You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 14-10-1997

Sittings of the Chamber of Deputies of October 14, 1997

8. Răspunsuri ale membrilor Executivului la interpelări adresate de către deputați.  

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Trecem la partea a doua a programului, în care vom urma lista de răspunsuri la interpelările domnilor deputați.

Din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, domnul secretar de stat Nicolae Dorin Pârvu trebuie să răspundă domnilor Miron Mitrea și Vasile Vetișan. Dacă este prezent, are cuvântul! Nu este prezent, mai așteptăm.

Din partea Secretariatului General al Guvernului, domnul secretar de stat Grigore Lăpușan este prezent pentru a răspunde doamnei Viorica Afrăsinei și domnul Gheorghe Ana.

Doriți să dezvoltați interpelarea? Poftiți, aveți cuvântul!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Interpelarea mea se dorește a fi o retrospectivă a celorlalte adresate până în prezent membrilor Guvernului, în urma cărora am primit răspunsuri de la tribuna Parlamentului, prin care s-a declarat o deosebită atenție față de problemele abordate de mine, dar efectul practic al acestor preocupări declarative ale membrilor Guvernului nu se resimte în județul Botoșani. Am reținut din răspunsurile domnului ministru Remus Opriș că stă în atenția Guvernului elaborarea unui program special care să cuprindă măsuri și modalități de restructurare economică a unor județe cu deficit în dezvoltarea economico-socială, program ce se dorește a fi o replică la Programul de dezvoltare economico-socială elaborat de Guvernul Văcăroiu și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007/1996. Locuitorii județului Botoșani așteaptă de foarte mult timp efectele unui astfel de program, indiferent cum dorește actualul Guvern să-l numească, dar care să le asigure șansa unei vieți mai bune.

Domnule prim-ministru, ca urmare a unor repetate întâlniri ale parlamentarilor de Botoșani cu patronatul și sindicatele reprezentative din județ, s-a dezvoltat ideea necesității prezenței de urgență a unei comisii guvernamentale în județul nostru, având sarcina evaluării la fața locului a situației și definitivării programului pe care îl aveți în vedere. Dorim să cunoaștem, domnule prim-ministru, stadiul în care se află elaborarea acestui program și intențiile pe care le aveți cu privire la invitația în județul Botoșani pe care o adresează membrilor Guvernului patronatul, sindicatele și parlamentarii de Botoșani.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu. Din partea Secretariatului General al Guvernului are cuvântul domnul secretar de stat Grigore Lăpușanu.

Domnul Grigore Lăpușanu:

Domnule președinte,

La interpelarea formulată de doamna deputată Viorica Afrăsinei, dăm următorul răspuns:

Politica Guvernului României pentru reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale județelor țării noastre se regăsește în Programul de bază de macrostabilizare și dezvoltare a României până în anul 2000. Pornind de la acest program, Guvernului României va promova un pachet de acte normative menite să creeze baza legală pentru sprijinirea județelor și zonelor defavorizate.

În România au existat și contiuă să existe, ca peste tot în lume, diferențe, uneori semnificative între nivelelurile de dezvoltare economico-socială a județelor, regiunilor istorice și chiar între zone și localități din cadrul aceluiași județ. Procesul actual de reformă economico-socială și de restructurare a economiei naționale, aflat în plină desfășurare, va produce în principal efecte pozitive, dar și neajunsuri specifice economiei de piață.

Pentru a cunoaște exact situația din teritoriu, Guvernul României a comandat prin Programul PHARE un studiu comparativ privind dezvoltarea economico-socială a tuturor județelor țării și municipiului București. Rezultatele acestui studiu, efectuat pentru perioada 1990-1994, au confirmat, cu unele modificări, dezechilibrele moștenite din perioada comunistă și datorate politicii de industrializare aberantă. În România s-au format adevărați "poli ai sărăciei", cum ar fi zona Munților Apuseni, Delta Dunării, nord-estul Moldovei, prin urmare și județul Botoșani.

În același studiu, bazat pe analiza comparată a 12 indicatori reprezentativi, s-a alcătuit o ierarhie a județelor din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale. În coada clasamentului se află județele Teleorman, Călărași, Ialomița, Vaslui, Giurgiu și Botoșani.

Pornind de la aceste realități și având în vedere în permanență perspectiva integrării în Uniunea Europeană, Guvernul României a decis să promoveze o politică specifică de dezvoltare regională, parte integrantă a procesului actual de descentralizare administrativă și economică. Această politică, materializată în mai multe acte normative emise sau propuse Parlamentului de către Guvern, urmăresc stimularea inițiativei locale și regionale, dar și recuperarea în ritm accelerat a rămânerilor în urmă din anumite regiuni și județe. Aceste rămâneri în urmă vor fi recuperate printr-un parteneriat activ între administrațiile locale și administrația centrală.

Procesul de aplicare practică a politicii de dezvoltare regională va demara prin construcția instituțiilor specifice la nivel central și regional și va fi spijinit de Guvern și de Comisia europeană, care s-a angajat să finanțeze, începând cu 1998, un nou program PHARE în valoare de 1,5 milioane ECU. În același timp, Comisia europeană va finanța proiecte de dezvoltare regională în valoare de aproximativ 10 milioane ECU pe an, în următorii 4 ani.

Firește, toate aceste finanțări vor complini efortul pe care Guvernul României îl va face în implementarea politicii de dezvoltare regională. Proiectul cu Lege cu privire la dezvoltarea regională prevede delimitarea teritorială a unor zone defavorizate care vor beneficia de facilități fiscale și stimulente financiare pentru investițiile realizate, precum și a unor zone speciale de dezvoltare economică. În același timp, prin noua Lege a finanțelor publice locale, care va fi prezentată Parlamentului în această toamnă, se vor constitui la nivelul fiecărui autorități administrative locale surse financiare sigure și substanțiale, menite să stimuleze inițiativa locală în procesul de dezvoltare economico-socială.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu. Doamna deputată Viorica Afrăsinei dorește o replică.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Nu doresc o replică, domnule președinte, vreau numai să spun însă că astfel de răspunsuri am primit și până acum la interpelările pe care le-am adresat în toată această perioadă pe care am parcurs-o din această legislatură, deci, în perioada celor 10 luni de legislatură. S-au dat până acum peste 60 de ordonanțe de urgență, s-au dat 70, cu aproximație, de ordonanțe ale Guvernului; tot în acest fel, dacă exista dorință politică, putea fi emisă o ordonanță de urgență care să vină în sprijinul punerii în aplicare a programului care deja este elaborat de ani de zile pentru județul Botoșani și celelalte județe defavorizate.

Noi, locuitorii județului Botoșani (pentru că eu, de fapt, sunt tot locuitor al județului Botoșani și reprezint locuitorii județului Botoșani), nu dorim răspunsuri de perspectivă, dorim acte normative concrete, care să poată să aducă un plus de existență locuitorilor județului Botoșani! Așa cum au fost date în timpul Guvernării Văcăroiu acte normative care au reglementat anumite situații care au defavorizat unele județele și au favorizat alte județe, deci, au reglementat astfel de situații (exemplific și Zona Delta Dunării sau Munții Apuseni), la fel de bine putea fi pus în aplicare și programul elaborat pentru județul Botoșani și pentru Vaslui și Giurgiu, dacă exista voință politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Ana a formulat o interpelare adresată, de asemenea, Secretariatului General al Guvernului; și nu una, ci chiar două, dacă dorește să le dezvolte, eventual împreună, are cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Mulțumesc, domnule președinte, nu voi discuta despre cele două interpelări deodată fiindcă au un conținut și o tematică diferite. Am înțeles că discutăm deocamdată despre interpelarea privind situația din comuna Bănița județul Hunedoara și, evident, am extrapolat că aceleași situații se pot întâlni în foarte multe localități din Ardeal.

În interpelarea ce am făcut am spus că acolo s-a produs o situație specifică, începând cu sfârșitul primei conflagrații mondiale, atunci când terenurile agricole au fost cumpărate de localnicii care au rămas pe teritoriul actualei comune, de la foștii proprietari de etnie maghiară care au plecat în Ungaria. Situația apare paradoxală în sensul că cetățenii au plătit, iată, aproape 70 de ani impozite în calitate de proprietari, fiind înregistrați în registrul agricol, însă, tot paradoxal, nu sunt proprietarii acestor terenuri, întrucât nu sunt înscriși și nu figurează în cartea funciară. Pe de altă parte, din informațiile pe are le dețin, în anii '20, statul român a procedat la naționalizarea acestor terenuri, fără să țină seamă de interesele locuitorilor de acolo.

Am cerut să se clarifice acest lucru în interesul locuitorilor din comuna Bănița județul Hunedoara și, evident, dacă sunt asemenea situații și în celelalte localități din Transilvania, fie printr-o hotărâre de Guvern, special pentru locuitorii din comuna Bănița județul Hunedoara, fie printr-un proiect legislativ, să se reglementeze această anomalie din istoria României.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul secretar de stat Alexandru Lăpușanu.

Domnul Grigore Lăpușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt secretarul de stat Grigore Lăpușanu, șeful Departamentului pentru administrație publică locală.

Domnul Vasile Lupu:

Îmi cer scuze și corectez: domnul secretar de stat Grigore Lăpușanu.

Domnul Grigore Lăpușanu:

În legătură cu interpelarea domnului deputat Gheorghe Ana, formulată în ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 1997, vă aduc la cunoștință următoarele:

Situația statutului juridic al unor terenuri care aparțin cetățenilor din comuna Bănița județul Hunedoara se poate clarifica în sensul stabilirii dreptului de proprietate al acestor cetățeni asupra respectivelor terenuri numai prin lege. Terenul la care faceți referire figurează în cartea funciară ca fiind proprietatea statului român, ca efect al aplicării Legei reformei agrare din 1921. În perioada anterioară acestei legi, terenurile au fost dobândite de țărani în temeiul mai multor contracte de vânzare-cumpărare, care au fost, însă, anulate însă de aplicarea legii reformei agrare. Locuitorii comunei Bănița folosesc netulburați terenurile la care vă referiți, dar ei nu au putut rezolva dreptul lor de proprietate, deoarece comuna nefiind cooperativizată, pentru extravilanul acesteia, prevederile Legii nr. 18/1991 nu sunt aplicabile.

După cum știți, terenurile aflate în proprietatea statului pot fi atribuite în proprietate privată numai în temeiul legii. Se impune, în consecință, pentru rezolvarea problemei apărute în comuna Bănița, modificarea Legii nr. 18/1991, în sensul ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă, după caz, și pentru persoanele fizice cărora le-au fost trecute în proprietatea statului ca efect al actului normativ din 1921. În acest sens, vă aducem la cunoștință că s-au întreprins demersurile necesare pe lângă comisia constituită pentru modificarea Legii nr. 18/11991.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim și noi. Domnul deputat Ana dorește să dezvolte a doua interpelare.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă rog să-mi îngăduiți să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care îl consider pertinent și în logica rezolvării în cadrul legii a drepturilor cetățenilor din comuna Bănița județul Hunedoara și sper ca acest lucru să se poată face cât mai repede.

Cea de a doua interpelare are cu totul un alt obiect și privește politica pe care Guvernul României trebuie să o conducă în respectarea prevederilor Constituției și a legilor care au emanat din Constituție. Legislația țării noastre privitoare la organizarea și funcționarea partidelor politice, ca și cea aferentă administrației publice locale conține prevederi neechivoce privitoare la alegerea și validarea funcțiilor de primari, respectiv, de consilieri locali.

Așa cum rezultă și din răspunsul Prefecturii Hunedoara, domnului Socol Ioan Marcel, îndreptățit prin lege să fie consilier în Consiliul local Brad, i se refuză această calitate de către "majoritatea" aflată la putere. Facem precizarea că raportul comisiei de validare a consiliului local a fost favorabil validării mandatului de consilier al domnului Socol Ioan Marcel.

Având în vedere justa cauză a celui îndreptățit să reprezinte interesele electorilor ce l-au votat, găsiți că în democrația ce doriți să caracterizeze România este permis și normal ca o asemenea cauză să facă obiectul unei acțiuni judecătorești sau, din raționamente inexplicabile logic, juridic și din punct de vedere al precedentelor judiciare, un grup de consilieri rău-voitori sau orgolioși pot să nu se supună legilor statului român? Guvernul României, în această situație, este conștient că s-a produs o gravă încălcare a dreptului cetățeanului român, egal în fața legii? Crede Guvernul României că este benefic pentru țară ca un asemenea caz să fie adus la cunoștința Consiliului Europei?

Iată de ce adresez această interpelare, solicitând Guvernului României să dea un răspuns public asupra acestei inadmisibile încălcări a legilor țării!

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul secretar de stat Grigore Lăpușanu, dacă dorește, are microfonul.

Domnul Grigore Lăpușanu:

Domnule președinte,

În legătură cu invalidarea mandatului domnului Socol Ioan Marcel de către Consiliul local al comunei Brad județul Hunedoara, facem următoarele precizări:

În ședința Consiliului local al comunei Brad din data de 15 aprilie 1997, a fost înscrisă pe ordinea de zi validarea mandatului consilierului Socol Ioan Marcel. Deși raportul comisiei de validare a fost favorabil, consiliul local nu s-a pronunțat și nu a luat nici o hotărâre. Sesizată de cel în cauză, instanța de contencios administrativ, prin Sentința civilă nr. 676/1997, a cerut autorității administrației publice locale să se pronunțe asupra validării sau invalidării mandatului. În ședința din 19 septembrie 1997, Consiliul local al comunei Brad a adoptat hotărârea nr. 71, prin care a invalidat mandatul de consilier al domnului Socol Ioan Marcel, hotărâre ce a fost comunicată prefectului la data de 29 septembrie a.c. În zilele următoare, prefectura va ataca actul menționat la instanța de contencios administrativ, în conformitate cu prevederile art. 111 din Legea administrației publice locale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației, este prezent domnul secretar de stat Aurel Pană, pentru a răspunde domnului deputat Petre Naidin, care are cuvântul spre a-și dezvolta interpelarea. Vă rog, domnule deputat!

Domnul Petre Naidin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi exprim insatisfacția că nu reușesc să mă găsesc cu ministrul plin, domnul Gavrilescu, timp de aproape 10 luni de zile și că simt o reală plăcere să dialoghez cu secretarul de stat Pană.

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Este în concediu!

Domnul Petre Naidin:

Nu este în concediu, dumnealui are alte preocupări, văd și eu ce scrie presa: că vrea să termine cu banii aruncați pe vile și mercedesuri și că se bucură că este mândru că există o criză a grâului...

Problema la care vreau să mă refer eu ar fi următoarea: dacă există un deficit al cărnii, cca.13 mii de tone, care, evident, influențează echilibrul cerere-ofertă și mai ales bugetul familial. Lucrul acesta se pare că există, pentru că ultimele date oferite de Uniunea Crescătorilor din România îmi atestă teza că prețurile au crescut cu peste 160%, de la 6.000 lei/kg la 16.000 și au scăzut într-o perioadă scurtă, iulie-septembrie, cu aproape 8%, pentru că au venit importurile masive de carne din Ungaria, pentru că, așa cum știm, au fost reduse taxele vamale după intrarea în vigoare a Acordului CEFTA. M-am uitat și în Ordonanța nr.13 din '97 privind Ratificarea Acordului de împrumut între România și BIRD privind ajustarea sectorului agricol și care, la politica de prețuri, spune clar că Guvernul, cu toții vom avea o reformă a prețurilor și va apare un sistem privat competitiv de desfacere, ceea ce deocamdată eu cred că nu a apărut.

Controlul care va mai exista, care mai există acum asupra inputurilor, va fi desființat, astfel că nivelul acestora să ajungă aproximativ la paritate cu prețul la graniță, lucru care este realizat.

În concluzie, în condițiile pe care le știm, ale datei de astăzi - furajare necorespunzătoare, indici de reproducție înrăutățiți, creștere mortalitate, și până la redimensionarea corectă a efectivelor de animale, mai ales în urma lichidării brutale a unor societăți cu capital de stat - desigur, mă interesează dacă există sau se poate clarifica politica guvernamentală privind sprijinul producătorilor și comercianților de carne de porc sau pasăre. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Aurel Pană are cuvântul.

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat Petre Naidin,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră aș vrea să fac câteva precizări legate de preocupările Ministerului Agriculturii, pentru că cele sesizate de dumneavoastră pe fond sunt îndreptățite.

Având în vedere necesitatea și importanța asigurării populației cu produse de origine animală, Ministerul Agriculturii și Alimentației, împreună cu Fondul Proprietății de Stat au stabilit măsuri concrete pentru structurile descentralizate ale ministerului în teritoriu, managerii și directorii complexelor de creștere industrială a porcilor și păsărilor, directorii filialelor județene ale FPS și reprezentanții FPS în adunările generale ale acestor societăți.

Măsurile pentru fiecare structură în parte au în vedere următoarele:

- pentru directorii generali ai direcțiilor generale agricole: analiza evoluției efectivelor de animale și prognoza acestora la sfârșitul anului 1997 pe total deținători și, în mod distinct, pentru complexele industriale de creștere a porcilor și păsărilor; estimarea producției de carne și ouă; analiza situației stocurilor de furaje și asigurarea la nivelul necesarului; sprijinirea acțiunii de privatizare, în vederea încheierii acesteia până la 31 decembrie 1997;

- pentru managerii societăților comerciale de creștere industrială a porcilor și păsărilor: aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru îmbunătățirea parametrilor de producție, reducerea costurilor și creșterea eficienței economice; asigurarea necesarului de furaje; realizarea programelor de restructurare, privatizare sau lichidare, după caz, a societăților comerciale; atragerea de investitori autohtoni sau străini pentru cumpărarea de acțiuni sau active pentru privatizarea acestora;

- pentru reprezentanții Fondului Proprietății de Stat: urmărirea eficientizării activității unităților de creștere de porci și pasăre și asigurarea necesarului de furaje; sprijinirea activității de restructurare, privatizare sau lichidare, după caz, până la 31 decembrie 1997.

Deosebit de aceste măsuri comune, în cadrul ministerului este deja elaborat proiectul unui program de aprovizionare pentru perioada toamnă-iarnă, în care structurile descentralizate ale ministerului vor fi angrenate în derularea corespunzătoare a acestui program.

De asemenea, vom continua permanenta monitorizare a intrărilor de carne, în special, și ouă, mai ales pe granița de vest, astfel încât să putem să preîntâmpinăm acele cazuri de trecere frauduloasă a aceestor produse, care sunt însoțite de facturi cu valoare declarată în vamă mult sub prețul recunoscut de piață. Aș vrea să vă informăm că, urmare a acestei monitorizări, și avem un sprijin deosebit pentru aceasta și din partea Asociației crescătorilor de păsări, s-a reușit ca importul de carne de pasăre din Ungaria să fie declarat la valoarea reală; avem unele probleme cu ceea ce se întâmplă cu declarațiile vamale pentru carne și ouă de origine - Grecia și Turcia. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

(Domnul Petre Naidin solicită cuvântul, îndreptându-se spre microfon).

Domnule deputat, la interpelări nu se dau replici.

În continuare, domnul Petru Bejinariu, Grupul parlamentar PDSR, a adresat o interpelare domnului prim-ministru Victor Ciorbea. Din partea Guvernului României, abilitat de primul-ministru, va răspunde domnul secretar de stat Tăbăcaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat, trei minute, pentru a dezvolta interpelarea.

Domnul Petru Bejinariu:

Da, mă străduiesc, domnule președinte, foarte pe scurt, să sintetizez.

Populația în România a scăzut începând din anul 1990. Scăderea naturală s-a înregistrat la populația românească, la germani, maghiari, grupa alte naționalități. La țigani și ucraineni are loc o creștere a populației.

Procesul scăderii populației continuă și se întrevede ca, la sfârșitul acestui an, scăderea să urce chiar la o sută de mii de persoane pe an, cu perspectiva schimbării structurii pe naționalități a populației.

De la degradarea vieții economice și până la mentalitate sunt un șir de factori care determină o anumită situație demografică actuală din România.

Având în vedere consecințele grave pe termen lung și foarte lung ale scăderii populației, respectuos l-am rugat pe domnul prim-ministru Victor Ciorbea să prezinte în datele ei esențiale, specifice și concrete, în ce constă politica demografică a actualului Guvern, o problemă de interes general. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Tăbăcaru are cuvântul.

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Politica demografică a Guvernului poate fi sintetizată...

Domnul Vasile Lupu:

Dacă v-ați putea apropia microfonul, vă rog.

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Deci în situația actuală, într-adevăr, după 1990, populația țării a înregistrat o continuă scădere. Cu această dată și în special în ultimii doi ani s-au constatat scăderi ale tuturor indicatorilor demografici. Aceste scăderi, alături de scăderile datorate emigrării, au determinat, începând cu 1992, apariția unui spor negativ al populației. Scăderea anuală de aproximativ 100.000 de persoane, corelată cu evoluția celorlalți indicatori demografici, este adevărată. De altfel, această tendință se manifestă în toate țările europene în ultimii ani, în aproape toate țările europene.

Principalele fenomene demografice, scoase în evidență de Comisia Națională de Statistică, sunt: scăderea sistematică a natalității, menținerea la un nivel ridicat a mortalității generale și infantile, o structură dezavantajoasă a mortalității pe cauze de deces, accentuarea îmbătrânirii demografice a populației.

Situația demografică este extrem de complexă, iar o politică sectorială în domeniu trebuie să aibă în vedere: factori economici, cu influență directă asupra gradului de satisfacere a nevoilor primare; factori medicali, care determină posibilitățile de prevenire și tratare a maladiilor cu impact semnificativ asupra mortalității; factori culturali, care cuprind aspecte legate de modul de trai al indivizilor și colectivităților, adică de felul în care resursele materiale și cunoștințele științifice sunt folosite pentru protejarea vieții.

Politica adoptată de guvern în domeniul demografiei este nespecifică și face parte integrantă din politicile și strategiile dezvoltării social-economice, așa cum rezultă ele din Programul de guvernare 1997-2000.

Guvernul vizează o stopare a declinului demografic, printr-o evoluție conjugată a natalității și mortalității. Politica de redresare economică, un nivel de trai ridicat, o asistență medicală corespunzătoare, corelate cu măsuri educative și de planning familial, împreună cu o politică de scădere a mortalității și de îmbunătățire a condițiilor de îngrijire la vârsta a treia vor influența în mod automat în bine situația demografică a țării, îndeosebi prin îmbunătățirea stării de sănătate a populației și scăderea generală a mortalității.

Măsurile care au fost deja luate de Guvern vizează: protecția socială, protecția veniturilor, indexările și majorarea salariului minim, punerea în practică a unor măsuri de asistență socială prin: protecția familiilor cu copii, majorarea cuantumului alocației pentru copii, alocațiile suplimentare pentru familiile cu mulți copii etc. Aceste măsuri se alătură eforturilor de descentralizare administrativă în problemele de asistență primară și aducerii puterii de decizie privitoare la familia și copilul în dificultate cât mai aproape de comunitatea de bază, precum și altor măsuri și reglementări din domeniul muncii și protecției sociale.

România are nevoie numai de copii doriți de părinți. Utilizarea de măsuri pronataliste, coercitive sau restrictive nu poate conduce la rezultate stabile și benefice pentru societate și care să reflecte o convergență a interesului individual cu cel general.

Orice creștere a fertilității populației nu poate fi concepută și realizată decât prin respectarea drepturilor omului, inclusiv în ceea ce privește decizia privitoare la numărul de copii și momentul aparției acestora și bazată pe stimulente economice coroborate cu procesul educativ adecvat.

De altfel, comparativ cu câteva țări din Europa, unde ritmul mediu de creștere al populației este zero, guvernele țărilor respective, de exemplu: Danemarca, Italia, Suedia, nu au adoptat o politică orientată, pur demografică pentru a influența mărimea, creșterea ori structura populației.

Dintre politicile în domeniul socio-economic care fac parte integrantă din politica demografică amintim, în cadrul politicii economice, care are în vedere dezvoltarea regională și locală: crearea de noi locuri de muncă, programele de măsuri active pentru combaterea șomajului; din politica agricolă și de dezvoltare rurală: crearea de infrastructuri adecvate; din politica socială și în domeniul asigurărilor sociale: asigurarea pensiilor de bază pentru salariați și acordarea pensiilor de invaliditate, stabilirea sistemelor de asigurări sociale; din politica în domeniul asistenței sociale: dezvoltarea și diversificarea prestațiilor și serviciilor sociale, deplasarea spre comunitățile locale a responsabilității acordării asistenței sociale; din politica în domeniul protecției copilului în dificultate: respectarea priorității interesului superior al copilului asupra oricăror alte considerente în luarea deciziilor care-l privesc pe copil, responsabilizarea părinților, nondiscriminarea, care, permițând tuturor copiilor să se bucure de toate măsurile de protecție prevăzute de lege, poate preveni apariția oricăror situații susceptibile de a pune copilul în dificultate; din politica în domeniul sănătății: creșterea accesibilității serviciilor medicale pentru cetățeni, dezvoltarea unor programe de sănătate specifice pentru o serie de boli cu risc, programul național de susținere a sănătății familiei, dezvoltarea rețelei de planning familial, programul național pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor și tinerilor și programele guvernamentale pentru sprijinirea tinerei familii. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, doamna secretar de stat Norica Nicolae va răspunde domnului Vasile Vetișan, după ce..., dacă domnul deputat dorește să dezvolte. Nu.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Norica Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Hotărârea de Guvern nr.59, Ministerul Muncii are obligația să se preocupe și de situația cetățenilor români care desfășoară activități de muncă în străinătate. Prin Ordinul Ministrului nr.311/1996 s-a instituit obligativitatea încheierii unei polițe de asigurare de către fiecare din persoanele respective, deci persoanele care desfășoară activitate numai pe teritoriul statului Israel, înainte de obținerea documentelor de ieșire din țară. Aceste contracte de asigurare cuprind clauze pentru accident, îmbolnăvire, spitalizare, asistență medicală, deces și repatriere. Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi s-a emis Ordinul Ministrului nr.439/1996 și în cadrul ministerului funcționează o comisie specială al cărei obiect de activitate constă în protecția forței de muncă românești care se deplasează în Israel. În acest moment, după datele noastre, cca.50 de mii de persoane desfășoară activitate pe teritoriul statului Israel și aceată comisie asigură un pachet de condiții obligatorii pentru societățile de recrutare și plasare a forței de muncă, precum și pentru persoanele fizice care doresc să desfășoare activități de muncă în Israel.

Anterior acestor intervenții, pe baza analizelor efectuate, s-a constatat că mai mulți cetățeni români, care se aflau la muncă în Israel, au suportat accidente, îmbolnăviri, chiar au decedat și nu a existat posibilitatea legală și materială din partea statului român de a-i sprijini.

În ceea ce privește posibilitatea abordării acestei problematici în baza unui acord la nivel guvernamental, vă informăm că ne-am manifestat atât față de Ambasada statului Israel la București, cât și față de Ministerul Muncii israelian disponibilitatea de a încheia un acord bilateral pentru reglementarea acestei situații, care, în opinia noastră, este cea mai bună soluție, însă pentru că statul Israel încă nu a răspuns afirmativ cerințelor noastre, am optat pentru această soluție, de a crea Comisia specială în cadrul ministerului.

În ceea ce privește veniturile salariale, din informațiile pe care le deținem, cifra salariului lunar este de 600 de dolari pe lună în cazul unui program complet de lucru.

Acesta este în mare răspunsul pe care noi vi-l putem da și vreau să subliniez încă o dată că este o soluție pe care noi o considerăm provizorie, dar este cea mai utilă. Dată fiind problematica specifică forței de muncă românești în Israel, soluția ideală este obținerea, încheierea acestui acord bilateral. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea este prezent, da?, va răspunde, după dezvoltarea interpelării solicitate, formulate de domnul deputat Nicolae Popa, care are cuvântul.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat Gorcea,

Doamnelor și domnilor colegi,

După drama mineritului din Munții Apuseni, cetățenii din județul Alba se confruntă cu o altă problemă la fel de gravă, de această dată în domeniul învățământului.

Dacă luăm în considerare, pe de o parte, că pentru zona Munților Apuseni se lansează tot felul de proiecte de dezvoltare economică a zonei, pe de altă parte, Ministerul Învățământului, prin instituțiile abilitate, ia decizia de închidere a școlilor, atât în zona de munte, cât și în zona de șes. Astfel, în acest an școlar, în mai multe sate din județul Alba și în special în zona Munților Apuseni, școlile unde studiau elevii claselor V-VIII au rămas închise, iar elevii care doresc să-și continue studiile sunt nevoiți să facă naveta cu mijloace de transport, dacă există, pe jos și, în cel mai rău caz, să locuiască în gazdă, dacă au posibilități materiale.

Închiderea școlilor, în special în zona de munte, va agrava și mai mult fenomenul depopulării Munților Apuseni. Satele de munte fără școlari și intelectuali sunt sortite pieirii, pentru că aceștia sunt nevoiți să migreze înspre alte zone, unde viața nu este atât de grea și nici condițiile nu sunt atât de vitrege ca în zona de munte.

Sunt convins că numărul mic de elevi, necompletarea tuturor posturilor cu personal didactic calificat și mai ales bugetul de austeritate ridică probleme deosebite. Dar chiar și în această situație, nu înseamnă că unica soluție este închiderea școlilor, cu atât mai mult cu cât în vara acestui an s-au cheltuit sume importante din bugetul statului pentru ca ele să fie reparate. Este și cazul Școlii generale din localitatea Certege, unde cheltuielile din bugetul de stat pentru reparații s-a ridicat la suma de 40 milioane de lei, ulterior ea fiind închisă. Același lucru s-a întâmplat și în localitățile Sânbenedic și la Heria, aparținătoare Comunei Fărău din județul Alba.

Dacă restructurările din industrie au fost argumentate din punct de vedere economic, nu în același mod trebuie să se procedeze și cu învățământul. Oricare ar fi contextul politic, social și economic, nu ne putem permite sub nici o formă să procedăm la închiderea școlilor, indiferent în ce an de studiu ar fi, indiferent de eforturile la care ar fi supus bugetul statului. Într-o societate modernă și democrată, nimic nu este mai presus decât gradul de educare al societății în ansamblu. Învățământul este cel care asigură până la urmă gradul de cultură și civilizație al unui popor, este cel care asigură continuarea procesului de dezvoltare politică, economică, socială și spirituală a oricărei națiuni. Ce poate fi mai dureros decât să vezi în mijlocul satului școala închisă, iar copiii trecuți de voie - de nevoie în "șomaj". Ori nu se dorește ca locuitorii din această zonă să acceadă spre nivelul de cultură și civilizație prevăzut în programul dumneavoastră de guvernare, ori nu se dorește creșterea nivelului de pregătire a populației.

Ținând cont de aspectele prezentate mai sus, domnule secretar de stat, domnule Gorcea, vă întreb care sunt măsurile pe care le veți lua dumneavoastră în vederea realizării programului de dezvoltare a învățământului primar din zonele de munte și cum veți proceda cu școlile rămase închise. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Doamnelor și domnilor,

Stimate domnule deputat Nicolae Popa,

Poziția ministerului nostru în această privință este următoarea:

În privința Școlii generale din localitatea Certege, putem spune următoarele lucruri: are un efectiv de 21 de elevi la clasele V-VIII, iar procesul de învățământ este asigurat de trei cadre didactice calificate, ceilalți profesori fiind necalificați. Prefectura județului ne comunică că a realizat asigurarea unui transport gratuit cu microbuzul și condiții de cazare la internat la școala din Câmpeni, aflată la 12 km depărtare de localitate. În condițiile acestea, condiserăm că cei 21 de elevi vor fi avantajați, ei nu vor fi izolați în satul lor și vor beneficia de o școală care are mult mai multe cadre didactice calificate și vor putea să frecventeze în mod foarte bun școala în continuare.

În satul Sânbenedic, clasele V-VIII au numai 12 elevi, iar în satul Șilea 11 elevi. În prezent există numai două cadre didactice calificate. S-a stabilit măsura ca elevii din aceste două sate să frecventeze școala din comunca Fărău, transportul copiilor asigurându-se cu un microbuz.

În satul Heria s-a desființat grupa de preșcolari constituită din 15 copii. În momentul de față s-a dispus ca educatoarea, suplinitoare necalificată, să-și reia activitatea cu copiii, deci grădinița este redeschisă.

Restructurarea rețelei școlare, ca măsură și pentru aceste localități mici, are drept scop asigurarea pregătirii elevilor cu personal didactic calificat, diminuarea cheltuielilor aferente salariilor suplinitorilor necalificați, în condițiile respectării prevederilor Legii nr.72 din 1997 cu privire la resursele financiare și la necesarul de posturi didactice și nedidactice din învățământ. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea adresată ministrului apărării naționale de către domnul deputat Radu Mazăre se amână, pentru că nici interpelatorul nu este prezent.

În privința interpelării adresate de domnul Petru Bejinariu Ministerului Sănătății, părțile s-au pus de acord, domnul deputat primind răspunsul.

Au răspuns în scris: Ministerul Afacerilor Externe, domnul Nicolae Ionescu răspunzând domnului Vasile Vetișanu, domnului Petru Bejinariu, domnului Romulus Neagu.

De asemenea, domnul Petru Bejinariu a solicitat introducerea în grila de programe TV a transmisiunilor directe de la lucrările Parlamentului. Televiziunea Română a transmis răspuns scris.

În sfârșit, doamna Hildegard Puwak a adresat o interpelare Fondului Proprietății de Stat. Nu acceptă răspuns scris, și răspunsul din partea domnului Sorin Dimitriu va fi prezentat oral în ședința următoare.

Se solicită amânarea răspunsului domnului Nicolae Groza, din partea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Se amână, de asemenea, răspunsul din partea Ministerului Comunicațiilor și răspunsul Ministerului Industriei și Comerțului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Domnilor secretari de stat,

Declar închisă ședința Camerei Deputaților. Se vor relua lucrările în plen joi dimineața la ora 8.30. Vă mulțumesc pentru participare.

Ședința s-a încheiat la ora 18.50.