Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 24-06-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8.40.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Ioan Gavra, secretar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Intrăm în programul de intervenții pe care o să-l încheiem însă în mod clar la ora 9.30. Sunt 15 înscrieri la cuvânt ori 3 minute fac 45 de minute.

 
Neculai Popa - evocarea personalității lui Avram Iancu;

Deci vă rog să respectăm cele 3 minute, o să-mi pun și eu cronometru pe masă și vom începe cu domnul deputat Neculai Popa. Se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să fac această declarație politică, închinată unui mare erou al munților Apuseni și chiar dacă aniversarea este în septembrie, o fac astăzi pentru că, intrând în vacanță parlamentară, nu mai avem prilejul să o facem.

Un mare istoric afirma: "Eu cred că sarcina principală a istoriei este să nu fie trecute sub tăcere virtuțile, iar pentru vorbele și faptele imorale să existe teamă de infamie în posteritate".

Istoria României este plină de asemenea virtuți pilduitoare, de eroi cunoscuți sau mai puțini cunoscuți al căror sânge a rămas în mirabila sămânță sub brazda anotimpurilor.

Unul dintre aceștia este, cu siguranță, Avram Iancu. Născut în Vidra de Sus, dintr-un bulgăre de dor și rugăciune, de la a cărui trecere în neființă, într-o înfiorată zi de septembrie, se împlinesc 125 de ani. El avea să spună în Comitetul de la Sibiu: "Domnilor, vorbiți mai departe, eu mă întorc în munții mei să fac revoluție". Nu împlinise încă 24 de ani, dar era un om al libertății, ca toți moții de altfel, un nume din cei mulți, cât cucuruzul brazilor, dar nu unul oarecare, ci acel pe care istoria noastră l-a asociat, deopotrivă, cu înțelepciunea, demnitatea, toleranța, curajul și jertfa de sine, pe care un scriitor albaiulean l-a numit atât de plastic "soarele trudit al românilor de pretutindeni".

Prin Avram Iancu vorbeau suferințele, dorințele, durerile, poverile și umilințele unui neam, dar și paloșul lui Mihai Viteazu și lancea lui Horea, steagul și gloria Revoluției de la 1848-1849. El avea să stea în fața dușmanilor neclintit ca granitul munților săi, pentru că unicul dor al vieții sale a fost să-și vadă națiunea fericită, pentru că el a jurat că vor susține împreună națiunea română pe calea cea dreaptă și legitimă și o va apăra cu toate puterile sale contra oricăror atacuri și asupriri și nu va lucra niciodată contra drepturilor și intereselor națiunii române, precum libertatea, egalitatea și fraternitatea și va respecta toate națiunile ardelene, neîncercând să asuprească pe nimeni, conlucrând, după putință, la desființarea iobăgiei, la propășirea dreptății și înaintarea binelui umanității și a jurat: "așa să-mi ajute Dumnezeu".

Cât de acute și încărcate de înțelepciune sunt aceste cuvinte domnilor parlamentari! Și el, marele Iancu, crai luminat al munților, s-a străduit să transpună în viață un larg program de reforme în care elementele sociale, naționale și liberale nu pot fi despărțite: abolirea completă a iobăgiei, fără compensații pentru moșieri; abordarea deplinelor libertăți politice și egalități tuturor din Transilvania, fără deosebire de limba pe care o vorbeau, pentru că devenise acel tribun nobil, strălucitor, poetic și înflăcărat, sufletul tinerimii române, trădat, mai târziu, de împărat și de îmbrățișarea plină de sânge a celor două imperii, habsburgic și țarist, aceleași mâini care au vrut să-i murdărească...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 10 secunde.

 
 

Domnul Neculai Popa:

...ființa cu o medalie pe care a refuzat-o, pentru că mai întâi trebuie răsplătit poporul pentru vitejia și sacrificiile sale.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avram Iancu și-a vărsat sângele întru libertate cea asuprită. Pe noi, spunea el, ne-a răsculat nerecunoașterea naționalității politice, tiraniile și barbariile conservatorilor și aristocraților transilvăneni unguri.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit timpul!

 
 

Domnul Neculai Popa:

Firea ne-a așezat în una patrie ca, împreună să asudăm, cultivând-o și împreună să gustăm și să sugem dulceața fructelor ei. Așa gândea Iancu, adresându-se maghiarilor care, la rândul lor, au lăsat pe câmpurile de bătălie morți și răniți, cotropiți în cisma imperiilor. Văd că sunt...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit, ați ajuns la 4 minute.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Deci, este momentul să se ridice la Alba Iulia un monument al lui Avram Iancu...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă opriți!

 
 

Domnul Neculai Popa:

Numai o secundă, domnule președinte.

Un monument al lui Avram Iancu, expresia copleșitoarei lui biografii și demnități într-un concurs național deschis tuturor creatorilor de artă. Istoria ne-o cere, Iancu o merită din plin, pentru că el, prin luptă și jertfă, a reamintit lumii că noi, românii, suntem oameni ai libertății și așa vom rămâne în vecii vecilor.

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Bălăeț - atenționare asupra a ceea ce putem numi dezastrul cultural de la Târgu Jiu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără. Este aici? Nu este. Domnul deputat Lazăr Lădariu este. Bun.

O să vă rog să respectați cele 3 minute.

 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Ca gorjan, consider de datoria mea să trag un semnal de alarmă pentru ceea ce putem numi drept dezastrul cultural de la Târgu Jiu.

De peste un an de zile, Coloana Infinitului, celebra capodoperă a artelor plastice universale, realizată de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, a fost scoasă din circuitul cultural și turistic al țării. La discuțiile despre buget pe anul 1997, am atras atenția asupra faptului că uluitoarele romburi ale coloanei zac la pământ și că era necesară nominalizarea, prin buget, a unei sume pentru repunerea lor, cât mai urgentă, pe stâlpul de oțel care le susține.

Aflăm, cu stupoare, că, în loc să se ia măsuri în acest sens de către Ministerul Culturii, acest minister cere acum Primăriei municipiului Târgu Jiu să-și dea acordul pentru înlocuirea stâlpului de oțel existent cu altul nou, din oțel inoxidabil. Am citit și eu în biroul domnului Nanu, primarul Târgu Jiului, această adresă uluitoare a Direcției monumentelor istorice, aprobată chiar de domnul ministru Ion Caramitru. În cuprinsul adresei respective nu există nici un fel de motivație asupra propunerii de înlocuire a stâlpului coloanei, ca și cum ar fi vorba de un capriciu al domnilor birocrați de la București care, ni se spune, în unele adrese către forurile locale, au greșit până și județul în care se află Coloana Infinitului.

Numai luând în considerare existența unor astfel de birocrați, - ca să nu le spunem altfel, spre a înlătura suspiciunile și bănuielile de rele intenții - am putea găsi explicația acestei nenorocite inițiative de înlocuire a stâlpului Coloanei infinite, ceea ce este o abatere extrem de gravă de la principiul restaurării, care este singura rațiune a intervenției ulterioare în cuprinsul unei opere de artă sau de valoare patrimonial-culturală.

Orice om de bun simț și cu o cultură cât de cât elementară știe că principiul restaurării cere, impune în mod categoric conservarea, prin toate mijloacele, a originalului, chiar în materia în care el a fost gândit și nicidecum înlocuirea acestuia. Ce se va putea spune despre Coloana Infinitului, după ce stâlpul care o susține va fi tăiat sau dinamitat din fundamentul său de beton armat? Orice, numai a lui Brâncuș, sculptorul și gânditorul de valoare mondială nu va mai fi și a inginerilor care l-au ajutat să-și pună...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 30 de secunde.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

proiectul său grandios în aplicare.

Domnule președinte,

Să știți că este vorba de Coloana Infinitului!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu contează, 30 de secunde.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Dumneavoastră puteți să spuneți orice. Cerem ca să se respecte aceste...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți foarte amabil.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

Mai ești și obraznic.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nici Turnul Pissei, cel înclinat și nici Turnul Eiffel, cel cu milioanele sale de șuruburi, și nici Columna lui Traian, cu cei aproape 2.000 de ani, nu au fost și nu sunt înlocuite cu nimic din materia lor originară, ci doar întreținute și restaurate în chestiunile de amănunt și de fațadă.

Cerem deputaților de Gorj să se implice mai mult în găsirea celor mai bune soluții pentru... (se întrerupe microfonul).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, îmi pare foarte rău, a expirat timpul.

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

...realizarea atitudinii normale. Bine, vă mulțumim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, v-am anunțat să vă concentrați luările la cuvânt, voi proceda în mod corespunzător. Nu se poate! Este vorba de timpul colegilor noștri.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dacă termina mai devreme?!...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Doresc un drept la replică.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult. V-am tăiat microfonul. Ca atare, nu vă dau nici drept la replică, nu aveți drept la replică într-o chestiune procedurală, care este foarte clar. Domnul Lazăr Lădariu, vă rog frumos, poftiți la microfon!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț ( de la tribună, fără microfon):

Vreau să vă spun următorul lucru: "Patul lui Procust" nu aveți voie să-l aplicați în Parlamentul României!

 
Lazăr Lădariu - prezentarea Apelului Forumului Civic Național Român către Parlamentul României în problema Tratatului dintre România și Ucraina;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftiți vă rog la microfon. Se pregătește domnul Vetișanu.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numeroase cadre didactice din institute de învățământ superior și cercetare, personalități ale vieții culturale și artistice din întreaga Românie, cărora li s-au alăturat și organizații ale românilor din afara granițelor, cu precădere din Statele Unite ale Americii și Canada, constituite într-un forum civic național, consideră că este inacceptabil ca intrarea europeană a țării noastre să se facă cu prețul rușinos al instituirii dreptului Ucrainei asupra teritoriilor românești, a moșiei celei ștefane, anexată de fosta Uniune Sovietică. Cenzurată pe diverse canale pentru punctele de vedere critice la adresa Tratatului, floarea intelectualității românești, care consideră această atitudine fermă drept o dovadă elementară de demnitate națională și de responsabilitate față de destinul istoric al națiunii române, cere opiniei publice să nu accepte nici o acțiune politică sau diplomatică prin care includerea teritoriilor românești pentru totdeauna în granițele Ucrainei să poată căpăta o bază juridică, nici o validare a vreunui document care ar putea compromite pe viitor refacerea unității național-teritoriale a românilor.

Sunt împuternicit să prezint azi, aici următorul apel al Forumului Civic Național Român către Parlamentul României în problema Tratatului dintre România și Ucraina.

"Oamenii de știință și cultură din diferite centre universitare, grupați în Forumul Civic Național Român, semnatari ai Declarațiilor-Apel adresate opiniei publice în privința tratatului cu Ucraina, în urma unor dezbateri ample și responsabile, înaintăm Parlamentului României următorul Apel:

Conderăm că:

1. Până în prezent, Ucraina nu are nici un titlu de suveranitate valabil din punctul de vedere al dreptului internațional asupra nordului Bucovinei, sudului Basarabiei, ținutului Herța, insulelor de pe brațul Chilia, Insulei Șerpilor și a Platoului Continental aferent al Mării Negre.

2. Pentru prima dată, un guvern ales democratic al României recunoaște, în totală libertate de exprimare, printr-un document oficial, includerea teritoriilor mai sus amintite în frontierele Ucrainei.

3. Forma actuală a tratatului este una capitulardă, decurgând dintr-o politică externă greșită, care a imprimat o linie pasivă și defetistă negocierilor cu Ucraina. Ea se bazează pe interpretarea unilaterală, în folosul Ucrainei, a actului final de la Helsinki.

4. Validarea formei actuale a tratatului cu Ucraina aduce grave prjudicii demnității naționale și intereselor strategice ale neamului românesc.

Cu deplină încredere în loialitatea parlamentarilor noștri față de națiunea română,

    • Cerem Parlamentului României să nu ratifice tratatul cu Ucraina în actuala lui formă și să solicite guvernului rediscutarea textului tratatului în spiritul punctelor I și V, secțiunea A din Actul Final de la Helsinki, care deschid calea unor negocieri eficiente și demne.
    • Cerem ca, pentru a asigura garanția obiectivității, votul asupra tratatului să fie secret.

Reamintim fiecăruia dintre Domniile Voastre că în momentul de față are privilegiul și imensa responsabilitate de a se pronunța într-o problemă crucială, în numele întregului neam românesc. Cerem Parlamentului României ca prin votul său să redea acestui popor încrederea în sine, curajul și demnitatea!"

Vă mulțumesc.

 
Vasile Vetișanu - câteva concluzii legate de intervențiile anterioare ale unor colegi deputați;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu că ați respectat și v-ați integrat în timpul alocat. Domnul deputat Vasile Vetișanu, se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am patru intervenții azi, dar voi fi scurt, pentru că intervențiile mele se bazează de fapt pe intervențiile altora.

Prima. Am ajuns ca biserica să promoveze ura, vrajba și neînțelegerea. Am ajuns ca intoleranța celuilalt să uite adevărul creștin, adevărul lui Isus - "Iubește pe aproapele ca pe tine însuți".

Am ajuns la poziții care amintesc de dictatura comunistă, am ajuns că proclamăm că biserica este națională și să uităm că biserica este întâi creștină, este a lui Dumnezeu și după aceea a oamenilor.

Așa se explică ofensiva dură pe care, spre tristețea noastră, a tuturor, a declanșat-o conducerea Bisericii ortodoxe române împotriva unor cerințe creștine ale greco-catolicilor, nu ale musulmanilor.

Dar, spre bucuria noastră, tot a tuturor care vom ține seama de adevărul exprimat, "iubește pe aproapele ca pe tine însuți", spre bucuria noastră a tuturor, marele creștin ortodox, înalt prea sfinția sa Corneanu, mitropolit al Banatului, a spus: Crima săvârșită de regimul comunist asupra greco-catolicilor trebuie continuată sau reparată?" Îi mulțumim și vom ține seama la votul nostru de acest adevăr.

A doua. A dat Dumnezeu ca în aceste zile să se nască o opoziție adevărată a Parlamentului, opoziția constructivă prin cuvântul unui dintre cei care fac parte din opoziție, deputatul Iosif Boda, care a spus: "Opoziția nu trebuie să mai considere actualul Guvern dușman al poporului, pentru că acest Guvern nu este al altei țări, nu avem două Românii, una pentru Guvern și una pentru opoziție". Cine are urechi de auzit, să audă.

A treia. Au apărut parlamentari incitatori în rândul minerilor din Valea Jiului, incitatori la răsturnarea ordinii de drept a țării, spre nefericirea țării. În Valea Jiului au fost chemați incitatori la rău, senatorul, încă, Corneliu Vadim Tudor și hăulitorul roșu, poetul cenaclist Adrian Păunescu.

Iată însă ce spunea fostul vicepreședinte al Partidului Socialist al Muncii, Mihai Erbașu: "Este inadmisibil ca un partid politic, oricare ar fi el, să se asocieze unui șantaj la adresa autorităților". Conducerea PSM are încă nostalgia partidului muncitoresc de mase. Tocmai de aceea a susținut revendicările aberante, fără suport economic ale minerilor, chemândul pe poetul Adrian Păunescu în Valea Jiului.

În final. La TELE 7 ABC, aseară, senatorul de Butimanu, cerșea o poză congremanului american Dole, după ce l-a așteptat în holul Senatului timp de 20 de minute. L-a așteptat în zadar, pentru că a fost refuzat, nu oricum, ci americănește, adică scurt, în numele aceluiași trecut comunist al senatorului de Butimanu, Vadim Tudor.

Vă mulțumesc.

 
Petre Naidin - analiză a situației politice și economice a țării pe traseul dintre declarație și finalizare;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Ne puneți la încercare. Tema mea se referă la aderarea la NATO. Suntem întrebați din exterior prin interior prin euro-barometru dacă iubim aderarea și românii declară, cu fermitate, că da. Ciudat, cei care au șanse mari se află la mijloc.

În țară, în schimb, părerile sunt împărțite. Înainte de admiterea în NATO și efectuarea privatizării, românii sunt stresați de prețuri, salarii, locuri de muncă și corupție, iar dacă ne ocolește primul val, părerea este că nu se întâmplă nimic - 30% - până la ceva rău -11%. Concluzia este că frenezia iubirii de geo-politică, inclusiv de piață, a factorilor decizionali poate influența patern părerile noastre și bănuiesc că la cabinetele puterilor, acest lucru se știe.

Din păcate, prestația celor care trebuie să sufere pentru noi este controversată. Suntem criticați de Fondul Monetar Internațional pentru că sacrificăm bugetul de stat cu 1,5 miliarde de dolari, pentru că vom produce elicoptere scumpe, la mijloc se află decizii corecte, interopearabilitate, aplanarea de stări conflictuale cu vecinii, armata sub control financiar.

În cealaltă extremă, o retorică grosolană, pretins a fi diplomație, cred că pune pe gânduri și citez: "Ne pare rău că suntem mărul discordiei între Europa și America". Alt citat: "Numai România poate proteja suficient interesele americanilor de zonă, fiind furnizor de securitate". Aiurea! Alt citat: "Președintele României nu a exprimat niciodată în nume propriu vreo îndoială cu privire la capacitatea României de a face față obligațiilor", de parcă 3 miliarde de dolari zac în seifurile de la Cotroceni, iar 27 de miliarde ale americanilor zac în cabinetele de la Casa Albă.

Oricum, rămâne declarația de la Constanța: "Nu se mai poate tranzacționa cu viitorul României". Altceva sforăitor!

În schimb, iubindu-se pe sine și propria capacitate de convingere, Victor Ciorbea nu poate influența în 3 minute pe secretara de stat și nu poate spăla rușinea răstălmăcirii declarației cancelarului Kohl, dacă ne simpatizează sau ne dorește la scaune la fel de egale. Văzut în America ca urmașul lui Sisif, lăudat că face treabă bună, Victor Ciorbea nu știe că totul este pentru câștig, securitatea fiind o marfă oarecare, necuprinsă în șabloane, chiar dacă reforma a reușit. Nu poți vinde pe nimic, așa cum vinde PRO-TV-ul marfa sau naivitatea românilor pentru dreptul la opinie.

Oricum până atunci, și cu aceasta închei, până la finalitatea dorințelor, Contractul cu România este mai aproape și această necesitate trebuie și finalizată.

Vă mulțumesc. Oricum, m-ați pus la grea încercare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, v-ați încadrat în timp. Doamna deputat Leonida Lari, se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

În momentul în care se aprinde și rămâne aprins (în fine, sunt niște leduri galbene acolo), când rămân aprinse, mai este jumătate de minut. Vă rog doamnă!

 
Leonida Lari Iorga - reamintirea unor priorități ale națiunii române: reîntregirea, bunăstarea, unitatea statului național român;

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

În situații critice, când revoltele oamenilor necăjiți sunt însoțite de calamități naturale, de parcă s-ar fi mâniat cerul pe noi, fără voie te gândești că în această țară s-a mers împotriva adevărului. Și pe unde o fi oare adevărul? În partea sfătuitorilor din afară, sau chiar la noi acasă? Mai degrabă la noi acasă.

Este destul să ne punem o simplă și logică întrebare: Care sunt prioritățile națiunii române? Care partide politice le respectă?

Prioritățile națiunii române sunt: reîntregirea, bunăstarea, unitatea statului național român. Prin compromisuri de durată incertă de genul Tratatului între România și Ucraina atingem aceste obiective? Firește că nu.

Partidele care și-au exprimat voința în sensul respingerii în formula actuală a acestui tratat rușinos pentru România sunt: PRM, PUNR, PDSR, precum și unul dintre partidele istorice: PNL. Un alt partid istoric, PNȚ-CD este de acord cu ratificarea tratatului, ba mai mult, a încercat să sfideze chiar și Regulamentul Parlamentului ca să-l pună în discuție. În atare momente, te întrebi: Ce ar face marii dispăruți unioniști Maniu, Mihalache, Coposu? Ar încuviința de dincolo de lume gestul politic al urmașilor lor? Ar saluta această grabă a lor de a ceda moștenirea străbună cu oamenii, vietățile, codrii, apele ei? Chiar și în ochii celor mai versați politicieni și politologi de pe mapamond, graba aceasta de a mototoli legile parlamentare, dezbaterile naționale, promise de altfel de președintele Constantinescu, pare cel puțin copilăroasă, dacă nu chiar periculoasă.

Așa au făcut binele și unirea acestei țări marii noștri înaintași? Ce să creadă românii din Bucovina și Basarabia despre frați, despre frații lor care, iarăși, îi aruncă în fântâna uitării, în ghiarele morții morale și fizice, precum a fost cândva aruncat Iosif de către frații săi. Să nu cumva să se întâmple, ca precum Iosif i-a scos pe frații săi evrei din robia Egiptului, să nu scoată și pe frații lor români din Basarabia și Bucovina din robia internațională.

O țară este un organism viu. Dacă o hăcuim dimpreună cu străinii, îl supărăm pe Dumnezeu și l-am supărat deja. (Aplauze)

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - prezentarea altor câteva fapte antiromânești;

Domnul deputat Petre Țurlea, se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt constrâns să vă prezint alte câteva fapte antiromânești. Ele ar putea fi grupate sub titlul: "Încercări de mistificare a istoriei românilor din Transilvania prin ștergerea urmelor și negarea faptelor".

1. Háromszék, care este ziar maghiar din Sfântu Gheorghe, la 19 mai 1997 reia propunerea istoricului Egyed Ákos din Cluj Napoca, de distrugere a plăcii comemorative bilingve așezate pe zidul hotelului Biassini din acest oraș, pentru că această placă menționează asasinarea de către unguri la 1848 a 40.000 de români și incendierea a 200 de sate ale acestora.

2. Tot Háromszék din 12 iunie 1997 menționează desfășurarea la Paris a unui simpozion, chiar luna aceasta, a unui simpozion cu participarea unor reprezentanți ai UDMR pentru condamnarea: "Dictatului de la Trianon ale cărui consecințe se propune a fi anulate".

3. Românii din Covasna au cerut, în ianuarie 1997, Consiliului local Sfântu Gheorghe, aprobarea pentru amplasarea unei troițe închinate memoriei eroilor și martirilor neamului. Consiliul local, deși au trecut 6 luni, refuză să ia în discuție această cerere.

4. Conform tradiției creștine, orice biserică este un lăcaș sfânt. De aceea, rânduiala strămoșească a Bisericii ortodoxe române a consfințit datoria ca pe locul unei biserici care, dintr-un motiv sau altul, dispare, să se ridice o cruce simbolizând masa altarului la care s-au oficiat sfintele taine. În localitatea Vârghiș, județul Covasna, eu fiind deputat de Covasna, a existat o biserică românească dărâmată de ocupantul hortist în 1940, așa cum s-a întâmplat cu foarte multe alte biserici românești din Transilvania.

Liga cultural creștină "Andrei Șaguna", Protopopiatul ortodox din Sfântu Gheorghe, Centrul ecleziastic de documentare "Mitropolit Nicolae Colan" au cerut Primăriei din Vârghiș avizul pentru amplasarea unei cruci pe locul fostei biserici românești. Primarul maghiar Farkas Sandor, prin adresa 292/6 iunie 1997 a dat următorul răspuns: "Nu eliberez avizul favorabil, deci nu sunt de acord", fără a da nici un motiv. Aceeași situație a fost în decembrie 1996 la Căpeni, tot județul Covasna, primăria refuzând și atunci aprobarea ridicării unei cruci pe locul unei biserici românești dărâmate de maghiari. Atunci, în 1996 totuși în frunte cu prea sfinția sa Ioan, episcop de Harghita și Covasna, încălcând interdicția UDMR-ului, am amplasat acea cruce. Vom face același lucru și acum, la Vârghiș, duminică, 29 iunie, tot în prezența episcopului de Harghita și Covasna, care nu este doar bun creștin, ci este și un foarte bun român. În caz că vom fi agresați, așa cum ni s-a promis, facem răspunzător Guvernul român pentru aceasta.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. În cazul în care rămân anumite materiale necitite integral, puteți totuși să le depuneți la steno, ca să poată să fie incluse integral în materialul care va apărea în stenogramă.

 
Mihai Hlinschi - marcarea a 57 de ani de la odiosul ultimatum din 26 iunie 1940;

Deci, domnul deputat Petru Bejinariu, se pregătește domnul deputat Marcu Tudor. Domnul deputat Bejinariu lipsește, domnul deputat Mihai Hlinschi este? Da, vă rog, poftiți! Și pe urmă domnul deputat Marcu Tudor.

 

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna aceasta se împlinesc 57 de ani de la odiosul ultimatum pe care ni l-a transmis guvernul sovietic la 26 iunie '40, prin care se cerea ca România să înapoieze, cu orice preț, Uniunii Sovietice Basarabia, să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivite cu harta alăturată. Și astfel, în disprețul normelor de drept internațional, cu aroganța specifică marilor puteri imperialiste și în totală contradicție cu dreptul etnic al României, unitatea de limbă, unitatea economică, unitatea geografică, etnică și geografică, la 28 iulie are loc invazia sovietică în Basarabia și Bucovina de nord, care reprezintă mai mult de jumătate din Moldova noastră istorică. În plus, în tendința lor hrăpăreață, sovieticii ruso-ucrainieni au intrat cu tancurile la 29 iunie 1940 în Herța, ținut care nu a fost niciodată, sub nici o formă de ocupație străină și care, la acea dată, era locuit de români 92%, evrei 7%, țigani 0,4%, germani 0,2%, fără ruși și ucrainieni, sau în orice caz în proporție, la un loc, de 0,1. La Herța, tancurile au deschis foc, omorând pe căpitanul
Boroș, doi soldați și rănind pe sublocotenentul Dragomir de la o unitate din Bacău. Deci, practic guvernul sovietic, la 28 iunie 1940, a început războiul contra României, de cotropire a unor teritorii românești, agresiune care nu s-a oprit aici, ci a continuat și după ocuparea forțată a Basarabiei, Bucovinei de nord și ținutul Herța, printr-o politică de cruntă deznaționalizare și schimbare etnică a compoziției locuitorilor din aceste teritorii, prin deportări și ucideri a zeci de mii de români, producând un cumplit genocid al poporului român din aceste teritorii.

Pentru a exemplifica această afirmație, am ales doar un singur episod din nenumărate astfel de exemple, de ordinul miilor. Astfel, la numai câteva luni de la ocupație, de groaza deportărilor și a persecuțiilor, în noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un număr de aproximativ 400 de oameni, în majoritate tineri, au hotărât să se salveze, trecând noua graniță în România. Aceștia erau: din Horeția 15, Buda 10, Osița 15, Coteni 20-25, iar restul, cam la 300 de oameni, erau din mahala, dar au fost trădați și la graniță au fost așteptați de soldații sovietici cu mitraliere. Au fost mitraliați și uciși într-o singură noapte și într-un singur loc circa 360 de români bucovineni, care au fost apoi îngropați de-a valma, în trei gropi comune, iar cei care se mai zbăteau în spasmele morții au fost uciși cu lopețile.

Acest dramatic episod, care s-a petrecut în noaptea de 6 spre 7 februarie 1941...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 10 secunde.

 
 

Domnul Mihai Hlinschi:

...la Lunca, pe Prut, în apropiere de Herța, a fost descris de către unul din cei 14 supraviețuitori, pe nume Ilie Horoșinschi, și poate fi citit în cartea Aniții Nandriși Cudla, "20 de ani în Siberia".

Noi, românii de azi și generațiile viitoare, avem datoria să nu-i uităm pe cei jertfiți și să menținem trează ideea întregirii naționale. (Aplauze)

 
Marcu Tudor - prezentarea unor propuneri care ar revitaliza producția Uzinei Mecanice Sadu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marcu Tudor, se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

 

Domnul Marcu Tudor:

Mai întâi, în afara timpului, vă mulțumesc foarte mult pentru ideea bună pe care ați avut-o de a ne permite să dăm pentru "Monitorul Oficial" materialul integral, că știm că nu avem așa de mult timp.

Și acum v-aș ruga să cronometrați, începând de acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o chestiune absolut normală, însă...

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Ca să nu ne grăbim...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... timpii, trebuie, totuși, să-i respectăm.

Vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Că, altfel, ne grăbim așa repede și nu putem să vorbim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Comisia militară a făcut, săptămâna trecută, o vizită la Uzina de produse speciale și economice din localitatea Sadu - Gorj, uzină care, în prezent, are un număr de 6.000 de salariați.

Cu toate eforturile deosebite pe care le fac conducerea uzinei, salariații acesteia și forul tutelar, RATMIL București, uzina se menține cu greu la limita existenței, chiar dacă atât la produse speciale (toate categoriile de muniție de infanterie, capse miniere, amorse pentru focoase), cât și la produsele economice (frigidere cu absorbție capacitate mică, termostate, regulatoare aragaz, lămpi de benzină și carbid), uzina este producător unic în țară. Dacă ar exista comenzi la nivelul capacităților, uzina ar mai trebui să angajeze încă 3.000 de salariați, deoarece, în prezent, aceste capacități sunt acoperite în proporție de numai 66%.

O asemenea uzină, cum, de altfel, mai sunt foarte multe în țara noastră azi, și-ar dori-o oricare țară din lume și garantez că, în multe din ele, în câteva luni s-ar găsi modalități rapide de modernizare, reconversie și retehnologizare, cu cheltuieli minime și beneficii ulterioare foarte mari. Numai în țara noastră, însă, de 7 ani bâjbâim fără perspective, fără o concepție clară de reorganizare, măcar pe plan local, dacă nu pe plan național, în ultimele 8 luni chiar așteptând, pur și simplu, minuni din afara țării, noi nefăcând nimic altceva, decât să tot căutăm să zărim lumina de la capătul tunelului, tunel care, parcă, duce într-o fundătură de mină părăsită, din adâncul pământului, unde nici măcar licuricii nu mai luminează.

În discuțiile purtate cu conducerea uzinei, reprezentanții sindicatelor au ridicat chiar problema viitorului acesteia, prin întrebări directe și simple, întrebări care sunt, de 8 luni, pe buzele tuturor muncitorilor din țară: care este programul Guvernului pentru industria țării, ce etape are, care sunt perspectivele lor, ce vor guvernanții să facă cu întreprinderile, dar cu ei, cu muncitorii, ce programe au șomerii etc. Răspunsul reprezentanților partidelor coaliției majoritare, care au fost cu mine acolo, de fapt s-a manifestat printr-o tăcere penibilă care a fost estompată, în parte, printr-o retorică fără conținut, prin care tot încearcă să iasă din încurcături, fiecare după priceperea lui, pentru că, orice ar spune domniile lor, (oameni foarte inteligenți, de altfel, și sunt convins că, în bună parte, și de bună credință) simpla lichidare, desființare, închiderea întreprinderilor construite cu atâta efort, de noi și de părinții noștri, nu este un program de renaștere a industriei, ci de distrugere deliberată a acestuia, în scopuri străine de interesele poporului român. Să nu credem, însă, că incoerența, lipsa de profesionalism, nepriceperea, amatorismul, lipsa de inițiativă, așteptarea ajutoarelor din afară, iar, în ultimă instanță, uneori, chiar reaua voință, îi caracterizează și pe conducătorii întreprinderilor, ai regiilor autonome, ai colectivelor de muncitori sau ai sindicatelor. Din contră, ei vin permanent cu soluții propuse, viabile, moderne, care pot fi ușor puse în practică de către cei care ne guvernează azi, dacă aceștia ar mai avea timp să le analizeze printre sutele și sutele de voiajuri prin țări străine, cât mai exotice și cât mai îndepărtate, dornici să profite cât mai mult, în scurtul timp cât mai sunt la guvernare, ei și familiile lor.

Astfel, Uzina Mecanică Sadu prezintă un proiect de 9 propuneri foarte corecte, dintre care unele sunt ușor de acceptat, propuneri care ar revitaliza producția întreprinderii, ar moderniza și diversifica categoriile de muniție și de capse miniere și ar ecologiza și moderniza frigiderele fabricate.

1. Astfel, se dorește definitivarea HG nr.242/20.05.1997 privind trecerea uzinei din subordinea RATMIL (Regia Autonomă de Tehnică Militară) în subordinea GIARA (Grupul Industrial al Armatei), care se va transforma, ulterior, în Arsenalul armatei, fapt acceptat de către cele două regii, deoarece paralelismul acestora în activitățile uzinei îngreunează producția.

2. De asemenea, așa cum s-a mai procedat în trecut, să se scutească de taxe vamale și TVA materialele achiziționate din import pentru producția specială, mai ales că, de cele mai multe ori, aceasta este un import de completare, în scopul producției pentru export. În multe țări se procedează astfel și în prezent pentru revigorarea exportului.

3. Acordarea de credite cu dobândă redusă pentru producția de export, volumul acestora să fie la nivelul necesarului, și nu la maxim 20% din valoarea venitului realizat în anul anterior, aceasta cu atât mai mult cu cât uzina are export important, 60% din producție, deci nu are blocaj intern așa de mare.

4. Scutirea, în totalitate, de taxe și impozite pe teren și clădiri.

5. Paza militară a obiectivului să fie suportată de la buget, conform Legii nr.72/1997, art.14 alin.6, deoarece uzina este o întreprindere de stat, bugetară, jandarmii sunt și ei bugetari și, prin paza plătită, nu se face decât să se treacă banii, cu greu obținuți de uzină, care este bugetară, în buzunarele altei întreprinderi bugetare, plătită de la buget, pentru toate activitățile acesteia, fapt care îngreunează foarte mult retehnologizarea și modernizarea întreprinderii.

Lunar, uzina plătește 500 milioane lei pentru paza cu jandarmi, ajungând, deci, anual, la 6 miliarde de lei plătiți la stat, în pofida faptului că nu uzina dorește paza, ci statul i-o impune, deoarece este vorba de un obiectiv de interes special.

De altfel, toate întreprinderile de producție militară plătesc, pentru paza cu jandarmi, sume enorme din veniturile lor, dându-și afară muncitorii și reducându-le salariile la ceilalți și neizbutind, astfel, să ducă la îndeplinire programele lor de retehnologizare.

Cu alte cuvinte, chiar statul le doreșate stagnarea, pentru a fi mai ușor lichidate.

6. Scutirea de taxe vamale și TVA pentru utilajele importate în vederea retehnologizării și trecerii la fabricație de produse NATO. Și iată că, după ce trăim cu toții această isterie colectivă cu intrarea noastră în NATO, ne tot întrebăm de ce nu ridicăm parametrii tehnicii militare fabricate în țară la nivelul cerințelor NATO Răspunsul este foarte simplu. Se dorește vinderea întreprinderilor românești la investitori străini și nu a tehnicii fabricate la export.

Uzina Mecanică Sadu nu dorește să fie vândută plocon unor cine știe ce afaceriști sărăntoci din Occident, așa cum avem, până în prezent, nenumărate exemple de investitori "strategici" care, până în prezent, au luat întreprinderi gratis și nu au investit nici 10 dolari în acestea.

Ea dorește, prin efort propriu, să importe din Franța, țară care fabrică armament modern, tip NATO, o linie de fabricație pentru muniție de infanterie, în valoare de 5 milioane de dolari, pe care îi vor plăti din surse proprii, printr-un sistem de barter, cu produse speciale exportate în terțe țări și de 5 milioane faranci francezi, pentru care au primit credit din exterior, cu garanții acordate de guvernul român. Pentru acest import tehnologic, uzina are aprobarea Guvernului cu HG nr.001086/1994. Noua linie de fabricație va produce muniție de infanterie de tip NATO, cu 60% costuri reduse față de cea veche.

Taxele vamale și TVA, pe care ar trebui să le plătească pentru acest import, se ridică la 25 miliarde lei și pentru această sumă se dorește intervenția la Guvern, ca să nu se plătească, deoarece efortul lor financiar este și așa foarte mare.

Toate țările din lume, în momente dificile, când se trece la alt sistem al economiei, au procedat la facilități pentru modernizarea industriei, care vor fi recuperate ulterior, prin exportul mărit în noile condiții.

Nu se poate trăi la infinit numai din taxe, vămi, impozite, accize, dări, amenzi etc. Mai trebuie privit și în viitor, trebuie înțeles, de fapt, că aceste facilități sunt ca o investiție ale cărei rezultate ulterioare vor fi benefice atât în plan economic, cât și social. La urma urmei, chiar aceasta se dorește, prin prea mult trâmbițata perioadă de tranziție spre o economie modernă.

Vă mulțumesc.

 
Mihai Dorin Drecin - despre intenția UDMR de a pregăti o structură paralelă cu administrația românească.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Drecin. Se pregătește domnul deputat Alexandru Ionescu. Este aici? Nu.

Domnul deputat Petru Bejinariu a apărut? Nu.

Deci se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

Vă rog.

 

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Veți spune că prezentarea, aproape săptămână de săptămână, a unor fapte pe care UDMR le realizează, le gândește din timp, aplicând cunoscuta lor politică pas cu pas, sunt o mostră a intoleranței unor partide românești și în speță din actuala opoziție. Nici pe departe nu acceptăm această acuză, deoarece, iată, ceea ce reușim să aflăm ne îngrijorează tot mai mult. Despre ce este vorba: de o bună bucată de vreme, reprezentanți ai UDMR-ului monitorizează, într-o manieră proprie, cazurile de studenți maghiari din Transilvania, care au studiat și studiază la diferite universități din Ungaria, atât cei care sunt pregătiți ca profesori, cât și cei care sunt pregătiți în științe politice, în administrație, juriști.

Ce urmărește, prin aceasta, UDMR-ul? Urmărește ca să-și pregătească acea structură paralelă cu administrația românească, structură care va prelua conducerea administrativă în unele județe ale Transilvaniei, la momentul potrivit, când conjunctura internațională le va fi favorabilă.

Tot în cadrul acestei politici "a pașilor mărunți", am aflat că acea universitate maghiară din Oradea, care este pregătită de vreun an și ceva, a cerut Ministerului Învățământului nu mai puțin de 14 specializări, dorind, în felul acesta, să "concureze" Universitatea de stat din Oradea.

UDMR este un partid pragmatic, știe ce vrea și, profitând de bunătatea noastră, să nu spun de prostia noastră sau a unora dintre noi, iată că, încetul cu încetul, apropie momentul în care...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți 10 secunde.

 
 

Domnul Mihai Dorin Drecin:

...prin spulberarea granițelor țării, să realizeze visul din perioada interbelică, și chiar din perioada comunistă, a destrămării României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Se pregătește domnul deputat Romulus Raicu. Domnul deputat Nicolae Ionescu. Nu este. Domnul deputat Romulus Raicu. Nu este. Domnul deputat Valeriu Tabără. Nu este. Domnul deputat Petru Bejinariu. Nu este. Domnul deputat Alexandru Ionescu. Nu este.

Practic, înseamnă că s-au încheiat, conform Regulamentului, intervențiile noastre.

La 9,30, continuăm cu ordinea noastră normală de zi și vom începe cu dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.

 
 

- Pauză-

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 9 august 2022, 10:49
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro