Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 30-06-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 1997

3. Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar, nr.18/1991.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vom lua în dezbatere în continuare inițiativele aflate pe ordinea de zi și vom continua cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991. Rămăsesem vineri, la prânz, la numărul curent 97 din raportul comisiei sesizate în fond.

Deci, la numărul curent 97, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați, dacă sunt. 15.

Abțineri? Vă rog să numărați. 39.

Vă mulțumesc.

A fost adoptat cu majoritatea cerută de Regulament.

Numărul curent 98. Intervenții?

Vă rog. Domnul deputat Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

La acest articol, 98, se vorbește mult de constituirile dreptului de proprietate, actele de constituire și așa mai departe. Nu am de spus mare lucru în legătură cu acest articol, ci cuvântul acesta "constituire" mă determină să spun câteva cuvinte în fața dumneavoastră.

În actualul proiect de lege de modificare a Legii nr.18, se vorbește mereu de reconstituiri. Vinerea trecută, înainte de încheierea lucrări acestei Camere, am încercat să iau cuvântul, să fac câteva observații pe marginea acestui concept de constituire. Am renunțat atunci, că era târziu și am înțeles că trebuie să plecăm acasă. Dați-mi voie să vă răpesc două-trei minute în legătură cu această chestiune astăzi.

Știm cu toții, stimați colegi, și când spun asta nu mă refer numai la noi, parlamentarii, ci la toți cetățenii acestei țări, că Legea fondului funciar, adică Legea pământului, nu este o lege oarecare. Eu aș îndrăzni să spun că ea nu se compară cu nici o altă lege, măcar prin două aspecte: prin importanța domeniului pe care-l reglementează și care este acest pământ pe care viețuim cu toții și care ne hrănește pe toți, ba chiar ne și suportă pe toți. Și, în al doilea rând, prin interesele pe care le antrenează și implicit prin pasiunile, inclusiv politice, pe care le stârnește.

Pasiunile pe care le-a stârnit aici, în Parlament, această lege, discuțiile aprinse, ciocnirile de interese, amendamentele numeroase și celelalte componente ale spectacolului nostru din această sală, sunt, de fapt, un ecou și o reflectare în mic a marii realități care este situația funciară actuală a României.

Chiar și discuțiile îndelungate care au avut loc în cadrul coaliției majoritate pe această temă, și nu mai este un secret pentru nimeni că aceste discuții nu au fost întotdeauna armonioase, au fost un reflex și un ecou al diverselor curente de opinie care agită marele electorat în problema pământului. Ba, chiar unele ziare au scris, iar unii dintre colegii noștri din această sală au sperat, că însăși alianța noastră, cea aflată la guvernare, se va sparge din această cauză. Îmi face plăcere să dezamăgesc și pe unii și pe alții și să le spun că niciodată nu a existat acest pericol. Iar dacă unii critică actuala guvernare, înscenând fel de fel de argumente și neîmpliniri, eu nu am să le răspund decât invitându-i să parafrazeze pentru actuala guvernare celebra definiție a democrației dată de un politolog mai șugubăț: "Democrația este cel mai prost sistem politic, cu excepția tuturor celorlalți".

Și acum, vreau să revin la obiect. Noi, Partidul Democrat, am sprijinit, după cum ați văzut, am votat, cu unele observații, și vom vota până la capăt acest proiect de lege. Vom susține ferm și în fazele ulterioare principiile enunțate în declarația domnului Vilău, cea pe care a formulat-o el acum două zile.

Toate aceste principii, suficient de generale, dar care se referă doar la pământ, sunt, de fapt, consecințele unor principii și mai generale, în jurul cărora s-au unit partidele din coaliția guvernamentală: principiilor caracterului sfânt al proprietății, principiilor reparației istorice, principiilor restitutium în integrum sau o justă despăgubire, precum și unele din exigențele structurilor europene și altele, și, în sfârșit, marele principiu al dreptății, în general.

Repet: cu aceste principii am fost și suntem întru totul de acord și noi, cei din Partidul Democrat. Sunt principii nobile, generoase, fără de care nu poate funcționa o societate democratică, cum îndrăznesc eu să afirm că este societatea românească actuală. Dar noi mai adăugăm un principiu ....

O voce din sală:

Lăsați declarațiile!

Domnul Mihai Baciu:

Nu-i declarație. Am apucătura civilizată să ascult cu atenție pe toată lumea. Și vă cer doar două minute să mă ascultați și pe mine.

Mai adăugăm un principiu, fără de care celelalte, amintite mai sus, rămân doar la nivelul rațiunii pure al moralei și politologiei pure. Sau, dacă doriți, rămân simple deziderate. Este vorba de principiul aplicării celorlalte principii la condițiile sociale existente, la realitatea socială de azi a României, care modelează orice principiu. Sau, dacă ea, această realitate nu este luată în seamă, principiul însuși poate deveni vorbă goală. Astfel încât eu cred că nici un principiu, oricât de nobil ar fi și de generos, nu poate fi aplicat ca o matriță, sau ca un pat al lui Procust. Eu cred că patul trebuie construit după om, și nu tăiat sau întins omul după lungimea invariabilă a patului.

De aceea, Partidul Democrat a insistat ca amendarea Legii nr.18 să se facă în două etape, și acesta este răspunsul pentru cei care s-au mirat că o lege poate să fie corectată în două etape.

Aș adăuga că atunci când realitatea este mai puternică decât omul, iar realitatea socială este mai puternică decât orice om, o lege care s-o reglementeze satisfăcător se poate elabora în oricâte etape este nevoie. (Rumoare)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnule Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Și aici revin la miezul problemei și cu asta termin. Proiectul de lege pe care-l votăm s-a referit mereu la reconstituiri de proprietate, adică doar la cei care au avut pământ. Referiri în Legea nr.18 la cei care n-au avut pământ, deci la constituiri, devin, în lumina noii legi, lipsite de substanță. Unii deputați ai Opoziției au cerut, sub formă de amendament și prevederi privind constituirile de proprietate, care să fie acceptate în actuala Lege de amendare a Legii nr.18.

Eu am fost de acord cu inițiatorii că este bine să vorbim deocamdată doar de reconstituiri, din două motive:

1. Nu avem încă, așa cum spun matematicienii, o definiție clară a mulțimii celor care ar avea dreptul să facă cerere de constituire.

2. Știu, însă, că mulțimea acestora este destul de mare, iar cererile lor ar fi înecat, pur și simplu, primăriile și comisiile de fond funciar, cu o cantitate de hârtie care ar fi amânat foarte mult împlinirea primei etape a amendării Legii nr.18.

Partidul Democrat este un partid social democrat, cu un ochi se uită la economia de piață, la competență, concurență, individualitate, iar cu celălalt la categoriile defavorizate, la protecția socială a celor mulți și necăjiți.

De aceea, în procolul încheiat cu partenerii noștri de majoritate parlamentară și guvernare am adăugat un punct special care prevede că la reconstituirea efectivă a proprietăților funciare se vor avea în vedere familiile tinere și specialiștii din mediul rural.

Accentuez asupra faptului că nu vom ceda sub nici o formă când va fi vorba de aplicarea acestei prevederi, nici o presiune nu ne va face să abdicăm de la linia noastră social-democrată, conținută în această prevedere.

În consecință, vom da o definiție cât mai largă sintagmei "familiile tinere și specialiștii din mediul rural", încât să fie cuprinși toți cei care au domiciliul stabil la țară, de la țăranii fără pământ la agronomi, veterinari, zootehniști, până la educatori, învățători, profesori și alții și care nu au nici o palmă de pământ. Și dacă se va găsi pământ să se reconstituie proprietățile până la 50 de ha, atunci, în mod obligatoriu, trebuie să se găsească și un hectar, de exemplu, pentru cei care nu au deloc.

În caz de necesitate, trebuie reduse proporțional reconstituirile; dacă s-a putut face acest lucru, atunci când s-au reconstituit proprietățile, până la limita maximă de 10 ha, cu atât mai ușor se va putea face acum când vorbim de 50 de ha.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Baciu:

Nu, încă nu-mi mulțumiți. (Râsete.)

Marțea trecută, domnul Vasile Lupu a recitat foarte frumos două strofe dintr-o cunoscută poezie care-i îndemna pe Gheorghe și Ion să se ridice împotriva nedreptății. Numai că domnul Vasile Lupu se gândea doar la Ion și Gheorghe care au avut pământ. Dar dacă le dăm pământ numai lui Ion și Gheorghe care au avut, iar lui Ion și Gheorghe care n-au avut, nu le dăm deloc, atunci s-ar putea ca domnul Lupu să regrete că citește poezie socială în Parlament, pentru că s-ar putea că Ion și Gheorghe, cei fără pământ, să ia poezia în serios sau să creadă că e un manifest electoral și chiar să se ridice. Și, sunt foarte mulți aceștia. Cu aceasta am încheiat.... (Aplauze din partea Opoziției) ... și vă îndemn că dacă dăm pământ bisericii, și facem foarte bine, să ne gândim și la învățătura creștinească care ne spune că până la urmă toți suntem fiii lui Dumnezeu și toți avem dreptul la o bucățică de pământ sub soare. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

La nr.crt.98 aveți vreo intervenție? Nu.

Dacă sunt intervenții. Domnule deputat Lupu, vă rog.O să vă rog să vă aranjați într-un fel microfoanele, pentru că se aud foarte prost. Rog să păstrați liniștea în sală, ca să se audă totuși ce se vorbește de la tribună și de la mocrofoane, pentru că instalația de sonorizare are astăzi o defecțiune. Este prost reglată.

Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Să încercăm să depășim aceste două manifestări ciudat din care nu am înțeles mare lucru, și să intrăm în dezbaterea textului legii. La pct.98, art.III s-au strecurat două erori de dactilografiere. Nu le-am sesizat până acum. Deci la lit. a) este vorba de actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri. Cu alte cuvinte, dacă nu ai avut pământ, nu aveai cum beneficia de reconstituire și sunt cu miile, cu zeci de mii asemenea cazuri în țară.

A doua situație: dacă nu făceai parte din categoria persoanelor îndrituite de lege a beneficia de constituiri de proprietate, cum ai primit pământul? Iarăși foarte scurt, dau exemplul Iașiului, unde aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991 a început cu 350 de constituiri de proprietate în favoarea unor persoane care nu aveau drepturi la constituire, potrivit legii, din domeniul public sau din terenurile societăților cu capital de stat. La această categorie se referă art.a) și, ca atare, vă rog să rețineți această corectură.

De asemenea, la lit.c) este la fel vorba de ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Lupu, lit.b) nu mai apare în textul comisiei... Deci lit.b) este o scăpare, probabil că imediat după a) aici, unde începe cu "Actele de constituire a dreptului de proprietate...".

Domnul Vasile Lupu:

Da, într-adevăr, lipsește lit.b). Deci, "Actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Este o scăpare de dactilografiere. Mai departe, vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Lit.b). Și, în continuare, la lit.c) :"Actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art.23 din lege".

Vă amintesc că, potrivit reglementării în vigoare, de constituiri de proprietate în intravilan puteau beneficia doar cei cărora li s-au atribuit terenuri în vederea construirii de locuințe. Or, de multe ori, primarii, acolo unde au vizat un teren pentru cumătrul, finul, cuscrul etc. cu interpretare, de la sine, a legii și cu o bună colaborare cu funcționarii corupți din prefectură, au făcut constituiri de proprietate cum au considerat. Sau ca să fie mai impresionant, au formulat aceste abuzuri ca reconstituiri, potrivit legislației în vigoare; terenurile din intravilan, pe care nu s-au ridicat construcții în baza normelor legale existente în vigoare, reveneau de drept foștilor proprietari, de drept, chiar fără a fi cerute și practica instanțelor de judecată este în acest sens. Poate și din cauza microfoanelor, din discursul domnului profesor Mihai Baciu, cu ocazia dezbaterilor acestui text sau cu ocazia dezbaterii legii, nu mi-a rămas clar: este vorba de constituiri sau reconstituiri ilegale. Așa cum am votat textul precedent, tot ceea ce s-a făcut legal, rămâne legal și pe veci reglementat.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la acest nr. crt.? Nu sunt. Vă voi supune, în acest caz, spre aprobare, la nr.crt.98, acest art.III cu amendamentele propuse de inițiator, și anume, la pct. a) introducerea sintagmei: "Actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri".

2. La al doilea amendaemnt, să se introducă lit.b) care a scăpat la dactilografie și la lit.c) textul să sune: "Actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în intravilanul..."

Vă supun spre aprobare acest nr.crt. cu amendamentele respective.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

Domnul Sever Meșca: (din sală)

Am avut cvorumul și adineauri, pierdem timpul. Vă rog frumos.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 47 de abțineri.

S-a adoptat și acest articol.

La nr.crt.99, dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu nu fac acum un amendament nou, nu fac decât să constat că au dispărut 4 cuvinte din finalul punctului 2, care au fost discutate și comisia poaate să confirme, "Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care jusitifcă un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun," și urmau cuvintele care au scăpat nu știu cum, "care au plenitudine de jurisdicție".

Prin urmare, vă rog respectuos, să rețineți că textul, ca să fie într-adevăr operant și ca să fie așa cum l-am discutat în comisiile comune, trebuie să aibă adăugate aceste cuvinte: "care au plenitudine de jurisdicție".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la nr.crt.99? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare ...

Da, Vă rog. Da, este o corelare cu textul anterior, care apare și la nr.crt.3, din partea comisiei, în loc de "constatate nule potrivit art.1011", este "potrivit art.III alin.1". Este o eroare de dactilografiere.

Vă supun spre aprobare nr. crt....

Da, domnul deputat Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Mie mi se pare total inutiă sintagma pe care domnul președinte Emil Popescu o aduce acestui text "...care au plenitudine de jurisdicție...", din moment ce textul este foarte imperativ. Se spune clar, "iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun". Deci ce plenitudine să mai aibă?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, din partea ministerului, domnul director Scrieciu.

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Emil Popescu.

Aș vrea să vă spun, însă, câteva cuvinte, am discutat cu câțiva dintre deputați și m-au întrebat înainte ce se întâmplă cu aceste nulități, care este consecința acestor nulități.

Pentru că suntem aici, la textul alin.2, cine le poate invoca, aș dori să vă spun câteva chestiuni legate de instituția nulităților.

Trebuie să rețineți că sunt destui juriști în sală, care cunosc nulitatea unui act juridic, se definește ca o sancțiune civilă, constând în desființarea actului care a fost întocmit cu încălcarea legii. Or, au fost foarte multe situații când, Legea fondului funciar, la care textul face trimitere, a fost încălcată. Nu este vorba de o retroactivitate a legii, este vorba de principiul retroactivității nulității, deci constatării nulității.

Nulitatea poate fi invocată, deci și cerută de persoanele pe care le-am prevăzut aici, adică de către primar, prefect și procuror și orice persoană care un interes legitim în cauză.

Care sunt efectele nulității?

Judecata, așa cum a spus domnul Emil Popescu este în plenitudine a instanței de judecată, cu toate treptele privind căile de atac, respectiv apelul și recursul, și consecința primă este aceea că actul care a fost încheiat cu încălcarea legii, cum ar fi, de exemplu, titlul de proprietate, el se constată a fi nul de instanță, când hotărârea a rămas definitivă sau irevocabilă, după caz, actul acesta, toate efectele produse cu privire la acest act, încetează. Prestațiile care s-au efectuat în legătură cu acest act, de asemenea, urmează să se restituie.

Ce se întâmlă cu situațiile în care în baza actului titlului de proprietate au avut loc înstrăinări, vânzări, cumpărări. În această situație, vânzătorul care garantează, potrivit dispozițiilor Codului civil, pe cumpărător de evicțiune totală, este obligat, în baza acestui principiu care este prevăzut în Codul civil și care este înscris sau care trebuie să fie înscris în act, să-i restituie prețul cumpărătorului.

Ca atare, toate consecințele care au decurs din încheierea unor acte nule revin la situația anterioară.

Vă mulțumesc și încă o dată precizez că sunt de acord cu amendamentul propus de domnul Emil Popescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Alte intervenții? Nu sunt.

La nr.crt. 99 la alin.2 s-a făcut un amendament de către domnul deputat Emil Popescu, introducerea acestei sintagme la sfârșit, "...care au plenitudine de jurisdicție".

Eu vă supun spre aprobare acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 34 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a adoptat introducerea acestui amendament.

Vă supun spre aprobare alin.2, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.15 voturi împotrivă.

Abțineri? 26 abțineri.

A fost adoptat alin.2.

La alin.3 există doar o modificare de dactilografie, introducerea, în loc de art.1011, art.III alin.1.

Vă supun spre aprobare alin.3 cu această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

A fost adoptat și acest alineat.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei de la nr. crt.99, în ansamblul ei, cu amendamentele respective.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 42 de abțineri.

A fost adoptat

Nr. crt.100 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați. 16 abțineri.

A fost adoptat.

Nr.crt.101. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Voturi pentru? Vă rog să numărați. 21 abțineri.

A fost adoptat.

Nr.102. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog numărați. 26 abțineri.

A fost adoptat.

Nr.crt.103. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați. 31 de abțineri.

A fost adoptat și acest nr.crt.

Nr.crt.104. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 35 de abțineri.

A fost aprobat.

Nr.crt.105. Intervenții?

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La nr.crt.105, în continuarea art.IV dorim introducerea unui nou art. numerotat V, care va avea următorul conținut: "Prin lege specială, după adoptarea legii de modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 și respectiv a stabilirii balanței fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosință sau, după caz, în proprietate, de terenuri agricole, din domeniul privat al statului, familiilor tinere și specialiștilor din mediul rural".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci, dumneavoastră doriți ca după acest articol să se introducă un articol nou, V, aveți amendamentul.

Înainte să trecem la acest articol nou, pe care îl vom dezbate când îi vine rândul, suntem la art.IV.

La art.IV dacă sunt intervenții?

Domnule deputat Lupu, vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Aici trebuia dactilografiat corespunzător pentru a distinge între alineatele 1 și 2. Alin.2 începe de la: "Prevederile alin.1 nu sunt aplicabile..."

De aceea, vă rog să supuneți votului mai întâi alin.1, pentru ca alin.2 comportă niște discuții, la care voi interveni imediat. Așadar, vă rog să supuneți votului alin.1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, deci dumneavoastră doriți niște amendamente la alin.2.

Intervenții la alin. 1, dacă mai sunt. Nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați. 29 de abțineri.

A fost adoptat primul alineat.

Alin.2, domnule deputat Lupu, vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am votat deja alin.1, pentru că multe cereri de reconstituire a proprietății au dispărut. Țăranul, în proporție de 99% din cazuri, nu a cerut dovada înregistrăii, dar această situație s-a petrecut intenționat și cu mare patimă de multe ori în cazul moștenitorilor. Fratele și-a rugat sora sau celălalt frate să-i depună cererea de reconstituire o dată cu a lui. Era interesul direct ca unul să fie decăzut din termen și n-a depus-o. Uneori, cum o comună este un spațiu mai mic și mulți sunt, multe persoane, mulți locuitori, sunt rude între ei, presiunile și influențele asupra funcționarilor din primărie au fost foarte puternice. După ce s-a făcut publicitatea asupra acestui text, al nostru, am primit vreo câteva sute de scrisori, exact pe această situație, foști moștenitori considerați decăzuți din drepturi, pentru că nu s-au adresat la timp în formularea autorităților sau pentru că li s-a pierdut cererea.

De aceea, cred că această prevedere nu este justificată și nu merită să stabilim o discriminare față de moștenitori. Este justificată partea finală a alineatului.

De aceea, eu propun ca alineatul 2 să aibă următorul conținut: "Prevederile alin.1 nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocație să solicite și, respectiv, să li se reconstituie dreptul de proprietate".

Deci este vorba de acei cetățeni exceptați printr-o dispoziție, de asemenea, discriminatorie a actualei reglementări a Legii fondului funciar de la dreptul de a beneficia de reconstituirea proprietății.

Sigur, un coleg mi-a pus întrebarea: ce se va întâmpla, ce consecințe juridice va avea, dacă terenul a fost deja împărțit între frați, sau un frate a dobândit titlu deplin? Nu-i nici o nenorocire. Comisia locală va reține dreptul de a cere, îi va da o dovadă pentru instanță, unde va cere includerea numelui celui păgubit pe titlul de proprietate și apoi, dacă între frați, moștenitori nu se înțeleg, n-au decât să se judece, dar nu este drept de a excepta această categorie de persoane de la dreptul de a cere, pe care l-am acordat altora într-o situație asemănătoare, sau mai puțin fizică decât a lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Elek Barna. Vă rog...

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia este de acord cu propunerea inițiatorului, domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Da.

Domnul deputat Decuseară.

Domnul Jean Decuseară:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș avea doar o singură întrebare. L-aș ruga pe domnul deputat Vasile Lupu să precizeze puțintel mai exact ce înseamnă "persoanele fără vocație".

Aș avea nevoie de ceva precizări cu privire la această sintagmă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul director Scrieciu, din partea ministerului.

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, Legea fondului funciar a prevăzut, în cuprinsul ei, persoanele fizice și unele persoane juridice cărora urma să li se stabilească dreptul de proprietate prin reconstituire și constituire.

Mai sunt o serie întreagă de persoane fizice, cum ar fi, de exemplu, cetățenii români cu domiciliul în străinătate și persoanele juridice de naționalitate română, deci, române, care nu au avut vocație să li se constituie sau reconstituie drept de proprietate.

Persoanele fizice, cetățeni români, cu domiciliul în străinătate, ați adoptat un text dumneavoastră, pot solicita, în prezent, să li se reconstituie..., să li se constituie drept de proprietate.

La data respectivă, când Legea fondului funciar a intrat în vigoare, aceste persoane nu aveau vocația, deci ele nu au fost decăzute din drept. Potrivit alin. 1 din lege, au fost repuse în termen persoanele fizice care aveau li se reconstituie drept de proprietate și, din diferite motive, varii motive, ele nu au acces să depună această cerere.

Deci, numai pentru aceste este valabil textul din lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți mulțumit, domnule deputat Decuseară? Da.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun spre aprobare acest al doilea alineat, în formularea făcută de domnul deputat Lupu, inițiatorul proiectului, formulare acceptată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Sunbt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 46 abțineri.

A fost adoptat cu majoritatea necesară acest al doilea alineat.

Vă supun spre aprobare art. IV, deci la nr. crt. 105 din raport, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați dacă sunt... Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 44 abțineri.

A fost adoptat deci acest art. IV, de la nr. crt. 108.

Domnul deputat Pereș a propus un amendament, introducerea unui nou articol, V, după art. IV, și a propus un text. Textul îl am aici. Ați văzut textul? Îl aveți? Da.

Domnul deputat Lupu, inițiatorul. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

De acord cu textul propus, dar cred că locul acestui text este puțin mai jos. Până atunci, am considerat că mai este necesar un nou text, pentru o bună corelare cu cele votate până în momentul de față. Și iată, următorul articol: "Persoanele fizice și persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole, ori dețin în orice mod asemenea terenuri, vor depune la secretarul consiliului local o declarație în care vor menționa: suprafața de teren atribuită, sau, respectiv, deținută efectiv, în una sau mai multe localități, iar pentru persoanele fizice și de la mai mulți autori".

Noi am votat în săptămâna trecută un text în care făceam trimitere la art. 1292 Cod Penal, pentru falsul în declarații, dar nu avem un text de aplicabilitate generală, care să instituie, așa cum am acceptat săptămâna trecută, obligația pentru toți deținătorii de terenuri agricole să declare suprafețele pe care le dețin.

La persoane juridice am spus: " ... în patrimoniu sau în administrare, ori în orice mod".

La ce am vrut să mă refer? Sunt foste gospodării de partid, care s-au privatizat pe terenurilor foștilor proprietari și, după ce au ocupat ilegal o suprafață de 100-200 hectare, s-au mai extins pe încă 30-40 de hectare, provocând tensiuni în sate.

Vă rog să acceptați acest text și după aceea rețineți susținerea mea pentru textul propus de domnul Pereș.

Iată, domnul Emil Popescu sugerează o altă formulare. Deci: "... nu vor depune", ci "... au obligația de a depune".

Corect. De acord cu dumnealui.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră propuneți un amendament nou, deci, acesta, care să aibă nr. V, și amendamentul propus de domnul deputat Pereș să intre la ce număr?

Domnul Vasile Lupu:

La nr. VI.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La nr. VI și ce urmează se renumerotează.

Comisia, sunteți de acord cu amendamentul propus? Da.

Intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare art. V, în formularea propusă de domnul deputat Lupu, cu amendamentul făcută de domnul deputat Emil Popescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Sunt 114 voturi, am refăcut cvorumul adineauri și sunt 116 voturi pentru, la acest articol.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați... Sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Deci...

Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Și la acest text, un alin. 2: "Persoanele fizice vor face declarația pe propria răspundere, iar persoanele juridice prin reprezentanții lor". Firesc. Nu?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intervenții, la acest...

Comisia! De acord?

Vă supun spre aprobare acest alin. 2 la art. V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați dacă sunt... Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 41 de abțineri.

A fost adoptat și acest alin. 2.

Acum, art. V, propus de domnul deputat Pereș, va deveni art. VI. Vă citesc amendamentul propus de dânsul: "Prin lege specială, după adoptarea Legii de modificare și completare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 și, respectiv a stabilirii balanței fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosință sau, după caz, în proprietate, de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere și specialiștilor din mediul rural".

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt... Da, vă rog...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O asemenea prevedere încă merită o completare: prin lege, s-a instituit dreptul veteranilor de război, care au fost decorați cu anumite decorații, de a beneficia de constituiri de proprietate. A venit această lege, după ce rezervele comisiilor comunale s-au cam topit și foarte mulți au rămas fără pământ, încât stau și acum pe la primării, prefecturi și așa mai departe.

Cred că aici ar trebui adăugată și categoria "veteranilor de război", care să beneficieze de constituiri de proprietate din proprietatea statului.

Dacă autorul amendamentului este de acord, eu, din partea inițiatorilor, aș susține această propunere și să vedem dacă dumneavoastră, din sală, aveți obiecțiuni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră ați propus ca în afară de "familiile tinere și specialiști", să se introducă și "veteranii de război".

Sunteți de acord? De acord. "... Veteranii de război, îndreptățiți, potrivit legii".

Deci, atunci o să fie așa: "... pe terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialiștilor din mediul rural și veteranilor de război, potrivit legii".

Domnul deputat Cristea. Vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Ideea este următoarea. Deci, există o lege cu o reglementare specială referitoare la veteranii de război. Problema reală stă în felul următor, că în legea respectivă s-a prevăzut această împroprietărire, dar, în practică, ea nu s-a realizat.

Întrebarea mea este..., sau semnul de întrebare, ca formulare: dacă ea există o dată prevăzută, cel puțin să facem trimitere, de maniera "... cazurile care n-au fost rezolvate conform Legii nr. 42", dacă nu mă înșel, "... a veteranilor de război", pentru că, altfel, vom face două prevederi, în două legi, cu același obiect de reglementare. Deci, reglementarea este făcută, practica însă este cea care ne omoară, pentru că, într-adevăr, o parte din veteranii de război n-au primit pământul, deși prin lege au acest drept.

Nu știu dacă, juridic vorbind, nu vreau să mă pronunț eu, se poate face o astfel de formulare, așa că, cei care se pricep mai bine, să încerce să o facă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

În legea prin care li s-a dat acest drept, au fost trimiși la rezervele comisiilor comunale, pentru că atunci nu se accepta ideea de a li se da din proprietatea statului.

Acum, dacă tot vom intra, cât vom intra în proprietatea statului, este firesc să fie prinși și veteranii de război, că, altfel, tot ei sunt cei care vor rămâne fără pământ. Deci rog pe domnul președinte Cristea să verifice textul legii, eu îl asigur că așa este, lege prin care, cum spuneam, au fost lăsați în grija comisiilor comunale, pentru a li se atribui, din rezerva acestor comisii, și nu din proprietatea de stat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ianculescu, vă rog.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru a nu face discriminare în mediul rural, cred că această acțiune de constituire a dreptului de proprietate, deci "constituire", s-o facem pentru toată populația din mediul rural care nu posedă pământ, aici intrând și specialiștii, intrând și inginerii și așa mai departe. Nu?

In al doilea rând, este tardiv dacă venim, peste 3 luni, cu o lege specială. Cred că, cu prilejul acestei legi, să introducem în balanța fondului funciar de acum și aceste solicitări din mediul rural, pentru toată populația care are domiciliul în mediul rural. Deci este important să fim pregătiți de-acum. De ce să așteptăm după ce expiră valabilitatea acestei legi, peste 3 luni, să facem o lege specială? Ca să facem legea specială, trebuie să avem cantitatea solicitată de pământ necesar.

Eu aș propune ca această acțiune să fie inclusă în balanța fondului funciar, cu prilejul aplicării acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu. Vă rog...

Domnul Vasile Lupu:

Această propunere, să mă ierte domnul coleg, dar depășește cele mai populiste și cele mai stângiste idei: să promiți la toți pământ, să nu rămână nici unul fără pământ. "Omul și pogonul", cum ziceau unii odată... Și cârciumarii, polițiștii, magistrații, toți care or fi pe acolo să aibă o bucată de pământ. Nu se poate, domnule deputat. Nu se poate.

Prin legea actuală s-a promis multor categorii sociale pământ, s-a semănat confuzie, au beneficiat cei cu poziții sociale mai sigure, au beneficiat oamenii influenți care n-au avut dreptul, și cei săraci, așa, pe care-i tot invocați dumneavoastră, au rămas "cu ochii la stele".

Iar, dacă noi venim acum și spunem că "... toți locuitorii au dreptul la pământ", până la legea nouă vor mai apărea sute de mii de buletine din comune, toți care sunt pe la oraș și taie frunze la câini, vor apărea ca locuitori ai satelor.

Să fim serioși, domnule deputat!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vitcu.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce spunea inițiatorul, și anume domnul deputat Lupu, este foarte adevărat, în legătură cu veteranii de război.

Într-o discuție avută săptămâna aceasta cu veteranii de război din Județul Suceava, s-a făcut următorul amendament, și anume: în categoria aceasta să intre și văduvele veteranilor de război. Veteranii de război sunt relativ în număr restrâns, precum și numărul văduvelor.

Deci, la "veteranii de război" să se adauge "și văduvele veteranilor de război".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog. Vă rog frumos, poftiți.

O să vă rog să vă prezentați.

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnul deputat Lupu, inițiatorul acestui proiect de lege, unul dintre inițiatori, spunea că nu se pot face acte de constituire a ceea ce a propus domnul Ianculescu, nu poate fi trecut în acest proiect de lege.

Eu vreau să vă citesc din "Contractul cu România", pct. 2: "În 200 de zile, se va supune Parlamentului un set de legi potrivit cărora fostele moșii, devenite I.A.S.-uri sau gospodării de partid, rămase în proprietatea statului, vor fi împărțite cu prioritate...", deci, subliniez, "... cu prioritate, familiilor cu mulți copii, tinerilor țărani lipsiți de pământ, tinerilor dispuși să devină fermieri, specialiștilor din domeniu stabiliți la sat și altor persoane îndreptățite". (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristea, președintele comisiei. Urmează domnul deputat Stanciu. Vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc.

Voiam să-i spun colegului meu că sunt absolut de acord și să invit opoziția să voteze legea cu care vom veni în Parlament, de desființare a I.A.S.-urilor și de împărțire a întregului pământ proprietarilor, pentru că, până acum, tot votați împotriva a ceea ce noi facem aici, spunând că nu-i pământ și dacă nu-i pământ nu putem să luăm de la stat.

Sunt de acord, domnule. Sigur că da. Să împărțim și să dăm, într-adevăr, pământul acesta, desființând I.A.S.-urile, la propunerea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stanciu. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor inițiatori,

Domnule președinte,

Aud ceva..., care mă perturbă, nu știu ce este...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vorbiți la microfon. Nu v-am tăiat cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, probabil cum vă amintiți și dumneavoastră, cum își amintește și stimatul nostru coleg, deputat Lupu. în "Contractul cu România" se specifică, cred că la pct. 3 sau 4 (comentarii în sală)...

Domnule președinte,

Domnul Lupu nu mă ascultă...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Lupu,

Vă rog frumos să-l ascultați pe domnul deputat Stanciu...

Domnule deputat Cristea,

Vă rog frumos să-l lăsați pe domnul deputat Lupu să fie atent la... Vă rog...

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, repet, așa cum vă amintiți și dumneavoastră, și domnul deputat Lupu, inițiatorul legii, în "Contractul cu România" la pct. 3 sau pct. 4, se specifică clar că "...se va da o anumită suprafață de teren specialiștilor care lucrează la sate".

De asemenea, prin legea pe care dumneavoastră ați avut amabilitatea să o conduceți și s-o scoateți la suprafață, Legea personalului didactic, s-a precizat clar că se dă între 0,1 și 1 ha. de teren.

Având în vedere că la discutarea articolului respectiv, colegul nostru, domnul deputat Lupu, a precizat că nu putem pune în mod imperativ: "... se dă 0,1 până la 1 ha.", ci "... poate să primească între 0,1 și 1 ha., "deoarece nu este suprafața respectivă, a se vedea stenograma, solicit colegului Lupu să prevadă în mod expres categoria "personal didactic", care să solicite și dânșii, în acest moment, suprafața respectivă, deoarece Legea personalului didactic este lege organică și prevede obligativitatea, în acest moment, să li se dea între 0,1 și 1 ha.

Deci, bilanțul care se va face și despre care s-a vorbit aici, trebuie în mod obligatoriu, în baza existenței unei legi organice deja votate, și care va fi promulgată, probabil, săptămâna aceasta, să prevadă acest lucru.

Domnul Alexandru Albu (din sală):

Este între 0,5 și 1 ha.!

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, este între 0,1 și 1 ha.

La Senat a ieșit cu...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

S-a votat Statutului cadrului didactic.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

A personalului didactic!

Domnul Vasile Lupu:

... a personalului didactic.

Eu sunt de acord să trimitem la Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război și la Legea reglementând Statutul personalului didactic. Aceasta este ideea, dar trebuie o formulare precisă, tehnică, pe care o lăsăm în sarcina Departamentului tehnic-legislativ și o vom opera imediat și, într-adevăr, m-a sesizat un coleg, și are dreptate, deci rămân cei care nu au primit, unii au primit, cel puțin din veteranii de război, care încă nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 44/1994 și Legii pentru aprobarea Statutului personalului didactic.

De acord, da? Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, propunerea dumneavoastră... Vă rog să o repetați, încă o dată.

Domnule deputat Lupu, sunteți amabil!

Domnule deputat Lupu, vă rog să veniți un pic!

Deci, vă rog, domnule deputat Lupu să stabiliți cu comisia textul final ca să-l supun spre aprobare.

Până când se definitivează textul acesta ca să-l supun spre aprobare, trec la nr.crt. 106, în care comisia a propus eliminarea textului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați.

48 de abțineri.

A fost adoptat.

Nr. crt. 107. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați. 44

A fost adoptat.

Nr. crt. 108. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog numărați. 45.

A fost adoptat.

Nr. crt. 109. Intervenții? Da, vă rog.

Domnul deputat Putin. Vă rog.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Mie mi se pare că cel puțin partea a doua de la acest articol, și anume cea care se referă la modificările ulterioare și cele aduse prin prezenta lege, se vor republica "dându-se capitolelor și articolelor o nouă numerotare", este inutilă. Pentru că, indiscutabil că orice proiect de lege, potrivit Constituției, este obligatoriu să se publice în Monitorul Oficial și, de asemenea, numerotarea se va da în momentul când se publică. Deci, practic, este un articol inutil.

Este cu totul altceva dacă se trecea că se va publica în Monitorul Oficial la o anumită dată. Pentru că orice proiect de lege este obligatoriu să se publice. Deci, este inutilă această inserare în text.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat aici de domnul deputat Putin...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat aici de domnul Putin, pentru că sunt două probleme cu totul distincte. Una este publicarea legii, aceasta care se va adopta, și alta este republicarea. Nu se poate face o republicare a unei legi dacă nu există un termen într-o lege prin care s-au adus modificările și completările.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dumneavoastră considerați că trebuie să rămână. Bun.

Vă voi supoune spre aprobare de la nr.crt. 109 art. V, care prin renumerotare va avea alt număr, probabil VII, dacă nu mă înșel, la care nu s-a cerut nici un fel de intervenție.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog numărați.

Vă rog, câte abțineri au fost. Vă rog să numărați. 40.

La art. VI, vă susțineți, domnule deputat Putin, vă susțineți dorința de eliminare, da?

Domnul deputat Putin a făcut propunerea de eliminare. Domnul deputat Gaspar a susținut că trebuie să rămână în forma actuală.

Eu vă supun spre aprobare, conform Regulamentului, în primul rând, propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați.

13 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Este evident că nu a putut să treacă. Nici nu mai întreb abținerile. Marea majoritate este împotrivă.

Vă supun spre aprobare articolul acesta VI, care renumerotat va deveni VIII, în forma prezentată de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Nu sunt.

Abțineri?

Deci, 6 abțineri.

A fost adoptat și acest articol care devine VIII.

Domnul deputat Lupu, ați căzut de acord asupra unui text? Vă rog să-l citiți ca să putem să vedem dacă mai sunt intervenții asupra lui. Pentru art. VII. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, iată textul. Este textul domnului Pereș Alexandru, la care s-au adăugat celelalte amendamente. "Prin lege specială, după adoptarea Legii de modificare și completare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 și respectiv a stabilirii balanței fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosință sau, după caz, în proprietate, de terenuri agricole din domeniul privat al statului și familiilor tinere, specialiștilor din mediul rural, veteranilor de război cărora nu li s-a atribuit terenuri potrivit legii nr. 44/1994, precum și personalului didactic, în condițiile Legii pentru aprobarea statutului personalului didactic."

Pentru că această lege este la promulgare, nu avem numărul ei exact și putem abilita Departamentul tehnic-legislativ să treacă numărul legii. De acord?

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îmi dați și mie textul?

La acest art. VI, dacă sunt intervenții la formularea prezentată?

Vă rog. Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi....

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog vorbiți în microfoane...!

Domnul Ioan Bivolaru:

La Legea 44, într-adevăr au fost și sunt o serie de veterani de război care nu au primit terenurile respective. Pentru a nu introduce confuzie, să se introducă sintagma "îndreptățiți". Și aș mai vrea să fac o completare. În condițiile astea, noi încercăm să aprobăm o lege care să mai corecteze o dată în plus Legea fondului funciar.

De asemenea, să introducă o stare de corecție și în ceea ce privește drepturile unor cetățeni de a primi și - cum e cazul Legii 44, deși au fost îndreptățiți să primească - nu au primit din diverse motive.

Aș ruga inițiatorul, pentru că tot a deschis acest subiect la acest articol cu veteranii de război, să încercăm cu ocazia aceasta să facem o dreptate și pentru acei veterani de război care, conform Legii 187 din '45 nu au primit terenurile, fiind îndreptățiți să le primească. Și avem cazuri suficiente încă.

Deci, aș dori, dacă se poate să adăugăm "îndreptățiți", după cum am spus, și alături de Legea 44 să atașăm și Legea 187 din '45. Repet, "îndreptățiți".

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Acceptăm primul amendament, deși textul era acoperitor în acest sens, deci de a adăuga atributul "îndreptățiți", dar nu putem să mergem la Legea 187 din '45, să stabilim cam cât mai aveau dreptul atunci de a fi împroprietăriți.

Cine ar putea găsi criteriile și persoanele indrituite? Atunci s-au întocmit niște liste, s-a făcut o statistică, s-au făcut niște documente. Pentru că vă dați seama, ar putea veni toți acum și moștenitorii de la luptători în al doilea război mondial să ceară teren.

Deci, cu acest al doilea amendament nu putem fi de acord.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Bun. Alte intervenții, dacă mai sunt?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare, în primul rând, amendamentul propus de domnul deputat Bivolaru, de introducere și a celor "îndreptățiți prin Legea 187 din 1945", amendament, însă, cu care inițiatorul nu este de acord și nici comisia de specialitate.

Deci, cine este pentru? Vă rog să numărați.

67 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 154 plus 6, 160 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile.

5 abțineri. Vă mulțumesc.

A fost respins.

Vă supun spre aprobare textul propus de domnul deputat Pereș, cu completările pe care le-a citit domnul deputat Lupu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

158 plus 8, deci, avem 164, plus domnul Lupu - 165.

Voturi împotrivă. Vă rog să numărați. 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 36.

A fost adoptat și acest art. VI.

Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 9, am stabilit termenele pentru înregistrarea cererilor la comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar, termenele de centralizare a acestor cereri la prefecturi și apoi la Guvern.

M-am consultat cu oameni din Guvern, din prefecturi, în ultimul timp, de la votarea acestui text. Termenul de 3 luni este firesc pentru depunerea cererilor. Dar, termenul de 60 de zile pentru a trimite o hârtie de la o primărie până la prefectură, este prea mare.

De asemenea, și termenul de 30 de zile de a trimite adresa de la prefectură la Guvern. Pentru că noi și în aceste condiții vom ajunge cu legea de completare în decembrie sau chiar în ianuarie. Dacă lăsăm termenul de 6 luni, vom ajunge cu legea de completare în februarie sau martie, sau ianuarie - este exclus, cer iertare - pentru că suntem în vacanță parlamentară. Și, așa, încă un an agricol va mai fi bulversat.

Am venit cu această solicitare și pentru că dezbaterea legii a întârziat. În cazul, în situația cea mai optimistă din punctul nostru de vedere, al inițiatorilor, legea ar putea fi promulgată între 20 și 30 iulie. Abia în august va fi aplicată. De aceea, domnule președinte, vă rog să supuneți votului ca termenul de la art. 9, alin. 9, de 60 de zile, să devină de 30 de zile, iar termenul de la art. 9, alin. 10, să fie nu de 30 de zile, ci de 15 zile.

Iată, vă citesc textele pentru a nu rămâne urmă de îndoială: "După expirarea termenului de 90 de zile, prevăzut la alin. 2, primarul este obligat ca în termen de 60 de zile să întocmească situația privind categoriile de persoane și terenurile agricole solicitate și balanța fondului funciar pe localitate, comună, oraș, municipiu, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii.

Inlăuntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului sub semnătură."

Acesta este textul.

Or, aici, este vorba de o categorie redusă de persoane, respectiv persoanele care au de solicitat suprafețe mai mari de 10 hectare și cei cărora li s-au rătăcit cererile. Cât privește centralizarea suprafeței din rezerva comisiei locale și suprafața proprietate de stat de pe raza comunei, lucrurile devin și mai simple.

De aceea, domnule președinte, într-o bună practică parlamentară, când pentru a scoate un text cât mai bun am acceptat să revenim asupra unor texte, vă rog să luați și această solicitare din partea inițiatorilor în considerație și să o supuneți votului.

Deci, art. 9, alin. 9 - 30 de zile și art. 9, alin. 10 - 15 zile.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

S-a referit la 91.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog, domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, iată o observație din partea domnului deputat Gaspar, pertinentă. Este vorba de art. 91.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Înainte de a trece la acest lucru, a rămas în textul legii anexa nr. 1, care anexa nr. 1 nu am trecut-o întâi la vot și pe urmă revin la articolul respectiv unde doreați dumneavoastră să facem niște amendamente.

Deci, la anexa nr. 1, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru! Vă rog frumos să stați cu mâinile în sus ca să puteți să fiți numărați! Vă rog să vă așezați în bănci ca să putem să vă numărăm ca lumea! 167.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați!

8 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 48.

A fost adoptat.

În continuare, dacă sunt intervenții la propunerile de amendamente la două alineate, deja votate de noi, ale art. 9 pct. 1, și anume: primul ca la alin. 9, termenul de 60 de zile să se reducă la 30 de zile. Sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare acest amendament nou.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 169.

Voturi împotrivă? Vă rog. 6

Abțineri, vă rog? 48.

Deci, a fost adoptată modificarea alin. 9.

La art. 91, alin. 10, s-a propus de către domnul deputat Lupu reducerea termenului de la 30 de zile la 15 zile.

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 179.

Voturi împotrivă? 26.

Abțineri, vă rog? Vă rog să numărați. 18.

A fost adoptată și acestă modificare a alin. 10 al art. 91.

Am o rugăminte. Ocupați-vă locurile în sală! Rog toate persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala de ședințe.

Fac această cerere de fiecare dată. Constat că mai există persoane care încalcă această rugăminte. Este vorba de o anumită regulă care este aplicată în toate parlamentele lumii. Persoanele care nu sunt deputați nu au ce să caute în această sală. Sunt locuri la loje, cu excepția, evident, a colegilor care sunt operatori TV și care din cauza formei sălii trebuie să ia cadrele din interiorul sălii.

Deci, în momentul de față am să vă rog să vă ocupați locurile. Voi supune aprobării dumneavoastră modul de vot. Deci, voi supune aprobării dumneavoastră modul de vot. Eu vă propun votul deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

S-a adoptat modul de vot deschis.

Vă supun, în continuare, spre aprobare, această lege, care este o lege organică, în ansamblul ei.

Cine este pentru?

Vă rog păstrați liniștea!

Sunt 174 de voturi pentru. (Aplauze puternice deputații majorității.)

Vă rog frumos!

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 53.

Abțineri? Vă rog să numărați! 17.

Acest proiect de lege a fost adoptat cu majoritatea cerută de Regulament și de Constituție. (Aplauze.)

Da, vă rog, domnul deputat Lăpușan. Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală și să ascultăm declarațiile celor care au de făcut asemenea declarații la terminarea acestui proiect important de lege.

Vă rog, domnul deputat Lăpușan.

Păstrați liniștea în sală!

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mulțumesc, domnule președinte!

Punctul de vedere al majorității Grupului parlamentar PDSR este următorul.

Proiectul acesta de lege blochează reforma funciară în România. (Vociferări. Huo! Deputații majorității.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog păstrați linișea în sală și să vă comportați în mod normal!

Domnul Alexandru Lăpușan:

Cine va mai insista pe acțiuni de punere în posesie, eliberări de titluri de proprietate, când presiunile celor care solicită, până la limita a 50 de hectare, se vor accentua până la acutizare? Era oportună modificarea Legii 18/1991 când ea are nevoie și solicită explicit încă două legi? Una, care, după efectuarea unei balanțe a fondului funciar, va stabili limitele de acordare efectivă a terenurilor și alaă care să stabilească limitele domeniului public al statului. Era nevoie de bulversarea celor peste 200.000 de litigii pe rol, deci cel puțin 400.000 de participanți, pentru care condițiile de pornire ale proceselor se modifică uneori fundamental, în condițiile actualei legi?

Legea prevede:

- restrângerea dreptului de folosință a terenurilor pentru cei 600.000 de cetățeni ce sunt în posesie și pentru care acordarea titlului de proprietate este, în contextul prezentei legi, pusă sub semnul întrebării;

- responsabilități în legătură cu veridicitatea dimensiunilor suprafețelor deținute de proprietari, când aceste operațiuni, se știe foarte clar că nu pot fi făcute decât de persoane cu pregătire în domeniu, verificate și autentificate de instituții specializate ale OCOT;

- extinderea dreptului de proprietate și la alte categorii de beneficiari - cetățeni cu domiciliul în străinătate, culte -, acum, când 68,2% din îndreptățiți au intrat în posesia titlurilor de proprietate și 75% au fost puși în posesie. Suprafețele rămase fiind limitate vor determina diminuări astfel încât vor exista persoane cu procente diferite de reducere pentru diferitele faze de aplicare a legii;

- stabilirea confuză a momentului istoric de referință pentru care se face reconstituirea, pentru unele proprietăți fiind Legea 187 din 1945, pentru altele hrisoave sau acte ale unor stăpânitori temporari ai unor ținuturi românești care, uneori, pot atrage interpretări periculoase.

Transferarea dreptului de folosință a unor suprafețe conposesorale în drepturi de proprietate va completa disfuncționalitățile, dezechilibrele, inechitățile și tensiunile între cetățenii acestei țări, încă întreagă.

Considerăm că legea aceasta va acționa în două etape: prima, în care bulversarea întregii situații rurale și acutizarea la maximum a tensiunilor sociale va culmina cu faza a doua, și anume deznodământul nefericit când se va trece în faza a treia a legii, căci a treia fază nu va mai fi niciodată!

Acestea sunt motivațiile pentru care marea majoritate a reprezentanților grupului nostru a votat împotriva legii.

Mulțumesc!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dărămuș din partea Grupului PUNR.

Vă rog frumos să aveți răbdare, să vă ocupați locurile și să-i ascultăm pe colegii noștri. Vă rog!

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Partidul Unității Naționale Române, consecvent principiilor sale de apărare a intereselor unor mase largi de cetățeni, apărător al măsurilor de dezvoltare durabilă a mediului rural românesc, afirmându-și hotărârea de sprijinire a unor măsuri de dezvoltare în România a unei clase de mijloc viabile și a unei țărănimi cu reale posibilități de dezvoltare, a avut o inițiativă de modificare a Legii 18/1991 din care, ca principale prevederi, putem enumera:

- asigurarea pentru specialiștii a 10 hectare de teren echivalent agricol;

- asigurarea școlilor din mediul rural, a liceelor cu profil agricol agro-alimentar și silvic, a unităților de învățământ superior cu profil agricol și silvic cu suprafețe de teren ca loturi de producție experimentală;

- asigurarea pentru veteranii de război a unui hectar de teren agricol și în alte județe decât județul de domiciliu și în care nu s-au găsit rezerve de teren pentru aceștia;

- asigurarea bisericilor, schiturilor și așezămintelor mânăstirești, cu suprafețe agricole și forestiere atât prin reconstituire cât și prin constituire, pentru cele nou înființate, suprafețe ce urmau să nu depășească 10 hectare;

- eliminarea inechității dintre țăranii din zona de câmpie și dealuri, care prin Legea 18/91 puteau să între în posesia a 10 hectare teren arabil, și țăranii din zona de munte cărora trebuia să li se reconstituie doar un hectar de teren cu vegetație forestieră, în loc de 10, cât era prins în proiectul nostru de lege.

Toate aceste idei generoase nu au fost luate în seamă la întocmirea și discutarea acestui proiect de lege prin care nu se urmărește realizarea a ceea ce s-a promis în campania electorală, ci doar principiul restaurației, celor ce nu au, li se va da mai mult, iar celor care nu au sau au puțin, nu li se va mai da nimic.

În acest sens citez două din prevederile Contractului cu România al CDR. Pct.2. "În 200 de zile se va supune Parlamentului un set de legi potrivit cărora fostele moșii, devenite i.a.s.-uri sau gospodării de partid, rămase în proprietatea statului, vor fi împărțite cu prioritate familiilor cu mulți copii, tinerilor țărani lipsiți de pământ, tinerilor dispuși să devină fermieri, specialiștilor din domeniu stabiliți la sat și altor persoane îndreptățite"

Pct.8. "În 200 zile se va supune Parlamentului o lege potrivit căreia tineri specialiști din agricultură, precum și învățători, medici, preoți care se stabilesc la sat, vor primi lot pentru casă, facilități pentru construcția casei și un hectar de teren agricol".

Faceți și dumneavoastră comparație între aceste prevederi și prezentul proiect de lege pe care l-am discutat și în care de constituire se vorbește la un timp viitor, greu de definit.

În privința pădurilor trebuie să arătăm faptul că am fost de acord cu restituirea a 10 hectare pădure către fiecare fost deținător și arătăm faptul că în acest fel se restituie integral pădurile pentru 97,7% dintre foștii deținători de păduri și doar 2,3% dintre aceștia au avut suprafețe peste 10 hectare de pădure. Dar și acestea trebuie restituite în momentul în care avem puse bazele aplicării regimului silvic, respectiv o legislație adecvată și unitară, cu o administrație comună, în condițiile unei proprietăți acum diversificate. Făcând altfel ne asumăm o mare responsabilitate pentru generațiile următoare. Și ca să întăresc acest fapt, arăt că I.Brătianu, în 1897, referindu-se la păduri spunea: "Pădurile sunt indispensabile pentru a asigura buna stare a țării și indiferent de natura proprietarului, când văd că acest bun este necesar și că distrugerea lui este un pericol social, atunci intervin cu puterea de stat pentru conservarea bunului".

Oare cu o astfel de conștiință civică am gândit noi acum?

Domnilor colegi,

Având în vedere faptul că prin acest proiect de lege se urmăresc doar interesele unei pături înguste de cetățeni, că nu este în concordanță cu promisiunile electorale ale CDR și, de asemenea, pentru că nu sunt apărate interesele majore ale României, PUNR a votat împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Vă rog frumos să vă ocupați locurile ca să putem să-i ascultăm pe toți colegii noștri care doresc să vorbească.

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nici o constituire sau reconstituire legală de proprietate nu va fi atinsă. O prevede textul legii și este voința politică a Guvernului României în exercițiu. De aceea, toate susținerile domnului deputat Lăpușan, în numele Grupului PDSR, le respingem cu toată fermitatea.

Liderul Grupului PUNR invocă aici ...

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Cer dreptul la replică!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, făceți declarații!

Domnul Vasile Lupu:

...inițiativa legislativă a acestui grup, pe care nu am fi acceptat-o. Ne-am arătat disponibilitatea și am acceptat zeci de amendamente de la opoziție, dar este inexplicabil faptul că un grup parlamentar a avut ministru al agriculturii în legislatura trecută, n-a acceptat ideea de modificare a Legii fondului funciar și acum a venit cu această inițiativă doar pentru a deruta și a semăna confuzie.

Votul dumneavoastră de astăzi, al majorității din Parlament a marcat cel mai important pas spre reformă, spre consolidarea statului de drept. Privatizarea, fără restituirea proprietății imobiliare, nu este posibilă. Reforma, fără aplicarea principiilor dreptului, a Constituției României în vigoare, a convențiilor internaționale reglementând dreptului omului, ratificate de România, nu există.

Vă mulțumesc pentru acest vot și pot afirma, de asemenea, că mai multe prevederi din Contractul cu România și-au găsit, până la votul final al Senatului, parțial, împlinirea. Să fie spre binele țării, al gospodarilor noștri din sate și spre punerea în legalitate a celor care au abuzat șase ani și au batjocorit legea și principiile dreptului din țara noastră.

Vă mulțumesc! (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Lăpușan, vă rog. Dreptul la replică, da?

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

În virtutea dreptului la replică, vreau să îi spun domnului Lupu că mă abțin, pentru că, oricum, n-ar înțelege! (Aplauze.)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 18 august 2022, 18:55
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro