Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 octombrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-10-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 14-10-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 octombrie 1997

7. Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 (Amânarea votului final).

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Stimați colegi,

Urmează proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985. Un document foarte cunoscut în țara noastră, ca în toată Europa.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Cât mai scurt. Domnul secretar de stat Lăpușan.

Domnul Grigore Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Referitor la raportul asupra proiectului de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, vă facem cunoscut că suntem de acord cu amendamentele propuse de către Camera Deputaților în legătură cu articolul 4, alineatul 4 și articolul 4 alineatul 5. Având în vedere acestea, sunt formulate în spiritul Constituției și Legii administrației publice locale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește. Susținem raportul prezentat.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Consider că este necesar, totuși, ca din partea comisiei să ni se explice, pentru că ni s-a prezentat aici numai formularea unui articol 2. Se folosește "instituție juridică", care până acum, cel puțin, eu n-am cunoștință că există în legislația noastră. Poate ni se explică ce înseamnă "autoritate euroregională."

Domnul Vasile Lupu:

Din partea comisiei, domnul președinte Emil Popescu are cuvântul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Și domnule Gaspar, în mod special,

Vă mărturisim că și noi la comisie am simțit așa un impact când am citit această expresie și am sperat că o să o discutăm aici în plen, pentru a vedea ce se va întâmpla cu ea!

Mai doriți ceva, domnule Gaspar?

Comisia a vrut să rezolve problema în plen. (Aplauze din partea P.D.S.R.-ului)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Aveți în față textul supus ratificării, cât și conținutul articolului unic.

Domnul deputat Gaspar a rămas nelămurit în privința formulării de "instituție juridică", larg discutată în literatura juridică, în teoria dreptului", dar neidentificată în legislația noastră.

Dacă din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Lăpușan, dorește să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, vi se cer lămuriri asupra formulării "instituție juridică" și a conceptului de "autoritate euroregională", din partea Camerei Deputaților, domnul deputat Gaspar fiind interpelatorul. Dumnealui știe, cunoaște noțiunea, dar nu îi este clar. Vă rog.

Voci din sală:

Lăsați-o la plen!

Domnul Grigore Lăpușan:

Dacă înțeleg bine, se dorește să dau explicații în legătură cu noțiunea de "autoritate județeană" sau "autoritate regională euroregiune"

În legătură cu "autoritate euroregională". În Constituție și în legislația noastră, într-adevăr, nu vorbim de "autoritate euroregională", fiindcă nu există.

Deci, avem autoritate locală, județeană, mă rog, municipală, după cum dorim să ne exprimăm. Dar nici într-un caz "autoritate euroregională".

Noi începem și acceptăm, într-adevăr, relații între județele noastre, fie în interiorul țării, fie în afară și dacă există relații cu județele din alte țări sau regiuni, într-adevăr concepem să folosim termenul de euroregiune, nici într-un caz de "unitate administrativ teritorială" sau sub alt aspect. Nu se poate crea nici o confuzie. Nu avem decât exact autoritățile prevăzute în Constituție și în legile țării.

Propunerea care s-a făcut a fost aceea de a se preciza că prin "autoritate regională" în România se înțelege "autoritate județeană", altceva nimic mai mult!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit articolului 3, alineatul 3, "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe și județe". În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au propus ca să ratificăm Carta Europeană a Autonomiei Locale, deci este vorba de autonomia locală, cu două recomandări, cu două rezerve și la articolul 2 se spune următorul lucru, în raportul comisiei: "România declară că prin noțiunea de autoritate regională, prevăzută la articolul 4, alineatele 4 și 5 din Carta Europeană, se înțelege, potrivit legislației sale în vigoare, autoritatea județeană, "a administrației publice locale". Până aici este corect.

Și acum vine partea cealaltă, care ați spus că plenul o să hotărască. Fie autoritate euroregională, după caz, conform prevederilor înțelegerilor bilaterale sau multilaterale, încheiate de autoritatea centrală, lucru care, după mine, adaugă la Constituție partea aceasta.

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul, domnule secretar.

Domnul Tiberiu Csaba Kovacs:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm aici într-o discuție care nici nu mai știm ce fel de discuție este. Am sărit peste discuțiile generale, am intrat la dicuțiile pe articole, începând cu articolul 2. Deci, nu. Atunci este foarte bine.

Vizavi de această terminologie din articolul 2, într-adevăr, nu are rost să mai întindem aici treaba, articolul din Constituție citat de domnul Gaspar, după părerea mea, este destul de clar, deci nu este cazul să introducem o altă noțiune.

Începutul acestui articol 2: "România declară...", eu cred că,...haideți să ne gândim și aici, eventual "Camera Deputaților declară", pentru că v-aș ruga să țineți seama că această ratificare s-a petrecut deja în Senatul României, Senatul României a adoptat un articol unic extrem de simplu și de elegant și nu văd de ce să nu mergem pe aceeași formulă. Dar dacă plenul va hotărî ca cineva să declare, părerea mea este că numai Camera Deputaților ar putea declara, pentru că noi nu suntem România, noi suntem o Cameră a legislativului, a Parlamentului României. Dar mie mi se pare că articolul unic adoptat de către Senat este foarte clar și nu lasă loc de nici un fel de interpretări și suspiciuni. Și eu nu înțeleg de ce să introducem în acest articol 2 aceste noțiuni pe care noi nici nu le-am definit. Sigur, domnul Gaspar îmi face semne că de ce mă adrresez dânsului? Eu de regulă încerc să vorbesc în partea aceasta a sălii, pentru că bănuiesc că în partea cealaltă a sălii sunt înțeles! Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi, mai ales cei mai vechi în acest Parlament,

Ați văzut domniile voastre că din 1993, în special, cu o veselă unanimitate s-au adoptat în Parlamentul României o mulțime de recomandări, de documente internaționale care ulterior s-au dovedit, tocmai pentru că nu le-am analizat pe îndelete, aveau foarte multe lucruri interpretabile, cum este vestita Recomandare 1201 și așa mai departe. Iată și aici un caz similar.

Se spune: "autoritate euroregională". Evident că aceasta este o autoritate suprastatală.

Aduceți-vă aminte, chiar în ultima perioadă câtă propagandă se face în jurul necesității formării acelei vestite euroregiuni carpatice. Ce autoritate va conduce acea regiune? Evident că o autoritate suprastatală.

În aceste condiții ar mai fi România un stat independent, atâta timp cât asupra unei părți din teritoriul său autoritatea se va exercita de către o forță internațională?

Este evident că adoptarea unei asemenea formule este un pas și nu este primul, un pas spre transformarea țării noastre într-o colonie.

De aceea, vă invit să nu adoptați formula respectivă.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Lucrurile sunt foarte clare. În cadrul procesului de ratificare, norma care ratifică introduce în dreptul intern convenția respectivă sau tratatul.

În cazul de față, Senatul a făcut excepție de la ratificare și a declarat că ratifică, dar nu integral. Ratifică tot minus articolul7, alineatul 2.

Prin urmare, nu va face parte din dreptul intern, este așa-zisă o ratificare parțială, cu rezerva aceasta clară, expresă, nu însușim art. 7 alineatul 2. Gata!

Prin urmare, noi nu avem decât, manifestându-ne plenar voința, să însușim textul, propoziția aceea foarte limpede a Senatului. Ratificăm și noi, mai puțin 7 punctul 2. Aceasta este spus!

Deci, încă o dată, domnilor, dacă Senatul ar fi ratificat integral, 100 % toate textele, avea rost să facem discuție. Dar, în nici un caz nu am fi ajuns la ideea de colonie și exagerările de care se vorbește aici.

Sigur că euroregiuni sunt concepte, noțiuni care la noi nu are rost să mai discutăm.

Prin urmare, am căzut cu toții de acord că această sintagmă nu trebuie să fie receptată în dreptul intern și nu o receptăm prin această propoziție care este prevăzută în instrumentul de ratificare, fiindcă în instrumentul de ratificare se spune clar că se ratifică tot minus articolul 7, alineatul 2.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Cred că am simplifica lucrurile dacă am merge pe varianta Senatului.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Înțeleg că domnul președinte Emil Popescu revine în parte asupra raportului comisiei, aici unde ne făcea două propuneri de două texte și că vom merge pe un articol unic, în forma Senatului, unde se ratifică Carta, cu excepția articolului 7, alin. 2.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Lăsăm la aprecierea Camerei Deputaților!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Am putea ieși din încurcătură mergând pe textul inițiatorului, adoptat de Senat.

Din partea inițiatorului am ascultat poziția, din partea comisiei, de asemenea. Dacă din partea grupurilor parlamentare în cadrul dezbaterilor generale, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Maniera în care a debutat dezbaterea acestui proiect de lege ne permite să facem câteva considerații privind, în primul rând, maniera absolut neprofesionistă, aș zice alarmant de neprofesionistă, în care Guvernul României își exercită mandatul. În cazul de față mă refer la modul pueril în care Guvernul a înțeles să-și exercite inițiativa legislativă, în conformitate cu prevederile legii, prevederile articolului 73, alineat 3 din Constituție.

Concret, domnul secretar Lăpușan, aici de față, a trecut foarte ușor peste proiectul de lege pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului, în speță, Senatului. Acum s-a pus în discuție paractic varianta Senatului.

Aș vrea, în schimb, să vă amintesc tuturor în ce constă puerilitatea proiectului de lege pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului României.

Vă rog să mă credeți că proiectul de lege în discuție nu are nici 30, nici 40 de articole, ci are doar 2 articole, dar Guvernul a reușit să demonstreze în 2 articole faptul că nu cunoaște, pe de o parte legislația internă - și mă refer la Legea nr. 69/1991 - cât și, pe de altă parte, nu cunoaște importanța ratificării unei convenții internaționale.

Concret. În primul articol ni se propune să fim de acord cu ratificarea Cartei, cu excepția a 4 paragrafe. Domnul Lăpușan aici a renunțat foarte ușor la ceea ce Guvernul a propus sub semnătura primului-ministru. Deoarece vreau să spun în ce constă acesta paragrafe.

Prima excepție propusă de Guvern se referă la articolul 4, paragraful 4 din Carta Autonomiei Locale.

Ce prevede acest paragraf? Vă citez: "Competențele atribuite autorităților administrației publice locale trebuie să fie, în mod normal, depline și exclusive. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de către o altă autoritate centrală sau regională, decât în cazurile prevăzute de lege".

La o analiză atentă, Guvernul ar fi putut observa faptul că acceptarea paragrafelor 1 și 2 din Carta menționată, în cadrul aceluiași articol, presupune și acceptarea paragrafului 4, care ni s-a propus ca excepție.

Totodată, acest paragraf este pe deplin acoperit de articolele 1 și 4 din Legea nr. 69/1991. Aceasta a fost prima excepție propusă de Guvern, care găsește referirea în legislația internă.

A doua excepție propusă de Guvern se referă la articolul 5 din Cartă, care prevede: "Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referndum, acolo unde legea o permite".

După cum vedeți, parlamentarii europeni și-au luat ca marjă de siguranță legea internă.

Pentru curiozitatea dumneavoastră și informarea Guvernului, am să vă citez, în schimb, articolul 3 din Legea nr. 69/1991. Ce spune aceasta? "Delimitarea comunelor, orașelor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii și cu - atenție! - consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii".

După cum bine observați, spre cinstea lor, colegii noștri din prima legislatură care au adoptat această lege s-au inspirat chiar din Carta care astăzi ne este supusă ratificării, pentru că, vedeți, coincid și termenii folosiți în Cartă și în Legea nr. 69.

A treia excepție pe care ne-o propune Guvernul se referă la articolul 6, paragraful 1, care prevede următoarele: "Fără a aduce atingere dispozițiilor generale prevăzute de lege, autoritățile locale trebuie să poată stabili ele însele structurile lor administrativ-interne, în vederea adaptării acestora la nevoile lor specifice și asigurării unei gestiuni eficiente".

Prevederile acestui articol din Cartă - vreau să-i informez pe membrii Guvernului - sunt cuprinse tot în Legea nr. 69/1991, la articolul 20, alineatul 2, litera "d", pentru Consiliile locale, comunale și orășenești și la articolul 63, alineatul 1, litera "l", pentru Consiliile județene. Îmi permit să citez: "Consiliul local aprobă, la propunerea primarului, organizarea, numărul de personal din primărie, statul de funcții și salarizarea în limita mijloacelor financiare de care dispune, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a acesteia".

Deci, după cum vedeți, cele trei excepții propuse la Carta Europeană a Autonomiei Locale, relevă cu claritate că Guvernul nu a înțeles, pe de o parte importanța deosebită a actului politic pe care îl exercită pe plan internațional Consiliul Europei, pentru că nu putem avea pretenția ca membrii Consiliului Europei să cunoască Legea nr. 69, atâta timp cât Guvernul României nu o cunoaște.

De asemenea, Guvernul demonstrează că descentralizarea serviciilor publice nu reprezintă mare lucru în accepțiunea sa și că distanța de la vorbe la fapte este încă mare. Acesta a fost articolul 1 cu observațiile pe care vi le-am spus.

Dar ce apare în articolul 2, și ultimul, al proiectului de lege pe care Guvernul ni l-a înaintat?

Aici ni se propune ca România să aplice prevederile acestui instrument juridic, la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, uitând că în România există și județe.

La un moment dat, vă rog să mă credeți, am încercat să găsesc scuze Guvernului, gândindu-mă că nu este de acord cu Legea nr. 69/1991, pentru că a fost adoptată de alt Parlament.

În acest context, am analizat Ordonanța de urgență nr. 22 pentru modificarea și completarea Legii administrației locale 69/1991.

Stimați colegi,

Vă încredințez că toate articolele din Legea nr. 69 la care am făcut referire, se regăsesc în ordonanța de urgență nemodificate, și vă repet, nemodificate.

Norocul nostru este că Guvernul, de această dată, nu a avut posibilitatea să apeleze la ordonanță de urgență. Apelând la un proiect de lege, a permis Comisiilor juridice și, respectiv, de administrație publică locală să-și demonstreze profesionalismul și să îndrepte bâlbâielile amintite, evitând o nouă gafă, cu repercusiuni pe plan internațional. Trebuie să le mulțumim colegilor noștri de la Comisiile juridică și de administrație locală!

Nu aș vrea acum să divaghez și să vă demonstrez cât de importante sunt aceste excepții pe plan internațional. Vreau să vă spun că, în momentul de față, un număr de 17 state din cele 30 care sunt părți la Carta Europeană au formulat și au depus declarații referitoare la limitarea prevederilor sale. Ungaria, de exemplu, a formulat o declarație în legătură cu imposibilitatea asigurării alegerii directe a unor organe ale autorităților locale, iar Grecia, o declarație referitoare la nerecunoașterea dreptului colectivităților locale de a adera la o asociație internațională a acestor colectivități. Vedeți cât de importante sunt aceste lucruri!

Și aici, într-un fel, s-a și tranșat propunerea Comisiei juridice de a nu se apela la această autoritate euroregională. Considerat rezolvat acest subiect, nu mă mai refer la el, doar în concluzie vreau să vă spun că Grupul parlamentar PDSR susține ratificarea Cartei Europene de autonomie locală în forma aprobată de Senat, deși și excepția prevăzută la art. 1 alin. 2 nu ar crea probleme deosebite cu referire la legislația românească. Practic, prin această excepție înțelegem că Guvernul este în austeritate și ar vrea să dea drumul primăriilor să stabilească salariile pe care acestea și le-ar dori, în funcție de dificultățile care există în momentul de față.

În final, personal, ca promotor al semnării Cartei de către fostul Guvern al României aș vrea, în schimb, să vă atrag atenția cu tot respectul asupra necesității respectării terminologiei din Cartă. Spun acest lucru pentru că, cu referință directă la termenul de autonomie locală, trebuie să recunoașteți și, de altfel, sunt convins că știți că sunt foarte mulți din colegii noștri care folosesc termenul de autoguvernare locală, ceea ce este cu totul altceva.

Vă mulțumesc.

(Aplauze ale opoziției.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim. Se vede că lipsește cineva din Guvern...

Domnul deputat Tamas.

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Ziua de astăzi e o zi cu mare satisfacție pentru că, la mai mult de 3 ani de la semnarea de către Guvernul Văcăroiu la Strasbourg a acestui document important, asistăm azi, după Senatul României, la ratificarea lui și în Cameră. Doresc să subliniez de la început că promovarea acestui act va reprezenta un semnal important în eforturile României de integrare în structurile euro-atlantice. Semnarea și, acum, ratificarea Cartei Europene a autonomiei locale se înscriu în procesul firesc de aliniere a legislației românești la legislația europeană, ca o condiție sine qua non a integrării României în structurile europene și euro-atlantice.

Cu toate că salutăm faptul că Guvernul Văcăroiu a semnat la 4 octombrie 1994 acest document, nu putem să trecem pe lângă el fără să spunem că guvernul de atunci, dintr-o intenție centralistă, a amânat fără justificarea ratificarea acestei Carte. Momentul semnării este foarte important, dar dacă el nu este urmat de ratificare și de aplicare...

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, domnule deputat, vreau să vă reamintesc că la orele 18,00 începe transmisia directe a părții ultime din program, cu interpelări și întrebări, și, de aceea, vă rog în 2-3 minute să ieșim din acest subiect.

Domnul Tamas Sandor:

Am înțeles, vă mulțumesc.

Deci, momentul semnării este foarte important, dar dacă el nu este urmat de ratificare și de aplicare, această convenție nu înseamnă decât promisiune, iar neaplicarea ei în legislația internă înseamnă degradarea imaginii României în străinătate.

Pacta sunt servanta, rosteau juriștii romani pe vremuri. Astăzi, în sfârșit, prin acest document, putem să punem bazele unui fundament pentru un nou tip de relații între administrația centrală, administrația județeană și administrația locală.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, să trecem la vot.

Domnul Tamas Sandor:

În consecință, Grupul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România susține fără nici o rezervă Carta Europeană a autonomiei locale și vă rugăm, doamnelor și domnilor colegi, să o acceptați și dumneavoastră ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Avem mai multe propuneri din sală, între care să mergem pe varianta Senatului - textul se ratifică, cu excepția art. 7 pararagraf 2. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneți titlul legii întâi!

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege integral.

Cine este pentru?

Domnul Gaspar. (Rumoare.) Vă rog să fie liniște!

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreți să adoptați o lege care să fie neconstituțională?

Domnule președinte,

Vă rog să observați că potrivit art. 72 lit. o) din Constituție: "Organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală" face parte din categoria legilor organice. Ceea ce înseamnă că trebuie exprimat votul a 172 de deputați pentru acest proiect de lege! Să aveți în sală 172 și toți 172 să voteze pentru lege! Vă rog să verificați, să vedeți care este situația!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Întrucât am avertizat asupra programului nostru determinat fix pentru această zi, vă propun să amânăm votul pentru ședința următoare, joi, la orele 11,00.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 6 octombrie 2022, 1:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro