu oricum, ci americănește, adică scurt, în numele aceluiași trecut comunist al senatorului de Butimanu, Vadim Tudor.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Naidin - analiză a situației politice și economice a țării pe traseul dintre declarație și finalizare;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Ne puneți la încercare. Tema mea se referă la aderarea la NATO. Suntem întrebați din exterior prin interior prin euro-barometru dacă iubim aderarea și românii declară, cu fermitate, că da. Ciudat, cei care au șanse mari se află la mijloc.

În țară, în schimb, părerile sunt împărțite. Înainte de admiterea în NATO și efectuarea privatizării, românii sunt stresați de prețuri, salarii, locuri de muncă și corupție, iar dacă ne ocolește primul val, părerea este că nu se întâmplă nimic - 30% - până la ceva rău -11%. Concluzia este că frenezia iubirii de geo-politică, inclusiv de piață, a factorilor decizionali poate influența patern părerile noastre și bănuiesc că la cabinetele puterilor, acest lucru se știe.

Din păcate, prestația celor care trebuie să sufere pentru noi este controversată. Suntem criticați de Fondul Monetar Internațional pentru că sacrificăm bugetul de stat cu 1,5 miliarde de dolari, pentru că vom produce elicoptere scumpe, la mijloc se află decizii corecte, interopearabilitate, aplanarea de stări conflictuale cu vecinii, armata sub control financiar.

În cealaltă extremă, o retorică grosolană, pretins a fi diplomație, cred că pune pe gânduri și citez: "Ne pare rău că suntem mărul discordiei între Europa și America". Alt citat: "Numai România poate proteja suficient interesele americanilor de zonă, fiind furnizor de securitate". Aiurea! Alt citat: "Președintele României nu a exprimat niciodată în nume propriu vreo îndoială cu privire la capacitatea României de a face față obligațiilor", de parcă 3 miliarde de dolari zac în seifurile de la Cotroceni, iar 27 de miliarde ale americanilor zac în cabinetele de la Casa Albă.

Oricum, rămâne declarația de la Constanța: "Nu se mai poate tranzacționa cu viitorul României". Altceva sforăitor!

În schimb, iubindu-se pe sine și propria capacitate de convingere, Victor Ciorbea nu poate influența în 3 minute pe secretara de stat și nu poate spăla rușinea răstălmăcirii declarației cancelarului Kohl, dacă ne simpatizează sau ne dorește la scaune la fel de egale. Văzut în America ca urmașul lui Sisif, lăudat că face treabă bună, Victor Ciorbea nu știe că totul este pentru câștig, securitatea fiind o marfă oarecare, necuprinsă în șabloane, chiar dacă reforma a reușit. Nu poți vinde pe nimic, așa cum vinde PRO-TV-ul marfa sau naivitatea românilor pentru dreptul la opinie.

Oricum până atunci, și cu aceasta închei, până la finalitatea dorințelor, Contractul cu România este mai aproape și această necesitate trebuie și finalizată.

Vă mulțumesc. Oricum, m-ați pus la grea încercare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, v-ați încadrat în timp. Doamna deputat Leonida Lari, se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

În momentul în care se aprinde și rămâne aprins (în fine, sunt niște leduri galbene acolo), când rămân aprinse, mai este jumătate de minut. Vă rog doamnă!

 
  Leonida Lari Iorga - reamintirea unor priorități ale națiunii române: reîntregirea, bunăstarea, unitatea statului național român;

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

În situații critice, când revoltele oamenilor necăjiți sunt însoțite de calamități naturale, de parcă s-ar fi mâniat cerul pe noi, fără voie te gândești că în această țară s-a mers împotriva adevărului. Și pe unde o fi oare adevărul? În partea sfătuitorilor din afară, sau chiar la noi acasă? Mai degrabă la noi acasă.

Este destul să ne punem o simplă și logică întrebare: Care sunt prioritățile națiunii române? Care partide politice le respectă?

Prioritățile națiunii române sunt: reîntregirea, bunăstarea, unitatea statului național român. Prin compromisuri de durată incertă de genul Tratatului între România și Ucraina atingem aceste obiective? Firește că nu.

Partidele care și-au exprimat voința în sensul respingerii în formula actuală a acestui tratat rușinos pentru România sunt: PRM, PUNR, PDSR, precum și unul dintre partidele istorice: PNL. Un alt partid istoric, PNȚ-CD este de acord cu ratificarea tratatului, ba mai mult, a încercat să sfideze chiar și Regulamentul Parlamentului ca să-l pună în discuție. În atare momente, te întrebi: Ce ar face marii dispăruți unioniști Maniu, Mihalache, Coposu? Ar încuviința de dincolo de lume gestul politic al urmașilor lor? Ar saluta această grabă a lor de a ceda moștenirea străbună cu oamenii, vietățile, codrii, apele ei? Chiar și în ochii celor mai versați politicieni și politologi de pe mapamond, graba aceasta de a mototoli legile parlamentare, dezbaterile naționale, promise de altfel de președintele Constantinescu, pare cel puțin copilăroasă, dacă nu chiar periculoasă.

Așa au făcut binele și unirea acestei țări marii noștri înaintași? Ce să creadă românii din Bucovina și Basarabia despre frați, despre frații lor care, iarăși, îi aruncă în fântâna uitării, în ghiarele morții morale și fizice, precum a fost cândva aruncat Iosif de către frații săi. Să nu cumva să se întâmple, ca precum Iosif i-a scos pe frații săi evrei din robia Egiptului, să nu scoată și pe frații lor români din Basarabia și Bucovina din robia internațională.

O țară este un organism viu. Dacă o hăcuim dimpreună cu străinii, îl supărăm pe Dumnezeu și l-am supărat deja. (Aplauze)

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - prezentarea altor câteva fapte antiromânești;

Domnul deputat Petre Țurlea, se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt constrâns să vă prezint alte câteva fapte antiromânești. Ele ar putea fi grupate sub titlul: "Încercări de mistificare a istoriei românilor din Transilvania prin ștergerea urmelor și negarea faptelor".

1. Háromszék, care este ziar maghiar din Sfântu Gheorghe, la 19 mai 1997 reia propunerea istoricului Egyed Ákos din Cluj Napoca, de distrugere a plăcii comemorative bilingve așezate pe zidul hotelului Biassini din acest oraș, pentru că această placă menționează asasinarea de către unguri la 1848 a 40.000 de români și incendierea a 200 de sate ale acestora.

2. Tot Háromszék din 12 iunie 1997 menționează desfășurarea la Paris a unui simpozion, chiar luna aceasta, a unui simpozion cu participarea unor reprezentanți ai UDMR pentru condamnarea: "Dictatului de la Trianon ale cărui consecințe se propune a fi anulate".

3. Românii din Covasna au cerut, în ianuarie 1997, Consiliului local Sfântu Gheorghe, aprobarea pentru amplasarea unei troițe închinate memoriei eroilor și martirilor neamului. Consiliul local, deși au trecut 6 luni, refuză să ia în discuție această cerere.

4. Conform tradiției creștine, orice biserică este un lăcaș sfânt. De aceea, rânduiala strămoșească a Bisericii ortodoxe române a consfințit datoria ca pe locul unei biserici care, dintr-un motiv sau altul, dispare, să se ridice o cruce simbolizând masa altarului la care s-au oficiat sfintele taine. În localitatea Vârghiș, județul Covasna, eu fiind deputat de Covasna, a existat o biserică românească dărâmată de ocupantul hortist în 1940, așa cum s-a întâmplat cu foarte multe alte biserici românești din Transilvania.

Liga cultural creștină "Andrei Șaguna", Protopopiatul ortodox din Sfântu Gheorghe, Centrul ecleziastic de documentare "Mitropolit Nicolae Colan" au cerut Primăriei din Vârghiș avizul pentru amplasarea unei cruci pe locul fostei biserici românești. Primarul maghiar Farkas Sandor, prin adresa 292/6 iunie 1997 a dat următorul răspuns: "Nu eliberez avizul favorabil, deci nu sunt de acord", fără a da nici un motiv. Aceeași situație a fost în decembrie 1996 la Căpeni, tot județul Covasna, primăria refuzând și atunci aprobarea ridicării unei cruci pe locul unei biserici românești dărâmate de maghiari. Atunci, în 1996 totuși în frunte cu prea sfinția sa Ioan, episcop de Harghita și Covasna, încălcând interdicția UDMR-ului, am amplasat acea cruce. Vom face același lucru și acum, la Vârghiș, duminică, 29 iunie, tot în prezența episcopului de Harghita și Covasna, care nu este doar bun creștin, ci este și un foarte bun român. În caz că vom fi agresați, așa cum ni s-a promis, facem răspunzător Guvernul român pentru aceasta.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. În cazul în care rămân anumite materiale necitite integral, puteți totuși să le depuneți la steno, ca să poată să fie incluse integral în materialul care va apărea în stenogramă.

 
  Mihai Hlinschi - marcarea a 57 de ani de la odiosul ultimatum din 26 iunie 1940;

Deci, domnul deputat Petru Bejinariu, se pregătește domnul deputat Marcu Tudor. Domnul deputat Bejinariu lipsește, domnul deputat Mihai Hlinschi este? Da, vă rog, poftiți! Și pe urmă domnul deputat Marcu Tudor.

   

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna aceasta se împlinesc 57 de ani de la odiosul ultimatum pe care ni l-a transmis guvernul sovietic la 26 iunie '40, prin care se cerea ca România să înapoieze, cu orice preț, Uniunii Sovietice Basarabia, să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivite cu harta alăturată. Și astfel, în disprețul normelor de drept internațional, cu aroganța specifică marilor puteri imperialiste și în totală contradicție cu dreptul etnic al României, unitatea de limbă, unitatea economică, unitatea geografică, etnică și geografică, la 28 iulie are loc invazia sovietică în Basarabia și Bucovina de nord, care reprezintă mai mult de jumătate din Moldova noastră istorică. În plus, în tendința lor hrăpăreață, sovieticii ruso-ucrainieni au intrat cu tancurile la 29 iunie 1940 în Herța, ținut care nu a fost niciodată, sub nici o formă de ocupație străină și care, la acea dată, era locuit de români 92%, evrei 7%, țigani 0,4%, germani 0,2%, fără ruși și ucrainieni, sau în orice caz în proporție, la un loc, de 0,1. La Herța, tancurile au deschis foc, omorând pe căpitanul
Boroș, doi soldați și rănind pe sublocotenentul Dragomir de la o unitate din Bacău. Deci, practic guvernul sovietic, la 28 iunie 1940, a început războiul contra României, de cotropire a unor teritorii românești, agresiune care nu s-a oprit aici, ci a continuat și după ocuparea forțată a Basarabiei, Bucovinei de nord și ținutul Herța, printr-o politică de cruntă deznaționalizare și schimbare etnică a compoziției locuitorilor din aceste teritorii, prin deportări și ucideri a zeci de mii de români, producând un cumplit genocid al poporului român din aceste teritorii.

Pentru a exemplifica această afirmație, am ales doar un singur episod din nenumărate astfel de exemple, de ordinul miilor. Astfel, la numai câteva luni de la ocupație, de groaza deportărilor și a persecuțiilor, în noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un număr de aproximativ 400 de oameni, în majoritate tineri, au hotărât să se salveze, trecând noua graniță în România. Aceștia erau: din Horeția 15, Buda 10, Osița 15, Coteni 20-25, iar restul, cam la 300 de oameni, erau din mahala, dar au fost trădați și la graniță au fost așteptați de soldații sovietici cu mitraliere. Au fost mitraliați și uciși într-o singură noapte și într-un singur loc circa 360 de români bucovineni, care au fost apoi îngropați de-a valma, în trei gropi comune, iar cei care se mai zbăteau în spasmele morții au fost uciși cu lopețile.

Acest dramatic episod, care s-a petrecut în noaptea de 6 spre 7 februarie 1941...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 10 secunde.

 
   

Domnul Mihai Hlinschi:

...la Lunca, pe Prut, în apropiere de Herța, a fost descris de către unul din cei 14 supraviețuitori, pe nume Ilie Horoșinschi, și poate fi citit în cartea Aniții Nandriși Cudla, "20 de ani în Siberia".

Noi, românii de azi și generațiile viitoare, avem datoria să nu-i uităm pe cei jertfiți și să menținem trează ideea întregirii naționale. (Aplauze)

 
  Marcu Tudor - prezentarea unor propuneri care ar revitaliza producția Uzinei Mecanice Sadu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marcu Tudor, se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

   

Domnul Marcu Tudor:

Mai întâi, în afara timpului, vă mulțumesc foarte mult pentru ideea bună pe care ați avut-o de a ne permite să dăm pentru "Monitorul Oficial" materialul integral, că știm că nu avem așa de mult timp.

Și acum v-aș ruga să cronometrați, începând de acum.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o chestiune absolut normală, însă...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Ca să nu ne grăbim...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... timpii, trebuie, totuși, să-i respectăm.

Vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Că, altfel, ne grăbim așa repede și nu putem să vorbim.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Comisia militară a făcut, săptămâna trecută, o vizită la Uzina de produse speciale și economice din localitatea Sadu - Gorj, uzină care, în prezent, are un număr de 6.000 de salariați.

Cu toate eforturile deosebite pe care le fac conducerea uzinei, salariații acesteia și forul tutelar, RATMIL București, uzina se menține cu greu la limita existenței, chiar dacă atât la produse speciale (toate categoriile de muniție de infanterie, capse miniere, amorse pentru focoase), cât și la produsele economice (frigidere cu absorbție capacitate mică, termostate, regulatoare aragaz, lămpi de benzină și carbid), uzina este producător unic în țară. Dacă ar exista comenzi la nivelul capacităților, uzina ar mai trebui să angajeze încă 3.000 de salariați, deoarece, în prezent, aceste capacități sunt acoperite în proporție de numai 66%.

O asemenea uzină, cum, de altfel, mai sunt foarte multe în țara noastră azi, și-ar dori-o oricare țară din lume și garantez că, în multe din ele, în câteva luni s-ar găsi modalități rapide de modernizare, reconversie și retehnologizare, cu cheltuieli minime și beneficii ulterioare foarte mari. Numai în țara noastră, însă, de 7 ani bâjbâim fără perspective, fără o concepție clară de reorganizare, măcar pe plan local, dacă nu pe plan național, în ultimele 8 luni chiar așteptând, pur și simplu, minuni din afara țării, noi nefăcând nimic altceva, decât să tot căutăm să zărim lumina de la capătul tunelului, tunel care, parcă, duce într-o fundătură de mină părăsită, din adâncul pământului, unde nici măcar licuricii nu mai luminează.

În discuțiile purtate cu conducerea uzinei, reprezentanții sindicatelor au ridicat chiar problema viitorului acesteia, prin întrebări directe și simple, întrebări care sunt, de 8 luni, pe buzele tuturor muncitorilor din țară: care este programul Guvernului pentru industria țării, ce etape are, care sunt perspectivele lor, ce vor guvernanții să facă cu întreprinderile, dar cu ei, cu muncitorii, ce programe au șomerii etc. Răspunsul reprezentanților partidelor coaliției majoritare, care au fost cu mine acolo, de fapt s-a manifestat printr-o tăcere penibilă care a fost estompată, în parte, printr-o retorică fără conținut, prin care tot încearcă să iasă din încurcături, fiecare după priceperea lui, pentru că, orice ar spune domniile lor, (oameni foarte inteligenți, de altfel, și sunt convins că, în bună parte, și de bună credință) simpla lichidare, desființare, închiderea întreprinderilor construite cu atâta efort, de noi și de părinții noștri, nu este un program de renaștere a industriei, ci de distrugere deliberată a acestuia, în scopuri străine de interesele poporului român. Să nu credem, însă, că incoerența, lipsa de profesionalism, nepriceperea, amatorismul, lipsa de inițiativă, așteptarea ajutoarelor din afară, iar, în ultimă instanță, uneori, chiar reaua voință, îi caracterizează și pe conducătorii întreprinderilor, ai regiilor autonome, ai colectivelor de muncitori sau ai sindicatelor. Din contră, ei vin permanent cu soluții propuse, viabile, moderne, care pot fi ușor puse în practică de către cei care ne guvernează azi, dacă aceștia ar mai avea timp să le analizeze printre sutele și sutele de voiajuri prin țări străine, cât mai exotice și cât mai îndepărtate, dornici să profite cât mai mult, în scurtul timp cât mai sunt la guvernare, ei și familiile lor.

Astfel, Uzina Mecanică Sadu prezintă un proiect de 9 propuneri foarte corecte, dintre care unele sunt ușor de acceptat, propuneri care ar revitaliza producția întreprinderii, ar moderniza și diversifica categoriile de muniție și de capse miniere și ar ecologiza și moderniza frigiderele fabricate.

1. Astfel, se dorește definitivarea HG nr.242/20.05.1997 privind trecerea uzinei din subordinea RATMIL (Regia Autonomă de Tehnică Militară) în subordinea GIARA (Grupul Industrial al Armatei), care se va transforma, ulterior, în Arsenalul armatei, fapt acceptat de către cele două regii, deoarece paralelismul acestora în activitățile uzinei îngreunează producția.

2. De asemenea, așa cum s-a mai procedat în trecut, să se scutească de taxe vamale și TVA materialele achiziționate din import pentru producția specială, mai ales că, de cele mai multe ori, aceasta este un import de completare, în scopul producției pentru export. În multe țări se procedează astfel și în prezent pentru revigorarea exportului.

3. Acordarea de credite cu dobândă redusă pentru producția de export, volumul acestora să fie la nivelul necesarului, și nu la maxim 20% din valoarea venitului realizat în anul anterior, aceasta cu atât mai mult cu cât uzina are export important, 60% din producție, deci nu are blocaj intern așa de mare.

4. Scutirea, în totalitate, de taxe și impozite pe teren și clădiri.

5. Paza militară a obiectivului să fie suportată de la buget, conform Legii nr.72/1997, art.14 alin.6, deoarece uzina este o întreprindere de stat, bugetară, jandarmii sunt și ei bugetari și, prin paza plătită, nu se face decât să se treacă banii, cu greu obținuți de uzină, care este bugetară, în buzunarele altei întreprinderi bugetare, plătită de la buget, pentru toate activitățile acesteia, fapt care îngreunează foarte mult retehnologizarea și modernizarea întreprinderii.

Lunar, uzina plătește 500 milioane lei pentru paza cu jandarmi, ajungând, deci, anual, la 6 miliarde de lei plătiți la stat, în pofida faptului că nu uzina dorește paza, ci statul i-o impune, deoarece este vorba de un obiectiv de interes special.

De altfel, toate întreprinderile de producție militară plătesc, pentru paza cu jandarmi, sume enorme din veniturile lor, dându-și afară muncitorii și reducându-le salariile la ceilalți și neizbutind, astfel, să ducă la îndeplinire programele lor de retehnologizare.

Cu alte cuvinte, chiar statul le doreșate stagnarea, pentru a fi mai ușor lichidate.

6. Scutirea de taxe vamale și TVA pentru utilajele importate în vederea retehnologizării și trecerii la fabricație de produse NATO. Și iată că, după ce trăim cu toții această isterie colectivă cu intrarea noastră în NATO, ne tot întrebăm de ce nu ridicăm parametrii tehnicii militare fabricate în țară la nivelul cerințelor NATO Răspunsul este foarte simplu. Se dorește vinderea întreprinderilor românești la investitori străini și nu a tehnicii fabricate la export.

Uzina Mecanică Sadu nu dorește să fie vândută plocon unor cine știe ce afaceriști sărăntoci din Occident, așa cum avem, până în prezent, nenumărate exemple de investitori "strategici" care, până în prezent, au luat întreprinderi gratis și nu au investit nici 10 dolari în acestea.

Ea dorește, prin efort propriu, să importe din Franța, țară care fabrică armament modern, tip NATO, o linie de fabricație pentru muniție de infanterie, în valoare de 5 milioane de dolari, pe care îi vor plăti din surse proprii, printr-un sistem de barter, cu produse speciale exportate în terțe țări și de 5 milioane faranci francezi, pentru care au primit credit din exterior, cu garanții acordate de guvernul român. Pentru acest import tehnologic, uzina are aprobarea Guvernului cu HG nr.001086/1994. Noua linie de fabricație va produce muniție de infanterie de tip NATO, cu 60% costuri reduse față de cea veche.

Taxele vamale și TVA, pe care ar trebui să le plătească pentru acest import, se ridică la 25 miliarde lei și pentru această sumă se dorește intervenția la Guvern, ca să nu se plătească, deoarece efortul lor financiar este și așa foarte mare.

Toate țările din lume, în momente dificile, când se trece la alt sistem al economiei, au procedat la facilități pentru modernizarea industriei, care vor fi recuperate ulterior, prin exportul mărit în noile condiții.

Nu se poate trăi la infinit numai din taxe, vămi, impozite, accize, dări, amenzi etc. Mai trebuie privit și în viitor, trebuie înțeles, de fapt, că aceste facilități sunt ca o investiție ale cărei rezultate ulterioare vor fi benefice atât în plan economic, cât și social. La urma urmei, chiar aceasta se dorește, prin prea mult trâmbițata perioadă de tranziție spre o economie modernă.

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Dorin Drecin - despre intenția UDMR de a pregăti o structură paralelă cu administrația românească.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Drecin. Se pregătește domnul deputat Alexandru Ionescu. Este aici? Nu.

Domnul deputat Petru Bejinariu a apărut? Nu.

Deci se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

Vă rog.

   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Veți spune că prezentarea, aproape săptămână de săptămână, a unor fapte pe care UDMR le realizează, le gândește din timp, aplicând cunoscuta lor politică pas cu pas, sunt o mostră a intoleranței unor partide românești și în speță din actuala opoziție. Nici pe departe nu acceptăm această acuză, deoarece, iată, ceea ce reușim să aflăm ne îngrijorează tot mai mult. Despre ce este vorba: de o bună bucată de vreme, reprezentanți ai UDMR-ului monitorizează, într-o manieră proprie, cazurile de studenți maghiari din Transilvania, care au studiat și studiază la diferite universități din Ungaria, atât cei care sunt pregătiți ca profesori, cât și cei care sunt pregătiți în științe politice, în administrație, juriști.

Ce urmărește, prin aceasta, UDMR-ul? Urmărește ca să-și pregătească acea structură paralelă cu administrația românească, structură care va prelua conducerea administrativă în unele județe ale Transilvaniei, la momentul potrivit, când conjunctura internațională le va fi favorabilă.

Tot în cadrul acestei politici "a pașilor mărunți", am aflat că acea universitate maghiară din Oradea, care este pregătită de vreun an și ceva, a cerut Ministerului Învățământului nu mai puțin de 14 specializări, dorind, în felul acesta, să "concureze" Universitatea de stat din Oradea.

UDMR este un partid pragmatic, știe ce vrea și, profitând de bunătatea noastră, să nu spun de prostia noastră sau a unora dintre noi, iată că, încetul cu încetul, apropie momentul în care...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 10 secunde.

 
   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

...prin spulberarea granițelor țării, să realizeze visul din perioada interbelică, și chiar din perioada comunistă, a destrămării României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Se pregătește domnul deputat Romulus Raicu. Domnul deputat Nicolae Ionescu. Nu este. Domnul deputat Romulus Raicu. Nu este. Domnul deputat Valeriu Tabără. Nu este. Domnul deputat Petru Bejinariu. Nu este. Domnul deputat Alexandru Ionescu. Nu este.

Practic, înseamnă că s-au încheiat, conform Regulamentului, intervențiile noastre.

La 9,30, continuăm cu ordinea noastră normală de zi și vom începe cu dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.

 
   

- Pauză-

 
Informare privind modificarea Grupului parlamentar al PDSR.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă aduc la cunoștință că, din cei 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 257, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 25 și 86 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Înainte de a intra în ordinea de zi, sunt niște cereri ale unor colegi de a face niște declarații și am primit de la Secretariatul general un material, pe care vi-l citesc. Este pentru informarea dumneavoastră:

"În conformitate cu prevederile art.19 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informăm că în componența Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, potrivit comunicării făcute de liderul grupului, au intervenit următoarele modificări:

În ședința grupului din 23 iunie 1997, au fost excluși din acest grup, ca urmare a demisiei lor din Partidul Democrației Sociale din România, domnii deputați Marian Enache, Mircea Coșea, Iosif Boda și Dumitru Mugurel Vintilă".

Anunțarea demisiei din PDSR de către domnii deputați Ioan Pintea, Marian Enache, Iosif Boda și Mircea Coșea.  

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Pintea.

Vă rog.

   

Domnul Ioan Pintea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi face o declarație scurtă. Subsemnatul Pintea Ioan, deputat în circumscripția electorală nr.6 Bistrița-Năsăud, demisionez din Partidul Democrației Sociale din România.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din bancă):

Din Parlament nu?

 
   

Domnul Ioan Pintea:

În Parlamentul României, aleg calitatea de deputat independent.

Motivele, fără să le amintesc aici, vă asigur că sunt absolut întemeiate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Se cunoaște că nu ați cunoscut munca de partid!

(Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Enache.

 
   

Domnul Marian Enache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să fac o declarație, în sensul materialului care a fost înaintat, de altminteri, de Partidul Democrației Sociale, deja, Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Așadar, întrucât am demisionat din PDSR, declar și vă rog să luați act că nu mai fac parte din grupul parlamentar al acestei formațiuni, înțelegând să-mi desfășor activitatea în Camera Deputaților în calitate de deputat independent.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Ai ajuns de la grup la grupuleț!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iosif Boda.

 
   

Domnul Iosif Boda:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Cred că este...

din Grupul PRM:

Lasă pe mâine!

 
   

Domnul Iosif Boda:

O să lăsăm și pe mâine și pe poimâine. Fiți siguri că nu o să vă plictisiți în Parlament. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

De multă vreme, unii colegi doreau să mă vadă și să mă audă vorbind de la acest microfon. Pentru că până acum nu am avut idei geniale de expus, nu am considerat necesar să vă rețin atenția. Acum, însă, am a vă face o declarație într-adevăr gravă și importantă.

În urma evenimentelor pe care dumneavoastră, domnilor colegi, le cunoașteți, care s-au desfășurat în cadrul Convenției și înainte de Convenție și după Convenția PDSR-ului, mă simt obligat să demisionez din Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, fără a considera moralicește să demisionez din Parlament.

Mă consider mult mai îndreptățit moral să mă despart de grup decăt să mă despart de Parlamentul României.

 
   

Domnul Petre Naidin (din sală):

De ce?!

 
   

Domnul Iosif Boda:

Motivele le-am expus și o să avem prilejul să le mai expunem și să le discutăm destul în această Cameră.

Rog să luați act de faptul că îmi voi desfășura activitatea, de acum încolo, ca deputat independent.

Vă mulțumesc.

(Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Coșea.

 
   

Domnul Mircea Dumitru Coșea:

Doamnelor și domnilor,

Pe 21 iunie, din motive personale, am demisionat din PDSR, pe 23 iunie am fost exclus din grupul parlamentar, așa încât sunt nevoit să-mi declar, în fața dumneavoastră, poziția de independent.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mugurel Vintilă. Este în sală?

Nu este.

Da, doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Vă rog.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso (din bancă):

Altă demisie!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Am venit la această tribună, de asemenea, pentru o scurtă intervenție...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o declarație personală, da?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

...și pentru o scurtă declarație.

Desigur, cei care muncim într-o echipă, știm ce înseamnă echipa și, pentru că muncim, de la bun început, într-o echipă...

Din partea dreaptă:

Cu Bivolaru în frunte!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

...indiferent care sunt situațiile de moment, declar, în urma celor 4 colegi demisionari, că nu îmi voi da demisia din Partidul Democrației Sociale din România, și că, în momentul în care îmi voi da demisia, îmi voi da demisia și din Parlament.

Vă mulțumesc.

(Rumoare)

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu această declarație făcută, o să intrăm în ordinea de zi și trecem la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar, nr.18/1991.

Rog comisia să-și ocupe locurile.

Domnul deputat Gavra are o chestiune de procedură.

   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu îți anunți demisia acum?!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Îmi dau demisia din PDSR.

(Amuzament; rumoare)

Bun. Haideți, domnilor, să fim serioși și să intrăm în ordinea de zi și să începem dezbaterile. Da?

Domnule președinte, putem începe?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, înainte de a intra în dezbaterea acestei inițiative legislative, este nevoie să restabilim legalitatea și să respectăm procedura legislativă da capo al fino.

Așa cum se știe, această inițiativă legislativă aparține unui număr de colegi de la PNȚCD, la care s-a asociat și câte un coleg de la Partidul Național Liberal și de la UDMR.

Pe ansamblu, am înțeles, dintr-o declarație politică, care nu are valoare în Parlamentul României, ci pentru presă, pentru că aici se discută pe bază de proceduri parlamentare, și nu de declarații politice, că actuala majoritate parlamentară a hotărât să înainteze, într-o anumită variantă, completarea și modificarea Legii nr.18. Din acest punct de vedere, însă, există o serie de erori regulamentare. Prima: în urmă cu 2 săptămâni de zile, Patriarhia Ortodoxă Română a transmis o solicitare Parlamentului României, deci nu unor persoane din Parlament, nu unor partide, nu unor grupuri parlamentare, prin care solicita reconstituirea proprietăților pe care le-a deținut Biserica Ortodoxă Română, la nivelul Patriarhiei, episcopiilor, mânăstirilor, siturilor, bisericilor, parohiilor, feriilor ș.a.m.d.

Din păcate, s-a întâmplat o chestiune imorală și s-a încercat, printr-un comunicat de presă, pe care dumneavoastră cred că l-ați citit, să se introducă această solicitare, de către acest grup de deputați, că așa am înțeles chestiunea, în inițiativa legislativă, fără ca ea să aibă raport și aprobare în comisia de specialitate.

Vreau să vă spun că noi, Biroul permanent, respectând Regulamentul, am transmis celor două comisii, care trebuiau să avizeze această inițiativă de modificare și completare a Legii fondului funciar, două adrese, în 4 iunie, la Comisia juridică, de disciplină și imunități și, în aceeași zi, la Comisia pentru drepturile omului și, bineînțeles, la comisia care aviza în fond această modificare, și anume Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților.

În mod firesc și normal, conform procedurii, aceste comisii trebuiau să realizeze un raport suplimentar, față de raportul pe care îl aveți în față, în legătură cu acceptarea sau neacceptarea, respingerea totală sau parțială, acceptarea totală sau parțială a solicitării Patriarhiei Ortodoxe Române.

Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat și, ca atare, în momentul de față, noi nu avem la dispoziție acea solicitare, iar în raportul comisiei nu se vorbește nimic despre declarația politică, că nu se poate vorbi, că nu este procedural, ce s-a acceptat din solicitarea Patriarhiei Ortodoxe Române. Mai mult decât atât, s-a făcut, deci, un fals, nu s-a acceptat decât un singur punct din solicitarea Patriarhiei, nevorbindu-se, mai departe, despre fermele pomicole, legumicole, zootehnice, pe care le-a avut Biserica ortodoxă română în perioada interbelică. Deci s-a luat parțial câte ceva, un fel de, cum să vă spun eu, surogat, ca să se accepte, de fapt, inițiativa inițială a domnilor deputați, cu 50 de hectare teren arabil, 30 de hectare vegetație forestieră ș.a.m.d. Deci este un prim fals și o primă încercare de a induce în eroare Camera Deputaților.

Al doilea: conform articolului de Regulament, pe care nu vi-l mai citesc, pentru că sper că îl cunoașteți, este obligatoriu ca, atunci când este vorba despre afectarea bugetului de stat, să se ceară o informare care înseamnă, de fapt, un aviz din partea Guvernului României, conform art.110 din Constituție. Acest aviz nu există și știți foarte bine că modificarea Legii fondului funciar presupune înființarea unor comisii, la nivel de județe, care presupun niște cheltuieli financiare. Nu există. Există doar o prezență, aici, fizică a unui membru al Guvernului, care interesează mai puțin, dacă nu are avizul scris semnat de primul-ministru sau de cel care îl înlocuiește în perioada cât domnia sa este în afara țării.

In al treilea rând, domnilor colegi, la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților s-au înaintat amendamente. Dacă citiți, în subsolul textului de la ultima pagină, explicația comisiei de specialitate, o să vedeți ceva ce se poate întâmpla numai la această comisie, dacă este condusă așa cum a fost, până acum, condusă. Și anume, ni se spune, la subsol, că amendamentele PUNR-ului, înaintate conform Regulamentului în termen, nu au fost luate în discuție, întrucât ele au fost cuprinse într-o inițiativă, dacă vă amintiți dumneavoastră, anterioară, pe care dumneavoastră ați înaintat-o în regim de urgență, Camera Deputaților, și, fiind respinsă, domnilor, am considerat că nu este nevoie să se mai ia în considerare amendamentele, confundând un amendament cu o inițiativă legislativă. Ca atare, aceste amendamente nu sunt cuprinse în raport. Conform unui alt articol din Regulamentu, el vor fi puse în discuție astăzi, că este dreptul fiecărui coleg care a depus amendamente și ale Grupului parlamentar să le susțină.

Ca atare, domnilor colegi, și domnule președinte, pentru a începe dezbaterea, în legalitate și normalitate, este nevoie să avem punctul de vedere al comisiei, scris printr-un raport, în legătură cu solicitarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Fără aceasta nu putem.

Conform Regulamentului, când...

(Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso comentează din bancă)

Domnule Barbaresso, echipa de fotbal a plecat în Moldova. Dacă nu aveți timp, mergeți acolo.

(Rumoare)

Este nevoie de sanitari acolo, să știți!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog nu purtați discuții!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, pentru a putea intra în dezbaterea pe fond, este nevoie de acel raport, întrucât nu-și poate asuma nimeni, pentru că Patriarhia, nu a mandatat pe nimeni, să o reprezinte în Camera Deputaților, nici măcar comisia.

În asemenea condiții, când se presupun modificări de fond, este vorba de 200 ha de pământ la Patriarhie, de 100 la Mitropolie ș.a.m.d., deci o modificare de esență, de substanță a legii, este nevoie comisia să se retragă și să vină cu un punct de vedere clar. Până atunci nu încep dezbaterile. Dacă încep, vreau să vă spun, încă o dată, tot ce ați făcut până acum este ilegal și împotriva Regulamentului. Continuați și NATO va fi aproape, ca și turnul de fildeș, pentru România!

(Vociferări în partea dreaptă)

Din păcate, dumneavoastră ați făcut ca România să nu aibă democrație, ci dictatură. Este și parlamentară!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog frumos nu vă depărtați de la subiectul..., nu discutam acum problema democrației.

(Rumoare)

V-a furat, probabil, dorința dumneavoastră de a ține un discurs.

În privința chestiunii cu scrisoarea Patriarhiei, Patriarhia nu face parte dintre instituțiile care sunt inițiatori de legi și, ca atare, neavând această abilitare, scrisoarea respectivă poate să fie prinsă parțial, total ș.a.m.d., se poate da un răspuns tot printr-o scrisoare Patriarhiei. Este o chestiune care este la latitudinea comisiei respective. Deci nu este nevoie de nici un fel de raport suplimentar sau de altă natură, la o scrisoare venită din afară, ci, eventual, un răspuns scris la această chestiune.

 
   

Domnul Paul Aurelian Alecu (din bancă):

Procedură!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot procedură?

Domnul deputat George Șerban. Vă rog.

 
   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Este de necontestat că trebuie să dăm drumul acestei legi și să începem dezbaterea ei pe fond. Aș vrea însă să adresez niște întrebări comisiei și, cu permisiunea dumneavoastră, președintelui de ședință.

Nu am văzut și îmi cer scuze dacă nu am intrat eu în posesia punctului de vedere al Guvernului și al Consiliului Legislativ. Este posibil ca eu să nu fi intrat în posesia lor, dar, în același timp, îmi aduc aminte că, atunci când a fost prezentată această inițiativă legislativă, s-a făcut precizarea că sunt sesizate în fond Comisia pentru agricultură și Comisia juridică. Nu am văzut și sunt convins că nu există un raport al Comisiei juridice.

Întrebarea pe care v-o pun este care este poziția Biroului permanent față de inexistența acestui raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Ana Gheorghe.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni,

Evident că orice act legislativ nu poate fi considerat peren și viața impune ca acestuia să i se aducă corectivele necesare. Evident că asupra modificării Legii fondului funciar, au fost, sunt și vor fi, încă, suficiente motive și deci suficiente inițiative pentru corectarea, pentru modelarea și pentru aducerea acestei legi la percepția dorită de marea majoritate a cetățenilor. Pe de altă parte, această lege, care are un areal deosebit de întins, atât în ceea ce privește relațiile economico-sociale, dar și cele care rezultă din ele, și anume relațiile financiare, implică atât interesul nostru, cât și interesul statului, ca atare.

În aceste condiții, este firesc să mă întreb eu, să vă întrebați și dumneavoastră dacă fundamentarea acestei propuneri legislative și, subliniez, este o propunere legislativă a colegilor noștri, a fost făcută așa cum se cere în art.84 din Regulamentul pe care îl avem și după care ne conducem, cerându-se informații, de către inițiatori, de la Guvernul României, cu privire la implicațiile modificării acestei legi în structura bugetului de stat și, mai departe, în structura bugetului asigurărilor sociale de stat, fiindcă, pentru domniile voastre este evident, sper, că această lege va produce modificări esențiale în aporturile bugetare și, ca urmare, în dirijarea acestor eforturi bugetare.

Eu nu am cunoștință, din fundamentarea pe care o am, și nici din raportul comisiei, pe care atât eu cât și dumneavoastră îl aveți, dacă Guvernul României a furnizat inițiatorilor suficiente date concrete pentru a fundamenta această lege.

2. Dacă la comisia sau comisiile sesizate în fond există de la Guvernului României un anume punct de vedere, de susținere sau de nesusținere, fiindcă, în condițiile date, o necomunicare din partea Guvernului nu poate fi luată în considerare, drept o acceptare tacită. Legea deci, și regulamentul nostru în acest domeniu, este imperativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, pe chestiuni de procedură, domnul deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Vreau să lămurim un pic lucrurile, absolut procedural. Deci, avizul Consiliului Legislativ există și v-a și fost transmis.

Partea stângă:

Noi nu l-am primit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu purtați ..., există și îl putem pune la dispoziția celor care îl doresc.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Există, sigur că da.

Stimați colegi,

Este foarte adevărat că această lege a început, hai să spunem acest proiect, cam de mult și că se mai și uită, asta este. Deci, el există, l-ați primit și dumneavoastră, așa cum l-a primit toată lumea, așa cum l-am avut la comisie. De altfel, ca să nu existe nici un fel de dubiu, vă va fi prezentat acum, inclusiv cu data la care a fost elaborat acest punct de vedere și care este foarte consistent. De altfel, vreau să vă spun că are vreo 20 de pagini.

Al doilea lucru, pe care domnule președinte l-a și menționat: nu era nevoie și nu este nevoie de un raport suplimentar, așa cum încearcă să ne convingă domnul deputat Gavra, dintr-un motiv foarte simplu, pentru că, pe fond, problema pe care domnia sa a ridicat-o, este abordată în propunerea legislativă. Deci, retrocedarea unor suprafețe de teren către biserică, în general, este cuprinsă ... Vă rog să vă uitați în proiectul de lege, în raportul comisiei. Ceea ce se poate pune în discuție, mărimea suprafeței, sunt chestiuni de formă, deci la ce suprafață s-a ajuns a se propune.

În al treilea rând, vreau să-l asigur pe domnul Ana că am solicitat și am primit de la Guvern toate informațiile posibile despre materia pe care o reglementăm, și de la Ministerul Agriculturii, nu o dată, ci în mai multe rânduri, și am solicitat, de altfel, și de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Deci, din acest punct de vedere, noi considerăm că, strict procedural, sunt îndeplinite toate condițiile pentru dezbaterea proiectului de lege. Deci, 2.03.1997, "Vă transmitem, alăturat ... Biroul permanent, avizul Consiliului Legislativ referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. De asta vă spun, că dezbaterea legii a început mai demult. Deci, în 2.03.1997, Consiliul Legislativ a elaborat acest aviz consistent, de altfel, referitor la legea în cauză. (Vociferări, rumoare din partea stângă.)

Și, în al patrulea rând, vreau să mai fac o precizare, față de solicitarea unui punct de vedere scris. Conform regulamentului și procedurii, pe care și dumneavoastră le știți, de altfel atunci când o inițiativă legislativă a unui grup de deputați sau a unui grup parlamentar are implicații asupra bugetului, deci implicații financiare, în mod normal, Guvernul trebuie să-și exprime scris, așa cum spuneți dumneavoastră, un astfel de punct de vedere. Actuala propunere legislativă nu are astfel de implicații. Am să vă spun și de ce. Nu se poate, spuneți dumneavoastră. Eu vă spun că se poate. De ce? Pentru că, cheltuielile care țin de aplicarea Legii nr. 18, în vigoare, pentru că noi modificăm, deci, prin această inițiativă aducem niște amendamente, modificăm niște lucruri în Legea nr. 18, nu desființăm Legea nr. 18. Deci, cheltuielile angajate în bugetul statului, pe care noi le-am votat aici și dumneavoastră, sunt deja foarte clar precizate pentru anul în curs, inclusiv cu detalii pe care, la vremea respectivă, dumneavoastră le-ați solicitat și cu răspunsul care vi s-a dat. Deci, ele există, sunt cuprinse în buget cheltuielile de aplicare a Legii 18. Alte influențe financiare, actuala propunere legislativă pe care urmează s-o discutăm în momentul acesta, nu are.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am tot chestiuni de procedură.

Eu, în primul rând, îl întreb pe domnul președinte de comisie dacă acest aviz se referă la prima variantă a legii depuse în Parlamentul României, pentru că este din 11.03.l997, or, la această dată se prezintă o cu totul altă lege, care vine pe modificarea în două etape a Legii fondului funciar. Este o chestiune de fond a legii, care ar fi trebuit să fie văzută de către Consiliul Legislativ.

În al doilea rând, vreau să fac precizarea că nu stă în picioare, sub nici o literă a Regulamentului Camerei Deputaților, ceea ce scrie în subsolul raportului comisiei, aceea că nu se pot lua în considerare amendamentele depuse de Grupul parlamentar al P.U.N.R., pentru că ele au fost propuse sub formă de lege.

Deci, care este justificarea , îl întreb pe președintele comisiei? Poate că vine cu aceeași justificare cu care s-a venit în raportul de atunci, că nu a fost timp suficient și că apare o a doua lege. Aceasta a fost justificarea pentru care acea inițiativă de lege nu a putut fi dezbătută în Camera Deputaților.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana Gheorghe, urmează domnul deputat Stan. Vă rog. (Vociferări din partea dreaptă.)

Toate sunt chestiuni de procedură, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Imi cer scuze dacă în intervenția mea nu am fost suficient de clar pentru a fi înțeles de domniile voastre și, implicit, de domnul președinte al comisiei de specialitate, domnul deputat Cristea. Eu am făcut aprecierea că această lege organică, care cuprinde relații vaste economico-sociale, determină și modificarea în structura compoziției resurselor financiare ce se mobilizează la buget anul acesta și în anii viitori și, concret, dirijarea acestor resurse.

În aceste condiții, bugetul suferă modificări atât în ceea ce privește structura contribuabililor, cât și în ceea ce privește capacitatea de contribuție a contribuabililor. Nu este vorba de a discuta acum despre cuantificarea cheltuielilor pentru punerea în aplicare a Legii nr. 18, ci este vorba de a discuta despre veniturile bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale și, pe seama acestora, cheltuielile. Deci, se modifică structura financiară, atât în ceea ce privește resursele financiare care alimentează bugetul statului, cât și resursele financiare care alimentează bugetul asigurărilor sociale.

În aceste condiții, art. 84 din Regulamentul Camerei Deputaților imperativ stabilește că, propunerile legislative emanate de la deputați, sau, în condițiile art. 75, de la un grup de cetățeni, așa cum se stabilește în Constituția României, trebuie - în mod obligatoriu - să fie fundamentate și deci, să aibă girul Guvernului României. Aici nu avem nici ce întoarce și nici ce răsuci. Este firesc că trebuie să cunoaștem ceea ce Guvernului României a spus sau trebuie să spună.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stan, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimul timp, primim la toate legile, și cele venite din ..., mai ales cele făcute de către deputați, avizele Consiliului Legislativ și ale Guvernului. Aș spune că la legi foarte simple primim aceste avize. Consider că nu este normal. La o lege atât de importantă, în care modificările sunt peste 100, nu este normal ca noi, deputații, să nu intrăm în posesia avizului Consililui Legislativ și, mai ales, în posesia avizului Guvernului.

După părerea mea, se poate îndrepta această chestiune și în acest moment. Se pot face aceste copii ca noi să știm cum să votăm. Sunt foarte importante aceste documente pentru noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban.

 
   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

În primul rând, am marea rugăminte la dumneavoastră să inventariați întrebările care se pun de la acest microfon, pentru că interesul nostru nu este să ne aflăm în treabă, ci să primim răspuns la ele.

Deci, eu am formulat următoarea întrebare: dacă s-a primit punctul de vedere al Guvernului. Detașându-mă de celelalte aprecieri făcute de colegii de la P.D.S.R., nu mă refer la implicațiile bugetare, ci mă refer la faptul că ne-am angajat, și acum exprim un punct de vedere personal, cel puțin din loialitate, să sprijinim promovarea acestei inițiative legislative, dar punctul de vedere al Guvernului este necesar pentru că există un program de guvernare, pe care noi l-am votat, cel puțin noi, formațiunile din Arcul Guvernamental, trebuie să știm dacă această inițiativă legislativă se încadrează în perspectiva programului de guvernare; aceasta, pe de o parte.

Pe de altă parte, am pus întrebarea: de ce nu am primit și de ce nu există avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități? Și aici aștept un răspuns, nu de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ci de la dumneavoastră, ca membru al Biroului permanent, și ca președinte de ședință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ca să intrăm în dezbatere, trebuie să intrăm în normalitate și în legalitate. Deci, solicitarea noastră este una singură, de a începe dezbaterea, și cred că nu ne poate acuza nimeni, nici măcar domnul deputat Lupu, unul dintre inițiatori, că noi, P.U.N.R.-ul n-am dorit să modificăm legea. Am fost primii care am depus inițiativă legislativă de modificare a legii, într-o variantă asemănătoare, cu alte cifre, însă, la suprafețele arabile și la cele forestiere. Deci, noi am dorit, dar s-a respins de către plenul Camerei Deputaților, de către Majoritate.

Dorim, în continuare, modificarea legii, dar ea să se facă în circumstanțe strict legale. Domnul coleg de la P.S.D.R. are dreptate să-și pună aceste întrebări, chiar dacă retoric. Domnia sa susține acest Guvern și dorește să vadă dacă este legal ceea ce vine aici, dacă există, în primul rând, de la Guvern o asemenea informare? Ați văzut că nu există!

 
   

Domnul George Șerban:

Sunt de la P.D.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

E în regulă, de la P.D., mă scuzați, am greșit. Da, de la U.S.D., deci Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D.

Deci, nu există o asemenea informare, care este obligatorie. Art. 84, domnule președinte, din regulament spune foarte clar: orice proiect de lege și inițiativă sunt însoțite, obligatoriu, de avizul Consiliului Legislativ. Un nou fals care se încearcă de către domnul Cristea, și mie îmi pare foarte rău că, dacă dânsul crede că ne poate duce pe careva, se înșală. Poate la comisie, pe careva. Acest aviz a fost, într-adevăr, difuzat înainte însă de a intra în dezbatere actuala inițiativă legislativă. Este vorba despre vechea inițiativă a domnului deputat Lupu, și avizul Consiliului Legislativ, citiți și dumneavoastră vedeți că se referă la aceea. Nu există aviz la aceasta, de acum, pentru care ați făcut dumneavoastră raport.

Deci, haideți să nu ne furăm căciula!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din banca comisiei):

Dumneata nu știi să citești legea.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule coleg,

Dumneata știi să citești probabil seara, în stare de euforie. Degeaba este trecut aici că e răspuns la solicitarea noastră, a Biroului permanent, nr. 55, că era vorba despre o altă inițiativă legislativă. Sau vreți să-mi spuneți mie, care sunt în Birou, că este vorba despre altceva?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din banca comisiei):

A fost înregistrat.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule coleg,

Nu mai încerca să induci în eroare. Fă-ți datoria, ca președinte de comisie.

Domnule președinte, vă rog frumos, ultima intervenție.

Dumneavoastră, domnule președinte, ați spus că nu contează Biserica Ortodoxă Română, în sensul că, poate să spună orice. (Proteste și vociferări din partea dreaptă.)

Vreau să vă spun următorul lucru, indiferent că este vorba de solicitarea Bisericii Ortodoxe Române, despre solicitarea cetățenilor, a colegilor noștri: trebuie să aibă răspuns, înainte de a începe dezbaterea aici, din partea comisiei.

Și, încă o dată, reiterez întrebarea domnului deputat de la U.S.D.-P.D.: Comisia juridică, de disciplină și imunități a participat la realizarea pe fond, a raportului, că are dreptate domnul deputat. În Biroul permanent am decis și am trimis așa.

Când aveți de gând să respectați regulamentul?

Iată o întrebare pe care v-o pun pentru a cincea oară. (Vociferări din partea dreaptă.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea, președintele comisiei, urmează domnul deputat Buzatu.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu mai înțeleg, dar aș vrea să fiu foarte tranșant. Am vrut s-o dezbatem în procedură de urgență și ați spus că nu se poate pentru că nu aveți timp s-o citiți. O citim de patru luni de zile.

Domnule Gavra, de când vă permiteți să spuneți aici, s-a înregistrat vreo altă inițiativă la Biroul permanent, în afară de cea din februarie, ca să veniți să spunem că dezbatem altă lege?

Dar, cum vă permiteți așa ceva? Înseamnă că dormiți în Biroul permanent. (Rumoare.)

Partea stângă:

Nu el.

(Discuții în banca comisiei și la prezidiu.)

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, există o singură inițiativă înregistrată la Biroul permanent, una singură. La această inițiativă, în mod normal și legal, Consiliul Legislativ a oferit un aviz.

Partea stângă:

Unde este avizul?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Păi, cum să cer sau să am două avize dacă eu am o singură inițiativă legislativă?

Și al treilea lucru. Constat ... . Dumneavoastră sunteți foarte consecvenți că nu vreți să dezbatem legea. Incercăm să discutăm proceduri de ce manieră? Încercăm să inventăm, de fapt. Avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ca orice aviz, știu toți care sunt în Parlamentul ăsta de mai multă vreme, este consultativ. N-a întrerupt niciodată avizul unei comisii, o dezbatere parlamentară, pentru că nu are acest caracter. Și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ca oricare alta, este solicitată să dea un aviz, alături de avizul de fond, dat de o comisie. Dați-mi și mie un exemplu în care s-a întrerupt vreo dezbatere legislativă... pentru că nu are acest caracter acest aviz. Știți foarte bine și o reluăm de la capăt, făcându-ne că nu știm; că acest punct de vedere al Guvernului ...; repet, scrie foarte clar în regulament, trebuie transmis. Păi, explicați-mi dacă acest punct de vedere al Guvernului la o lege, dacă nu se prezintă în scris, se oprește dezbaterea legii?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Da, scrie în regulament.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

Citiți art. 84.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnul Ana, am citit diverse articole și am și o memorie foarte bună, asta dacă ar fi să ne întoarcem înapoi, să vă explic câteva lucruri. Deci, dumneavoastră nu vreți s-o dezbateți, de fapt. Și atunci spuneți foarte clar, noi nu vrem să dezbatem modificarea Legii nr. 18. O dată că e prea repede și a doua oară că e prea încet. Asta este toată povestea. Pentru că ceea ce s-a invocat aici, pe procedură, nu există.

Deci, domnule președinte,

Eu vă rog să încetăm discuțiile referitoare la procedură și să începem dezbaterea legii, iar pe fond să vă spuneți părerea asupra proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu, în mod respectuos, vă reamintesc niște secvențe pe care le-am trăit cu toții aici, în această sală. Și fac apel la domnul Gavra, era pe aici și domnul Tabără.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Este în banca comisiei.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog să vă reamintiți momentul când această lege a fost pusă în procedură de urgență. Era ora 16 și ceva și se discuta, domnul profesor Năstase fiind aici, se discuta că de ce să nu fie pusă în procedură de urgență și legea făcută de P.U.N.R. Și, atunci, noi am fost de acord ca ambele proiecte să intre în procedură de urgență. Și s-a dat un vot de 116 la 113. După ce a fost introdusă în procedură de urgență, nu se mai punea problema să fie avizată legea, în fond, la comisia juridică. Dar, vă învederez că, indiferent de natura votului și de procedura în care ea ar fi fost examinată în Cameră, de aceea s-a format comisia de 5 inițiatori și de aceea s-a lucrat la comisia de la agricultură și cu participarea comisiei juridice. Adică, noi am lucrat acolo, lucru care se poate verifica. Eu am fost prezent și am participat la toate aceste lucrări, tocmai ca să fie scurtată perioada de gestație și pentru ca să putem să avem un raport în care și comisia juridică să aibă un cuvânt de spus, și asta am făcut.

Prin urmare, această lege acum nu mai este în avizare în fond la comisia juridică. Nu a fost niciodată. La o săptămână, domnul Galbeni a retras, de la acest microfon, legea din procedura de urgență și domniile voastre ați insistat mult că vreți să discutăm această lege cu toții și să participăm la discutarea ei cu amendamente, într-o procedură obișnuită, normală, tocmai ceea ce se cere acum. Asta este tot.

Prin urmare, la ora când vorbim, se poate discuta legea în plen, fiindcă există raportul comisiei de agricultură, la care și eu și domnul vicepreședinte Stancov am participat atât la lucrări, la elaborarea textelor, proiectului modificator, cât și la raport. L-am semnat amândoi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără are un drept la replică. Domnul deputat Gavra, mă scuzați, am greșit.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi,

Cu scuzele de rigoare, dreptul la replică.

1. Domnule deputat Cristea,

Dumneavoastră aveți foarte multe erori de memorie. Deci, nu mai invocați regulamentul dacă nu l-ați citit. Probabil că îl citiți nopțile, după anumite momente ale dumneavoastră, de satisfacție personală. Deci, nu mai evocați regulamentul, dacă nu-l aveți în față.

2. Avizul Consiliului Legislativ nu există.

Partea dreaptă:

Este informarea Guvernului

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Informarea Guvernului nu există și dumneata îmi spui că putem să începem dezbaterea fără acest lucru. (Proteste din partea dreaptă.)

Ministrul agriculturii nu există.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Gavra ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Unde este legea în țara asta, la dumneavoastră în buzunar, sau în altă parte? Probabil pe masă la restaurant, uneori, când vă pierdeți timpul degeaba în Parlament.

Vă mulțumesc. (Vociferări, rumoare din partea dreaptă.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Gavra,

Nu încercați să intrați în conflict cu sala și să creați un conflict artificial, vă rog foarte mult.

Vă rog să păstrați liniștea în sală. (Proteste, rumoare și vociferări în partea dreaptă.)

Nu vă lăsați antrenați în asemenea mici conflicte, pentru că, de fapt, este unul dintre scopurile acestor dese intervenții.

Vă rog, domnule deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Stimați colegi,

Eu vreau să-mi permiteți să reamintesc art. 55, alin. 11, în care scrie: "Constituționalitatea proiectelor de legi și a propunerilor legislative... reglementări în domeniul dreptului civil, penal... reprezintă o obligativitate din partea comisiei juridice", și cred că trebuia să se aplice și în cazul de față.

Vreau să vă amintesc fără să supăr pe nimeni, cu tot respectul pe care îl port domnului președinte al comisiei juridice, faptul că această lege cu proiect cu tot, în momentul de față este neconstituțională sau, dacă vreți, anticonstituțională, încalcă flagrant cel puțin câteva din prevederile Constituției României. Or, în momentul acesta, cred că punctul de vedere al comisiei juridice este absolut obligatoriu și nu putem intra pe fondul legii, în discuții pe articole, în momentul în care noi avem un proiect de lege care este incompatibil cu Constituția României. Este o chestiune de procedură, este o chestiune de fond și dacă domnul președinte al comisiei juridice dorește dovezi foarte clare în acest sens, putem să i le punem la dispoziție și dânsul să reacționeze în consecință.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu. Vă dau imediat și dumneavoastră cuvântul, domnule deputat ...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Și eu vă rog, respectuos, să nu vă lăsați seduși de susținerile neîntemeiate ale domnului coleg Lăpușanu.

Domnule Lăpușanu,

Mă adresez domniei voastre, cu grijă și atenție, vă rog să nu confundați două lucruri distincte. Dumneavoastră puteți să aveți toți opinia că legea este supra, intra, ultra constituțională. Asta va verifica Curtea Constituțională, după ce legea va fi adoptată, și dacă va fi adoptată, și dacă va fi atacată. Și, "Coana Curte Constituțională" să-și spună păsul, este sau nu este constituțională. Acesta este un aspect. Prin urmare, nu putem anticipa acum ce o să spună Curtea.

Al doilea: noi ne-am spus punctul de vedere. Vă rog să verificați că există semnătura mea pe raportul comun. Eu am participat la lucrări zi de zi cu domnul Elek, cu domnul Cristea și cu toți ceilalți, și cu domnul Scrieciu, și cu domnul Oprișan, cu toți cei de acolo care au fost la comisie. Dumneavoastră nu ați fost, dar noi am fost acolo zi de zi și după mesele, și-n alte zile. Și, deci, am lucrat împreună la proiect, tocmai pentru ca să scurtăm proiectul. Deci, el exprimă punctul de vedere atât al comisiei juridice, cât și al celei de agricultură și era normal, dată fiind natura proiectului, să fie - în principal - la agricultură. Prin urmare, orice altă dorință nu este decât o dorință de șicană. Spuneți asta și nu mai este nici o problemă. Eu vă rog să votați și să pășim la discutarea legii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Árpád Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea este de procedură. Domnul Gavra a făcut apel la memoria noastră. Și eu fac apel exact la memoria noastră. Deci, vorbesc de persoane care uită cam repede. Mi se pare că domnia sa este cel care uită cam repede, pentru că este la al treilea mandat și ar trebui să-și dea seama că în momentul în care îl vede pe domnul Scrieciu aici, este prezent Ministerul Agriculturii. (Vociferări din partea stângă.)

În al doilea rând. Domnia sa, de la acest microfon, săptămâna trecută, a propus, și s-a votat ca atare, ca astăzi să începem dezbaterea acestei legi, ceea ce s-a votat. Deci, din acest moment nu știu de ce mai discutăm. Acest plen, săptămâna trecută, a decis că începem astăzi dezbaterea acestei legi.

Ca atare, domnule vicepreședinte, eu cred că trebuie să intrăm în dezbateri generale.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu și domnul deputat Lupu, după aceasta, și închidem dezbaterile.

Vă rog. (Aplauze din partea dreaptă.)

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Eu am două rugăminți la dumneavoastră: una să încheiem într-un fel această dezbatere de procedură care ține de foarte multă vreme; și a doua, după ce ne va spune domnul Lupu, eu vă cer, în numele grupului parlamentar U.S.D.-P.D., o întrerupere de un sfert de oră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi avem o experiență parlamentară și cunoaștem foarte bine că, atunci când este vorba de o lege importantă, se uzează excesiv de dreptul de a lua cuvântul pe chestiuni de procedură, pentru a întârzia legea. Are implicații financiare această inițiativă legislativă? Biroul permanent al Camerei Deputaților a acordat două termene Guvernului să dea un răspuns. Dacă avea implicații financiare, Guvernul răspundea. Și eu cred că are, dar nu în sensul de a cheltui din bugetul de stat și de a spori bugetul de stat. De a-l spori prin sancțiunile pe care le prevede această lege, această inițiativă legislativă, cu consecințele care vor urma.

Domnul deputat Gavra a protestat împotriva introducerii în textul de lege a solicitării Patriarhiei Române. N-a fost introdusă nicăieri, domnilor! Există inițiativa legislativă, există raportul comisiei. Nici măcar în raportul comisiei nu există această reglementare care să răspundă cererii Patriarhiei Române. Într-adevăr, am căzut de acord, inițiatorii, să acceptăm un amendament în acest punct, dar care va fi prezentat în plen.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a solicitat, potrivit Regulamentului, să-i fie trimis acest text, această inițiativă legislativă, spre a elabora un raport în fond. Și atunci s-a invocat un termen nerespectat și reprezentanții Opoziției din Biroul permanent s-au opus categoric. Și la toate aceste șicanări, domnilor și doamnelor, este foarte clar pentru noi că nu vreți modificarea Legii fondului funciar. Sunt sute de mii de abuzuri, domnule ex-ministru al agriculturii Lăpușan, care s-au comis sub girul dumneavoastră și nu aveți interes ca această lege să fie modificată. Altă explicație nu există.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, vă rog foarte mult, la subiect.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și dacă vreți să împiedicați dezbaterea legii, atunci s-o știe toată țara.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan replică, domnul deputat Gaspar, și cu asta încetăm aceste discuții. (Rumoare)

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu văd de unde un reprezentant al Partidului Creștin și Democrat poate să aibă atâta ură pentru un seamăn de-al lui care, dacă a făcut ceva rău, vreau să-l asigur că n-a făcut-o în cunoștință de cauză, ci acest rău s-a întâmplat independent de voința lui, așa cum se întâmpla la fiecare muritor.

Este greu de explicat pentru mine, cum de un reprezentant al PNȚCD-ului dorește ca o lege absolut anticonstituțională - și repet asta și pentru domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care este conștient de lucrul acesta - care poate să arunce în aer România, se dorește să fie în momentul de față, "băgată pe gâtul" Camerei Deputaților, iertați-mi expresia, este pusă în ghilimele, și sigur că recunosc că Grupul parlamentar UDMR, care ar beneficia de niște avantaje nete vizavi de relația români-cetățeni maghiari în Transilvania, în momentul de față raportul de cetățeni este de 7 la 1 ... (Rumoare; vociferări în partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, ați cerut un drept la replică față de ce a vorbit domnul deputat Lupu. Ca atare, vă rog foarte mult să vă limitați la acest subiect. (Rumoare)

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, în momentul în care mi se reproșează mie că eu, sub o formă sau alta, am stimulat încălcarea Legii nr.18, îl rog pe domnul deputat Lupu să fie mai explicit și poate că, într-o altă întâlnire a noastră, o să reușească să demonstreze acest lucru.

De asemenea, dacă Legea nr.18 s-a încălcat cu, sau fără vina lui Lăpușan, acesta trebuie să fie tras la răspundere, atât el, cât și cei care au încalcat legea. Or, Legea nr.18 are prevederi care să se aplice în momentul în care - ca și orice lege, de altfel nu întocmai, în spiritul și litera legii, a fost aplicată Legea nr.18.

Deci, nu cred că justificarea ca o lege să vină, să se modifice un proiect de lege, pentru a preveni, dacă vreți dumneavoastră, sau pentru a pedepsi pe cei care au încălcat o altă lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Lupu, replică. Replica este o chestiune regulamentară, însă vă rog foarte mult, încercați să nu intrați în discuții colaterale, pentru că, uite, ajungem prin replici, să nu mai discutăm legea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, ați refuzat, timp de 4 ani, modificarea acestei legi. Când l-am interpelat pe ministrul agriculturii Ion Oancea asupra celor 660 de hectare luate pentru funcționari din Ministerul Agriculturii, cu titlu de constituire de proprietate, în comuna Băneasa, județul Giurgiu, ați venit, în numele Ministerului Agriculturii, să spuneți că nu-i adevărat. Vă prezentam atunci documente oficiale. Când am insistat, 4 ani de zile în fosta legislatură, să acceptați ideea modificării Legii fondului funciar, ați spus că nu este cazul. Acum, veniți și spuneți că este neconstituțională. Unde v-ați specializat, domnule ministru, într-ale constituționalismului? (Rumoare; vociferări)

Avem un aviz al Consiliului Legislativ, avem Curtea Constituțională.

Și, domnule președinte, vă rog să treceți la dezbaterea legii, să chemați sala la ordine, pentru că, așa cum decurg lucrurile, este o obstrucționare clară a dezbaterii celei mai importante legi din ultimii 5-6 ani din Parlamentul României.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, un sfert de minut replică și cu asta vă rog să încetăm cu replicile. Urmează domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule deputat Lupu, vreau să vă informez, lucru pe care dumneavoastră îl știți, eu am terminat Facultatea de Mecanică, secția Mașini agricole, la Institutul Politehnic din Iași (Rrumoare; vociferări în partea dreaptă a sălii) și vreau să vă informez că, în conformitate cu art.11 din Legea nr.18, implicarea directă și responsabilitatea pentru aplicarea Legii nr.18 revenea comisiilor județene și comisiilor locale, și nu, nici într-un caz, ministerului, sau vreunei alte instituții publice. (Rumoare)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu înțeleg că domnii deputați Emil Popescu și Gheorghe Cristea se găsesc într-o situație delicată, pentru că dânșii sunt și inițiatori și sunt și președinții celor două comisii care au fost sesizate cu acest proiect de lege.

Eu vreau să vă dau citire art.63, pe care tot l-am invocat aici, dar văd că președinții de comisii nu înțeleg să aplice acest text, care spune: "În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite și la avizul Consiliului Legislativ".

A fost sesizată în fond Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, iar pentru avizare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

În raportul pe care-l aveți în față și dumneavoastră, domnule președinte, nu se face nici un fel de mențiune, dacă s-au cerut, dacă s-au transmis, sau dacă nu s-au transmis aceste avize.

În legătură cu amendamentele depuse, consider că modul în care s-au expediat în subsolul finalului raportului amendamentele Grupului parlamentar PUNR este cu totul în afara Regulamentului.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Incalificabil ...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Totodată, țin să-i reamintesc domnului Emil Popescu că m-am uitat peste tot pe acest raport și n-am găsit nicăieri semnătura președintelui Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Probabil că dânsul se referă la proiectul de Lege privind circulația juridică a terenurilor. Și, într-adevăr, acolo raportul a fost semnat de cei doi. Dar, vă rog să observați și dumneavoastră, domnule președinte de ședință, că acest raport, care ne-a fost înaintat, nu cuprinde nici un fel de semnătură a președintelui Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

O altă problemă pe care vreau să v-o pun în discuție este aceea că dumneavoastră ați înregistrat această propunere legislativă pe data de 5 martie. S-a obținut avizul Consiliului Legislativ pe data de 11 martie. Eu, cel puțin, vreau să vă spun că sunt în posesia acestui aviz al Consiliului Legislativ, numai că dumneavoastră, acum, prin acest raport, ați venit și ați restructurat complet din nou legea. Eliminați o serie de prevederi, și ne vorbiți aici, că se va veni într-o a doua etapă de modificare a legii. Este pentru prima dată când pot să aud așa ceva, că modificăm o lege și că unele prevederi o să le facem într-o a doua etapă.

Vreau să vă spun că, potrivit Legii cu privire la organizarea Consiliului Legislativ, în situația în care se aduc modificări de substanță proiectului, este obligatoriu să se ceară din nou avizul Consiliului Legislativ, ceea ce dumneavoastră n-ați făcut.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci este vorba de o replică a domnului deputat Emil Popescu. Este ultima luare de cuvânt pe procedură.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule Gaspar, vă reamintesc respectuos: consecințele trecerii unui proiect din procedură de urgență în procedură normală, obișnuită, care sunt? Pentru că tot timpul ne jucăm cu fel de fel de texte și fel de fel de contorsionări în interpretări. Să fim de bună-credință cu toții. În momentul în care Parlamentul a votat 116 la 113 și proiectul a fost introdus în procedură de urgență, raportul era semnat de mine. Și în momentul în care dumneavoastră ați aprobat, atât ieri, dar ați aprobat retragerea proiectului de procedură de urgență, el a intrat automat în procedură normală.

Prin urmare, avea avizul și are avizul Consiliului Legislativ. Orice probleme că sunteți nemulțumiți, și poate că aveți dreptate, în legătură cu amendamentele, se rediscută acum în plen. Orice problemă de nonconstituționalitate o s-o discutăm nu acum, apriori, nu anticipăm; când o să fie supus proiectul la "madame Curte Constituțională". Lucrurile sunt evidente. Dar eu am sentimentul că parcă ...., nu știu, domnule, eu vă știu un om serios. Și majoritatea lor sunt serioși aici, nu? Vreți, sau nu vreți, într-adevăr, acest lucru? La asta se reduce totul. Eu cred că totuși v-ați afirmat voința prin vot, în clipa în care a fost trecut în program, cum spune și domnul Marton, și s-a spus că astăzi discutăm legea. Aleluia! Astăzi o discutăm, nu?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu. Și, după asta, la cererea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care dorește o consultare la nivelul grupului, dau o pauză de un sfert de oră.

 
   

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Procedural, domnule vicepreședinte, aș dori să vă aduc la cunoștință că ați greșit, pentru că, la solicitarea Grupului PD, trebuia de fapt să acordați pauza imediat.

Acum am înțeles că urmează pauza și e bine.

Procedural, la ceea ce se întâmplă aici de câteva ore, nu trebuie să fac eu nici un fel de specificare asupra dorinței de a se întârzia discutarea acestei legi, dar fac trimitere la art.61 din Regulament, care prevede printre altele: "Comisia permanentă sesizată în fond, adică Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, va stabili un termen în care să primească avizele celorlalte comisii, care nu sunt avize de fond. În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond își va putea redacta raportul fără să mai aștepte nici un aviz de la nimeni". Și suntem în această situație, pentru că de două luni, noi vrem, dumneavoastră nu vreți, și veniți aici să apere ... culmea! cine a ajuns să apere ortodoxia, creștinismul și Patriarhia românească?! Domnul Ionică Gavra. Haideți, să discutăm legea!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Pauză un sfert de oră, după care continuăm cu dezbaterea propunerii legislative. Chestiunile de procedură sunt toate în afară. Vă rog.

(După pauză)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am verificat cvorumul. Cvorumul de lucru există. Din 172 scădem pe cei 25, care sunt în activități oficiale, suntem peste 150, față de numărul de 148 care ar fi fost minimul necesar.

Rog insistent ca toți cei care nu sunt deputați să părăsească sala de ședințe și să-și ocupe locurile în lojele Parlamentului. Rog ca acest lucru să se întâmple acum, pentru că vor urma voturi care nu trebuie să fie perturbate de prezența altor persoane în sală. Deci, vă rog frumos să faceți acest pas, ca să putem trece mai departe. Operatorii de Televiziune pot să rămână în sală. Da, vă rog. Mai sunt persoane care nu sunt deputați, în sală? Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile sus. Vă mulțumesc.

Deci, chestiunile de procedură s-au dezbătut până în prezent, s-au spus toate lucrurile care erau de spus. Domnul deputat Popa Neculai. Și cu asta trecem la dezbaterea legii. Vă rog.

 
   

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, când am cerut amânarea discuțiilor la acest proiect de lege, am făcut apel la art.64, 65 și 90 din Regulamentul Camerei Deputaților, prin care ceream să ni se asigure cele 6 zile, pentru a avea posibilitatea să depunem amendamentele referitoare la acest proiect de lege.

Vă informez că am depus aceste amendamente în termenul stabilit conform art.65 din Regulament, și, de asemenea, conform art.90, ultimul alineat, care spune că: "Amendamentele se supun examinării comisiilor competente, iar concluziile acestora se adaugă la raportul întocmit anterior".

Vreau să vă informez că, până în momentul de față, nu s-a întocmit nici un raport suplimentar și nici o anexă la raportul anterior, în care să ne informeze dacă amendamentele au fost acceptate, sau au fost respinse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere acest lucru, faptul că s-a votat dezbaterea astăzi a acestui proiect de lege, vom intra în dezbaterea acestui proiect de lege. Am fost în chestiuni procedurale, vom intra în dezbaterea proiectului de lege.

Opinia inițiatorului, vă rog.

Domnul vicepreședinte Vasile Lupu, inițiator, vă rog. Poftiți.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Iau cuvântul în calitate de deputat, unul din inițiatorii acestei propuneri legislative, care se discută astăzi.

Distinși membri ai Camerei Deputaților,

Să lăsăm la o parte cele rele și să trecem la cele serioase. Avem șansa, chiar dacă unora nu vă vine să credeți, istorică, de a corecta o lege care, prin consecințele ei, nu-și găsește termeni de comparație în istoria modernă și contemporană a statului românesc. Sute de mii, dacă nu milioane de țărani și-au irosit timpul și economiile din gospodărie la ușile primăriilor, prefecturilor, în sălile tribunalelor. Sute de miliarde de lei, dacă nu mii de miliarde, au intrat în buzunarele avocaților, magistraților corupți, traficanților de influență, de care nu duce lipsă țara, trebuie s-o recunoaștem.

Mai avem argument pentru această lege și sutele de mii de ani de pușcărie, domnilor, în temnițele comuniste, în principal pentru pământ, și nu pentru altceva. Mai avem zecile de mii de morți, țărani care au așteptat dreptatea jumătate de secol și ne-au dat acest mandat ca, în Parlamentul României, să lămurim odată problema juridică a reglementării proprietății funciare.

Pe omul normal nimic nu-l doare mai mult decât nedreptatea.

V-ați întrebat vreodată, doamnelor și domnilor, de ce atâta zbucium, de ce atâta patimă, pentru pământ? Cât valorează un hectar de pământ? Două-trei salarii lunare de parlamentar, sau poate de miner. C-am aflat, cu această ocazie, că salariul mediu al minerului echivalează cu salariul unui ministru secretar de stat, dar nu-i rău aceasta. De ce cheltuiește țăranul român pentru un petic de ogor, de zece ori mai mult decât valorează la preț de piață acest bun? Ușor de răspuns. Mai întâi este nedreptatea, așa cum spuneam. Apoi, bunul imobiliar, terenul, este elementul de stabilitate al românului. Legătura românului cu pământul dobândit prin muncă cinstită, prin luptă în războaie, prin moștenire, a fost punctul forte al continuității românismului pe acest pământ. Dar n-am să fac eu aici lauda tăranului român. Au făcut-o în mod strălucitor Liviu Rebreanu, în Academia Română, Lucian Blaga, Nicolae Iorga și celelalte stele ale spiritualității românești.

Avem așteptarea foștilor proprietari. Nu le dăm acum pământul. Le dăm doar dreptul de a-l cere. Și v-am adus, dinstinși deputați, un Hrisov păstrat de răzeșii de la Dorna, de la Mihalache Sturza, din 1837 până în ziua de astăzi. L-au păstrat în literele aurite în care a fost tipărit, au stăpânit acel pământ zeci de ani, sau peste o sută de ani și-l așteaptă acum să-l restituim.

Îmi îngădui să dau numai un citat din acest Hrisov: "Acest act domnesc, scris cu litere de aur, spun țăranii, cu semnătura domnitorului și pecetea mare roșie, se află în posesia noastră, a răzeșilor, transmis din generație în generație".

Și acum, conținutul documentului: "Dornenii sunt repuși în stăpânirea vechilor proprietăți, prin acest act, cu veșnică și pașnică stăpânire deplină, ca să nu fie nici odinioară supărați de nimeni, ci să se cunoască de adevărații răzeși proprietari ai acestor moșii în întinderea hotărniciilor cuprinse în documenturi, atât ei, cât și urmașii lor, din neam în neam, nestrămutați în veci.

Scrisu-s-a Hrisovul acesta la Scaunul Domniei, în orașul Ieși, în anul al patrulea al Domniei noastre, 1837, decembrie 23, numărul 231". (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

De 7 ori a fost această delegație de țărani la Parlamentul României, așteptând dreptatea. Merită să le-o facem, au ba?

Fiind vorba de proprietățile forestiere, s-a spus prin toate mijloacele că proprietatea particulară ar fi un mare pericol pentru conservarea pădurilor și pentru păstrarea echilibrului ecologic. Am adus pentru dumneavoastră - și cei care se îndoiesc pot citi cu ochii dumnealor - concluziile Congresului agriculturii europene din octombrie 1996, de la Praga. În țările dezvoltate, țările cu care vrem să ne aliniem, proprietatea de stat asupra pădurilor nu depășește 20 la sută, iar în concluzia acestui forum al agriculturii europene s-a stabilit că proprietatea privată asupra pădurilor este forma de proprietate care salvează pădurile, asigură dezvoltarea lor și asigură echilibrul ecologic. (Rumoare)

Am mai auzit un lider politic, declarând că strămoșii noștri au distrus pădurile. Strămoșii unora dintre noi da, dar strămoșii celor care cerem retrocedarea pădurilor în proprietatea țăranilor gospodari de la munte, în proprietatea comunităților locale, a bisericilor și mânăstirilor, a persoanelor juridice, constituite în composesorate, obștii răzeșești și moștenești, nu au distrus pădurile. Ni le-au lăsat și trebuie să le transmitem mai departe. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Voci din partea stângă a sălii:

Nu-i adevărat!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu-i adevărat? Dar nu-i adevărat nici că în ultimii 5-6 ani s-au distrus 30 la sută din pădurile noastre? Au nici unul dintre dumneavoastră, domnilor membri ai Opoziției n-ați văzut vilele ridicate ale funcționarilor de la ROMSILVA și ale membrilor fostei nomenclaturi comuniste, oploșiți în zona de munte? N-ați avut ochi să le vedeți? Le veți vedea în curând. (Rumoare)

Stimați colegi, câteva cuvinte despre reglementarea de fond a legii. Practic, soluțiile de fond ale Legii fondului funciar nu au fost schimbate. Am dat dreptul depunerii cererilor pentru suprafețe mai mari de 10 hectare. Am trimis la Legea nr.187 din 1945, acceptată de toate partidele istorice și care a împroprietărit țăranii, țăranii pe care toți dintre noi pretindem că-i reprezentăm mai mult sau mai puțin în Parlamentul României.

Guvernul "Petru Groza" a putut lăsa până la 50 de hectare și noi, Parlamentul României, într-un stat de drept, la sfârșitul veacului al XX-lea și al mileniului II, nu putem acorda nici acest drept, de a cere, să vedem ce putem restitui? Este nevoie să ne spună organismele europene și liderii statelor civilizate, către care tindem a ne alinia, că trebuie să facem dreptate românilor, în propria noastră țară? Să cedăm totdeauna la presiunile altora? Atunci, care mai este rolul nostru în Parlament?

Revenind la conținutul legii, printr-o lege viitoare, și nu se poate, parlamentarii Opoziției, cu experiență în regimul acesta, în regimul trecut, în regimul celălalt, să nu știe că trimiterea la o normă viitoare este posibilă sub aspectul tehnicii legislative.

Dar ce doare mai mult în această lege? Agită spiritele, modificarea procedurii de aplicare a legii, plenitudinea de jurisdicție, pe care am dat-o instanțelor judecătorești, sancțiunile prevăzute în aplicarea legii, sancțiuni care să facă posibilă identificarea majorității abuzurilor comise în acest interval de mai bine de 6 ani. Nici un text nu are caracter retroactiv. Am invocat condițiile de validitate ale actului juridic, am invocat art.494 din Codul Civil Român, cod civil pe care ni l-a lăsat Alexandru Ioan Cuza, preluat de la Napoleon, am invocat prevederile constituționale, am încriminat faptele cele mai grave de natură a potoli o dată acest jaf asupra dreptului de proprietate al omului cinstit, al țăranului demn.

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a invocat interesul personal al unuia și al altuia dintre noi.

Unde sunt interesele personale? Am întrebat aseară pe inițiatori. Are vreunul de revedicat pământuri în plus?

Nu, domnilor. Poate, în ce mă privește, un interes personal ar fi. Tatăl meu, țăran cu 5 clase, înainte de primul război mondial, m-a prevenit asupra câtorva clipe, dinaintea morții, și mi-a spus: "Atunci dacă nu te împaci cu propria-ți conștiință toată viața, oricum ai trăi-o nu se plătește." Și mi l-a arătat pe Ceaușescu. "Ai să vezi cum o sfârșește el."

N-o să mă condamnați prea mult că nu mi-am putut depăși condiția de țăran până acum, în Parlamentul României, și mă gândesc la ultimele clipe când trebuie să mă împac cu propria-mi conștiință. Lăsați ce ați învățat la școala marxistă, că numai interes material există.

Dacă facem o socoteală simplă, s-ar reconstitui după legea viitoare, poate, vreo 1500 de proprietăți, care să atingă 45-50 de hectare; 1500, vreau să spun, 750 de proprietăți, asemenea proprietăți, le puteți cumpăra la piața liberă a pământului, care se conturează prin lege, cu 75 de miliarde de lei. Știți unde au dispărut acești bani?

 
   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso: (Din bancă)

La Biovolaru. (Aplauze din partea Puterii.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am văzut rezistență, rezistența cea mai mare în modificarea acestei legi și în dreptul de a restabili proprietățile, tocmai din partea acelora, care au adunat ceva bunuri pe lângă domiciliile dumnealor, au adunat ceva avere și ar fi în măsură să cumpere fiecare câte 400-500 de hectare.

Chiar vă mai sperie moșierii?

De spaima regelui v-ați liniștit.

 
   

Domnul Marcu Tudor: (Din bancă)

Încă ne mai sperie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Acum, cu această dezbatere a legii, cred că terminăm și cu spaima moșierilor și dăm o șansă de dreptate țăranului român. Căci pentru acest țăran a fost alcătuită inițiativa noastră legislativă, și nu pentru boier. Este glasul țăranului care răzbate din pușcăriile comuniste. Vreți să-l auziți? "Nu pentru o lopată de rumenă pâine/ Nu pentru pădure, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine./Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane! (Aplauze puternice din partea Puterii.)

Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/Pentru cântecul tău țintuit în piroane,/Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!" (Aplauze din partea Puterii.)

Să ne ajute Dumnezeu, precum gândim la binele țăranului!

Și acum, vă invit să dezbatem civilizat inițiativa legislativă. Acceptăm toate amendamentele susținute în comisie, spre discuție, și dacă veți veni cu texte mai bune le vom accepta.

Atât ne-am priceput, atât am pregătit pentru dumneavoastră. Ați avut ocazia 4 ani să modificați această lege. Domnul deputat Gavra, care poate deveni un bun colaborator în dezbaterea textului de modificare a Legii fondului funciar, susține proiectul Grupului parlamentar PUNR. Dacă l-ar fi susținut cu aceeași ardoare în legislatura trecută l-aș fi înțeles. Acum, să dai pământ, când vor și alții, cu o altă majoritate, este generos. Dar, să vedem cât de practic. Și vă invit, cu mâna pe inimă, la această dezbatere a legii, s-o sfârșim în această sesiune parlamentară, căci țara nu mai are răbdare.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea Puterii.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizată în fond? Domnul deputat Gheroghe Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de agricultură a dezbătut și spun, fără să greșesc, cu toată seriozitatea, proiectul de amendare a Legii nr.18, dezbatere la care au participat toate grupurile parlamentare reprezentate în comisie. Au fost luate în discuție toate amendamentele, sunt, de altfel, și menționate toate. Rezultatul acestei dezbateri în comisie îl găsiți în raportul înaintat de comisie, pe care îl supunem spre dezbatere plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am avut rugămintea de a interveni pe procedură, având în vedere că la art. 91 s-au expus de către inițiator motivele care au condus la promovarea proiectului și, întrucât consider că motivația nu a fost tocmai completă, doresc, domnule președinte și doamnelor și domnilor deputați, să-mi îngăduiți să adresez o întrebare domnului deputat Vasile Lupu, care nu poate aduce decât un plus de consistență dezbaterilor noastre și al cărui răspuns nu poate fi formulat decât la acest punct de pe ordinea de zi.

Deoarece nu am în intenție să aduc prejudicii imaginii dumneavoastră, domnule vicepreședinte, Vasile Lupu, nu voi face referire la informațiile pe care le dețin sau altele, care circulă prin mass-media, cu privire la mobilul determinant în lansarea acestei inițiative legislative.

Ba, chiar într-un exces...(Vociferări în sală)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteți? Ați cerut o chestiune de procedură, vă rog să fiți foarte precisă.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Este de procedură, domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă referiți la această chestiune de procedură.

Da? Rog sala să facă liniște. Rog sala să facă liniște.

Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră și colegii, considerați că la acest punct de pe ordinea de zi...

 
   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:(Din bancă)

Mai încetați o dată cu prostiile, domnilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Barbaresso, vă rog foarte mult să vă păstrați...

Liniște. Liniște.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Vă rog să întrebați pe domnul coleg, distinsul coleg, domnul vicepreședinte Vasile Lupu, dacă îmi îngăduie să continui și să pun o întrebare tocmai pentru a ....

Domnii deputați din sală din partea Puterii:

Nu este de procedură, domnule președinte!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Este de procedură.

Dacă dumneavoastră nu ați studiat foarte mult și nu știți ce înseamnă o chestiune de procedură... este de procedură. (Vociferări în sală)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să faceți liniște.

Domnilor deputați, vă rog să faceți liniște. Domnul deputat Vasile Lupu, ca și mine, nu putem auzi întrebarea pe care dorește să o pună doamna deputat Afrăsinei, ca să ne dăm seama, dacă este o chestiune de procedură sau nu.

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Lupu: (Din banca inițiatorului)

Eu nu aud, domnule președinte.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Îmi permiteți, domnule Vasile Lupu, să pun întrebarea?

 
   

Domnul Vasile Lupu: (Din banca inițiatorului)

Da. Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să mă adresez domnului coleg Vasile Lupu, întrucât domnia-sa mi-a permis să pun această întrebare.

Într-un exces de bună-credință pe care doresc să-l manifest față de dumneavoastră, domnule coleg, voi considera că, pentru moment, astfel de informații nu sunt conforme cu realitatea, dar toate datele problemei în discuție, cât mai ales vehemența cu care ați promovat și susținut această lege, mă determină să vă cer, stimate coleg, apelând la gestul acela de conștiință, de care vorbeați și dumneavoastră, să faceți o declarație fermă de la această înaltă tribună a Parlamentului, că nu veți fi, nu numai dumneavoastră, nici familia soției dumneavoastră, beneficiari ai prevederilor prezentei legi... (Vociferări, fluierături în sală, huiduilei.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, doamnă.

Asta este întrebarea...

Vă rog foarte mult să păstrați liniștea în sală.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnilor colegi,

Doamnelor și domnilor colegi,

Știm că această declarație nu poate obliga din punct de vedere juridic, dar în mod sigur poate fi determinantă pentru imaginea ulterioară și poate pune într-o nouă lumină dezbaterile noastre de astăzi.(Vociferări în sală)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult păstrați liniștea în sală.

Nu voi da cuvântul domnului Lupu să dea un răspuns la această chestiune, pentru că nu face parte din chestiunile procedurale și nici din dezbaterile generale ale legii și nimeni nu a întrebat nici la Legea 112/1995, câți dintre cei care au votat pentru, au avut interes în obținerea unor case. (Aplauze în sală din partea Puterii.)

Domnii deputați din partea Puterii:

Bravo!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ca atare, vom trece, în continuare, la dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Din partea grupurilor, vă rog, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Din partea Grupului PNȚCD, domnul deputat Corniță Ion.

Dumneavoastră din partea Grupului PDSR? Bun, imediat. (Către domnul Lăpușan)

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Corniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi dezbatem o lege foarte importantă.

Acum, când începem să dezbatem această lege, privind dreptul de proprietate al țăranului, al producătorului agricol, să ne amintim ce au făcut strămoșii noștri, pentru această pătură țărănească. Să mergem cu gândul la 1848, când pașoptiștii au constituit acea comisie pentru emanciparea țăranului și prin Legea lui Alexandru Ioan Cuza la 1864, s-au dat peste 2 milioane de hectare țăranilor.

Să mergem cu gândul la acele împroprietăriri, pe care le-a făcut Carol I, după Războiul de Independență, la sfârșitul secolului trecut.

Să mergem cu gândul și să ne amintim că în timpul Primului Război Mondial, Ion Mihectarelache, care pusese bazele Partidului Țărănesc, atunci, când soldații din întreaga Românie erau retrași pe frontul din Moldova, și-au luat această sarcină de a cere celor care guvernau țara atunci, să dea pământ țăranilor. Și, într-adevăr, cei care au guvernat țara și guvernau atunci România, în frunte cu Regele Ferdinand, după Primul Război Mondial au dat peste 6 milioane de hectare țăranilor români. (Aplauze)

Astăzi noi ne cramponăm, facem discuții sterile, căutăm fel de fel de motive, ca să nu aducem țăranul român în situația de proprietar, așa cum a fost până în 1945. Trebuie să facem acest gest și cred că majoritatea celor prezenți în această sală va avea capacitatea să înțeleagă că până nu avem un țăran care să simtă că este proprietar pe pământ și pe suprafața de pădure pe care are dreptul să o aibă, să o stăpânească în deplinătate și cu toate drepturile ce decurg din prevederile legale și constituțioanle, nu vom avea o emancipare a țăranului, a satelor noastre care au fost distruse în timpul comunismului.

Mă opresc aici și fac un apel la cei care mai au și avem, cred, fiecare dintre noi o anumită conștiință de datorie față de satele noastre, față de țăranii noștri, să votăm această lege, pentru a da țăranului demnitatea pe care o merită.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Alexandru Lăpușan din partea Grupului parlamentar PDSR și se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără, Grupul parlamentar PUNR.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu m-am bucurat mult când am auzit argumentele pe care domnul deputat Vasile Lupu le-a adus în fața noastră, în fața dumneavoastră, și vreau să vă mărturisesc că și dorința noastră este ca pământul țării să revină celor care îl lucrează, celor care sunt atașați de el, celor care au dragoste de pământ, celor care și-au dat în decursul istoriei viața pentru el și anume țăranului român. (Aplauze)

Aș vrea să vă spun că în perioada anterioară am studiat cât am putut documentele care se găsesc din belșug în biblioteca Camerei Deputaților și m-am bucurat că și eu am dat peste hrisoavele moldovenești, din anul 1700, 1800 etc., însă ca ardelean n-aș vrea să fac referire și la documentele din Ardeal, din aceeași perioadă, pentru că nici la Ip, nici la Trăznea, nici la Moisei și nici în altă parte a Ardealului, documentele nu sunt în favoarea țăranului român.

Este posibil ca după aprobarea acestei legi, țăranul român să se ridice. El se va ridica datorită nemulțumirilor care se vor creea în mediul rural și vai de acei care nu vor putea să explice și să mulțumească dorința țăranului și dreptul pe care el crede că-l are asupra pământului.

Domnule președinte,

La sfârșitul anului 1996, în raportul care s-a înaintat celor care au urmat la guvernare și inclusiv la Ministerul Agriculturii, (mă bucur nespus că este în momentul de față domnul ministru al agriculturii, care sunt convins că o să ne sprijine în elemente de ordin tehnic pentru dezbaterea acestei legi), erau 67% din titlurile de proprietate, eliberate și înmânate celor în drept, în conformitate cu Legea nr.18. Îm momentul acesta procentul este de 68,5%. Sigur că angajamentul care a fost făcut de către o anumită parte politică în campania electorală, că în 6 luni se vor aplica prevederile Legii nr.18 și toți cei îndreptățiți vor primi titluri de proprietate, nu prea stă în picioare. Probabil că motivația este avansarea acestei legi sau greutățile care sunt în aplicarea acestei legi și care înainte nu erau înțelese.

Iată că în momentul acesta 3 500 000 de proprietari sunt puși în posesie, respectiv 74% din toți cei îndreptățiți.

Prevederile proiectului înaintat nouă, spune undeva, pe la art.26 că: "Cetățenii vor putea fi puși în posesie numai după eliberarea titlului de proprietate". Iată, situația de fapt este că aproximativ 600 000 de cetățeni care folosesc terenul, care l-au folosit de câțiva ani și care așteaptă înmânarea titlurilor de proprietate vor fi puși în situația de a părăsi aceste amplasamente care este foarte posibil să nu se suprapună cu prevederile modificate ale Legii nr.18.

Iată, deci cum prin art.26 se restrânge exercitarea dreptului, titlul fiind doar dovada dreptului și nu existența acestuia.

Credem că Legea nr.18, și această afrimație am făcut-o de multe alte ori, ar fi trebuit modificată în sensul accelerării vitezei de punere în posesie, în sensul încercării și al evaluării anumitor litigii, care sunt în momentul de față și împiedică aplicarea Legii nr.18 și abia după aceea extinderea dreptului și altor persoane care nu au fost prevăzute.

Iată unul din punctele care au fost foarte și sunt foarte controversate și anume limita celor 50 de hectare.

Nu-mi dau seama de ce PNȚCD se cramponează de 50 de hectare și nu de întreaga suprafață de teren care, eventual, ar putea să fie dovedită ca aparținând unor persoane. Ne-am oprit la o lege comunistă - legea din 1945. Dacă dumneavoastră așa considerați, sigur că ar trebui să fie și argumente în acest sens. Dar, iată ce spune art.91, un articol nou: "După o balanță se va stabili limita până la care se va acorda suprafața de teren". Din totalul pe care îl poate dovedi cineva, se va acorda numai în niște limite.

Ce înseamnă acest lucru. Acest lucru nu înseamnă decât faptul că Legea nr.18, sau punerea în posesie sau activitatea de distribuire a pământului, după Legea nr.18, fie ea și modificată, se blochează. De ce? N-o să știm niciodată. Unui cetățean care are de exemplu 25 de hectare dovedite, dacă i se vor da 25 de hectare - 24 de hectare sau câte. Abia după ce va apare o nouă lege - lege care ar fi fost normal să fie în momentul de față avansată la Parlament în baza unor analize temeinice făcute de căte organele de specialitate.

Se pare că unele din aceste analize au fost făcute, însă inițiatorii n-au avut încredere în instituția Guvernului, Ministerul Agriculturii care, după părerea mea, este competentă, a făcut un raport competent asupra situației pe diferitele zone sau județe ale țării, în legătură cu aplicarea Legii nr.18 și a suprafețelor disponibile existente.

În momentul de față, există aproximativ 200 000 de procese pe rol. Vă dați seama dumneavoastră, domnilor juriști și cei care nu sunteți juriști, ce se poate întâmpla în momentul în care apar contradicții legale, legislative într-un proces? Se va da peste cap, dacă vreți dumneavoastră, întreaga această activitate. Un cetățean care avea dreptul, în baza prevederilor fostei legi, să nu mai aibă dreptul în baza prevederilor actualei legi.

Necesitatea unor analize și legi speciale sunt determinante și anume, limita de aplicare și, de asemenea, trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului pentru anumite categorii de teren care aparțin unităților de cercetare agricolă și silvică.

Prin această lege, cum spuneam în intervenția mea, din cadrul intervențiilor procedurale, se încalcă anumite elemente din dreptul constituțional. Și anume, la constituirea dreptului de proprietate Legea nr.18 prevedea ca o anumită categorie de cetățeni care au lucrat în unitățile CAP să primească o jumătate de hectar de persoană, în art.8 alin.3 din Legea nr. 18.

Iată că prin actualul proiect de lege, aceștia primesc, 0,5 hectare de familie. Oare doresc inițiatorii din care cel puțin o parte sunt membri ai unui partid creștin și democrat ca românii să se apuce de divorțat acum, ca să benenficieze individual de 0,5 hectare?

Prin aceasta, se încalcă art.16 alin.1 din Constituție, articol care vizează, sau care stipulează că cetățenii sunt egali în fața legii și, de asemenea, art.49 alin.2 din Constituție care restrânge exercitarea unor drepturi.

Prin proiectul de lege se mărește vocația celor ce pot beneficia de prevederile legii, fără a avea o analiză temeinică în legătură cu posibilitățile de acordare a acestor terenuri.

Introducerea în drepturile de a fi împroprietăriți, a cetățenilor cu domiciliul în străinătate mă duce cu gândul la o scrisoare care a fost înaintată de un cetățean din nordul Moldovei care avea teren în Bucovina și cetățeanul respectiv se întreba: "Bine satul nostru este aici, terenul nostru era dincolo de Prut, acum este în Bucovina. Cum vom rezolva problema"?

Sigur că această problemă nu este vizată de Legea nr.18, este rezolvată mai degrabă de încheierea Acordului cu Ucraina. (Vociferări în sală)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

De asemenea, introducerea unor suprafațe, la parohii, schituri și mănăstiri, fără a avea o analiză serioasă a implicațiilor, vreau să vă spun că, de asemenea, complică lucrurile în aplicarea Legii nr.18 modificată.

Fondul forestier afectat în situația aplicării prevederilor din proiect creează confuzii majore în aplicare și art.411 introdus ar trebui ca să fie analizat și din punctul de vedere al Consiliului Legislativ, care, după părerea noastră, este un punct de vedere pertinent și de care este musai să se țină seamă.

Sigur că dumneavoastră vreți o lege pentru cei bogați, ca ei să fie mai bogați. Noi am dori o lege pentru țăranul român și ca acesta să fie stăpân pe pământul pe care l-a lucrat o istorie întreagă.

Sigur că era normal, stimate coleg, și stimați colegi, era normal să se facă o analiză a terenurilor, să avem o balanță funciară, era nevoie să avem o balanță a terenului din domeniul public, așa cum de fapt se stipulează în actualul proiect că va apare o astfel de lege. De asemenea, ar fi fost normal să avem un inventar, în legătură cu implicațiile cererilor tuturor celor care devin îndreptățiți, în baza actualului proiect, inclusiv a cererilor, parohiilor, schiturilor, mânăstirilor și așa mai departe.

Noi considerăm că sunt încălcate principiile constituționale și de oportunitate. De asemenea, această situație va duce la bulversarea stării sociale și funciare din mediul rural, (Din partea dreaptă a sălii: "Și asupra P.D.S.R.!"), cu grave consecințe și ne îndoim că, și în urma amendării unor articole, cu concursul dumneavoastră, vom putea să votăm această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Unității Naționale Române.

Urmează domnul deputat Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, vreau să fac precizarea de la început, că am fost și sunt de acord cu modificarea și completarea Legii nr. 18, că am servit acest interes și în legislatura trecută, atunci când, în urma unei anchete făcută de o subcomisie a Comisiei de agricultură, s-au constatat câteva minusuri fundamentale din Legea nr. 18, și pe care am căutat atunci să le rezolvăm. Din păcate, nici dintr-o parte și nici din cealaltă parte nu a fost voința ca aceste completări să fie făcute și efectiv, legea să poată funcționa mai bine.

Dacă vreți o părere a unuia dintre cei care s-au lovit de Legea nr. 18, dar mai ales cunoscând sistemele de agricultură nu numai din România, ci și din afara ei, vreau să vă spun că atât Legea nr. 18, cât și inițiativa legislativă pe care o avem astăzi în față, nu va servi dezvoltării sistemelor de agricultură ale anilor viitor, acele sisteme de agricultură care să ne ducă, la o bătălie sinceră și corectă cu cei care știu să producă, cu cei care au investit în agricultură, cu cei care au făcut exploatații agricole.

S-a vorbit aici extrem de frumos de Ion, de Gheorghe, de Petru, de Vasile, dar vreau să vă spun că nici una dintre aceste legi nu este făcută pentru ei. (Aplauze din partea stângă a sălii). O spun cu această durere, este bine dacă o gândim așa, pentru că, în aceste două sau trei săptămâni nu de puține ori am auzit aducându-se argumentele la inițiativele cu care s-a venit aici, că este vorba de "refacerea exploatației agricole".

Nu cred că se fac așa exploatațiile agricole.

S-a greșit enorm atunci când s-a elaborat Legea nr. 18, în forma în care a fost, se greșește, în continuare, în lipsă de dialog, pe o problemă fundamentală a societății românești, care este agricultura României. Se greșește enorm atunci când, aceste măsuri pe care le luăm pentru construcția competitivității României, pentru momentul în care ne vom integra în Comunitatea Economică Europeană, vom aduce agricultura României la limita de sub negociere, de spaimă pentru cei care trebuie să negocieze cu noi.

O spun în cunoștință de cauză, și dumneavoastră, cei care ajungeți în contact cu Comisia Europeană, și cu ceea ce înseamnă agricultura Belgiei și a țărilor Comunității Europene, știți foarte bine acest lucru...

Domnilor colegi,

Îmi spun regretul și durerea..., deci regretul și durerea (comentarii în partea dreaptă a sălii, în sensul păstrării I.A.S.-urilor)...

Deci, dacă vreți, domnule deputat, poate că este vorba și de un fel de I.A.S., dar trebuie să mergeți...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog...

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Deci, trebuie să mergeți să-l vedeți, prima dată, după care discutăm și despre agricultură. Despre medicină eu nu discut, că nu mă pricep.

Domnilor colegi,

Îmi exprim regretul, de la aceste microfoane, pentru că sunt elemente de fond care au fost în legea și în proiectul de lege pe care Partidul Unității Naționale Române l-a prezentat în fața dumneavoastră, și care a fost respins, poate numai datorită faptului că a fost elaborat de P.U.N.R., pentru că fondul acestui proiect a rămas și rămâne viabil.

În al doilea rând, doresc să-mi manifest efectiv nedumerirea pentru aceste trepte de modificare a Legii nr. 18, care nu pot să fie aplicate atât de ușor și atât de simplu, și, pe de altă parte, să-mi exprim regretul, că în proiectul de modificare a Legii nr. 18 există câteva lipsuri majore. Și dacă vreți, aceste lipsuri majore privesc pe Ion, pe Gheorghe, și pe Ilie, și pe alți Ioni, care se găsesc în zona de deal. Și discutam cu unii dintre colegii de la P.N.L., din zona lacurilor de acumulare, acolo unde dumneavoastră discutați despre aceste vile. Neaducând-o în Legea nr. 18, favorizăm în continuare acoperirea acestor terenuri ale țăranilor.

Dar există și alte domenii. Nu ne interesează chiar problema centrelor agricole și a specialiștilor din agricultură? Ce se va face în perspectivă? Nu discutăm aici de problema retrocedărilor pentru anumite instituții, așa cum ar trebui să fie făcute? Nu discutăm aici despre ceea ce înseamnă regularizarea fondului forestier și, mai ales, să se cunoască extrem de precis ceea ce înseamnă "suprafață disponibilă"...

Doamnelor și domnilor,

Doresc să rămână în stenogramă.

Vă asigur de pe acum că acest proiect de lege, așa cum este construit el, în grabă, lipsit de dialog, dialog pe care-l solicitam domnului președinte Constantinescu sâmbătă, va aduce mai multe procese, poate de 5 sau de 6 ori, decât sunt acum.

În numele cui? A lui Ion, sau a lui Gheorghe? Sau a altcuiva?

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Se pregătește domnul deputat Slavomir Gvozdenovici, din partea Grupului minorităților.

 
   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De o bună bucată de vreme, colegii din arcul guvernamental ne sufocă în Parlament cu diverse proiecte de legi, ce n-au alt rost, decât să modifice unele legi, care, și așa, au creat destule tensiuni populației. Inițiativa legislativă de astăzi este o nouă premieră în viața parlamentară românească.

Distinsul deputat și coleg al nostru, Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților și al P.N.Ț.C.D., un om inteligent, cu simțul umorului și deschis oricărui dialog prin care-și poate face cunoscute interesele grupului din care provine, vine astăzi în fața noastră cu un semiproiect de lege, care vrea să modifice alt proiect de modificare a Legii nr. 18, inițiat de 5 deputați.

Am spus semiproiect, pentru că așa doresc inițiatorii acestuia. Prima jumătate a proiectului creează cadrul juridic, prin care, unii cetățeni, mai puțin de 5% din electorat, pot să solicite 50 de hectare de teren agricol și 50 de hectare de pădure. A doua jumătate a proiectului de lege are în vedere satisfacerea solicitanților, în funcție de suprafața disponibilă.

Cum, până la această oră, domnul Gavrilescu, ministrul Agriculturii, nu a căzut la pace cu domnul Lupu, în privința suprafeței de teren disponibil, (aplauze din partea stângă a sălii de ședință), și cum reprezentanbții P.D. nu sunt pe deplin lămuriți cu lozinca la modă acum - "restitutio în integrum" - referitoare la trecerea unor întinderi mari de pământ și păduri în mâinile unui număr mic de persoane, mă tem că cele două felii ale inițiativei legislative nu se vor reuni în curând într-un sandvici unitar, ci vor constitui, mai degrabă, deliciul presei, care și așa, ne alintă în fel și chip, pe noi, parlamentarii.

Abordând din alt punct de vedere noul proiect de modificare a proiectului modificării Legii nr. 18, a fondului funciar, consider că această nouă inițiativă legislativă nu are darul să detensioneze numeroase stări de conflict din toată țara, ci, dimpotrivă, dimensiunile și intensitatea acestora să crească, iar consecințele să devină imprevizibile. Eu cred că modificarea Legii nr. 18 nu trebuie să fie o prioritate absolută a politicii noii puteri. (Din partea stângă se strigă: "Minerii! Minerii!").

Dacă Banca Mondială și F.M.I. patronează pe față activitatea Guvernului Ciorbea și a puterii actuale, interzicând subvențiile pentru toți agenții economici din agricultură și industrie alimentară, atunci mai importantă decât toate măsurile ce ar trebui luate ar fi acordarea de credite cu o dobândă de 15-20% pentru toți cei ce-și câștigă existența din munca pământului, din întreținerea și îngrijirea animalelor și păsărilor, și din prelucrarea produselor agrozootehnice.

Noi, cei de la "România Mare" credem că toate aceste inițiative legislative, care irită majoritatea covârșitoare a populației și satisfac o minoritate nesemnificativă, nu vor fi aplicate niciodată. Ele vor produce mari convulsii sociale în mediul rural, și vă avertizăm de pe acum, că purtați întreaga responsabilitate pentru consecințele actelor dumneavoastră. Să nu aruncați din nou vina pe noi, că-i incităm și pe țărani...

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului "România Mare" nu-și poate pune semnătura pe un proiect de lege, care va conduce cu siguranță la vrajbă, la scandaluri, la crime etc. Noi credem că toate aceste tensiuni pot fi evitate, prin acordarea de compensații în ceea ce privește pământul, și prin beneficierea de uzufructul vegetație forestiere, în cazul pădurilor.

Biserica Ortodoxă și mânăstirile pot primi atât terenuri agricole, cât și păduri, pentru că aceste instituții nu au subordonare patrimonială în afara granițelor țării.

Cel mai inteligent gest pe care inițiatorii acestui bizar proiect de lege l-ar putea face, ar fi retragerea documentului cu pricina din Parlament.

Altfel, noi cei din Opoziție, vom crede că scopul câștigării alegerilor a fost refacerea vechilor proprietăți funciare și silvice, retrocedarea imobilelor și societăților naționalizate, aducerea întregii populații rurale la nivelul sărăciei și inculturii din perioada interbelică.

Noi vom vota, ca atare, împotriva acestei inovații legislative.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Slavomir Gvozdenovici, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Se pregătește domnul deputat Elek Barna, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităților și doresc să subliniez că aprobarea modificărilor la această lege, suntem siguri, va grăbi însănătoșirea agriculturii române.

Și țăranii din Banat așteaptă să recapete ceea ce au strâns, ca buni gospodari, cu familiile lor, de-a-lungul anilor. O lege revizuită în acest sens va îndrepta multe nedreptăți comise în cei 6-7 ani rămași în urma noastră. Și mai doresc să subliniez un lucru, de asemenea, important: o lege revizuită va aduce și mai multă dreptate celor deportați în Bărăgan, care și-au lăsat gospodăriile, și când s-au întors, le-au găsit pustii, iar pământul împărțit, așa cum știm cu toții.

Mai vreau să dau două exemple, legate de conceptul de agricultură puternică, sănătoasă, într-o țară. Unul este legat de poporul sârb, care, constrâns de ceea ce s-a întâmplat în fosta Iugoslavie, ar fi răbdat de foame. Subliniez aceste cuvinte: "ar fi răbdat de foame", dacă nu avea o agricultură pusă la punct și țărani bogați. Țara a fost salvată de țărani, atunci...

Colegul și prietenul meu, Varujan Pambuccian, ne-a mai dat un exemplu: dacă armenii ar fi avut mai mulți țărani, Armenia nu ar fi suferit atât de mult în istorie, pentru că , pentru o țară, țăranii sunt aceia care fac legătura între națiune și teritoriul național.

O lege revizuită în acest sens va îndrepta, deci, foarte multe nedreptăți și, în concluzie, vreau să subliniez că noi vom vota acele îmbunătățiri, acele completări și modificări la această lege, care considerăm că vor contribui la o agricultură românească puternică, pentru că o agricultură puternică și țărani bogați vor contribui la prosperitatea țării. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Elek Barna.

Se pregătește domnul deputat Valeriu Gheorghe, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Consider că ar fi indecent și lipsă de respect față de domniile voastre, față de Parlamentul României, dacă aș începe acum cu "...țăranul român - talpa țării", sau petarde de genul că "...Ion, Gheorghe ...", și așa mai departe, care, "...cu sufletul la gură se uită la noi și așteaptă de la noi modificarea Legii nr. 18, lege..., un fel de avorton de lege, la începutul erei noastre de democrație originală".

Nu mă miră atitudinea unor colegi, care, venind la acest microfon, pledează și susțin faptul că nu este necesară modificarea acestei legi, nu este necesară refacerea fostelor proprietăți.

Nu mă miră, și repet, nu mă miră, pentru că istoria ne-a învățat că de-a lungul timpurilor, comuniștilor le-a plăcut să ia, nu să dea. Aceasta este, practic, logica unui refuz de a da, de a reface proprietățile.

Dar, totuși, să facem un mic remember și dacă-mi permiteți, mă miră atitudinea acestor colegi, care, repet, reprezintă o idee comunistă, când s-a luat, mai mult decât să se dea, dar nu același elan revoluționar s-a observat la acești colegi, atunci când s-a discutat Legea caselor naționalizate. Parcă s-a pierdut atunci simțul dreptății, la acei colegi, care astăzi pledează pentru Gheorghe, pentru Ion, și pentru țăranul român - talpa țării...

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată că am ajuns astăzi, într-adevăr, cum spunea onoratul și distinsul nostru coleg, Lupu Vasile, poate, la un moment istoric. Dacă astăzi, și-n decursul lucrărilor reușim să aducem îmbunătățiri unei legi, care, dincolo de aspectul politic, dincolo de tot ceea ce se cheamă politizarea unei legi, poate aduce liniștea în țară, poate că nu aduce liniște în țară, dar poate că aduce dreptate în țară, cred că este de datoria fiecăruia dintre noi, indiferent de coloratura politică, să-și depună efortul intelectual, capacitatea de muncă la această lege, pentru că, repet, dacă ratăm această ocazie acum, la sfârșitul secolului, să reparăm ceea ce este de reparat, istoria nu ne va ierta.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă sălii de ședință).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Gheorghe.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Ifrim, din partea Grupului Social Democrat Român.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Evident, Partidul Național Liberal este pentru retrocedarea proprietății private din agricultură, pentru a se face dreptate, dreptate care ne-am făcut că o facem în această perioadă, prin aplicarea și prin modul cum a fost concepută Legea nr. 18, așa cum este ea acum.

Singura noastră părere de rău este că nu am putut să facem această lege de la început, și acum trebuie să mergem pe principiul că niciodată nu este prea târziu, și să putem îndrepta ce mai poate fi îndreptat.

Nu putem înțelege la colegii noștri, din partea stângă a sălii, "grija" pe care o au față de țăranul român, de a nu fi bulversată viața socială în satele noastre, prin promulgarea și prin votarea acestui proiect de lege, când, și sunt convins că au citit cu foarte mare atenție proiectul de lege, se poate observa foarte bine că, legea nu se aplică retroactiv.

Noi, prin acest proiect de lege, vrem să dăm țăranilor pământul care a rămas neîmpărțit, la fostele I.A.S.-uri, dar, eu sunt convins că pe dumnealor, cel mai tare îi doare faptul că, clientela dumnealor politică, va avea de suferit în urma aplicării acestei legi.

Deci, nu țăranul român, ci numai cei care, în mod abuziv, au beneficiat de Legea nr. 18, așa cum a fost ea aplicată până în momentul de față.

Și, în urma inventarierii acestor abuzuri, așa cum s-a putut face această inventariere până acum, rezultă o suprafață însemnată de teren, care va fi luată și retrocedată celor în drept.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din sală):

Cam cât?

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

Din acest motiv, dumnealor tergiversează și vor să întârzie aplicarea acestei legi, dar legea până la urmă va fi aplicată, va fi votată, sunt convins, și se va face dreptate țăranului român și, o parte dintre sunt convins că poate, dumneavoastră veți fi bucuroși de acest lucru.

În final, vreau să spun, încă o dată că Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege, au fost foarte multe amendamente, care, în Comisia pentru agricultură au trecut, chiar din partea P.D.S.R.-ului, sau a celorlalte partide care sunt în opoziție, amendamente care au venit în concordanță cu proiectul nostru de lege, și, de asemenea, unele dintre ele pot fi îmbunătățite.

Ceea ce vom face noi în aceste zile, sunt convins că va rămâne în istoria Parlamentului României și țăranul român va fi mulțumit, nu supărat, de ceea ce am făcut noi acum, așa cum ați vrea dumneavoastră să se întâmple, de fapt, dar nu se va întâmpla așa.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Ifrim.

Se pregătește domnul deputat Adrian Vilău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Pentru început, vreau să vă spun că, Grupul nostru parlamentar sprijină prezentul proiect de lege și va vota ca atare.

De asemenea, noi considerăm că este absolut necesar ca elementele de blocaj, care sunt conținute în prezenta Lege nr. 18 să fie eliminate.

După cum s-a spus aici, toate lumea din cei de față, sau cei care nu sunt de față, știu că există pe rol sute de mii de procese. Eu cred că noi trebuie să fim sensibili la semnalele țării, sensibili la semnalele celor care ne-au trimis aici și trebuie să deblocăm situația.

De asemenea, noi sprijinim inventarierea, contabilizarea și centralizarea tuturor suprafețelor agricole și forestiere, revendicate de foștii proprietari, asupra suprafeței ce urmează a fi restituită, urmează să ne pronunțăm în urma unor judicioase analize într-o etapă următoare. De asemenea, noi trebuie să inventariem foarte corect și foarte judicios, suprafețele existente în momentul de față, să vedem ce posibilități există, de a restitui terenurile foștilor proprietari.

Legat de suprafețele care au aparținut bisericilor, mai mari de 10 hectare, suntem pentru posibilitatea acestora de a-și depună cereri de reconstituirea dreptului de proprietate, asupra suprafețelor care urmează a fi reconstituite Bisericilor, urmând tot în etapa a doua să ne pronunțăm.

De asemenea, sprijinim introducerea acelui art. 105, care face trimitere la cei care s-au împroprietărit, fără a avea această vocație, cu suprafețe mari de teren, și sprijinim ca aceste terenuri să fie ce date comisiilor de aplicare a Legii nr. 18, pentru ca acestea să fie date celor în drept.

În final, sprijinim ca proprietatea statului să rămână asupra suprafețelor de terenuri pe care le-au avut, asupra suprafețelor de terenuri care au aparținut domeniului coroanei, și asupra suprafețelor de terenuri care au fost redate în circuitul agricol, prin desecări și prin combaterea eroziunii solului.

În încheiere, aș vrea să mă adresez celor din față de aici, care, atunci când domnul deputat Ilie Neacșu a luat cuvântul, am văzut că ați făcut o legătură între domnul Ilie Neacșu și mineri. Cred că nu este bine. Vreau să vă spun că minerii, totuși, sunt niște oameni raționali.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Vilău.

 
   

Domnul Ioan Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și înainte de a prezenta punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, aș vrea să fac o scurtă precizare, pentru că în dimineața acestei zile, am solicitat la un anumit moment, suspendarea dezbaterii.

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Considerăm că modul cum au decurs discuțiile, și faptul că s-a ajuns la injurii, de la această tribună, nu ne face onoare nici unuia dintre noi.

Fac apel și vă invit la meditație...

Doamnă deputat,

Domnilor colegi care ați folosit cuvinte nepotrivite,

Să vă gândiți că orice lucru nedrept, spus despre un deputat, atinge onoarea întregului Parlament.

În al doilea rând, de la început, și dintr-un început este bine să se știe că Partidul Democrat, ca partid social-democrat, membru al alianței guvernamentale, se consideră coautor al acestui proiect de lege, și solicită să fie socotit unul dintre inițiatorii legii pe care astăzi o avem în dezbatere (Aplauze din partea dreaptă a sălii de ședință).

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Parlamentul României este chemat astăzi să găsească soluția unei probleme, pe cât de delicată, pe atât de dificilă. Realitatea ultimilor ani ne-a arătat, dacă mai era cazul, cât de anevoios este drumul legiuitorului, atunci când trebuie să repara nedreptățile trecutului, în condițiile prezentului și răspunzând cerințelor viitorului.

Despre pământ s-a vorbit, se vorbește și se va vorbi mereu.

Din acest motiv, ne aflăm acum în fața unei importante construcții legislative. De aceasta depinde soarta oamenilor și a țării. Bucurii sau lacrimi, justiție socială sau abuzuri, o șansă pentru țăranul român, sau, pentru a câta oară, neglijarea lui.

Prin demersul politic la care s-a angajat, din respect pentru propriul electorat, Partidul Democrat propune Parlamentului României următoarele principii la discutarea inițiativei legislative de modificare a Legii fondului funciar:

1. Stabilitatea titlurilor de proprietate asupra terenurilor, dobândite ca urmare a Legii 18 din 1991. Nimeni și nimic nu poate justifica o altă opțiune legislativă. Într-un stat de drept, oamenii trebuie să știe că ceea ce au primit în mod legal le este garantat de instituțiile statului. Orice altă variantă distruge încrederea în ideea de proprietate și respectul față de Parlament.

Totodată, celor care au dobândit pământ pe căi necinstite, prin abuz, furt sau înșelăciune, a venit vremea să le spunem că trebuie să dea socoteală. (Aplauze din partea dreaptă a sălii de ședință).

Inițiativa legislativă prevede sancțiuni civile și penale pentru cei care au nesocotit legea. Proiectul de lege pe care astăzi îl discutăm satisface aceste prime două cerințe.

2. Noua Lege a fondului funciar trebuie să fie o lege nediscriminatorie, o lege pentru toți. De ea se vor bucura toți proprietarii de pământ. Odată cu înlăturarea nedreptăților, avem obligația de a forma cadrul legislativ, pe baza căruia să funcționeze viitoarele ferme agricole, în condiții de optimă exploatare.

Prin aceste modificări, alături de Legea circulației terenurilor agricole, și împreună cu Legea arendei, Parlamentul României a dat semnalul politic și legislativ, prin care țăranul și agricultura redobândesc locul pe care îl merită.

3. În concepția Partidului Democrat, pădurea reprezintă, în primul rând, o problemă ecologică. Nu putem vorbi despre aspectele economice ale exploatării forestiere, fără a avea o legislație adecvată privind protecția pădurii.

Din acest motiv, Partidul Democrat crede că înainte de a restitui suprafețele împădurite, trebuie să avem o legislație specifică privind administrarea și exploatarea fondului forestier. După îndeplinirea acestor condiții prealabile, modificările legislative pe care vi le propunem permit satisfacerea cererilor de reconstituire a proprietăților forestiere în proporție de peste 98%. Aceasta înseamnă încredere și responsabilitate. Dealtfel, doresc să vă aduc aminte că în mandatul trecut, Partidul Democrat a avut o inițiativă legislativă, prin care solicita restituirea pădurilor.

4. Restituirea suprafețelor agricole și a fondului forestier deținute de Biserică, reprezintă un alt demers politic, pe care Partidul Democrat înțelege să-l susțină. Atunci când vorbim de justiție socială, nu putem să uităm unul din factorii esențiali de stabilitate și continuitate a unui stat - Biserica.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Așteptată și necesară, dorită și binevenită, element de reformă și șansă de relansare economică, prezentă în programele politice a multor partide, născută din confruntări de idei și dezbateri politice, noua Lege a fondului funciar poate reprezenta un loc în care întreaga clasă politică românească poate face dovada maturității sale.

Partidul democrat dorește ca această lege să reprezinte nu un triumf al vreunui partid în fața altuia, nu o victorie politică a vreunui program de partid, nu un câștig de imagine pentru politicieni sau formațiuni politice, nu doar îndeplinirea unor obligații asumate de România în diferite foruri internaționale.

Partidul Democrat dorește ca această lege să aibă un singur beneficiar, cel care nu se găsește acum, aici, dar a făcut ca noi să fim în această sală - țăranul român.

Pentru toate aceste motive, Partidul Democrat înțelege să susțină inițiativa legislativă supusă astăzi dezbaterii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Urmează la cuvânt domnul ministru Dinu Gavrilescu, din partea Ministerului Agriculturii.

 
   

Domnul Dinu Gavrilescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă mărturisesc că sunt bucuros că într-un termen relativ scurt am ajuns în această fază de discutare a amendamentelor Legii nr. 18. Consider că acest moment, urmat după dezbateri și după punerea la vot, marchează un câmp de coerență în politica agricolă a României.

Și, dacă această lege va fi adoptată dacă domniile voastre o vor valida, proiectele privind pământul care se dă specialiștilor agricoli și tineretului, precum și, ca post de mare importanță, Legea circulației terenurilor agricole, toate acestea vor reprezenta baza structurii de proprietate și de exploatație în România, vor reprezenta caracterul de posibilitate de concentrare și de modernizare a acestei producții agricole.

În legătură cu proiectul propriu-zis, vreau din punctul meu de vedere, ca ministru al Agriculturii și Alimentației, să apreciez că este forma cea mai rațională, cea mai echilibrată și cea mai de dorit, a abordării corecțiilor absolut necesare Legii 18, lege făcută să fie aplicată în 3 luni și lege, care, după 6 ani, încă nu este aplicată decât în măsură nemulțumitoare, cu rezultate conflictuale cu mult peste ce era de așteptat.

Sigur, aș putea să enumăr aici, punctual, pentru fiecare din capitol, de ce le susțin, deci, faza de balanță a terenurilor agricole, faza de inventariere a cererilor, faza de apreciere a cererilor, în funcție de posibilitățile existente, faza de aplicare, precum și efortul financiar necesar acestei legi. Și, apreciez că acest lucru este cel mai indicat.

Au existat discuții legate de, și multe discuții care au proliferat și în presă, legate de datele statistice și de faptul că Ministerul Agriculturii a dat alte date care sunt bune, care nu sunt bune, unii au niște date, alții au niște date. Aș vrea să-mi spun punctul de vedere legat de această problemă, aici, în fața dumneavoastră. Deci, este vorba, la vremea respectivă, în luna mai, de o statistică pe care am făcut-o, deci, de o balanță pe care am făcut-o, legat de suprafețele de teren pe proprietari și pe situații, statistică făcută pentru un anumit moment de consultare și de decizie.

Deci, statistica a fost făcută la nivel de județe. De data aceasta însă, este, vorba de inventarul care se face la comună, deci, cred eu un inventar care va putea oglindi cu destul de multă exactitate situația reală care există în teren.

Eu m-aș opri aici fiindcă am dorit să-mi exprim susținerea în totalitate a acestui proiect care s-a prezentat aici, să sper în succesul lui și, în calitatea pe care o am să aștept roadele punerii lui în aplicare.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

La cererea unanimă a domnului deputat Gavra, care a și luat startul către masă, luăm o pauză de masă până la ora 13,50, după care vom continua cu dezbaterea propunerii legislative. De data aceasta, începem efectiv dezbaterea propunerii legislative după pauză.

Poftă bună!

- după pauză -

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Suntem 132, ca să putem să începem să lucrăm trebuie să fim 148 și o să-l rog pe domnul Zoner să nu părăsească sala.

Deci, câtă vreme nu am 148 în sală nu putem să începem lucrările.

Este cvorumul de lucru minimal acceptat de Regulamentul nostru. În cazul în care în 5 minute, liderii de grupuri nu reușesc să-i cheme pe colegi în sală, voi face un apel nominal, fapt care va rezolva această chestiune parțial.

Rog liderii de grupuri să-și convoace membrii și să facă prezența.

Doamnelor și domnilor deputați,

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a continua lucrările noastre. O să rog persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala de ședințe pentru că nu este regulamentar ca persoane care nu sunt deputați să fie în sală în timpul dezbaterilor. Deci, vă rog foarte mult să părăsiți sala cei care nu sunteți deputați.

Vă mulțumesc.

Deci, trecem la dezbaterea propunerii legislative și vom începe cu titlul legii. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă rog numărați! Vă rog țineți mâinile sus!

106 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 106 voturi pentru s-a adoptat titlul legii. O să trecem la art. I...

Din sală:

Câte voturi au fost?

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog foarte mult să numărați exact câte persoane se află în sală și o să constatați că există cvorumul de 148, cvorumul de lucru.

Vă rog frumos să numărați, cei doi secretari, ca să eliminăm acest semn de întrebare.

Sunt 109 din partea majorității în momentul de față și pe partea cealaltă sunt 41. Deci, 41 și cu 108 fac ceva mai mult de 148. Deci, cvorumul de lucru există.

Ca atare, sau numărătoarea a fost greșită, sau s-a întâmplat ca unii dintre colegii noștri să nu voteze nici pentru, nici împotrivă și să nu ridice mâna nici la abțineri. Este un lucru care se mai întâmplă.

Deci, supun din nou la vot....

Din sală:

S-a votat...!

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să poftiți în sală, să vă ocupați locurile!

Supun din nou la vot și de data asta o să rog pe toată lumea să ridice mâna ca să putem să numărăm încă o dată și să dispară acest semn de întrebare. Este mai bine să dispară semnele de întrebare de la început ca să nu mai apară pe urmă.

Deci, supun din nou la vot titlul legii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Sunt 110-111-112-113 voturi pentru. 112 voturi pentru. (Discuții la masa prezidiului).

Îmi pare rău, 113. Eu număr bine. Deci, sunt 113 voturi pentru.

Voturi împotrivă. 5 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Și, iarăși, se întâmplă același lucru.

Deci, cu 113 voturi pentru, în prezența cvorumului, titlul legii a fost adoptat. Având în vedere că sunt colegi care încearcă, probabil, să nu voteze nici contra nici altminteri, nici să se abțină, probabil din cauza căldurii din sală... Recunosc că este foarte cald, dar totuși, trebuie să încercăm să ne respectăm și să votăm corect.

A fost adoptat titlul legii.

La pct. I. Domnul Gaspar. La pct. I. Vă rog. Preambul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit art. 73, alin. 5 din Constituție, propunerile legislative se supun întâi adoptării Camerei în care a fost înregistrată. Propunerea legislativă aparține la 5 deputați. Potrivit Regulamentului Camerei, deputații, grupurile parlamentare și Guvernul pot să facă amendamente la propunerile legislative.

Nu înțeleg cum domnul senator Corneliu Turianu, așa, a făcut amendamentul acesta la preambulul legii? Și, vă rog, o să observați că și în cuprinsul raportului, mai sunt și alte amendamente care sunt înserate ca provenind din partea domnului senator Corneliu Vadim Tudor. Probabil că ori inițiatorul ori comisia o să ne explice cum s-a întâmplat acest lucru. (Discuții la prezidiu, discuții între domnii deputați Acsinte Gaspar și Vasile Lupu, la masa comisiei).

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul secretar Sorin Lepșa, vă rog.

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte,

Domnule chestor Gaspar,

Am o rugăminte. Domnul deputat Gaspar, pe fond, are perfectă dreptate. De aceea, permiteți-mi ca să însușesc aceste amendamente care sunt propuse de domnul Turianu, considerațiile propuse de subsemnatul.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Vă rog foarte mult păstrați liniștea!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Lucrurile sunt mai simple. Senatorul Corneliu Turianu, a înregistrat o inițiativă legislativă împreună cu niște deputați - din câte îmi amintesc.

Este înregistrată la Cameră și are dreptul să o facă, cum și eu voi susține inițiativa noastră legislativă în fața Senatului.

Deci, nu-i nevoie de nici o susținere. Cu atât mai mult, dacă domnul Sorin Lepșa și-a însușit amendamentul, dar știu că sunt deputați care au semnat inițiativa legislativă împreună cu domnul Turianu.

Deci, vă rog să-i dați drumul mai departe că nu merită să ne împotmolim.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Bun.

Domnul președinte al comisiei, domnul deputat Gheorghe Cristea. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Este de admirat perseverența. Este absolut de admirat. Dar, trebuie să mai existe și informație.

Deci, acesta este un document oficial, transmis de către Senat sub semnătura Secretarului General al Senatului, care spune așa:"Vă transmitem alăturat inițiativa legislativă depusă de domnul senator care se referă la... la... la... etc". În ipoteza....

 
   

Domnul Vasile Stan (din sală):

Este o inovație!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnul ! Așteptați!

Deci, sigur că da, asta pentru că la Comisia de agricultură se discuta această modificare de Lege 18, existând, în același timp, la Senat o astfel de propunere care are semnăturile respective, ele s-au conectat și s-au discutat în același timp. Nu este nici un fel de filozofie. În baza unui document transmis Camerei Deputaților.

Deci, nu este nici un fel de problemă. (Rumoare, agitație, vociferări).

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gaspar. Vă rog!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Constat că la comisie nu se știe ce se lucrează și ce se înregistrază acolo.

Vreau să vă spun că Regulamentul permite ca un deputat și un senator să facă o propunere legislativă și care să se dezbată într-o Cameră. Ar fi fost corect ca autor al amendamentului să apară și deputatul respectiv, ceea ce nu s-a făcut. Vreau să vă spun, domnule Cristea, că la comisie vi s-a mai transmis o propunere legislativă aparținând deputatului Liviu Petreu și senatorului Corneliu Turianu, despre care dumneavoastră aveați obligația, potrivit Regulamentului - și vă citesc chiar din Regulament:"În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect de reglementare, se întocmește un singur raport cu respectarea prevederilor de la alin. 1 și 2."

Așa că cel mult poate să vină domnul deputat Petreu și să spună că dânsul susține, în continuare, aceste amendamente. Dar nu să-mi apară un senator că a făcut amendament la o propunere legislativă care aparține la cinci deputați.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, acest amendament îl va susține în plen domnul Lepșa, care l-a preluat asupra dânsului.

Vă rog, domnul deputat Gavra și după aceea mergem mai departe.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Sigur că artificiile sunt bune pentru că ar rezolva oarecum acest impas. Sigur, domnul deputat Lepșa este generos și acceptă un amendament al unui coleg senator - domnul Turianu.

Domnule Lepșa, Regulamentul nu prevede asemenea chestiune. Că vi-l însușiți, e o chestiune. Trebuia la comisie, în raport să apară chestiunea respectivă.

Deci, sunt două soluții aici, ca să intrăm într-o normalitate, oarecare, regulamentară. Deci, comisia renunță aici, pe picior, că nu avem altă soluție, la toate amendamentele în dreptul cărora este trecut senatorul Corneliu Turianu și domnul Lepșa vine la microfon și, conform Regulamentului, are dreptul, fiind procedură normală, să propună aceste amendamente pe care le acceptă.

E singura soluție regulamentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc. Este, de fapt, procedura corectă.

Domnul deputat Lepșa.

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte,

Și domnul deputat Gavra și domnul deputat Gaspar, chiar dacă nu a fost în legislatura trecută deputat, a fost Secretarul General al Camerei Deputaților, cunoaște foarte bine ceea ce s-a întâmplat legislatura trecută. S-au mai întâmplat lucruri din acestea când un amendament, care a fost preluat din altă parte, a fost susținut de către un coleg și atunci s-a întâmplat chiar la PDSR. Îmi aduc eu bine aminte.

Deci, nu este nici o problemă. Cred că nu acest lucru este, ca de fiecare dată, să vin la microfon să citesc amendamentul respectiv, pentru că el este în proiect, este în raportul comsiei și a fost însușit de comisie. Deci, pe cele care sunt însușite de comisie am să le susțin.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da.

 
   

Domnul Vasile Lupu (din loja inițiatorului):

Turianu este menționat acolo ca mare doctrinar! (Ilaritate).

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog foarte mult! Deci, amendamentul propus de domnul deputat Lepșa, la pct. I - Preambul - și care a fost însușit de comisie. Deci, intervenții? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 16.

Vreau să vă aduc la cunoștință că înaintea supunerii la vot a acestui amendament, am reverificat cvorumul personal și sunt în momentul de față 153 de deputați în sală.

A fost adoptat.

Continuăm. La pct. 1, unde nu au fost amendamente la comisie. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 28.

A fost adoptat.

La pct. 2, nr. crt. 2 din raport. Textul comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă, totuși.

Abțineri? 16 abțineri.

A fost adoptat.

La pct. 3, nr. crt. 3 din raport. Intervenții?

Domnul deputat Gaspar, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La art. 6, comisia propune o reamenajare a textului cu motivarea "pentru o exprimare juridică corectă" și ca să întregesc motivația comisiei, aș spune ca să reamenajăm din nou textul pentru exprimare corectă din punct de vedere al limbii române. Se spune în felul următor:"Domeniul privat al statului și, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și prin dezafectarea, potrivit legii, a terenurilor din domeniul public". Or, factorul comun este "terenul" și atunci textul, în mod corect, ar trebui să sune în felul acesta:"Domeniul privat al statului și, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public".

 
   

Domnul Vasile Lupu (din loja inițiatorului):

De acord.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Bara Liviu. Vă rog.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa după cum observați, înainte de art. 6 eu am avut un amendament pe care comisia l-a respins. La art. 4, alin. 3. Dacă sunt drăguți juriștii. Mi se explică așa. "Nu are o exprimare juridică clară."

Eu am să citesc cele două forme de exprimare. Una care a hotărât-ocomisia și una pe care am propus-o eu. Și, pe urmă am să și explic de ce.

Deci, comisia spune așa:"Administrația domeniului public, de interes național, se face de organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public local se face de către organele prevăzute de Legea administrației publice locale nr. 69 din 1991". Aceasta este forma pe care o dă comisia.

Eu am propus: "Administrația domeniului public național și a domeniului public local se face de către organele prevăzute de lege". Expres nu am scris "Legea 69", pentru că Legea 69 peste o săptămână sau două o schimbăm și mi s-ar fi părut corect să nu spun "Legea 69" pe care, oricum, tot o schimbăm, ci "de către organele prevăzute de lege".

În acest sens rog juriștii să-și spună părerea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Dumneavoastră vă referiți la pct. 3...

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Deci, înainte de art. 6, la amendamentele respinse...

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

A, era amendament respins.

Deci, suntem la pct. 3, art. 6. Domnul deputat Gaspar a propus două mici modificări în text, care au fost acceptate și de inițiator și de comisie.

Vă supun spre aprobare art. 6, în varianta comisiei, cu amendamentele domnului deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat.

În continuare, la pct. 4, nr. crt. 4 din raport, se propune eliminarea, de către comisie.

Suntem la pct. 4 din lege.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Cred că n-am fost înțeles.

Domnule președinte,

Amendamentul meu se referea la alin.3 al art.4, deci înainte de art.6, fiindcă acum e art.6. La alin. 3 la art.4 din lege am propus schimbarea respectivă.

Deci, având în vedere că amendamentul este respins, v-aș ruga să-l supuneți la vot. De aceea l-am și susținut. Singura problemă a fost în formularea făcută de către comisie se spunea "Legea administrației publice 69/1991", pe care noi o schimbăm. Și atunci mi se părea mult mai corect să scriem "conform legii", că e 69, că-i 74, nu contează care, fiindcă în momentul când am scris 69, peste două săptămâni iarăși trebuie să schimbi legea asta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău dar cred că n-ați fost atent, am trecut de pct.1 unde era vorba de intervenția dumneavoastră.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Tocmai de aceea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Bara și care a fost respins de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

55 de voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vom continua, la pct.4 din lege, nr.crt.4 din Raport, se propune eliminarea.

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Comisia a propus eliminarea, însă în proiect, și aș ruga ca să urmărim puțin proiectul înaintat, aș avea de făcut câteva formulări care sunt valabile sau le consider valabile, chiar și în cazul în care se elimină, pentru, eventual, o corelare a textului care rămâne în proiect cu textul care a fost aprobat de comisia de specialitate să fie eliminat.

Deci, prima propunere la alin.3, care începe "De prevederile legii privind reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate beneficiază membrii cooperatori care au adus terenuri în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care au adus terenuri în cooperativă..." și aici am rugămintea la comisie ca să fie de acord și să adăugăm "...angajații societăților comerciale agricole, ai unităților de cercetare agricole și silvice", după care textul să curgă mai departe.

Care este motivația? Motivația este faptul că și terenurile societăților comerciale agricole vor fi afectate, de asemenea vor fi afectate și terenurile unităților de cercetare, fie ele stațiuni de cercetare agricole sau silvice, sau centre de cercetare și, de asemenea, oamenii aceștia, cetățenii aceștia care nu au teren, au sub 0,5 ha și și-au legat întreaga existență de aceste unități, nu au altă posibilitate de existență; noi considerăm că este normal, corect, cu atât mai mult cu cât se afectează teren din domeniul privat al statului, să fim de acord cu această chestiune.

O a doua propunere la alin.4, care sună așa: "Limita minimă în cazul constituirii dreptului de proprietate este 0,5 ha de familie". Aș vrea să atrag atenția că cetățenii sunt egali în fața legii și în contextul acestei prevederi a Constituției să fim de acord să păstrăm ideea din legea de bază, Legea 18, și anume acest alin.4 să sune așa: "Limita minimă în cazul constituirii dreptului de proprietate este de 0,5 ha. pentru fiecare persoană îndreptățită".

O nedumerire sau o întrebare pentru inițiatori. Alin.6, care sună așa: "Atribuirea terenurilor în cazul prevăzut la alin.5 se face prin eliberarea unui nou titlu sau unui titlu de proprietate suplimentar, dacă nu s-a eliberat un astfel de titlu din suprafețele de teren rezerve la dispoziția comisiilor locale sau, dacă aceasta nu este posibil, din terenurile agricole proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului". Întrebarea mea, pentru că am cazuri concrete și nu sunt singulare aceste cazuri: ce se întâmplă dacă nici prin apelarea la terenurile aflate în proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului nu se rezolvă această problemă.

Deci, aceasta este o întrebare, celelalte sunt niște propuneri concrete.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia, domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Acest text se elimină, deci în lege rămâne ceea ce este în legea actuală, 18/1991. Deci, toate dispozițiile la care domnul deputat a făcut trimitere sunt propuse de comisie și comisia a propus și s-a votat eliminarea lor, deci ele nu mai fac obiectul nici unui fel de discuție în momentul în care se elimină.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Am făcut propunerea la proiectul acesta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisia a propus eliminarea completă a pct.4 în formularea respectivă. Deci, în primul rând trebuie să supun asta, propunerea de eliminare, la vot.

Domnul deputat George Șerban.

 
   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă tot am ajuns la art.8 al legii, pct.4 din Raport, v-aș propune ca la ultimul alineat, unde se definește conținutul noțiunii de familie, să uniformizăm acest conținut cu cel din Legea circulației juridice a terenurilor, unde am înlocuit formula "copii necăsătoriți" cu "copii minori". Rațiunea care a stat la baza acestei înlocuiri la Legea circulației juridice a terenurilor se regăsește și în acest text de lege. "Copii necăsătoriți" nu este formula cea mai potrivită pentru a stabili drepturile la limita de maximum 10 ha, așa cum se prevede în acest articol și este impusă chiar de necesitatea uniformizării textului de lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

În legătură tot cu amendamentele respinse, aș dori, prima dată nu mi s-a dat răspuns, aș dori ca domnul Popescu, care văd că este aici în sală, totuși să-mi răspundă dacă în vechea legislatură a mai existat o asemenea explicație cum s-a dat la respingerea amendamentelor propuse de mine. La eliminarea alin.5 și 6 de la art.8, răspunsul Comisiei de ce mi-au eliminat amendamentul respectiv; la fel și la art.9, la fel și la art.13 și 16, aceeași explicație "Vor face obiectul discuțiilor din etapa a doua a modificărilor ce vor fi aduse la Legea fondului funciar nr.18 din 1991". Deci, acum discutăm legea pe etape, modificăm un sfert, la toamnă mai modificăm un sfert din Legea 18, la anul, în aprilie, încă un sfert? Eu aș dori, totuși, o explicație, cel puțin, eu sigur că nu sunt mulțumit, în altă etapă se va pune această problemă, de ce nu discutăm acum eliminarea lui?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia.

Domnul deputat Gheorghe Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Trimiterea la familie...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Cristea, vă rog foarte mult, o secundă numai.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu sunt, în principiu, de acord cu modificarea termenului la familie, de ce? Pentru că Legea 18 a operat și a produs efecte din 1991, de la publicare, în acești termeni, adică cu această definire a familiei. Dacă acum modificăm definirea familiei în sensul celălalt, ar trebui, de fapt, acum să operăm în procedura de acces cu doi termeni referitor la familie. Cu unul care până acum a însemnat familie, soț-soție, copii necăsătoriți și cu un alt termen de aici încolo, care înseamnă familie, soț-soție, copii minori. Procedura de la Legea privind circulația juridică a terenurilor stabilea calea de acces la cumpărarea de terenuri și-mi aduc foarte bine aminte că discuția a fost, la vremea respectivă, de maniera dacă unui tânăr, să spunem, care nu se căsătorește, dar el ajunge la 30 de ani, îi dăm dreptul să cumpere teren în baza Legii circulației sau dacă nu se căsătorește deloc... Și atunci, soluția la care s-a ajuns, tot în cadrul limitei de 200 de hectare, pe care o știți, a fost aceea ca familia, sub aspectul accesului, să însemne soț-soție și copii minori, pentru ca celorlalți să le dăm dreptul să aibă cale de acces; dar acolo era o lege care începea să funcționeze și unitatea de măsură practicată este aceeași și urmează să fie aceeași pentru toată lumea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnului deputat Bara îi răspundeți?

Domnul deputat Emil Popescu, Comisia juridică.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul Bara m-a solicitat expres și mie îmi face plăcere să discut cu domnul Bara orișicând. Eu am crezut că domnul Bara a înțeles. Noi, prorogând discutarea acestor amendamente, am voit să evităm respingerea lor "de plano". Noi am crezult că domnul Bara înțelege acest lucru și anume că i-am mai dat încă o șansă, din dorința de-a nu expedia așa ușor amendamentele. Noi am luat în serios aceste amendamente și îl rog pe domnul Bara să urmărească raționamentul comisiei. Mereu s-au produs variațiuni în definițiunea familiei: familia, în accepțiunea dreptului familiei, familia în accepțiunea dreptului locativ, familia în accepțiunea Legii 18, familia în accepțiunea nu știu care în legătură cu moții, dacă vă aduceți aminte, discuții foarte multe pe marginea definiției. Familii care s-au creat în interiorul altor familii. Până la urmă am ajuns la concluzia că chestiunea este încă discutabilă și susceptibilă de multe variațiuni în text. Și atunci, am descoperit că este mai bine pentru ca domnul Bara să fie lăsat în continuare nedecapitat, nu s-au respins amendamentele și urmează să le discutăm în etapa a doua. Asta nu înseamnă decât că s-a amânat discutarea lor. Nu sunt nici admise, nici respinse dar la o primă vedere și în stadiul actual, ele nu au șansă să fie primite. Or, noi vrem să vi le primim. Nu vă supărați, noi vrem să vi le primim.

Domnule, dacă dumneavoastră doriți un cuvânt, cu multă plăcere.

Eu vă reamintesc, însă, că procedeul acesta de a disjunge etapele de reglementare într-o lege de genul acesta, sigur că vi se pare mai puțin întâlnit, dar el este datorat tocmai aspectelor istorice ale problemei, la care fac respectuos trimitere, fără să mai fac nici un fel de comentariu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Păi, să retrocedăm și istoria!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că aveți și dumneavoastră Raportul în față. Deci, la pct.4 din Raport, ce se spune? "După alin.1 al art.8 se introduc 5 noi alineate - 2, 3, 4, 5, 6, cu următorul cuprins..." Soluția comisiei: "Se elimină. Amendament înaintat de inițiatorii. Motivarea: idem". Uitați-vă, vă rog, ce există la pct.3, înțeleg că ați vrut ca motivarea să fie cea de la pct.3 și se spune" Pentru exprimare juridică corectă". Nu înțeleg, se elimină cinci alineate pentru că nu se exprimă corect juridic? Care este situația?

Domnilor, uitați-vă ce semnați!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu, inițiator.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Este vorba, într-adevăr, de o eroare comisă de către cel care a dactilografiat Raportul. Motivarea este acea fază a doua a legii pe care dumneavoastră, în Comisia pentru agricultură, ați acceptat-o cu entuziasm și acum începeți să vă îndoiți de utilitatea ei. Deci, aceasta este motivația reală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Totuși, având în vedere că e vorba de o propunere de eliminare, eu vă supun la vot propunerea comisiei de eliminare a acestui articol în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, propunerea de eliminare a fost aprobată.

În continuare voi face o mică inversiune, voi trece la nr.crt.6, pag.8 din Raport, unde scrie că art.9 se abrogă, Comisia a propus eliminarea acestui articol, eliminarea, evident, a art.5, unde spune "art.9 se abrogă".

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Sunt mai multe voturi împotrivă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem să numărăm. 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 22.

A fost adoptată propunerea Comisiei.

Revenim la nr.crt.5, unde se propune introducerea unui articol nou.

Da, vă rog, domnul deputat Ifrim.

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun eliminarea expresiei "dar nu mai mult de 50 de hectare" din textul alin.1, cu următoarea expresie, deci eliminarea și introducerea următoarei expresii "până la limita suprafeței prevăzute la art.3, alin.h) din Legea nr.187/1945".

Dacă îmi dați voie aș citi întregul alin.1. Deci, "Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de 10 hectare de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre această suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art.3, alin.h) din Legea nr.187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți".

 
   

Domnul Anghel Stanciu /din bancă):

Dar mai este o lege din 1923.

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Aia, când "România Mare", probabil o s-o...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la acest nr.crt.5 din Raport.

Domnul deputat Ianculescu.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art.9 vine, în final, și propune să se facă balanța fondului funciar, or, această balanță a fondului funciar se face, potrivit prevederilor din acest amendament al Comisiei, numai în funcție de terenurile care constituie reconstituirea dreptului de proprietate. Deci, trebuie neapărat ca această balanță să fie reală, să includem în ea și terenurile care constituie dreptul de proprietate, prcum și terenurile care au fost date în folosință, conform Legii 18. Și pentru aceasta vin cu următoarele propuneri:

După alin.2, să introducem încă un alineat, care să prevadă extinderea persoanelor îndreptățite în constituirea dreptului de proprietate cu toți cei care nu posedă pământ și care locuiesc în mediul rural. În acest fel noi am putea prinde în această categorie de constituire a dreptului de proprietate toți cetățenii care locuiesc în mediul rural și care nu au pământ. Mă refer la specialiștii care au activat și activează în societăților comerciale agricole și de ce să nu ne referim și la o categorie importantă de cetățeni, este vorba despre romi, romi care trebuie să fie legați și ei de o anumită suprafață minimă de pământ, pentru care trebuie să aibă și ei posibilitatea aceasta. Deci, trebuie neapărat să prevedem, în acest art.9, după alin.2, această prevedere de extindere a persoanelor îndreptățite în constituirea dreptului de proprietate pentru toate categoriile de cetățeni care locuiesc în mediul rural.

La alin.3 actual, care ar deveni 4, "Cererea se depune la primăria localității sau, după caz, a localităților în raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie și constituie dreptul de proprietate". Deci, trebuie adăugată și această categorie "și constituie dreptul de proprietate", ca, în final, la alin.9, "După expirarea termenului de 90 de zile prevăzut la alin.2, primarul este obligat ca în termen de 60 de zile să întocmească situația privind categoriile de persoane și terenurile agricole solicitate și balanța fondului funciar pe localitate, comună, oraș, municipiu, în vederea constituirii și reconstituirii...". Aici este prevăzut numai "reconstituirii" și deci trebuie adăugat neapărat "...în vederea constituirii și reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Elek Barna.

 
   

Domnul Elek Matei Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La acest punct, art.91 , aș avea două propuneri. Prima propunere la alin.2, deci art.91, alin.2, dacă urmăriți din Raport: "...din Legea fondului funciar nr.18/91, pot formula cerere pentru suprafețele de teren care au constituit această cotă...". Și aici propun să completăm cu "Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depășit procentul de 5%". Motivație: trebuie să facem o departajare a acestor cereri. Analizând foarte atenți la comisie statisticile care ne-au venit privind aceste reduceri, ne-am oprit la această cotă de 5%, sub acest 5% cantitățile fiind infime, dar producând un volum extraordinar de mare de lucru și practic nu s-ar rezolva doleanțele, dar nici să nu depășim. Practic, cifra de la care se merge este cifra propusă de noi de 5%. Deci, "cererile...", repet, și spun pentru stenogramă, "Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depășit procentul de 5%".

Mai am o propunere tot la acest articol, ca să nu mai vin la microfon, cu permisiunea domniilor-voastre. La art.91, după alin.4, pag.6, se introduce un alin.5 cu următorul cuprins: "La cerere se anexează o declarație în care se va menționa, pe proprie răspundere, suprafața totală de teren atribuită în proprietate prin reconstituire sau constituire, de familie, potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991, chiar dacă acestea s-au făcut în mai multe localități sau de la mai mulți autori". Logic, desigur, dacă acceptați acest amendament, alin.5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 se renumerotează și vor deveni alin.6, 7 până la 12. Motivația la acest amendament, motivația cred că este aproape de prisos, pentru că prin acest amendament, prin această propunere putem filtra aceste cereri, deci practic ar fi o stavilă în calea unor cereri care se depun în mod fraudulos sau a unora care vor încerca să eludeze legea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-au adunat o serie de întrebări, o serie de amendamente. Eu aș propune ca înainte să trecem mai departe să răspundem la ele, pentru că pe urmă se adună prea multe și am să-l rog, din partea inițiatorului, pe domnul deputat Lupu să ia cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Domnule președinte, domnul Barbaresso mă agresează cu culoarea roșie. (Este vorba de un creion marcator, care are capătul verde deschis)

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

Nu, este roz bombon, cum este viața creată de dumneavoastră !

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

În privința constituirilor de proprietate, noi am avut în vedere și acest aspect, dar deocamdată avem niște categorii prevăzute de lege care vor beneficia de constituiri de proprietate, mă refer la Statutul cadrului didactic, mai avem veteranii de război, care au fost prevăzuți în lege și încă n-au primit teren. Ceilalți, romii și alte categorii, în proporție de 70-80% sau cât a susținut colegul de la Partidul Democrației Sociale Române, au primit teren, că legea s-a aplicat timp de șase ani. Și, iată, eu îmi amintesc că am fost chemat într-un sat, Glodenii Gândului, acolo primarul a împărțit la câteva zeci de familii de romi câte 5.000 de metri pătrați. După ce le-a împărțit terenul a venit ajutorul social și când s-a făcut lista pentru ajutorul social i-a pus să opteze pentru teren sau pentru ajutor social. Toți au optat pentru ajutor social. Ajutorul social a ținut două sau trei luni, timp în care primarul a atribuit altora loturile și sigur că situația n-a rămas tocmai plăcută. Noi, după ce vom vedea cât teren este solicitat de foștii proprietari, cât teren avem în rezervele primăriilor, a comisiilor locale, iată deja Ministerul Agriculturii a raportat suprafața de 94.000 ha rezervă la dispoziția comisiilor; eu cred că mai sunt cel puțin 100.000 ha, mai vedem ce rămâne la i.a.s.-uri și atunci dăm tuturor celor care doresc să lucreze în agricultură și sunt convins că dumneavoastră veți susține să împroprietărim toate categoriile sociale din terenul proprietate de stat.

De asemenea, trebuie să afirm susținerea pentru amendamentele prezentate de domnul Elek Barna, care este și inițiator și, de fapt, sunt amendamente cu care ne-am pus de acord ca inițiatori, anterior, dar trebuia s-o declar în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu amendamentul domnului deputat Ifrim privitor la înlocuirea unei sintagme cu altă, la 91.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Suntem de acord domnule președinte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, sunteți de acord și acolo. Am înțeles că nu sunteți de acord cu amendamentele propuse de domnul deputat Ianculescu în această fază.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vor fi rezolvate prin legea viitoare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. (Rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar vreți să știți ce prevede art.3 din Legea 187 din 1945, lit.h)? Domnul ministru o are, dar îl invit pe autorul amendamentului, eventual arătați Camerei și poza ministrului Zărone și dați citire amendamentului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnul deputat Ifrim. (Vociferări)

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, da?

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Deci, art.3: "În scopul înfăptuirii reformei agrare trec asupra statului, pentru a fi împărțite plugarilor îndreptățiți la împroprietărire și pentru a constitui rezerve prevăzute la art.2 pct.c) ș.a.m.d." Și acum vă citesc alin.h): "prisosul terenurilor agricole constituind proprietăți ale persoanelor fizice care depășesc suprafața de 50 de hectare și anume: pământ arabil, livezi, fânețe, pășuni, bălți și izlazuri, iazuri artificiale, fie că servesc sau nu pentru pescuit, mlaștinile și terenurile, ș.a.m.d."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

...la acest subiect..., la această propunere...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Da, deci, atunci domnul deputat Lăpușan, pe urmă domnul deputat Barbareso, pe urmă dumneavoastră. Da, vă rog!

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu aș ruga pe inițiatorul, domnul Ifrim și pe inițiatorul proiectului să îmi acorde un pic de atenție, pentru că și noi agreăm propunerea aceasta, dar venim cu următorul amendament. Legea 187 a fost modificată prin "Decretul 83 care scrie foarte clar: Decretul 83 din 2 martie 1949 pentru completarea unor dispoziții din Legea 187" ș.a.m.d.

Deci, în aceste condiții nu se poate discuta de Legea 187 fără să ținem cont și de Decretul 83 și cred că nu deranjează pe nimeni, dar absolut pe nimeni, dacă - și acest subiect a fost discutat mult în comisie - dacă am fi de acord ca, din art.91 să se elimine doar următoarea sintagmă: parte de frază, "dar nu mai mult de 50 hectare de familie", în acest mod rămânând efectiv în discuție întreaga proprietate pe care ar avea-o cineva. Sigur că, în momentul în care va veni o analiză și o lege ulterioară, așa cum prevede proiectul, probabil că limita care se va accepta va fi de 45-50 de hectare, 30 de hectare ș.a.m.d.

Deci, eu îi rog să se aplece asupra propunerii mele care va fi agreată, "dar nu mai mult de 50 de hectare de familie", textul curgând mai departe și cred că nu impietează asupra principiilor pe care dumneavoastră le lansați în lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră propuneți să rămână sintagma "dar nu mai mult de 50 de hectare de familie în..."

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Aceasta să se scoată și în rest să rămână sintagma.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, să se elimine această sintagmă din...

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Să se elimine, "dar nu mai mult de 50 de hectare de familie".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnule deputat Lăpușan dumneavoastră ați propus de fapt eliminarea sintagmei "dar nu mai mult de 50 de hectare de familie" din text. Păi, aceasta este propunerea pe care a făcut-o și domnul deputat Ifrim. Dumneavoastră ați propus același lucru: eliminarea acestui...

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Domnule Lăpușan, noi suntem de acord cu eliminarea, dar nu putem elimina fără să introducem textul care a fost citit de către mine.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, aceasta este. De fapt domnul Lăpușan a propus același lucru, să se elimine acea sintagmă "dar nu mai mult de 50..." care..., A..., "de familie rămâne" da? Bun. Domnul deputat Barbareso.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Eu propun să se introducă ca amendament "și cea pe care an adus-o în gospodăria agricolă de producție și în gospodăriile agricole de stat" cu toate că, după art.9, la art.36 se specifică, pentru că pământul nu a fost adus nici în gospodăriile agricole de stat, de bună voie și nici în gospodăriile agricole colective, de bună voie.

Deci, în martie '49, cei care aveau 50 de hectare de pământ au luat drumul Bărăganului sau au avut domiciliul forțat. Pământul lor a trecut la gospodăriile agricole de stat. Vă rog frumos, ca să nu fie nici un moment de confuzie, vă rog să introduceți aici amendamentul "și în gospodăriile agricole de stat", pentru că altfel dați naștere la confuzii.

Mai mult decât atâta, au fost expropriați luptători români antifasciști, și anticomuniști. Să fie băgați în aceeași categorie, pentru că Legea 18 nu a dat dreptul unor așa-ziși "bandiți și criminali", "criminali și bandiți" după normele comuniste, să intre în posesia pământului. Vă rog, dacă este o lege de refacere a proprietății private, să fie dreaptă, pentru că luptători au fost și românii care au luptat dincolo de Prut, dar și românii care au luptat până la Vistula. Luptători au fost și românii care au vrut în '89 un stat democratic și românii care au luptat în munți, în munții Semenicului la Teregova. Vă rog frumos ca această lege să aibă un caracter, într-adevăr, democratic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerea textului.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Propunerea textului este foarte clară. Deci: "Persoanele cărora li se vor reconstitui dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de 10 hectare de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența dintre această suprafață și cea pe care au adus-o în gospodăria agricolă colectivă, agricolă de producție, GAC-uri (actuale IAS-uri) sau care a fost preluată în orice mod de acestea, precum și persoanelor cărora li s-a confiscat ca trădători ai neamului" și apoi cu amendamentul produs de domnul Bara. (Vociferări)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, vă rog domnule deputat Barbaresso, vă rog foarte mult, îmi pare rău, este înainte domnul deputat Baciu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întâi vreau să fac o precizare de ordin procedural. Noi, aici, văd că ieșim la microfon mulți și vorbim despre o mulțime de alineate.

V-aș ruga domnule președinte, să introduceți o oarecare ordine în această discuție, adică să terminăm domnule un alineat discutat, îl punem la vot și după aceea trecem mai departe. În acest moment nu se mai știe ce discutăm, pentru că s-a vorbit de art.91 alin.1, după aceea s-a spus alin.2, după aceea unii s-au referit la primării, la cereri, la nu știu mai ce ș.a.m.d. Nu mai înțelegem nimic, să știți!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Nu, nu, stați că n-am terminat. A, da, vă primesc mulțumirea, fără îndoială. Nu am terminat.

Deci, să luăm sistematic, să discutăm ca să putem înțelege ceva. Și acum revin și eu la o chestiune, să spunem așa, de conținut.

Sunt de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Ifrim, numai că vreau să fac aici o propunere care să ducă la o mai bună acuratețe din punct de vedere literar și s-ar putea să fie și juridic.

Iată ce spune aici domnul deputat Ifrim: "Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, etc., etc., pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre această suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței, prevăzute la art. cutare, cutare..." . S-ar putea înțelege de aici că i-a fost preluată suprafața până la limita aceasta. Așa încât, eu propun următoarea formulare: "și pentru diferența dintre această suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție, sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, dar nu mai mult de limita prevăzută de art.cutare, litera nu știu care din '45". Mi se pare mai curat, mai sigur și mai lipsit de ambiguitate.

Acum, o chestiune de ordin general. Mă întorc un pic la numărul de ordine 4 și au fost acolo eliminate o mulțime de alineate, între care au fost eliminate și prevederile care se referă la cine va beneficia de constituirea dreptului de proprietate.

Ce vreau eu să vă spun. Domnul deputat Lupu vorbește și zice bine mereu de reconstituire și reconstituire și pune mereu în față reconstituirea. Eu propun, vreau să vă spun următorul lucru și este punctul de vedere și al Partidului Democrat. Noi vom discuta, în faza a doua a legii și vom ține foarte mult la acest punct de vedere, nu numai reconstituirea, ci și constituirile și aceste constituiri se vor referi, în urma unui protocol pe care l-am încheiat, la așa-zișii "specialiști din mediul rural" și noi vom propune o definiție foarte largă a acestei sintagme. Specialiștii din mediul rural să nu fie numai agronomii, sau veterinarii sau zootehniștii, să fie și cei prevăzuți în Legea sau Statutul personalului didactic, să fie și profesorii și educatorii și învățătorii stabiliți și care domiciliază acolo și eventual alte persoane, pentru că noi am spus, de mai multe ori, și spunem și acuma: suntem de acord cu această amendare și îmbunătățire a Legii fondului funciar, mergem alături și vom merge în continuare în coaliția în care suntem, dar, în același timp, nu putem uita că la țară există un număr imens de oameni săraci care n-au avut pământ și nu au nici acuma. Ne gândim și la ei, suntem de acord cu acest proiect de lege, se va da pământ cât va fi, dar să nu uităm pe cei care n-au, n-au avut și va trebui să discutăm și aceste constituiri, nu acuma, și ceea ce vă spun eu, va constitui, iacă folosesc și eu cuvântul, un obiect pentru partea a doua a legii și vom ține foarte mult la această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Să dăm mai întâi la săraci.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Zoner, mai doriți să luați cuvântul? Nu. Bun. Da, domnul deputat Neculai Popa.

 
   

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iau cuvântul pentru că am făcut amendament la acest art.9 și anume, eu am propus eliminarea lui, având în vedere că inițiatorii acestui proiect de lege nu au ținut cont de situația din Ardeal și în general în unele județe, unde se simte o lipsă acută de teren.

Aș vrea să vă spun și aș vrea să întreb inițiatorii și comisia de specialitate, de unde va lua teren pentru acordarea celor 50 de hectare, având în vedere că la primării, în general, nu există nici un fel de teren, pentru că 80% din primăriile care au acordat teren, constituire conform Legii nr.18, au fost nevoiți să reducă din suprafața de teren, pentru a intra în posesie toți cetățenii care aveau dreptul după Legea nr. 18.

De asemenea, dacă ne gândim că vom putea recupera teren din cadrul societăților comerciale agricole cu capital de stat, fostele IAS-uri, aș vrea să vă declar și să vă informez stimați colegi, că nu există nici un metru pătrat de teren disponibil pentru acordarea celor 50 de hectare, pentru că în aceste societăți comerciale, în momentul de față, acționarii, conform Legii 16/1994, cărora li s-a constituit dreptul asupra terenului și care au devenit acționari, sunt mai mulți de fapt decât cei care dețin terenul, pentru că în aceste societăți comerciale li s-a recunoscut dreptul de acționari și celor care n-au avut dreptul, pe terenurile cărora s-au construit anumite obiective de investiții, cartiere de locuințe ș.a.m.d.

Ori, din punctul acesta de vedere este o întrebare extraordinar de gravă. Ce vom face în Ardeal? Pentru că dacă vom aplica legea, așa cum este ea, vom duce la stări conflictuale, la stări tensionale ce vor fi foarte greu de controlat în perioada următoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, bun. S-a propus deci, eliminarea acestui art.9, ca un amendament și înainte de a trece mai departe, vă supun aprobării eliminarea acestui articol 91, nu, domnule Neculai Popa? Vorbiți de articolul acesta nou, 91.

 
   

Domnul Neculai Popa (din bancă):

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte... Vă rog foarte mult, deci, amendamentul a fost respins de comisie, îl supun la vot și vedem...

Deci, bun. Doriți să interveniți? Vă rog. Domnul deputat Cristea, după care supun la vot eliminarea și pe urmă discutăm pe fiecare alineat, dacă nu se elimină.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, sigur că da. Nu se poate susține amendamentul dumneavoastră și am totuși o rugăminte. Domnul Lăpușan propune ceva în numele PDSR-ului, domnul Popa propune altceva în numele PDSR-ului, contrar sau total opus, domnul Ianculescu propune și dumnealui altceva care este împotriva domnului sub aspect concepțional a ceea ce propune domnul Lăpușan și total împotriva a ceea ce propune domnul Popa. Da, sigur că da, este absolut dreptul de opinie, dar lucrurile sunt foarte serioase și dacă vrem să discutăm serios toate amendamentele... Noi nu am putut să acceptăm acest amendament al dumneavoastră pentru că legea, în actuala formă pe care v-o prezentăm, are niște principii la bază care sunt foare solide.

Deci, noi am spus că se poate solicita acest teren. Deci, am dat dreptul să-l solicite. Dumneavoastră ne puneți în discuție lucruri care în această lege nu există, domnule deputat, nu există în legea aceasta așa ceva. Noi n-am spus că vom lua așa sau vom lua invers, sau vom da ș.a.m.d., care înseamnă procedură și deci, acesta este motivul pentru care am respins amendamentul dumneavoastră, ca și alte amendamente și nu vreau să mai intervin, făcute de alți domni deputați care puneau în discuție lucruri pe care legea, proiectul de lege, în forma în care el a ieșit din comisie, nu le propune.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a trece mai departe... Da, domnul deputat Ianculescu.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Pentru că mi s-a amintit numele că aș fi propus altceva decăt ce a propus domnul Lăpușan. Din contră, eu am propus ceva ce a propus domnul profesor de la Iași, de la PD. Ca să se extindă constituirea dreptului de proprietate pentru cei care locuiesc în mediul rural și care nu au pământ, o chestiune.

Și a doua chestiune, am propus și eu, cred că, cu toții sunteți de acord, ca în balanța fondului funciar să nu fie trecută numai reconstituirea de proprietate, pentru că este o balanță falsă, pentru că avem și categorii cu constituirea de proprietate și v-aș ruga să supuneți la vot această chestiune, ca balanța fondului funciar să se întocmească ținând cont atât de reconstituirea dreptului de proprietate, cât și de terenurile constituite ca proprietate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu. (Rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

În dispozițiile finale, noi vom introduce o prevedere în care vom arăta că prin legea viitoare vom stabili condițiile în care se vor face și constituiri de proprietate.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

De ce nu acum?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În Legea nr.18/1991 s-a promis teren aproape tuturor categoriilor de cetățeni locuind în mediul rural și cu niște formule mai confuze.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu-i adevărat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cum a început aplicarea Legii 18 la Iași? Cu reconstituirile. Și s-au făcut 350 de reconstituiri în favoarea funcționarilor din Direcția agricolă, din Prefectură, din Consiliul județean, mai câțiva magistrați și nu știu mai care. Niciunul din ei nu făceau parte din categoria celor îndrituiți la constituire. Este adevărat că atunci domnul ministru Lăpușan, interpelat de mine în Parlament, a spus că nu este o chestiune prea gravă, că Legea fondului funciar merge bine la Iași în aplicarea ei. Noi, acum dacă dăm dreptul la a cere constituire, vom sufoca primăriile.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Lasă să le sufocăm.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La pomană vin toți, dar să vedem, în faza a doua, cât pământ avem identificat. Suntem întru totul de acord să mergem la constituiri de proprietate, dar să identificăm suprafața.

Gândiți-vă la veteranii de război, care umblă acum pe la toate porțile, ca să-și realizeze dreptul prevăzut de lege, pentru că în acea lege nu s-a spus că dacă nu există în rezerva primăriei, să se meargă în proprietatea de stat, administrată de societățile comerciale cu capital de stat. Așa că vă rog să aveți înțelegere, să nu omorâm acum funcționarii de la primărie cu cereri de constituire pe care nu vor ști unde să le trieze și să lăsăm posibilitatea identificării suprafeței de restituit. După aplicarea noii proceduri a legii și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege, cum am spus, noi suntem optimiști, suntem convinși că vor rămâne rezerve mari la primării și sigur aceste rezerve vor fi pentru specialiști, pentru familiile de țărani care doresc să-și întemeieze un cămin, dar nu accept în ruptul capului să promitem pământ la toți, să ne trezim că invadează satele și își fac mutații acum definitive, ca să poată să ceară constituiri de proprietate. Iar dumneavoastră, stimați colegi de la PDSR, așa cum ați spus, ați aplicat legea, ați prevăzut dreptul acesta, foarte puține au mai rămas de rezolvat, lăsați-ne să rezolvăm după o socoteală, spre a nu ajunge la încurcătură. Altfel vă înțeleg avertismentul că va ieși un balamuc de n-om ști pe unde să scoatem lucrurile la capăt.

Vă mulțumesc și sper că am fost înțeles și de domnul profesor Baciu, care predă filozofie la drept și nu drept la filozofie și de colegii care îl susțin.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul profesor Baciu, o secundă, înainte să luați cuvântul, acceptați amendamentul? Da, bun. Stați, înainte să luați cuvântul, vreau să refac acea rugăminte, să repet acea rugăminte pe care am avut-o ca toți cei care nu sunt deputați și sunt aici în sală, să se ducă și să ocupe locurile în lojă, pentru că probabil că suntem unicul Parlament în lume, în care intră în sala de ședință, alături de deputați, experți de la grupuri, ziariști ș.a.m.d., tot felul de alte persoane.

Vreau să vă rog să încercăm că dăm Parlamentului nostru imaginea care trebuie să o aibă și o să-i rog pe cei care, la ora actuală, abuzează de această, hai să-i spunem, lipsă de paznici la uși, să părăsească sala de ședințe.

Vă mulțumesc. O să trecem mai departe. Domnul deputat Baciu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Eu am fost un pic înțeles greșit. Eu n-am spus că în acest moment să dăm drumul la cereri de constituire, așa cum m-a lăudat domnul deputat de la PDSR, mai înainte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ianculescu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Nu am cerut acest lucru. Eu sunt întru totul de acord cu domnul deputat Lupu că în acest moment cererile să fie de reconstituire. Dar am spus doar atât: atunci când vom trece la partea a doua a amendării acestei legi, adică la reconstituirea efectivă, să ținem cont și de constituiri, pentru că în înțelegerea pe care o avem noi se spune la un moment dat așa:" la reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate se va ține cont sau se vor avea în vedere tinerele familii și specialiștii din mediul rural. Ori noi, atunci, deci în faza a doua vom cere să se definească la modul cel mai larg și democratic sintagma "specialiștii din mediul rural" și atunci noi vom cere să fie introduși în această grămadă, numită "specialiști din mediul rural" și pe ceea ce ne doare pe noi - și profesorii, și învățătorii, și agronomii și cutare, care locuiesc la sat, nu să se ducă cu ocazia aceasta ca să capete pământ.

Așadar, eu sunt de acord cu domnul deputat Lupu, ca în această fază să facem cereri numai pentru reconstituiri și în faza a doua vom sta de vorbă și ne vom pune punctul de vedere în sensul în care am spus până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Voi trece la vot în momentul de față, după care, în cazul în care se respinge acest art.91, trecem mai departe. Dacă nu se respinge, vom discuta pe fiecare alineat în parte.

Deci, s-a făcut propunerea de eliminare, propunere care a fost respinsă de comisie. V-o propun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă rog numărați!

41 de voturi, este insuficient ca să fie respins.

Vom trece la discutarea fiecărui alineat în parte.

La alin.nr.1 s-au făcut două amendamente. Primul amendament a fost făcut de domnul deputat - nu le iau în ordinea exactă, dar două au fost făcute de domnul deputat Ifrim - care a propus înlocuirea sintagmei "dar nu mai mult de 50 de hectare până la limita suprafeței prevăzute la art.3, ș.a.m.d.". Deci, aceasta este prima.

A doua, domnul deputat Barbaresso a propus includerea în afara persoanelor care sunt și a persoanelor cărora li s-au luat și li s-au inclus în IAS-uri, sau în gospodăriile agricole de stat, acuma IAS-uri sau AGROMEC-uri, sau care au fost preluate în orice mod de acestea...

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

...și în continuare textul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Si al treilea...

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

Deci, se adaugă IAS și AGROMEC.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Baciu, unde a făcut amendament? La alin.1. Nu, la alin.l nu are amendament domnul Baciu. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îi răspund domnului deputat Barbaresso. În concepția legii în vigoare, a Legii fondului funciar, terenurile sau patrimoniul CAP-ului de restituit, a fost reglementat separat de IAS-uri. Nu puteam să nu păstrăm această structură, această inițiativă are o concepție unitară a ei și nu putem veni cu un paralelism. Este clar că ceea ce doriți dumneavoastră este prins în lege, dar nu putem reveni și încurca textul legii cu prevederi paralele.

De aceea, vă rog să înțelegeți că soluția dumneavoastră este cuprinsă și intrând în text acum cu o modificare de genul acesta, am afecta acuratețea textului integral al legii.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

Îmi retrag amendamentul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Barbaresso și-l retrage. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Rămâne atunci amendamentul domnului deputat Ifrim care este susținut și de dumneavoastră, cu completarea dumneavoastră, acceptată și de inițiator și de comisie.

Vă supun spre aprobare primul alineat al acestui articol. Da, comisia?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, noi suntem de acord cu amendamentul formulat la alin.1 de domnul Ifrim. N-am fost eu foarte exact ce înseamnă completarea. De ce? Pentru că mai fac o precizare: în actualul proiect de lege și în structura lui, așa cum este ea, deci, ca problemă, nu există constituiri. Deci problema aceasta se va rezolva și noi vom prinde acest lucru în această lege, printr-o lege specială etc., etc., pentru că, altfel, înseamnă să încurcăm lucrurile și nu se poate.

Nu, formularea ... . Cred că este suficient de bună formularea actuală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Ați acceptat, da?

Bine. Vă supun la vot art. 91 cu amendamentul propus de domnul deputat Ifrim și acceptat de comisie și inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 voturi.

A fost admis primul alineat al art. 91.

La alin. 2 este o cerere deci un amendament propus de domnul deputat Elek Barna, prin care se propune ca, cererile să se accepte numai pentru cei cărora li s-a aplicat o cotă de reducere de peste 5%. Amendamentul a fost acceptat de către inițiator și de comisie.

Vă supun spre aprobare alin. 2 cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați. 26 de abțineri.

A fost adoptat.

La alin. 3 al art. 91 există un singur amendament prin care domnul deputat Ianculescu cere completarea nu numai cu "reconstituire", ci și "constituire de drept de proprietate", amendament care a fost, se pare, respins de comisie și comisia, oricum, nu l-a acceptat.

Eu, totuși, vă supun spre aprobare această completare care a fost respinsă și de comisie și de inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 33 de voturi pentru.

Insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare alin. 3, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 36 de abțineri.

A fost adoptat.

La alin. 4 nu a existat nici un amendament. Vi-l supun spre aprobare, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 30 de abțineri.

A fost adoptat în forma prezentată de comisie.

S-a propus introducerea unui alineat nou, 4.

Deci, în primul rând, domnul deputat Ianculescu a propus introducerea unui alineat 21, pe care nu l-am supus la vot și care a fost respins și de comisie și de inițiator.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, e clar că nu a putut să treacă.

Domnul deputat Elek Barna a propus ca, după alin. 4, să fie introdus un alin. 41 pentru care a propus un text în acest sens, pe care cred că îl am aici, alineat care prin renumerotare va deveni alin. 5. "La cerere se anexează o declarație în care se va menționa pe proprie răspundere suprafața totală de teren atribuită în proprietate prin reconstituire sau constituire, pe familie, potrivit Legii nr. 18/l991, chiar dacă acestea s-au făcut în mai multe localități sau de la mai mulți autori".

Deci, acest amendament a fost acceptat de inițiator și de comisie.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 35 de abțineri.

A fost adoptat acest nou alineat.

În continuare, s-a propus ca, de la alin. 5, 6, 7 ș.a.m.d., să fie - evident - renumerotate.

Eu vă supun spre aprobare această renumerotare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

A fost adoptată renumerotarea.

În continuare, la alin. 5, 6, 7 și 8 nu există nici un fel de amendamente propuse.

Da, vă rog, domnule deputat Ifrim.

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La care dintre ele?

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

La alin. 7.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, stați puțin. Suntem la 5 și 6.

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Numai o precizare scurtă. Deci, în loc de alin. 3, să se treacă alin. 4, pentru că este vorba de alin. 4, nu de 3.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, este o greșeală de dactilografiere, da?

Bun. Cu această corecție care e necesară, având în vedere că la alin. 5, 6, 7 și 8 nu au fost intervenții, vi le supun spre aprobare.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din sală):

Articolul în integralitate?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, nu, nu, n-am ajuns acolo.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Au fost adoptate.

La alin. 9, domnul deputat Ianculescu a făcut introducerea sintagmei "constituire și reconstituire", deci și constituire de proprietate. Acest amendament nu a fost acceptat de comisie și, și inițiatorul s-a pronunțat împotriva lui.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 39 de voturi pentru.

Insuficient pentru a fi adoptat.

Vă supun spre aprobare alin. 9, în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat.

Alin. 10 și 11. Nu au fost amendamente la ele.

Vi le supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Au fost adoptate.

Am ajuns la votarea acestui art. 91, în ansamblul său.

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Nu vreau să comentez faptul că alin. 11 blochează întreaga lege. Așa s-a dorit să se voteze, așa s-a votat.

Eu am făcut o propunere la alin. 1, care mie mi se pare că nu ar trebui să fie exclusă, chiar dacă amendamentul domnului deputat Ifrim a fost aprobat, doar vreau să mă justific.

În primul rând, la Legea nr. 187, art. 3, lit. h), după părerea mea, acest articol nu exclude art. 8 din lege, în care sunt prevăzute excepțiile de la exproprieri. Deci, depășirea limitei este foarte posibilă, de 50 ha. Este primul aspect.

Al doilea aspect. Vreau să vă spun că, nu știu dacă voit sau nevoit, însă inițiatorul și majoritatea parlamentară susțin, în continuare, limita maximă de 10 ha. de familie, și am să mă explic cum. În art. 8 care a rămas articolul inițial din Legea nr. 18, la alin. 3 se spune: "Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate, în limita unei subfracții minime de 0,5 ha. pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha. de familie în echivalent arabil.

Vreau să vă aduc aminte că acest articol, cu alineatul respectiv, a rămas neschimbat și a fost, deci, considerat valabil în continuare, în lege. Ori, alineatul sau art. 91, care face referire la un maximum de 50 ha., nu vine să-l contrazică pe acesta. Vreau să spun că, deși nu am făcut agronomia, la Institutul Politehnic din Iași am învățat că, dacă un număr "a" este mai mic decât 50, este mai mic decât 10, se aplică că "a" este mai mic decât 10. Deci, suprafața maximă care, în momentul de față, se va atribui va fi de 10 ha.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, Legea nr. 187/45, parțial a fost abrogată. Excepțiile de care vorbește domnul deputat Lăpușan, au fost abrogate din lege, prin legile speciale ulterioare, care au ras tot. Referința la acest text poate fi și istorică, dar poate fi și reactivat, textul. Juriștii știu, de exemplu, că prin Decretul-Lege nr. 1626 a fost repusă, parțial, în vigoare, Constituția din 1923. Deci, nici o problemă în privința aceasta.

Al doilea aspect, dacă vreți să-l mi-l amintiți, că n-am reușit să-l urmăresc. Ați mai ridicat un aspect.

Din partea stângă:

Limita de 10 ha.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, cu limita de 10 ha. Într-adevăr, acea prevedere rămâne în vigoare până a apariția legii viitoare. Acum există dreptul de a cere și se va stabili cât se dă peste 10 ha., prin legea viitoare. Sunteți nedumeriți, dar, tot datorită dumneavoastră, s-a ajuns la varianta aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Vilău, vă referiți la o chestiune legată de articolul acesta, pentru că vreau să trec pe urmă la votarea articolului în ansamblul său.

 
   

Domnul Ioan-Adrian Vilău:

Da. Tocmai pentru acuratețea textului nu ne-am permis să facem o trimitere generală la Legea nr.187 și am identificat un articol foarte precis, un alineat precis și o literă precisă. Deci, noi nu putem face nici un fel de interpretare prin care facem trimitere la art. 8 sau articolul care prevede excepțiile.

Pe de altă parte, această trimitere care a avut diverse rațiuni, și juridice și istorice și reparatorii și de prospecție în viitor, are un alt dar, și anume că, noi nu stabilim acum suprafața de teren care se va reconstitui. Nici 10 ha., nici 50. Acum suntem în etapa în care, doar, se deschide procedura de trimitere a cererilor organelor competente.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Voi supune art. 91, acesta, cu amendamentele care au fost acceptate, în ansamblul său, aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri și nici un vot împotrivă a fost acceptat acest articol.

Trecem, în continuare, la nr. crt. 7 din raport.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri a fost acceptată și aprobată această propunere.

Nr. crt. 8 din raport. Se propune eliminarea.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Din loja prezidiului:

Este abrogare?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În raport scrie: "se elimină".

Din loja prezidiului:

Comisia?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia ... . Deci, s-a propus abrogare și nu eliminare.

Din loja prezidiului:

Se abrogă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Se abrogă, da? Bun. Deci, în loc de "se elimină" se va citi în text "se abrogă" acest alineat. (Proteste, vociferări.)

Din sală și din banca comisiei:

Nu, nu, nu! Se elimină.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu? Deci, "se elimină". Bun, rămâne "se elimină".

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost aprobată propunerea comisiei.

Nr.crt. 9.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 10.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

A fost aprobat.

Nr. crt. 11 din raport.

Intervenții?

Se propune eliminarea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

A fost aprobat.

Nr. crt. 12 din raport.

Se propune eliminarea.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 7 abțineri și 4 voturi împotrivă, s-a aprobat.

Nr. crt. 13 - tot - se propune eliminarea.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost aprobat.

Nr. crt. 14.

Intervenții?

Din banca comisiei:

Este o renumerotare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de o renumerotare, numai.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 15.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 16.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 17.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 18.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost aprobat.

Nr. crt. 19.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 20.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 21.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 22.

Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

S-a aprobat.

Nr. crt. 23.

Intervenții? Da, vă rog, domnule deputat Roman.

 
   

Domnul Ioan Roman:

La art. 21, pct. 12, pag. 15 se modifică astfel:

"- La art. 21 se introduc 4 alineate care devin alineatele 3, 4, 5 și 6, cu următorul cuprins:

- alin. 3. - organele reprezentative ale unităților de cult recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafața de teren agricol care reprezintă diferența dintre suprafața de 5 ha., în cazul parohiilor și suprafața pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha., și pentru suprafața ce reprezintă diferența dintre suprafața de 10 ha., în cazul mânăstirilor și schiturilor, și suprafața pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 de ha.;

- alin. 4 și 5 rămân nemodificate;

- alin. 6 - pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ce le-au aparținut în proprietate, în limita suprafețelor pe care le-au avut și organele reprezentative ale altor unități de cult, astfel:

- Centrul patriarhal - până la 200 ha.;

- Centrele eparhiale - până la 100 ha.;

- Protoeriile - până la 50 ha.;

- Parohiile din mediul urban - până la 10 ha.

- Filiile din mediul rural și urban - până la 10 ha."

Este absolut necesară reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ce au aparținut unităților de cult amintite, întrucât acestea, în mare măsură, se autofinanțează și se autogospodăresc, sprijinul statului fiind nesemnificativ.

Veniturile realizate din exploatarea acestor terenuri agricole vor contribui la realizarea mai multor obiective: întregirea salariului personalului de cult, construirea, repararea și întreținerea lăcașurilor de cult și a imobilelor parohiale, desfășurarea de activități caritabile și culturale în folosul tuturor cetățenilor țării.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci, aveți 2 amendamente, unul la alin. 3 și un alineat nou, nr. 6.

Comisia, de acord?

Banca comisiei:

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Da, de acord.

Domnul deputat Lăpușan, tot aici?

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Eu nu înțeleg dacă, de exemplu, o parohie a avut 50 ha., sau 45 ha., de ce trebuie neapărat să limităm, în cazul acesta, suprafața la 10 sau la nu știu câte hectare? Deci, atunci când aceste instituții locale sau reprezentanțele cultelor locale, fie ele de un rang sau de altul, au avut o suprafață până la 50 ha., să încercăm să avem o limită, pe care dumneavoastră ați încercat s-o impuneți, în această lege, de minimum 50 ha. Au avut 50 ha., să mergem pe 50 ha. Și, pentru a fi spre binele întregului popor, probabil că, se vor avea în vedere toate cultele din ...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră propuneți, la care dintre alineate, acest lucru?

Din banca comisiei:

Nu propune nimic, doar comentează.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Să fie mai elastic, domnilor.

Din banca comisiei:

Să supunem la vot.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu mă refer la raportul comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar la care alineat?

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

La raportul comisiei, alin. 3.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, vorbiți de alin. 3. Așa, să fim preciși.

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că este bine să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului, să recunoaștem că această propunere, care vine din partea părintelui deputat Roman, este de fapt propunerea pe care am primit-o, ca solicitare, din partea Patriarhiei Ortodoxe Române.

Deci, domnule deputat Lăpușan, să știți că ar fi bine, probabil, să nu prevedem limite minime și maxime, dar aceasta a fost solicitarea Patriarhiei Ortodoxe Române, și este bine să ținem cont de acest lucru. Și, eu pe părintele Roman îl felicit, pentru că este unul dintre reprezentanții demni ai ortodoxiei române. Deci, să rămânem la această propunere, care vine și ca solicitare din partea Bisericii Ortodoxe Române.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Doriți drept la replică, domnule deputat Roman, sau putem să trecem la vot?

 
   

Domnul Ioan Roman:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat Roman.

 
   

Domnul Ioan Roman:

Vreau să fac o precizare: amendamentul este amendamentul nostru, amendamentul meu și al părintelui Pintea. Vreau să precizez aici, să fie foarte clar. După ce am negociat, atunci când s-a încercat să se discute legea, inițiativa de modificare a Legii nr. 18, în regim de urgență, am negociat cu Patriarhia, dar amendamentul este al nostru.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar patriarhul e preot.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, este amendamentul dumneavoastră și al domnului deputat Pintea. A fost acceptat de comisie și de inițiator.

Deci, vă supun spre aprobare nr. crt. 23, din raportul comisiei, cu cele două amendamente propuse de domnii deputați Roman și Pintea, care au fost acceptate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

A fost acceptat.

 
   

Domnul Dan Marțian:

Da, dar de unde pământ?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem în continuare la nr. crt. 24.

Din sală:

S-a terminat programul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai avem, exact, un minut. Hai, să vedem, trecem sau nu îl trecem și pe acesta?

Deci, nr. crt. 24.

Intervenții?

Domnul deputat Ifrim, și după aceea luăm pauză până joi.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Ifrim:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun în continuarea alin. 2, deci în finalul articolului, introducerea următoarei expresii: "cu excepția celor strămutați pentru realizarea unor investiții de interes local sau de utilitate publică".

Aș vrea să dau citire întregului alineat al art. 13: "Pentru suprafața de teren agricol atribuită de cooperativă, ca lot de folosință, potrivit prevederilor art.4 din Decretul-lege nr.42/1990, nu se reconstituie sau constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii, intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepția celor strămutați, pentru realizarea unor investiții de interes local sau de utilitate publică".

Aș vrea să prezint câteva argumente în acest sens. Deci, în cazul construirii unor baraje sau lacuri de acumulare, au fost strămutate sate întregi. Locuitorilor acestor sate li s-a dat teren în altă parte, pentru construirea de case sau pentru, eu știu, suprafețe de teren în folosință.

În momentul de față, noi, prin introducerea acestui articol, nu facem altceva, decât să-i mai pedepsim o dată pe acești oameni care, și așa, au mai fost pedepsiți o dată.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă mulțumesc.

Inițiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Deci și inițiatorul și comisia sunt de acord să se completeze, la nr.crt.24, cu amendamentul propus de domnul deputat Ifrim.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

(Rumoare)

Poftim? Da, ați fost cu mâna ridicată, nu v-am văzut, nu m-au anunțat secretarii.

Vă rog. Totuși, nu vreau să trecem peste.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atât din proiectul de Lege de modificare, cât și din raport, rezultă eliminarea alin.2 din art.22 din Legea nr.18.

Întreb comisia din ce cauză.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Comisia, vă rog.

Da, vă rog. Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci problema care este reglementată de alin.2, în textul pe care noi l-am propus, face obiectul gestionării și mișcării terenurilor care au aparținut fostelor cooperative.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Având în vedere că s-a depășit timpul, o să...

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

O să reluăm discuția joi, domnule președinte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... încercăm, totuși, să terminăm acum acest articol.

Vă rog, domnule deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Lucrurile sunt simple. S-au introdus două alineate, după alin.1, dar alin.2 de acum devine alin.4 și nu este eliminat.

Din sală:

Dar nu rezultă acest lucru. Dacă demonstrați acest lucru...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu rezultă, votăm să rezulte!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci alineatul nu s-a eliminat. Sunteți mulțumit?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Atâta vreme cât nu s-a prevăzut abrogarea alin.2 din art.22, deci nu este abrogat... Și, atunci, supun votului dumneavoastră renumerotarea, în sensul ca acest 2 să devină alin.4.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Propun, nu supun!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă supun, atunci, spre aprobare acest nr.24, cu amendamentul propus de domnul deputat Ifrim și cu renumerotarea acestor două alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

De aici încolo, continuăm joi.

Mâine se lucrează în comisii, așa cum ați votat.

*

Ședința s-a încheiat la ora 16,36.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 9 august 2022, 11:21
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro