Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 24, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 24-11-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 24, 1997

Adoptarea ordinii de zi (se introduce pe ordinea de zi — la propunerea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru integrare european㠗 Apelul Parlamentului României privind demersurile de aderare a României la Uniunea Europeană)

Lucrările încep la ora 15,50.

Ședința este condusă de domnul Petre Roman, președinte al Senatului, și de domnul Ion Diaconescu, președinte al Camerei Deputaților.

 

Domnul Petre Roman:

Propun să începem lucrările ședinței comune.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi pentru ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de astăzi, ordine de zi care v-a fost distribuită tocmai pentru a putea să fim pregătiți și pentru momentul în care Președintele republicii Turcia, domnul Suleyman Demirel, prezintă în fața noastră cuvântarea sa.

Față de ordinea de zi care vă este prezentată și pe care fiecare dintre dumneavoastră a consultat-o, mai există o propunere din partea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru integrarea europeană, susținută de mai mulți președinți de grupuri parlamentare, de a se lua în discuție și aproba Apelul Parlamentului României către Parlamentul European privind începerea negocierilor Uniunii Europene cu țările candidate. Repet: aceasta este în plus față de ordinea de zi care v-a fost distribuită.

Dacă sunt obiecțiuni în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt, incluzând acel apel către Parlamentul European, vă rog să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi.

Cine este pentru, vă rog?

Vă mulțumim.

Împotriviri?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Vă mulțumim. Ordinea de zi a fost aprobată.

 
Succintă prezentare a biografiei politice a domnului Suleyman Demirel, Președintele Republicii Turcia, de către domnul Petre Roman, președintele Senatului României

Stimați colegi, întrucât este prevăzută prezentarea cuvântării domnului Președinte Demirel începând cu ora 16,00, v-aș propune să nu intrăm în ordinea de zi pentru cele 3–4 minute care ne despart de acel moment și să acceptați să așteptăm. între timp, rugăm domnii chestori să roage colegii să intre în sală.

(La orele 16,00 intră în sală domnul Președinte al Republicii Turcia, domnul Suleyman Demirel). (Aplauze.)

 

Domnul Petre Roman:

Stimate și stimați colegi,

Îmi revine deosebita onoare de a face o succintă prezentare a biografiei politice a domnului Suleyman Demirel, Președintele Republicii Turcia.

S-a născut la 1 noiembrie 1924 în provincia Isparta din Anatolia, într-o familie de agricultori săraci. A absolvit Facultatea de ingineri constructori a Universității Tehnice din Istanbul, în 1949, după care a efectuat o dublă stagiatură la Institutul de Lucrări Hidrotehnice din Statele Unite.

Intră în viața politică în 1961, când a aderat la Partidul Dreptății. în 1964 a devenit președinte al acestui partid și viceprim-ministru al unui guvern de coaliție, iar în 1965 devine prim-ministru, funcție pe care o deține până în anul 1971. A mai condus ca prim-ministru guvernele Turciei în perioadele 1975–1977 și 1979–1980, tot în guverne de coaliție. Lovitura de stat militară din septembrie 1980 dizolvă partidele politice și, datorită faptului că Domnia sa nu a respectat interdicția ce i s-a impus, de a nu mai desfășura activitate politică, este arestat de două ori, în 1980 și 1983.

În septembrie 1987, domnul Suleyman Demirel a fost ales președinte al Partidului Căii Juste, iar în octombrie 1991 a fost reinvestit în funcția de prim-ministru.

După dispariția Președintelui Türgüt Ozal, Suleyman Demirel a fost ales Președinte al Turciei, de către Parlament, pentru un mandat de 7 ani, funcție pe care dânsul o ocupă în acest moment și în această calitate se adresează Parlamentului României.

Domnul Suleyman Demirel a fost un constant susținător al dezvoltării și întăririi relațiilor româno-turce, atât în plan politic cât și în plan economic.

 
Alocuțiunea domnului Suleyman Demirel, Președintele Republicii Turcia

îi urăm un bun venit domnului Președinte Suleyman Demirel și-l rugăm să se adreseze Parlamentului României! (Aplauze.)

 

Domnul Suleyman Demirel (Președintele Turciei):

Vă salut cu stimă în acest loc sfânt, simbol al voinței libere a poporului român. în timpul vizitei oficiale pe care am făcut-o în România la 24 martie 1994, am avut posibilitatea de a mă adresa pentru prima dată reprezentanților poporului român în vechea clădire a Parlamentului. Sunt deosebit de satisfăcut și onorat să mă adresez noului Parlament constituit după alegerile din noiembrie 1996, în această clădire nouă, care are o semnificație deosebită pentru poporul român.

Stimați senatori și deputați,

Sunteți reprezentanții poporului român, legat din suflet de democrație și care a luptat cu curaj pentru drepturile și libertățile sale fundamentale și a izbândit. Aceasta este o onoare deosebită pentru dumneavoastră. Parlamentul este inima restructurării democratice. Parlamentul este locul în care se reflectă bunul-simț al poporului, unde sunt dezbătute toate problemele comunității și unde se dau soluții. în măsura în care cultura democratică bazată pe funcționarea canalelor reconcilierii societății civile și toleranța se vor întări și dezvolta în Parlament, ele se vor reflecta în popor. Oamenii politici trebuie să fie pionierii transpunerii în viață a valorilor infinite ale contemporaneității și anume, instituțiile democratice, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale și libertățile economice. în acest cadru este deosebit de importantă continuarea, pe baza reglementărilor contemporane, în domenii diverse, ca cel juridic, administrativ, de învățământ, cultural și economic, care să permită intensificarea influenței instituțiilor societății civile și întărirea culturii democratice cetățenești, care fac legătura între stat și individ.

În Turcia, noi am apreciat pașii pe care i-ați făcut pe calea democrației pluraliste și a economiei de piață liberă, într-o perioadă scurtă de timp, cum sunt cei 7 ani care s-au scurs de la revoluția din România. Este firesc ca pe această cale, bazată pe economia liberă, democratică, liberală, pe care v-ați însușit-o, părăsind un sistem politic și economic centralizat, să vă confruntați cu greutăți și noi probleme. Este evident faptul că pentru aceasta este necesară hotărâre și răbdare.

În Turcia, noi avem încredere în dumneavoastră. Avem convingerea că veți edifica o Românie care să obțină mai multe succese, și mai puternică. Suntem conștineți de faptul că acest lucru va fi în interesul popoarelor noastre. în anul 1994, când m-am adresat Parlamentului, am transmis gândurile în această privință ale lui Mustafa Kemal Atatürk, care a înțeles importanța prieteniei Turciei cu România. Consider că este oportun să le repet încă o dată: îEu și Turcia dorim din inimă să vedem o Românie tot mai puternică. Alianța cu România este un motiv de fericire continuă pentru Turcia. în inima noastră, România este un prieten valorosî.

Aceste cuvinte exprimate de Atatürk în anul 1937 continuă să fie o sursă de inspirație pentru sentimentele noastre și după cei 60 de ani care s-au scurs.

Domnilor președinți,

Stimați parlamentari,

În nici o perioadă, în decursul istoriei, problemele de fond ale națiunilor nu au avut trăsături atât de infinite. Pe de altă parte, suflul colaborării nu a fost niciodată atât de puternic. Inițiativele de colaborare regională economică și politică au devenit puncte cruciale ale relațiilor internaționale. Pe de altă parte, aceste noi evoluții stau la baza creșterii responsabilității privind adaptarea la schimbările intense care au avut loc în lume din 1989 și până în prezent, în cadrul instituțiilor internaționale, cum sunt O.N.U., O.S.C.E. și N.A.T.O.

Locul păcii, determinată de o ordine mondială bipolară bazată pe descurajarea nucleară, a fost luat de noile posibilități bazate pe interesul și colaborarea reciprocă. Din păcate, pe de altă parte, s-au intensificat tendințe periculoase ca terorismul, rasismul, fanatismul religios, naționalismul extremist. Astfel de tendințe creează instabilități și pot amenința în mod serios pacea. Este importantă hotărârea Turciei și a României de a lupta împreună împotriva acestor flageluri, colaborarea constructivă bilaterală și multilaterală în vederea asigurării stabilității și prosperității, pentru ca pacea și înțelegerea să guverneze în primul rând în Europa și în lume.

Într-o lume în care avem convingerea că lagărele de concentrare și dorința înființării de zone de influențe au fost lăsate între filele înnegurate ale istoriei, astăzi, popoarele noastre doresc să trăiască sigure de viitorul lor, în pace și stabilitate. Acesta este cel mai mult dreptul oamenilor de pe continentul nostru, care au trebuit să dea piept cu greutățile războiului rece, generat de o ordine mondială bipolară. în acest cadru, noi sprijinim procesul de lărgire al N.A.T.O. și U.E., Consiliul Europei, pentru ca el să deschidă ușile tuturor țărilor care manifestă respect față de democrație și drepturile omului, eforturile organizate de securitate și colaborare europeană pentru creșterea ponderii sale politice.

Este neîndoielnic faptul că Turcia, care de ani de zile a avut legături instituționale anevoioase cu Europa, mai devreme sau mai târziu se va integra în Europa. Intensificarea acestui proces este necesară pentru prosperitatea și stabilitatea europeană și a zonei noastre. Iar România își va ocupa locul pe care-l merită în cadrul instituțiilor europene, pe calea pe care și-a trasat-o și pe care o urmează cu hotărâre.

Domnilor președinți,

Stimați membri,

Prieteniile reale dintre țări se manifestă prin respectul reciproc, prin eforturile depuse pentru intensificarea colaborării și sentimentul solidarității în clipele grele. Națiunile se apropie una de cealaltă nu numai pe baza acordurilor dar și prin sentimente. Sunt deosebit de satisfăcut să afirm că între statul turc și român, între națiunea turcă și română atât legăturile juridice cât și cele de suflet există cu prisosință.

Republica Turcia și România sunt două state puternice și demne de respect, fondate de două națiuni mari. Noi împărtășim aceeași geografie, vecinătate și prietenie cu rădăcini adânci în istorie. Turcia și România dispun de calități și o structură culturală ce pot îmbogăți marea familie europeană. Pe măsură ce ne vom apropia și mai mult în zona Mării Negre și în Balcani ne va fi mai ușor să ne integrăm în Europa. Țările noastre au încredere una în cealaltă, colaborează în toate domeniile de activitate, într-o manieră exemplară pentru zona noastră.

În acest cadru, Turcia înțelege foarte bine eforturile depuse de România pentru integrarea în instituțiile euroatlantice. Conștienți de contribuțiile deosebit de valoroase pe care România le poate aduce la N.A.T.O., noi am apărat cu vehemență, încă de la început, candidatura României la N.A.T.O. Considerăm că umbrela de securitate europeană este incompletă dacă nu include și România.

În anul care s-a scurs, România a rezolvat, pe baza acordurilor, problemele istorice cu Ungaria, Ucraina și Moldova, semn al voinței sale pe calea asigurării și a stabilității în zonă.

Pe de altă parte, într-o perioadă scurtă de timp s-au înregistrat pași importanți pe calea colaborării economice în zona Mării Negre, ai cărei inițiatori și fondatori suntem împreună cu România. într-adevăr, instituționalizarea acestei inițiative, care se adresează unei populații de 300 milioane de locuitori, ca și faptul că în zona Mării Negre se are în vedere un comerț liber, în adevăratul sens al cuvântului, reprezintă evoluții importante. Noi avem convingerea că eforturile comune ale Turciei și României, care joacă rol de locomotivă în cadrul colaborării economice în zona Mării Negre, se vor intensifica și mai mult și că aceasta va servi interesului întregii zone. Cel mai viu exemplu în acest sens îl constituie Proiectul Kafos în domeniul fibrelor optice, pe care l-am pus în funcțiune în luna octombrie, împreună cu domnul Președinte Constantinescu și cu Președintele Bulgariei, domnul Stoianov.

Domnilor președinți,

Stimați parlamentari,

Relațiile economice și comerciale dintre Turcia și România se dezvoltă într-un ritm intens și dispun în viitor de un potențial important. Azi Turcia ocupă locul 4 în exportul total al României și locul 1 în exportul ei în Orientul Mijlociu, în Balcani, în Europa Centrală și de Est. Din punctul de vedere al numărului firmelor străine care fac investiții în România, Turcia ocupă azi locul 3, iar din punctul de vedere al capitalului, locul 8.

Numărul firmelor turcești din România este de ordinul a 4000, capitalul turcesc este de 125 milioane de dolari, în afară de cel pentru privatizare. Volumul comercial dintre Turcia și România a crescut de la 670 milioane dolari în 1995 la 750 milioane dolari în 1996. în acest an se așteaptă ca volumul comercial să depășească 800 milioane dolari. Nu există nici o piedică în calea noastră, pentru ca pe baza intrării în vigoare a Acordului de liber schimb, acesta să atingă 1 miliard de dolari, iar investițiile turcești să ajungă la 250 milioane dolari.

Colaborarea noastră în plan militar ne dă speranțe. Și în domeniul industriei de apărare există între țările noastre un potențial serios. Avem convingerea că colaborarea noastră în acest domeniu va genera rezultate în interesul țărilor noastre.

Unul dintre cei mai rezistenți piloni ai punții de prietenie dintre Turcia și România o constituie minoritatea turcă care trăiește în România și atinge 100.000 de locuitori. Acești conaționali ai noștri au dovedit întotdeauna că sunt buni cetățeni români, fiind priviți cu toleranță, apreciere și interes de către statul român. în acest cadru, doresc să menționez faptul că sunt și mai satisfăcut să văd că doi reprezentanți ai minorității turce se află în acest moment printre dumneavoastră.

Dorința noastră sinceră este ca prietenia statornicită între popoarele noastre să se reflecte și în parlamentele noastre. Avem convingerea că Grupurile de prietenie interparlamentară România–Turcia vor juca din acest punct de vedere un rol extraordinar de util.

Distinși membri ai Parlamentului României,

După cum vă este cunoscut, terorismul constituie în zilele noastre una dintre cele mai importante piedici în calea păcii, democrației și progresului. Organizațiile teroriste și în special acțiunile de crimă organizată, trafic de droguri și arme, spălarea banilor și tâlhăria sunt principala sursă de colectare a banilor în zona noastră. în cadrul acțiunilor de colaborare, care acoperă o sferă foarte largă de domenii între țările noastre, se dezvoltă relații satisfăcătoare în domeniul securității și al luptei împotriva terorismului. Atitudinea fermă pe care am manifestat-o la Varna împotriva acestui flagel, împreună cu domnul Președinte Constantinescu și cu Președintele Bulgariei, domnul Stoianov, ne dă tuturor mari speranțe.

Turcia și România, două țări prietene, conștiente de responsabilitatea lor internațională și regională și-au trasat viitorul comun. Acest viitor comun al nostru se intersectează într-o Europă unită, democratică, care garantează prosperitatea popoarelor sale. Nu sunt departe zilele în care eforturile noastre pe calea integrării vor da roade.

Cu aceste gânduri, doresc să reconfirm continuarea solidarității dintre națiunea turcă și națiunea română pentru bunăstarea, prosperitatea și fericirea popoarelor noastre pe calea pe care am pășit și vă urez să atingeți, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, viitorul strălucit care vă așteaptă! (Aplauze.)

 
Cuvântul de mulțumire rostit de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule președinte Demirel,

Vă mulțumim pentru vizita pe care ați făcut-o în Parlamentul României și pentru frumoasele cuvinte adresate poporului român.

Țările noastre, așezate în aceeași regiune a Europei, au avut parte, vreme de peste o jumătate de mileniu, de o istorie comună, care a creat premisele pentru colaborarea noastră viitoare.

În ultimul secol, îndeosebi, raporturile dintre țările noastre au fost excelente, ne-am întâlnit în toate acțiunile de stabilire a păcii, colaborării pe continentul european.

În prezent ambele țări suntem conduse de regimuri cu adevărat democratice, facem parte din marea fmailie a popoarelor libere din Europa și suntem preocupați de construirea acestei Europe noi, de această colaborare în spiritul păcii, în spiritul echității între națiunile din jurul nostru.

De aceea, vizita dumneavoastră ne întărește în speranța noastră că aceste obiective, care ne sunt comune, se vor realiza cât mai curând, sub toate raporturile, sub raport economic, politic și cultural. Profităm de această vizită a Domniei voastre, pentru a transmite poporului dumneavoastră salutările noastre cordiale, mulțumindu-vă încă o dată pentru cuvintele frumoase ce le-ați adresat Parlamentului României.

Mulțumim, domnule președinte! (Aplauze.)

 

Domnul Petre Roman:

Domnul președinte Suleyman Demirel va semna în Cartea de onoare a Parlamentului și apoi vom relua lucrările.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

10 minute pauză.

 
 

PAUZĂ

 
 

*

 
 

* *

 
 

DUPĂ PAUZĂ

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rugăm să vă ocupați locurile pentru a putea începe ședința.

Stimați colegi,

Rog să vă ocupați locurile în sală ca să putem începe. Aveți amabilitatea, vă rog, ca să ne desfășurăm ședința începând cu acest moment. Vă rog.

Stimați colegi,

La primele 3 puncte ale ordinii de zi urmează să ne exprimăm votul asupra unor texte rămase în divergență între cele două Camere. Toate cele 3 legi sunt în același timp și legi organice, deci ele necesită votul a minimum 243de parlamentari.

 
Dezbaterea și adoptarea textelor aflate în divergență între cele două Camere la proiectul de Lege privind prelevarea și transplantarea de țesuturi și de organe umane

Prima lege, primul text se referă la proiectul de Lege privind prelevarea și transplantarea de țesuturi și de organe umane. Aș dori, din partea comisiei de mediere, dacă dorește să ne facă o prezentare. Da. Vă rog.

Domnul deputat Berciu, vă rog!

 

Domnul Ion Berciu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Această lege, care se înscrie în normele reformei sanitare din România, această lege care este consonantă cu legislația vest-europeană, este o lege foarte așteptată de sistemul sanitar, este o lege foarte așteptată de specialiștii în transplant, dar și mai mult este așteptată de către bolnavii care necesită aceste manopere, care trebuie legiferate.

S-au pus probleme deosebite în legătură cu alcătuirea raportului, au trebuit o serie de informații legate nu numai, pur de medicină, erau legate de etică, legate de morală creștină, legate de înțelegerea factorilor juridici, foarte implicați în derularea legii.

V-aș ruga în mod deosebit să votați varianta pentru care am optat noi, cei de la Camera Deputaților, având avantajul a două lucruri; am discutat raportul venit de la Senat în legislatura actuală, cu o altă majoritate parlamentară, și al doilea lucru, ne-am aplecat poate timp mai îndelungat decât comisia similară din Senat.

Prin urmare, v-aș mulțumi în mod deosebit, la începutul cuvântării mele, în sensul votării proiectului de lege, așa cum reiese din varianta Camerei Deputaților.

La comisia de mediere s-a ajuns la un numitor comun, pentru mine a fost o surpriză extrem de neplăcută când am constatat că acest raport al comisiei de mediere a fost respins în Senat.

Mi-a părut foarte rău, aș fi dorit foarte mult să fiu acolo, atunci, ca să explic raționamentele care ne-au condus pe noi în derularea și alcătuirea finală a raportului comisiei noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci stimate și stimați colegi,

Există pe de o parte textul inițial propus, adoptat de Senat, textul inițial existent încă în legislatura trecută, și există textul propus de comisia de mediere și adoptat de Camera Deputaților, asupra acestor texte urmând să votăm.

La art. 1, vă rog.

Doriți să interveniți la art. 1?

Poftiți, domnule senator!

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Domnilor președinți,

Stimate colege și stimați colegi,

Regret, sunt senatorul Crețu Ioan, medic primar chirurg, sunt senator P.D. de Arad.

Am participat la elaborarea întregii legislații privind reforma asistenței sanitare din România. în 13 septembrie 1994 am susținut în Senat Legea asigurărilor sociale de sănătate, pe care am mediat-o în data de 10 iulie a.c. Și în cealaltă legislație, care a trecut, am susținut împreună cu colegii mei din Comisia de sănătate, Legea spitalului, Statutul cadrelor sanitare, Legea asistenței medicale publice și medicină preventivă. Și în prezent am susținut Legea privind transplantul de țesuturi și organe. Din motive independente, Comisia de sănătate, reprezentată prin comisia de mediere a Senatului, nu am putut participa în luna iulie la mediere, independent de noi, adică, practic, vă spun, că eram într-o situație critică. Aveam 73, sau 74 de senatori și votam legi organice, și Senatul și președintele de comisie nu ne-a admis această participare la comisia de mediere, fapt ce ne-ar fi dus la rezolvarea divergențelor care au apărut la acest proiect de lege.

Aș vrea să exprim cu această ocazie câteva noțiuni, succinte, privind progresele în acest domeniu și activitatea privind transplantul de țesuturi și organe în lume, pentru a vă familiariza cu noțiunile, acestea fiind noțiuni de strictă specialitate, și prea puțini sunt medici la ora actuală, în Parlament, și să puteți vota în cunoștință de cauză.

Noi am venit cu o serie, și voi veni pe parcurs la articole, la discuții, cu amendamente, care aduc legea actuală, acest proiect de lege la nivelul legislației europene și comunitare în domeniul legislației la care vrem și noi, comunitate la care vrem și noi să ne afiliem.

Câteva cuvinte pentru familiarizare. Evoluția rapidă a chirurgiei privind transplantul de organe din ultimele decenii, prin dotare tehnică, progrese în anestezie și reanimare, progrese în genetică și imunologie, descoperirea medicației imunosupresoare de evitare a respingerii țesuturilor și organelor străine, au permis progrese spectaculare în domeniul supraviețuirii de lungă durată după transplantul de țesuturi și organe.

transplantul de organe se făcea de la cadavru cu ischemie rece, astăzi noțiunea de îbancă de organeî, care există în acest proiect de lege, este de domeniul istoriei medicinii.

Din experiența acumulată până în prezent, transplantul de organe se face în maximum 6 până la 12 ore de la deces.

în prezent, autori americani în materie,...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Îmi pare rău, însă nu este loc de dezbateri generale aici. îmi pare rău să vă atrag atenția. Vă rog mult. Nu este cazul. Suntem la votarea textelor de lege, credeam că vreți să faceți intervenție fie în legătură cu Comisia de mediere, fie pe articole, dar nu avem dezbateri generale, îmi pare rău. Vă rog să mă scuzați, însă nu putem proceda în felul acesta.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Cum doriți. Am vrut să spun câteva cuvinte, dar o să revin atunci la articole.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog frumos, nu avem dezbateri generale. Vă rog să mă iertați!

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Nici o problemă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Deci, stimați coelgi, eram la votul asupra textelor propuse, și, evident, acelea care sunt în divergență.

Și vă consult dacă sunt obiecțiuni în legătură cu articolul sau intervenții în legătură cu art. 1.

Da, poftiți!

 
 

Domnul Ioan Crețu:

La art. 1 alin. 4, suntem de acord cu textul Camerei, propus de comisia de mediere și adoptat de Camera Deputaților; la alin. 4 aș dori o modificare. Și vă rog, citesc: "în înțelesul prezentei legi, prin donator se înțelege subiectul în viață sau subiectul în stare de moarte cerebrală, compatibil imunologic", în loc de "compatibil genetic" cu potențialul primitor, care în scop terapeutic donează țesuturi sau organe umane.

Motivăm propunerea de înlocuire în text a sintagmei "compatibil genetic" cu "compatibil imunologic", termen acceptat pe plan internațional. Compatibilitatea imunologică înlătură aproape total riscul respingerii transplantului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da.

Domnule senator,

După câte știu eu, în faza aceasta nu se mai poate face decât votul pe textele care sunt în cauză, nu se mai pot propune alte texte.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Domnule președinte,

Senatul a respins raportul de mediere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Raportul de mediere este respins. Deci noi putem discuta, atunci, pentru că a respins, putem discuta și aceste materiale.

 
 

Domnul Petre Roman:

După câte știu eu, aici se pot vota numai textele care sunt în discuție, nu alte texte noi.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

La art. 1 sunt divergențe între Senat și Cameră.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Și eu am propus în loc de... un singur cuvânt compatibilitate...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Eu cred că procedural lucrările nu cred că ne mai permit să procedăm în felul acesta. Ajungând în faza aceasta au fost texte, texte adoptate de Camera Deputaților, texte adoptate sau neadoptate de Senat și plenul votează asupra uneia dintre variante.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Uneia, sau text comun, domnule președinte!

 
 

Domnul Petre Roman:

La mediere.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Dar fiind respins complet acest raport al comisiei de mediere, de Senat, trebuie fiecare articol votat în parte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Corect! Fiecare articol în parte. Asta și făceam.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Da, fiind respins se poate face un text de mediere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu cred, nu e cazul.

Știu că în faza aceasta, când este ședință comună, îmi pare rău să vă dezamăgesc, în faza aceasta se pot vota numai pentru unul din cele două variante, nu cred că se poate altceva.

Deci, stimați colegi,

Vă supun votului textul propus de comisia de mediere și adoptat de Camera Deputaților, la art. 1.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Împotriviri? Vă rog să numărați. 8 voturi contra.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci art. 1 a fost votat în această variantă.

La art. 3,

Dacă sunt alte comentarii?

Deci vă supun votului la art. 3. Observați care sunt deosebirile dintre cele două texte, textul propus de comisia de mediere și adoptat de Camera Deputaților?

Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 3 voturi contra. Mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Textul a fost adoptat.

Art. 4, 5 și 6 din textul propus de Senat devine art. 4 în propunerea comisiei de mediere, adoptat de Camera Deputaților.

Doriți să interveniți și aici?

 
 

Domnul Ioan Crețu:

La art. 4...

 
 

Domnul Petre Roman:

Trebuie să procedez după cum este cronologia datelor, nu interveniți, vă rog, cu lucruri care...

 
 

Domnul Ioan Crețu:

La art. 4 propun menținerea textului Senatului. Camera propune eliminarea textului și aceasta datorită faptului ca să nu se facă o propagandă pentru donare de țesuturi și organe pentru un anumit spital sau pentru o anumită persoană. Și propun și sancțiunile respective.

 
 

Domnul Petre Roman:

De acord. Am înțeles. Vă mulțumesc.

Deci Senatul a propus eliminarea art. 4. Iertați-mă! Camera a propus eliminarea art. 4, față de textul propus de Senat, cu motivația pe care a prezentat-o domnul senator Crețu.

Deci, vă propun să votăm, mai întâi cum este normal, asupra eliminării. Cine este pentru eliminare?

4 voturi pentru eliminare.

Contra? în mod evident marea majoritate sunt împotrivă.

în consecință, se adoptă art. 4 în varianta Senatului.

Art. 5 devine art. 4. Nu mai e cazul. Corect!

Art. 6. Poftiți, vă rog!

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

probabil nu s-a înțeles sensul votului. Ați spus cine este pentru eliminare. Pentru eliminare? în ideea domnului senator Crețu sau în ideea comisiei de mediere? Că eliminarea art. 4 din textul inițial este cererea comisiei de mediere, art. 4 și art. 5 care este deja...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Atunci vă contraziceți, până acum am hotărât că nu votăm decât una dintre cele două variante, nu există 3variante.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Absolut!

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă se elimină cum s-a votat, înseamnă că automat este cealaltă variantă, nu există altă posibilitate. îmi pare rău. Adineaori dumneavoastră mi-ați spus că există numai două variante și acum veniți și spuneți că ar fi și o a treia?

 
 

Domnul Ion Berciu:

În raportul de mediere scrie foarte clar: cererea comisiei de mediere. Să se elimine...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

în fața noastră este un text cu două variante, noi votăm asupra uneia dintre ele. Mai departe nu pot interveni. Dumneavoastră înșivă ați fost pentru această, ați considerat că procedural așa este corect. Nu reveniți acuma!

 
 

Domnul Ion Berciu:

Este textul comisiei de mediere, ideea comisiei de mediere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu. Dacă s-a eliminat, a revenit la art. 4, așa cum este în textul Senatului.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult să-mi permiteți să explic.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, atunci este...

 
 

Domnul Ion Berciu:

În ideea comisiei de mediere a fost eliminarea lui art.4 și art. 5.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Ca să fie, să putem vota asupra acelui text ar trebui să figureze undeva, dar el nu figurează.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Figurează în comisia de mediere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vă spun ce figurează, în ceea ce au fiecare deputat și senator. Deci s-a votat corect, așa cum am precizat.

La art. 6 se propune de către comisia de mediere și Camera Deputaților eliminare, da?

Domnule senator, da, poftiți!

 
 

Domnul Ioan Crețu:

La art. 6: "Se interzice prelevare de organe și țesut uman de la potențialii donatori minori, precum și de la persoanele lipsite de discernământ, aflate în viață", noi propunem să rămână, pentru a nu se face abuzuri în acest domeniu, adică să poată fi utilizați...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vorbiți un pic mai tare, că nu se aude nimic.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Dacă la art. 6, noi, Senatul, propunem să rămână, adică: "să se interzică prelevarea de organe și țesuturi umane de la potențialii donatori minori și de la persoanele lipsite de discernământ, aflate în viață", pentru a se evita abuzurile care se pot face în acest domeniu.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Vă mulțumesc.

Deci trebuie să propun, ca și data trecută, întâi votul relativ la eliminare și dacă acest vot este negativ înseamnă că rămâne textul Senatului.

Deci, cine este pentru eliminare? 3 voturi pentru.

Cine este împotriva eliminării? O mare majoritate.

În consecință, se adoptă art. 6 în varianta Senatului.

Art. 7, care rămâne tot 7.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator, poftiți, vă rog!

Deci este un text care este în varianta propusă de comisia de mediere și adoptată de Camera Deputaților și respectiv textul inițial de la Senat.

Dacă nu sunt intervenții, vă propun să vă exprimați votul pe textul propus de comisia de mediere și Camera Deputaților.

Cine este pentru? O largă majoritate.

Atunci să vedem cine este Împotrivă?

Vă rog să vă exprimați votul împotrivă: 4, 5, 6, 7, 9 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Textul a fost votat în varianta de la Camera Deputaților.

Art. 8 alin. 2, 3, și 4. Sunt intervenții?

Dacă nu, din nou vă supun votului textul comisiei de mediere adoptat de Camera Deputaților.

Cine este pentru? Poftiți, vă rog!

Vă mulțumim.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2, 3 voturi abțineri.

Textul a fost adoptat.

Art. 9 alin. 1. Nu sunt intervenții. Deci vă propun votul relativ la cel adoptat de Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Textul a fost adoptat.

Art. 10.

Doriți să interveniți, domnule senator? Poftiți!

Deci la art. 10.

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Am vrut să intervin mai înainte să spun câteva precizări. "Introducerea sau scoaterea din țară", la alin. 2, "de țesuturi de organe și alte elemente sau produse ale corpului uman se pot face numai pe baza autorizației emise de Comisia Națională de transplant și organe umane din Ministerul Sănătății sau de conducătorii centrelor regionale de transplant, în situații excepționale, în care autorizația comisiei nu poate fi obținutăî.

Introducerea în cele două, în textul propus de Cameră: "introducerea sau scoaterea din țară de țesuturi, organe și alte elemente sau produse ale corpului uman se poate face numai pe baza autorizației speciale emisă de Comisia de transplant de țesuturi și organe umane din Ministerul Sănătății, pentru fiecare situație, fără a prejudicia stocurile din rezerva națională.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

La ora actuală nicăieri în lume nu există bancă de organe, există numai bancă de date. Banca de organe este de domeniul istoriei medicinei transplantului de organe. Există bancă de date la nivelul fiecărei țări și bancă de date comunitare, adică unde sunt cuprinși toți potențialii donatori, potențialii primitori și bolnavii care au transplant, unde sunt determinate toate grupele de sânge, grupele de țesuturi și posibilitățile de compatibilitate. banca aceasta de organe, fără stocuri nu există. Și de aceea am propus eliminarea acestei părți.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Mai dorește domnul senator.

 
 

Domnul Bogdan Voinea Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, trebuie să-l contrazic pe domnul senator Crețu, pentru că legea se referă nu numai la organe, și aici are dreptate, ci și la țesuturi. Ori bancă de țesuturi există, piele, cartilagii, valve, ș.a.m.d.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Și atunci care este propunerea dumneavoastră?

Da, poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Ion Berciu:

Precizarea făcută de domnul senator Marinescu a fost corectă și comisia a gândit exact în modul ăsta, adică referirea la țesuturi, nu numai la organe, și acest lucru există.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Deci rămâne pe textul Camerei?

 
 

Domnul Petre Roman:

Atunci vă supun votului textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotriviri? 2, 3 împotriviri.

Abțineri? O abținere.

Textul a fost adoptat.

Art. 11.

Dacă nu sunt intervenții, ne exprimăm votul pe textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotriviri? O împotrivire.

Abțineri? O abținere.

Textul a fost adoptat.

Art. 12, în numerotarea inițială.

Dacă nu sunt intervenții, vă propun votul asupra textului de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Textul a fost adoptat.

De la Capitolul IV. — "Sancțiuni", în numerotarea de la Camera Deputaților.

Art. 11. La Senat nu a existat acest capitol. Deci este vorba de un capitol introdus de Camera Deputaților.

Deci pe art. 11, cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 12.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Textul a fost adoptat.

Art. 13.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 14.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? O împotrivire.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art. 15, repet, de la capitolul "Sancțiuni".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 16.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Cap. V., în numerotarea Camerei Deputaților.

Art. 17.

Doriți să interveniți?

Poftiți, domnule senator!

 
 

Domnul Ioan Crețu:

La art. 17 alin. 2, condițiile de autorizare a spitalelor prevăzute în alin. 1 sunt avizate de Colegiul medicilor din România și se stabilesc prin regulamente de autorizare a prelevării și transplantării de țesuturi și organe, aprobat prin A.M.S.

Aici s-ar impune condiții de autorizare a spitalelor și a medicilor de specialitate care efectuează transplanturi, pentru că noi, deocamdată, în țară nu avem specialitate de transplant și medicii care lucrează în centrele, în departamentele regionale de transplant obțin autorizația de a efectua prin studiile pe care le fac în străinătate.

Deci să fie autorizarea spitalelor și a medicilor de specialitate, băgat aici. Atât!

 
 

Domnul Petre Roman:

Din nou vă atrag atenția că nu putem intra pe alt text decât pe cel care există. Deci se votează unul dintre cele două texte.

Domnul senator Marinescu, poftiți!

 
 

Domnul Bogdan Voinea Marinescu:

Problema este discutată și poate fi sintetizată astfel: "Transplantele se efectuează în spitalele mari, dar de murit se moare în spitalele mici". E vorba de morți violente, accidente, ș.a.m.d.

Deci, de regulă se deplasează echipa care prelevează organele, și nu invers.

Deci textul este corect.

 
 

Domnul Petre Roman:

Care text, al Camerei Deputaților?

Vă mulțumesc.

Vă propun deci să votăm textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt? O împotrivire, mă iertați!

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art. 18

Cine este pentru textul adoptat de Camera Deputaților? Vă rog.

Pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Textul a fost adoptat.

Art. 19. Textul de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art. 17 și 18 sunt preluate deja prin ceea ce am votat anterior. Preluate sau reformulate în articolele anterioare și întrucât s-a votat textul Camerei Deputaților înseamnă că ele sunt deja preluate în text. De acord, domnu’ deputat?! Domnu’ deputat Berciu, e corect?

 
 

Domnul Ion Berciu:

Da.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Art. 20, care există numai în formularea de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat

Art. 19, care devine 21 în formularea de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art. 20 alin. 1, care devine art. 22 în textul de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Anexele sunt pur și simplu renumerotate și vă propun să votăm asupra lor în bloc, privind numerotarea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Urmează criteriile de diagnostic care sunt formulate diferit în cele două texte.

Dacă nu sunt intervenții, votul... Sunt intervenții.

Poftiți, domnule senator!

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Domnilor președinți, în final aș vrea să vă spun, pentru că de la noi de la Senat a participat un reprezentant...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vorbiți, vă rog, în microfon!

 
 

Domnul Ioan Crețu:

Și ăsta, mă rog, că n-a știut că se amânase această mediere și în felul acesta au reușit... n-am... s-au impus toate textele Camerei Deputaților. Nu am nimic cu textele dar sunt o serie de inadvertențe și pentru alinierea la Comunitatea Europeană trebuiau operate câteva modificări. Adică noi, practic, am fost oarecum "handicapați" — dacă termenul este potrivit — participând cu unul sau doi reprezentanți, involuntar Camera a avut toate textele. Nu! Problema se pune că sunt o serie de inadvertențe și legea nu este adusă la cotele europene și comunitare.

În final, eu propun menținerea, votarea textului Senatului, pentru că este mult mai complet, dă posibilitate la mai multe investigații ce permit cu certitudine determinarea morții cerebrale și aici avem un nou termen de "moarte encefală", care este ultimul termen pentru a evita niște recoltări de organe de la false... morți... eu știu?, care au fost supuși unei hipertermii sau medicații, unde se poate da o interpretare falsă a analizelor. Este mai complet.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da.

Domnul deputat Berciu, vă rog!

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Exact textul ăsta, ultimul, e tradus după normele Comunității Europene, domnule senator! îmi pare foarte rău! în ’94 erau alte norme. în ’97 sunt alte norme. Deci, vă rog foarte mult să recitiți materialul Comunității Europene pe această linie și vă rog să mă credeți că este conform cu textul care este oficializat în țările din Comunitatea Europeană.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

Deci, vă propun votul asupra textului de la Camera Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotriviri? 4 împotriviri.

Abțineri? Două abțineri.

Textul a fost adoptat.

Mai rămâne o renumerotare care, de asemenea, vă propun să votăm în bloc renumerotarea.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

La punctul 37 din raport.

În loc de "Comisia de transplantare" — "Comisia de transplant", propune Camera Deputaților.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat textul Camerei Deputaților.

Similar, la punctul 38 din raport.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Textul a fost adoptat.

La punctul 36 din raport, de asemenea, este un cuvânt de schimbat în varianta Camerei Deputaților. Vă rugăm să-l votăm.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Și, vă propun să dăm acum un vot general pentru ansamblul tuturor textelor.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotriviri? O împotrivire.

Abțineri? O abținere.

Raportul în ansamblu la textele în divergență a fost adoptat.

Vă mulțumim.

Doream să vă anunț care este prezența: din 485 de parlamentari sunt prezenți 382, absenți 103, din care cu însărcinări temporare 41.

Cvorum de lucru, în conformitate cu Regulamentul ședințelor comune, 223 de parlamentari.

Deci legea este organică și a întrunit numărul necesar de voturi.

 
Dezbaterea textelor aflate în divergență în cele două Camere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării (se votează trimiterea la Birourile permanente reunite)

Textul de divergență la Legea pentru modificarea și completarea Legii arendării.

Din partea comisiei de mediere, vă rog. Domnul deputat Cristea, poftiți!

 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de mediere a adoptat varianta Senatului. Discuția în plenul Camerei Deputaților a mers pe varianta Camerei Deputaților. Deci, în divergență, din raportul de mediere, există numai punctul al treilea, alin. 2, în sensul că Camera Deputaților a adoptat varianta acceptării "subarendării", Senatul a acceptat varianta respingerii "subarendării". Deci, strictă procedură, este de pus la vot care din aceste două variante va fi adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Domnul senator Triță, poftiți!

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnilor președinți,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Consider că am obligația ca în această ședință a Camerelor reunite ale Parlamentului României să informez și în același timp să argumentez în legătură cu următoarele considerente.

Este important să luăm o decizie în cunoștință de cauză și de aceea vă supun atenției motivele care au determinat Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură, plenul Senatului, precum și comisia de mediere, să agreeze varianta Senatului privind textul adoptat de Camera Deputaților, potrivit căruia arendașul, care este investitor, poate, cu acordul scris al proprietarului uzufructualului sau deținătorului legal, să subarendeze, în total sau în parte, bunurile care fac obiectul contractului de arendare.

Înainte de toate, este necesar să subliniez ceea ce este unanim acceptat de către toți specialiștii, precum și în legislația țărilor dezvoltate și anume că arendarea are menirea să creeze exploatațiuni agricole viabile și nu trebuie să îmbrace un caracter speculativ.

În condițiile în care un investitor arendează suprafețe mari pentru că dispune de capitalul necesar și subarendează la prețuri mai mari, face un act cu caracter speculativ atât asupra terenurilor, cât și asupra micilor subarendași.

În opinia Senatului, așa cum a rezultat din dezbateri și din soluția adoptată, pământul nu face obiectul unei acțiuni speculative iar producătorii agricoli trebuie să fie protejați. Este normal ca ei să arendeze direct pământul pe care doresc și pot să-l exploateze în condiții bune și nu prin instituția subarendării. Se creează o verigă intermediară cu interese specifice care poate să aducă daune considerabile întregului mecanism de piață în realizarea și comercializarea producției agricole.

Subarendarea, cunoscută și în alte țări, este din ce în ce mai mult apreciată ca o soluție depășită, nepotrivită, în condițiile agriculturii moderne, orientate spre un înalt randament, spre obținerea unor profituri cât mai mari, ceea ce implică și costuri mai mici.

Reamintesc că în România, subarendarea practicată în trecut pe scară largă a avut efecte defavorabile și pentru agricultură și pentru țăranul român.

Au fost necesare legi speciale pentru a înlătura efectele subarendării.

Consider, domnilor președinți, doamnelor și domnilor colegi, că proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendei nr. 16/1994, în forma în care a fost adoptată de Senat, respectiv fără instituția "subarendării", corespunde nevoilor actuale din agricultura țării și vă propun să votați raportul comisiei de mediere în forma în care v-a fost prezentat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Avramescu. Apoi domnul senator Csap" și apoi din partea comisiei de la Camera Deputaților, domnul deputat Cristea.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În discuțiile care au fost în Camera Deputaților, cei care au susținut eliminarea textului au pornit de la considerentul că apărând mai mulți intermediari, respectiv subarendașii, ar crește costurile, ceea ce ar avea efect asupra prețurilor. Cei care au susținut menținerea textului au pornit de la ideea că prețurile se stabilesc nu în funcție de costuri, ci se stabilesc pe piață, în funcție de legea cererii și a ofertei.

Acestea sunt lucruri cunoscute, dar vreau să atrag atenția dumneavoastră asupra unui alt aspect.

Prin eliminarea acestui articol, subarendarea se va putea face pentru că, conform principiului juridic că îceea ce nu este scris, este permisî, prin contracte între proprietari și arendași se pot prevedea tot felul de condiții, respectiv subarendarea și pentru semănat și pentru întreținut pământul, și pentru strâns recolta, și așa mai departe.

Textul Camerei Deputaților vine în acest domeniu tocmai printr-o circumscriere a posibilităților de subarendare și anume — așa cum spune aici — arendașul, care este un investitor (atrag atenția: care este un investitor, deci numai în acest caz), să subarendeze în total sau în parte, și textul curge.

Pentru acest motiv, asupra căruia vă rog să reflectați, propun menținerea textului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Csapo.

 
 

Domnul Csapo Iosif:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Instituția "subarendării" este un element constitutiv al mecanismelor economiei de piață și o pârghie economică, legislativă și administrativă, prin care se poate asigura o flexibilitate mai accentuată și o eficiență mai sporită a activităților din domeniul agrar.

Subarendarea precum și arendarea se referă la bunuri agricole care nu cuprind numai terenuri agricole productive, dar și cele neproductive, cuprind și terenurile ocupate de construcții și instalații agrozootehnice, amenajările de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice, platformele și spațiile de depozitare, precum și animalele, construcțiile de orice fel, mașinile și utilajele.

Subarendarea construcțiilor sau instalațiilor zootehnice favorizează modificarea rapidă a profilului de producție și adaptabilitatea mai accentuată a producătorilor la cerințele pieței.

Subarendarea platformelor și spațiilor de depozitare diversifică destinația de folosire, amplifică gradul de valorificare al acestora.

Subarendarea mașinilor sau a utilajelor agricole poate asigura o exploatare mai eficientă, valorificând potențialul economic, financiar sau profesional al unor întreprinzători, mai ales al specialiștilor agricoli care pot dispune de mijloacele necesare desfășurării unor activități de producție, impuse de modificările raportului dintre cerință și ofertă, caracteristică unei economii de piață funcționabile.

Subarendarea unor terenuri agricole poate contribui la valorificarea unui potențial financiar existent, care într-o anumită perioadă poate fi introdus în procesul de producție profitabil.

Ținând cont de cele afirmate, precum și de faptul că subarendarea se realizează cu acordul scris al proprietarului, eliminarea restricțiilor din Legea nr. 16/1994 privind subarendarea este nu numai benefică dar și necesară în scopul revigorării mecanismelor economiei de piață în agricultură, în industria alimentară, în domeniul circulației bunurilor agricole, în valorificarea potențialelor economice și financiare latente, în valorificarea capacităților profesionale nepuse în valoare din lipsa mijloacelor de producție adecvate.

în consecință, propun adoptarea textului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul senator Apostolache.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Domnul președinte al comisiei mi-a ușurat sarcina, dar aș vrea să vin cu alte argumente pentru a susține propunerea Senatului și a comisiei de mediere privind eliminarea acestui articol.

Nu aș vrea să reiau argumentele pe care le-am prezentat la comisia de mediere, întrucât consider că au fost aduse la cunoștință când s-a prezentat raportul.

Trebuie să remarc, totuși, că nu am întâlnit în programul de guvernare o asemenea prevedere. Abia acum, după ce Guvernul a catadicsit să ne trimită pentru dezbatere Memorandumul cu F.M.I.-ul, am descoperit în Acordul ASAL că se cere amendarea Legii nr. 16/1994, care să prevadă: subarendarea; arendarea către persoane ce nu au cetățenie română și investitori străini; luarea în arendă a unor unități, ferme ce administrează pământ din proprietatea statului; ca perioada pe care se arendează să fie stabilită între părțile contractante; ca deciziile referitoare la arendă să fie luate de părțile contractante, fără nici o mențiune legată de plată în numerar sau natură; definirea drepturilor proprietarilor, arendașilor sau ale moștenitorilor.

Doamnelor și domnilor, toate prevederile acestui acord s-au îndeplinit, cu excepția "subarendării", care a fost respinsă de Senat.

Suntem astăzi puși în situația să legiferăm sau să respingem așa ceva.

Majoritatea poate impune menținerea "subarendării" și prin aceasta să dovedească că Memorandumul reprezintă programul de guvernare și nu ceea ce s-a adoptat în învestitura Guvernului.

La Legea liberei circulații a terenurilor, care a trecut prin Senat zilele trecute, s-a aprobat vânzarea terenurilor din extravilan, inclusiv persoanelor juridice cu capital majoritar străin.

După adoptarea acestei prevederi, a devenit mult mai evident, cine și pentru cine susține arendarea către persoane care nu au cetățenie română și investitori străini.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnu' senator, sunt obligat să vă întrerup, pentru că doresc să vă referiți la textul în cauză și nu la alte chestiuni care nu fac obiectul textului supus spre votare astăzi. Deci, vă rog să vă mențineți asupra textului.

 
 

Domnul Victor Fuior (din sală):

E pe text, domnule președinte!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vreți să vă citesc eu textul? Vă rog. Vă rog să vă mențineți în limitele acestui text.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Am înțeles, domnule președinte. Deci în acest mod, prin cumpărare, prin arendare, prin subarendare, se pot prelua suprafețe în anumite zone, de diferite firme care pot crea foarte ușor un monopol. Un monopol care să impună atât preț cât și anumite baremuri. Dacă aceasta se urmărește nu avem decât să adoptăm așa ceva. Da, trebuie să avem în primul rând în vedere că a rămas singura pârghie pe care o putem elimina, în fața a ceea ce s-ar putea să ne compromită practic agricultura și producătorul român.

Aș vrea să-i contrazic pe colegii mei care au prezentat o serie de idei în susținerea acestei instituții a "subarendării".

În primul rând, faptul că noi ne înșelăm când spunem că arendașul este neapărat un investitor. Arendașul poate lua în arendă și imediat să subarendeze, domnilor! Lucru care v-a scăpat.

De asemenea, dacă avem în vedere și art. 25, în care se prevede: "Contractele de subarendare, încheiate potrivit prevederilor prezentei legi le sunt aplicabile dispozițiile din lege privind încheierea, înregistrarea și executarea contractului de arendare", este foarte clar, domnilor, că legiferăm prin această prevedere o instituție care nu are ce căuta acum. Dacă, într-adevăr, dorim o instituție a subarendării, aceasta trebuie să venim cu ea într-o lege specială.

Ca atare, susțin eliminarea acestui articol și a art. 25.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Șteolea. Și, dacă mai sunt cereri, o să propun ca să votăm închiderea dezbaterilor, pentru că ele au luat deja proporții.

Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ce ne privește, grupurile parlamentare P.U.N.R., poziția noastră a fost constantă, începând de la dezbaterea în comisii, dezbaterea în plenul celor două Camere, separat, cât și atunci când s-a dezbătut raportul comisiei de mediere, adică respingem ideea subarendării.

Deci, suntem de acord cu varianta adoptată de Senat la acest alineat al art. 3.

De ce? Fiindcă subarendarea, în momentul de față nu servește nimănui. în momentul de față atenția trebuie s-o acordăm proprietarului de teren cât și exploatației agricole. Aceasta include, bineînțeles, și arendașul. Introducerea unui element suplimentar în această relație, acel subarendaș, complică în momentul de față relația directă, economică și financiară, între proprietarul de teren și arendaș. Fără îndoială, acest lucru, în momentul de față, în care experiența în relația proprietar de teren-arendaș, este la nivelul, să zicem... destul de redus, în sensul inexistenței unei experiențe a acestei relații din care să câștige ambii, lasă calea deschisă introducerii acelui element care nu poate fi decât elementul de speculă în această relație.

De altfel, văd că este o insistență puternică pentru ideea de subarendare, un antevorbitor făcea enumerarea, de fapt, să zicem, contrară firescului, subarendarea și apoi arendarea. Poate, în spatele acestei enumerări se ascunde și altceva, și alt interes.

După părerea noastră, această nouă instituție, introdusă în momentul de față, înseamnă introducerea intermediarismului, a buticăriei și în agricultură.

Susținem, așa cum am spus, varianta Senatului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Sunt înscriși încă 5 vorbitori și vă propun să sistăm dezbaterile după aceste cinci luări de cuvânt.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Prin votul marii majorități, după aceste cinci luări de cuvânt sistăm dezbaterile. Urmează domnul senator Turianu, apoi domnul deputat Lăpușanu.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Precizez de la început că voi susține fără rezerve punctul de vedere exprimat de președintele comisiei noastre de specialitate, domnul senator Triță Făniță, la care s-a raliat și domnul senator Apostolache.

Dați-mi voie, totuși, să mă desprind de argumentele de oportunitate și să revenim pe tărâmul strict juridic.

De la bun început trebuie să plecăm de la definiția ce înseamnă arendator. în sensul legii civile române, în calitate de arendator contractul poate fi încheiat de către proprietar, uzufructual sau deținătorul legal al bunurilor care formează obiectul contractului și are dreptul la exploatarea agricolă a terenurilor respective, și are capacitate, respectiv îndeplinește condițiile necesare pentru încheierea contractului de locațiune, căci contractul de arendare nu este decât o varietate de specie a contractului de locațiune.

Precizez că, spre deosebire de regulile aplicabile locațiunii, arendașul nu poate avea niciodată calitatea de arendator, potrivit legii române. Sub sancțiunea nulității absolute, arendașul nu poate subarenda nici total nici parțial bunurile agricole arendate, chiar dacă arendatorul ar fi de acord. (Aplauze.)

Deși legea nu prevede expres, interdicția de a subarenda atrage după sine și interdicția de a ceda contractul de arendare, căci cesiunea, vânzarea, dreptul de exploatare a bunurilor agricole produce efecte mai puternice decât subarendarea. Astfel fiind, nu se poate admite nici schimbul între doi sau mai mulți arendași, schimbul reprezentând în materie de locațiune o dublă, o multiplă cesiune, ceea ce legea română nu permite. Deci, eu zic și vă rog să votați eliminarea acestui text de lege din Legea arendării.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Lăpușan, apoi domnul senator Dumitrașcu.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Comisia pentru agricultură s-a dezbătut foarte intens și cu foarte multe argumente, mai toate au fost prezentate aici. Eu am să încerc să le aduc pe cele mai puțin amintite. într-adevăr, instituția aceasta a subarendării nu aduce nimic bun, chiar dacă pe undeva se vorbește despre subarendașii investitori, ca o condiție care ar putea veni în avantajul arendașului sau chiar al proprietății și al exploatației agricole. Eu cred că instituția subarendării, care a fost practicată îndelung în istoria agriculturii românești, este o instituție de ev mediu, este total depășită, fără să mai amintesc că ea este, de fapt, cauza răscoalei din 1907 (Vociferări, se strigă: Huo!, Huo!), despre care nu s-a vorbit mai nimic în acest an.

Subarendarea nu ar face altceva decât scindarea exploatațiilor agricole.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Oare nu vrem noi să creștem exploatația agricolă de la proprietăți de 1,8 hectare undeva peste 10–15 hectare, care să fie o medie acceptabilă pentru România?! Sigur că ne dorim exploatații și mai mari, de sute sau chiar mii de hectare; or, prin subarendare nu facem altceva decât divizăm exploatația, pentru că un arendaș poate să subarendeze, sau ar putea să subarendeze toată suprafața pe care a luat-o în arendă sau o parte din ea. Este un caz particular când ar subarenda întreaga suprafață, în celelalate cazuri sigur că exploatația s-ar diviza.

În cazul în care subaredarea s-ar produce pentru întreaga suprafață sau nu, între proprietar și administratorul efectiv al exploatației agricole, adică subarendașul, am introduce un intermediar care fără să facă nimic ar câștiga și el, de la 0 până la 100% din valoarea arendării. Consider că varianta Senatului, care a fost susținută de aproape jumătate din membrii Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților, este varianta bună de adoptat pentru interesul agriculturii românești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Dumitrașcu; se pregătește domnul senator Bold.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor colegi de toate felurile, problema subarendării este o problemă cu bătaie lungă în timp, și înapoi și înainte.

În privința lui înainte, în sensul de în viitor, o asemenea soluție nu va avea rezultate bune, din punct de vedere practic, al producției. Adevărul este că subarendarea în această situație va deveni un element negativ pentru cel care, chipurile, beneficiază de subarendare, atențiune!, pentru cel care beneficiază de subarendare, întrucât trebuie să țină deasupra lui și pe arendaș și pe proprietar, cât și pentru țară în ultimă instanță, dacă mai credem în existența unei țări.

Domnilor,

Îmi amintesc de un tablou privind Revoluția Franceză. în cadrul acelui tablou, cel mai jos era țăranul nenorocit, deasupra lui stătea ceva ce ar fi în genul unui subarendaș, deasupra ăluia stătea arendașul, deasupra lui stătea proprietarul și cel mai de jos trebuia să ducă tot greul acestui sistem nenorocit de exploatare. S-a spus aici, domnilor, și am auzit creată o atmosferă de respingere fără judecată, bineînțeles, a acestor realități — că 1907 s-ar datora sistemului de subarendare. Problema era următoarea — nu, și în 1997 situația poate fi aceeași, situația este asta, situația era aceasta: mai întâi era un arendaș care lua 220.000 de hectare, atențiune!, 220.000, acel arendaș subarenda în corpuri mari de suprafață unui subarendaș care, la rândul lui, subarenda mergând până spre țăranul care ducea tot greul.

Domnilor,

Nu știu de ce, dar nici atunci și nici acum nu românii, atențiune!, nu românii, și nu fac aici nu știu ce propagandă, dar nu românii ar avea de câștigat. Nu mă interesează cine. Barem la începutul secolului capitalul rămânea totuși în țară, astăzi nu va rămâne.

Mă uit la unii dintre dumneavoastră și mă cuprinde mila, mila față de poporul român, că e la dispoziția dumneavoastră.

Să trăiască România! (Aplauze.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Bold, apoi domnul deputat Cristea.

 
 

Domnul Ion Bold:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Rămân 3 aspecte esențiale care pledează pentru votarea ca atare a eliminării subarendării, ca o condiție de a nu promova în continuare măsuri de degradare a agriculturii.

Domnilor,

Aceasta ar favoriza, în primul rând, în condițiile promovării Legii circulației terenurilor agricole, posibilitatea unor instituții, unor persoane juridice străine să cumpere teren și să-l subarendeze, pentru că ei nu exploatează. Aceasta este prima chestiune.

A doua. Ar însemna să reînființăm instituția vechililor de odinioară, ca persoane care exploatează o dată în plus, alături de arendaș, micul proprietar.

În al treilea rând, ar însemna să sărăcim total pe acel proprietar cu 2,53 ha, cât este media proprietății în România, și care nu ar avea posibilitatea nici măcar a unei existențe precare.

Domnilor,

Trebuie votată ca atare varianta comisiei de mediere și a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Cristea, ultimul vorbitor.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să aducem lucrurile exact acolo unde sunt, lăsând puțin chestiunile istorice la o parte.

În primul rând, proprietarul încheie un contract de arendare cu un arendaș, în care sunt stipulate toate condițiile; subarendarea nu are nici o legătură cu proprietarul, subarendarea nu înseamnă apariția unui intermediar, că nu are între cine și cine să existe acest intermediar. Subarendarea nu înseamnă, decât pentru cei care nu vor să privească realitatea așa cum este, speculă, pentru că nu există și nu poate să existe așa ceva. Subarendarea (și eu pledez pentru acest punct de vedere și vreau să răspund aici unui antevorbitor: există așa ceva în programul de ajustare structurală a agriculturii românești, în programul guvernamental) nu înseamnă decât o poartă deschisă pentru investiții în agricultură, pentru că aceste investiții n-au venit în agricultură. Realitatea celor 7–8 ani de zile, de când discutăm de un sistem normal economic ne demostrează acest lucru. Vreau să vă spun următorul lucru, pe care dumneavoastră l-ați uitat: proprietarul este cel care decide dacă se face sau nu se face subarendarea. Scris! Numai cu acordul scris al proprietarului.

Aș vrea să vă mai spun un singur lucru, stimați colegi: piața este cea care stabilește prețul produselor agricole. Faptul că în această lege se permite subarendarea nu înseamnă că cineva este obligat să facă acest lucru, nu înseamnă că arendașul va fi într-un fel sau altul obligat, nu înseamnă că proprietarul va fi obligat să accepte. Va accepta dacă are un astfel de interes, un interes economic. Piața este cea care reglează prețul produselor agricole peste tot în lume, și așa este normal să se întâmple și în România. Iar mai departe, faptul că în proiectul de lege se face o prezicere care cred că este necesară: că un astfel de contract nu vizează decât arendașul și subarendașul, pe partea pe care aredanșaul urmează să o câștige din această investiție este un lucru bun, pentru că obligativitatea contractului stabilește regulile care trebuie respectate de toți.

Acesta este motivul pentru care Camera Deputaților a votat acest punct de vedere și pe care eu îl susțin în această dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, îmi pare rău, dar luările de cuvânt au luat sfârșit în conformitate cu votul tuturor.

Vă propun să trecem la vot. Vă reamintesc că este o lege organică și sunt necesare minimum 243 de voturi.

Supun la vot eliminarea propusă de comisia de mediere și adoptată de Senat.

Cine este pentru eliminare?

136 de voturi pentru. Pentru eliminare.

Voturi Împotrivă? împotriva eliminării. 89 de voturi împotriva! (Aplauze.)

Degeaba, că nu s-a obținut nimic.

Abțineri? 5 abțineri.

Din sală:

Nu este cvorum!

 
 

Domnul Petre Roman:

Cvorum este, dar nu sunt întrunite voturile pentru o lege organică. în consecință, procedura indică necesitatea ca această chestiune să fie readusă în discuția Birourilor permanente reunite.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Conform art. 38 din Regulamentul ședințelor comune, adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice, care n-au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului ședințelor comune, se face cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Practic, în situația de astăzi există două texte, unul dintre ele a fost... sau una dintre soluții..., dar în realitate este vorba de un text, textul Senatului, sau soluția Senatului a fost supusă la vot și nu a obținut, așa cum s-a anunțat rezultatul, votul necesar pentru acceptare conform art. 38.

După părerea mea, trebuie supusă la vot și a doua soluție. Problema este ce se întâmplă dacă nici aceasta nu va obține rezultatul necesar. în acea situație, îmi permiteți să revin la microfon pentru a expune un alt punct de vedere în legătură cu această soluție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Se subînțelege că dacă 136 au fost pentru și 89 împotrivă acesta este textul pentru varianta cealaltă. Am mai adoptat asemenea proceduri. Eu sunt de acord că nu este, stricto-sensu, același lucru, însă este clar că am acceptat întotdeauna că, din două variante, dacă ești împotriva uneia ești pentru cealaltă.

Eu vă propun să vă duceți argumentația până la capăt.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Eu aș fi înclinat să accept soluția dumneavoastră, pentru că pe fond sunt de acord cu ceea ce a arătat domnul senator Triță Făniță. Problema este că, fiind vorba de o lege organică, oricare dintre soluții are nevoie de 243 de voturi. în condițiile în care nici una dintre cele două soluții nu poate să întrunească numărul necesar de voturi, atunci, așa cum s-a întâmplat și în legislatura anterioară, legea se promulgă fără un text la poziția respectivă. Cu alte cuvinte, nici una dintre soluții nu întrunește punctul de vedere cerut de regulament pentru acceptarea sa la nivelul Parlamentului și, așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii, la capitolul respectiv, la articolul respectiv nu vom avea un text. Cu alte cuvinte, nu vom avea o soluție acolo.

Aceasta este, dacă îmi aduc aminte în mod corect, soluția la care s-a ajuns și cu alte ocazii, atunci când am avut situații de acest gen.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

În cazul acesta nu se poate! Chiar presupunând că soluția dumneavoastră ar avea un sens, aici nu se poate pentru că ar însemna eliminarea, ori pentru eliminare nu au votat destui. De aceea, eu am propus readucerea în Birourile permanente reunite.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să vă spun că textul art. 38 vorbește despre adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență. Noi, până la urmă, nu am votat, noi trebuie să votăm textele ca atare, chiar dacă soluția de eliminare, implicit înseamnă că aici textul ca atare a fost conceput a respinge subarendarea. Aceasta este de fapt soluția; eliminarea, din acest punct de vedere, înseamnă totuși existența unui text subînțeles, care înseamnă de fapt interzicerea subarendării. Dar nu s-a spus acest lucru și atunci s-a acceptat că prin eliminare, în mod implicit textul era cel de interzicere a subarendării.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, dar constat din nou că dacă s-ar promulga legea fără text, asta înseamnă în mod direct că se elimină textul; or, pentru eliminare nu au votat destui. Soluția pe care o propun este cea corect㠗 să o readucem în fața Birourilor permanente reunite.

Eu vă propun să adoptăm această poziția și o supun votului.

Din sală:

Nu există așa ceva!

 
 

Domnul Petre Roman:

Cine este pentru retrimiterea la Birourile permanente reunite?

Vă rog să numărați.

151 de voturi pentru.

Voturi Împotrivă?

92 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea a fost adoptată.

Din sală:

Nu este cvorum!

 
 

Domnul Petre Roman:

Cvorum este: 152+92. Avem cvorum.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Sigur că acest vot nu este un vot trecut în Regulamentul ședințelor comune, nici măcar în Regulamentul celor două Camere, care pot să prelungească într-un fel ceea ce are ca dispoziții Regulamentul ședințelor comune.

Domnul deputat Năstase a avut dreptate când a spus că în momentul în care nu există voturi pentru — conform regulamentului — o variantă sau alta, textul se elimină de la sine și nu tragem concluzia dumneavoastră că eliminarea ar însemna de fapt eliminarea și a textului votat pentru o asemenea variantă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Dați-mi voie, domnule președinte!

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, aceasta se referă la o procedură care este deja depășită, domnule deputat!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu-i depășită, tocmai aici este problema, dumneavoastră ați depășit-o neregulamentar. Ați supus la vot ceva ce nu prevede regulamentul. Dumneavoastră nu puteți trimite Birourilor permanente un text al celor două Camere. Vă rog să-mi citiți Regulamentul ședințelor comune sau în Regulamentul Senatului sau al Camerei Deputaților, prin care un text neadoptat se trimite birourilor.

Este ceva ce nu există în Regulamentele Camerei Deputaților, Senatului și ședințelor comune.

Vă mulțumesc.

Este vot neregulamentar. (Discuții, comentarii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Și eu vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (S.I.E.) (se votează trimiterea la Birourile permanente reunite)

textele aflate în divergeță la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Din partea comisiei de mediere, dacă dorește să intervină cineva.

 

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte,

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, supus dezbaterii la Senat, nu a întrunit acordul senatorilor la art. 4, 14 și 21, nu în totalitate, ci doar la alin. 4 art. 14 și alin. 2 de la art. 21.

Vă informez că în cadrul comisiei de mediere, aceste texte au fost acceptate cu majoritate de voturi și nici diferențele din cadrul Senatului nu s-au ridicat... s-a votat cu 54 la 55. De aceea, eu cred că pentru ca Serviciul de Informații Externe să beneficieze de o lege proprie, de o lege convenabilă, pentru că toate aceste dezbateri s-au făcut în prezența directorului Serviciului Român de Informații, ca și a altora din staff-ul acestui serviciu, eu cred că este foarte necesar să acceptăm varianta Camerei Deputaților la toate cele 3 articole în divergență.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Radu Timofte.

 
 

Domnul Alexandru Radu Timofte:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

La dezbaterea raportului de mediere din Senat, marea majoritate a textelor aflate în divergență au fost acceptate în varianta Camerei Deputaților. Au fost doar trei excepții, din care una se regăsește la acest art. 4. Au fost trei excepții din aproximativ 30 de texte supuse medierii.

Prin acest art. 4, în varianta Camerei Deputaților și a comisiei de mediere, nu facem altceva decât să creăm o nouă instituție pentru care se impune, după părerea mea, o decizie politică ce nu poate să aparțină decât majorității existente acum în Parlamentul României.

Dorește sau nu actuala putere să instituie un fel de căciulă peste toate serviciile de informații?

Dacă dorește așa ceva actuala putere, eu apreciez că nu aici, în această lege este locul. Dacă vrem să facem așa ceva, să constituim Comunitatea de Informații, haideți să o trecem în modificările la Legea siguranței naționale, sau o nouă lege a siguranței naționale, sau, în cel mai rău caz, în legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Pentru că mi s-a spus, atât la mediere cât și în plenul Senatului, că această instituție a Comunității de Informații — ce fatalitate, tot C.I. i se spune prescurtat — va fi numai în plan extern, vă citez din anteproiectul la Legea siguranței naționale, un anteproiect ce se află acum în atenția mai multor colegi din alte comisii. La art. 6 din capitolul II din proiectul acestei legi se spune că apărarea siguranței naționale se realizează în principal prin activitatea comunității de informații alcătuită din celelalte 5–6 servicii de informații.

Se mai spune că activitatea acestei comunități va fi condusă de un inspector cu rang de ministru.

Domnilor colegi,

Dați-mi voie să cred că numai Ceaușescu își putea permite și, de fapt, a suportat și consecințele. Nu numai dânsul, toți le-am suportat, atunci când singurul deținător al tuturor informațiilor secrete din România pleca din țară și știți cu toții că nu a mai venit.

Nu mai vorbim despre faptul că în această lege a unei structuri de informații, a unei singure structuri de informații, creăm o instituție pe care nici măcar nu o definim.

Cu ce se ocupă această instituție?

Locul ei este — așa cum am spus — ori în Legea siguranței naționale a României, ori în Legea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă rog să fiți de acord cu textul adoptat de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Rectific. Varianta votată de Senat.

Vă mulțumesc. (Rumoare.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog! Vă rog!

Mai doriți să interveniți, domnule senator?

Poftiți!

 
 

Domnul Szabo Károly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Mai întâi o observație de procedură, dacă îmi este îngăduit, în legătură cu forma în care au fost prezentate, forma grafică în care au fost prezentate aceste texte și aceasta este valabil și pentru cele anterioare.

Deci, după ce raportul comisiei de mediere a trecut prin cele două Camere, fiecare din cele două Camere a rămas la un anumit text în legătură cu legea sau, după caz, la lipsa unui text, pentru că a fost și acest lucru. Din această cauză, ar fi trebuit pusă aici, în fața noastră, o redactare care să ofere greutate egală celor două texte. Cu alte cuvinte, text Senat, text Camera Deputaților, înțelegând că acest lucru se petrece după ce raportul comisiei de mediere a fost trecut prin cele două Camere.

Din această cauză, formularea pe care o avem aici, în fața noastră, se pare că ar da o anumită sugestie pentru ca un anumit text sau altul să fie adoptat, ceea ce nu pot să cred că a fost în intenția staff-ului care a făcut redactarea.

Trecând la legea propriu-zisă și înțelegând că nu mai este cazul să se facă considerații din categoria dezbaterilor generale, sub această rezervă, îmi îngădui o singură propoziție și anume, că nu aceste texte în divergență sunt deficiențele fundamentale la această lege, dar nu vreau să repet ceea ce am spus la dezbaterea generală din legislatura trecută, de la Senat, observând numai că, în general, nu s-a remarcat, în această chestiune, că s-a schimbat majoritatea parlamentară.

Trecând la textul nostru, vă rog să observați că art. 4, în varianta agreată de Camera Deputaților, în alin. 1 conține două părți distincte. Mai întâi, ar fi o oarecare expunere de motive în care se motivează scopul a ceea ce este concret și eu cred că într-un articol propriu-zis de lege nu ar trebui să figureze expunerea motivelor, care fac necesar dispozitivul. Dispozitivul este că Serviciul de Informații Externe conlucrează cu ministere și instituții. Eu aș vrea să spun că nu ar fi util și nu ar fi —din păcate, nici nu este bună o prezență a acestei referiri la o noțiune care există, dar nu reprezintă, sub forma unei instituții, ceva concret.

Din această cauză, aproape aș fi de acord cu antevorbitorul, dar numai aproape.

Vă rog să observați că textul de la Senat este mult mai coerent și mai îndestulător și, mai presus de toate, nu dă loc la nici un fel de speculații și confuzii.

De asemenea, mai este foarte important că a doua parte — deci, dispozitivul textului de la Camera Deputaților, în care se face referire la instituțiile și alte persoane juridice cu care conlucrează Serviciul de Informații Externe —, eu cred că nu trebuie să limităm sfera instituțiilor și a persoanelor juridice cu care lucrează Serviciul de Informații Externe la acelea pe care le stabilește Consiliul Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.T.). El, de obicei, este interesat să aibă informații și nici chiar toate informațiile pe care Serviciul de Informații Externe le are nu ajung la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ci acelea care sunt necesare pentru desfășurarea activității sale.

De asemenea, nu cred că este cazul ca printr-o lege să se stabilească anume persoanele juridice, nota bene, cu care, în mod obligatoriu, Seriviciul de Informații Externe conlucrează. El își poate alege partenerii, pentru că aici este vorba de sursele Serviciului de Informații Externe și, respectiv, de acele entități, să le spunem persoane fizice, dar și autorități în care vor lucra ofițeri acoperiți, pentru că acolo se face referirea.

Deci, să lăsăm libertatea Serviciului de Informații Externe să-și plaseze oamenii acolo unde crede. în același timp, nu putem obliga pe nimeni să preia, numai în baza acestui text de lege, un ofițer de informații, care va lucra acoperit, ca și angajat al acelei persoane juridice.

Vă rog, deci, onorați deputați și senatori, să binevoiți a observa și a accepta că varianta pe care Senatul, așa cum a făcut-o el, este mult mai concisă și că se pretează cel mai bine la sensul pe care trebuie să-l aibă legea, și la voința pe care trebuie s-o avem în legătură cu Serviciul de Informații Externe.

Cu privire la alin. 2 — dacă mi se dă voie! —, pentru că suntem la art. 4, vă rog să observați că, fără a avea o importanță atât de mare chestiunea aceasta a formulării, că dacă sunt servicii sau organisme, evident, aici deja ne referim nu la surse, ci la acele instituții similare cu serviciul nostru, cu care el va stabili legături concrete de schimb de informații — aceasta este o cu totul altă sfer㠗 și acolo, evident, că celelalte unități, colegii Serviciului de Informații Externe, sunt toate, într-un fel, servicii, chiar dacă denumirea aceasta este oarecum pretabilă la o interpretare suspectă, aceea de organisme.

Deci, vă rog și aici, dacă e posibil, să observați că textul Senatului este mai bun și să-l adoptați pe acela.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, stimați colegi, pentru art. 4 s-au exprimat punctele de vedere, relativ la textul Camerei și textul Senatului.

Vă supun votului textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? 52 de voturi pentru.

Împotrivă? 129 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

În momentul acesta se pare că nu avem cvorum.

Vă rog să vă mai exprimați încă o dată votul. Poate că între timp vin și colegii absenți...

Cine este pentru textul de la Camera Deputaților?

91 de voturi pentru.

Împotrivă? 116 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 14 abțineri.

Textul fiind pentru o lege — după câte știu — organică, înseamnă că acum putem apela la procedura amintită și anume, textul se consideră eliminat din lege, da? (Rumoare.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Nu se poate! Cade legea.

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi, aici n-avem ce face. Nu cade legea. De ce? Poate să nu conlucreze. Ce putem face?

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mie, personal, mi se pare că este exagerat, la un vot de arbitraj să facem apel la votul organic, la votul majorității absolute. Pentru că legea a trecut prin ambele Camere, în totalitate, cu acest vot organic. Acum este numai un arbitraj între niște texte în divergență. Este foarte greu să realizezi, când se merge așa, aproape la egalitate, să realizezi acest vot organic. (Rumoare.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă nu există un precedent în această chestiune, va trebui să-l creăm.

Aveți cuvântul, domnule deputat Năstase!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Nu putem să creăm un precedent împotriva textelor Constituției.

Deci, art. 76 din Constituție, la alin. 2 spune foarte clar:

"În cazul în care comisia nu ajunge la un acord, sau dacă una din Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, care vor adopta textul definitiv, cu votul majorității prevăzute la art.74 alin. 1 sau 2".

Art. 74 alin. 1 vorbește despre legile organice:

"Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere".

Rezultă deci că, în acest caz, votul textelor — de fapt, dacă coroborăm art. 76 cu art. 74 —, majoritatea este cea obișnuită pentru adoptarea legilor organice. De altfel, și Regulamentul ședințelor comune precizează același lucru.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu mă refeream nu la această chestiune, care mi se pare a fi evidentă, ci mă refeream la situația în care ne găsim. Situația în care ne găsim nu poate fi... să meargă împotriva unei logici elementare. Dacă fiecare din Camere a votat într-un fel pentru sensul art. 4 — și sensul art. 4 este unul evident și anume că Serviciul de Informații Externe poate colabora. Cum? în ce fel? Pot fi diferite. Noi nu putem considera că textul este eliminat, pentru că fiecare din Camere a votat printr-o majoritate calificată, adică pentru o lege organică, asupra acestui lucru.

Deci, de aceea spuneam că, dacă nu există, trebuie să creăm un precedent. Pentru că nu putem să considerăm, să mergem cu o lipsă de logică atât de mare încât să nu constatăm că, în fond, fiecare din Camere a aprobat principiul conținut în art. 4.

Eu cred că vom proceda, în continuare, ca și în situația anterioară: vom retrimite la Birourile permanente reunite.

Poftiți, domnule senator Ninosu!

 
 

Domnul Petre Ninosu:

Domnule președinte,

Vă rog să nu mai păcătuiți și să dați atribuții Birourilor permanente, atribuții pe care nu le au, potrivit Constituției României și nici Regulamentului de funcționare ale celor două Camere.

Nu este posibil să dăm atribuții nici Biroului permanent al unei Camere, nici Birourilor permanente ale ambelor Camere pentru ședințele comune, decât cele constituționale și cele prevăzute în regulamente.

Cred că soluția pe care pot să v-o ofer în întâmpinare este o soluție simplă, legală și bătătorită pe practica noastră parlamentară.

Vă rog să supuneți la vot textul adoptat de Senat, în condițiile în care nu a avut succes varianta propusă de comisia de mediere și adoptată de Camera Deputaților.

Vă rog să supuneți la vot textul adoptat de Senat.

A fost eliminat un text —ne găsim în fața a două texte—, puneți cel de-al doilea text la vot, vă rog!

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Fără îndoială, stricto-sensu, așa este. Vom pune la vot textul Senatului. Numai că, în mod logic, s-ar putea să ne regăsim în situația că nu există majoritatea cerută. Și atunci, ne întoarcem la punctul de plecare. Repet: nu putem fi ilogici. Fiecare Cameră a votat, în sensul ei, acest articol și anume că Serviciul de Informații Externe va coopera. Cum și ce? Sunt detalii. Eu procedez în consecință. Supun la vot textul Senatului. Asta este partea care îmi revine. Vă rog, domnule senator, vă rog foarte mult, ați făcut o propunere și eu o urmez. Fiți coerent, domnule senator!

 
 

Domnul Petre Ninosu:

Eu sunt convins că votul celor două Camere va fi logic.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, așa sper și eu. Din cauza asta, supun votului dumneavoastră textul Senatului.

Cine este pentru?

136 de voturi pentru.

Se regăsește situația anterioară despre care am vorbit, da?

E limpede!

Procedură, domnul vicepreședinte Cristian Dumitrescu.

Poftiți!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu trebuie să se supere nimeni că în activitatea noastră și în regulamentele care ne reglementează această activitate pot să existe și unele situații care nu au fost rezolvate de aceste regulamente, nimic nu este perfect, și să fim puși în situația de a rezolva noi aceste situații, luând act de ceea ce înseamnă dreptul parlamentar și ceea ce înseamnă respectarea votului.

În primul rând, este absolut clar — și acest lucru este câștigat și relevant — că votul pentru ca aceste articole să treacă trebuie să fie un vot organic, fiindcă este o lege organică; chiar dacă în interiorul Camerelor acest vot n-a fost un vot organic. Noi știm că se dă un vot organic pe ansamblul legii.

Fiind vorba, însă, de o situație de conciliere, legiuitorul a prevăzut să dea acestui vot aceeași greutate care se dă în ansamblul legii.

Problema care apare este o problemă, dacă vreți, de drept. Există, conform cutumei, posibilitatea de a elimina textul de lege, dar exist㠗 tot conform situației din drept — să elimini din textul de lege acele articole printr-o astfel de procedură, cum este aceasta, care pierd conținutul legii, care fac ca legea să nu mai fie operantă și ca legea respectivă să-și piardă substanța.

Noi, ce facem? Mergem, în continuare, cu o procedură care poate să conducă la un astfel de rezultat? Sau ne gândim la posibilitatea găsirii unei soluții?

Eu cred că propunerea pe care a făcut-o domnul președinte al Senatului se înscrie în această direcție: Birourile celor două Camere, care sunt structuri abilitate să se consulte, să găsească și să ofere, după aceea, plenului celor două Camere posibilitatea de soluție, care să facă cutumă, dacă vreți, până la urmă, pentru rezolvarea acestei situații.

Altfel riscăm — așa cum este posibil prin aplicarea acestei cutume de eliminare a textului —să facem ca anumite legi să nu mai existe și, în felul acesta, toată procedura și tot efortul, împotriva voinței noastre, să transforme o lege, care a fost aprobată și a trecut prin Parlament, într-o lege inoperantă.

Eu cred c㠗 procedând așa cum ați propus, domnule președinte — este soluția cea mai bună.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Eu aș vrea să rezum situația cu care ne confruntăm și sensul propunerii pe care am făcut-o.

Situația cu care ne confruntăm este că asupra unui text de lege, care, conform Constituției, trebuie să fie un vot pentru o lege organică, nu s-a ajuns la obținerea lui. în același timp, se constată că textul de lege respectiv, în ambele variante, cuprinde același sens:

"În îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, Serviciul de Informații Externe conlucrează..." și textul curge mai departe.

Evident, este absurd să se elimine acest text, din moment ce ambele Camere au votat pentru această formulare, mai puțin detaliile. Neexistând un precedent în acest sens, am propus să creăm unul, dar care este minimal.

Mi s-a replicat că nu avem voie să dăm prerogative Birourilor permanente reunite. Nu-i nevoie. Birourile permanente reunite sunt acelea care discută în legătură cu ordinea de zi a ședințelor comune. Deci, textul se readuce la Birourile permanente, pentru a se discuta asupra acestei chestiuni, care poate fi resupusă ordinii de zi, dacă se găsește un consens. însă eu refuz să fim în situația în care, după ce ambele Camere au votat pentru un anumit text, în esența lui, să respingem textul pentru un detaliu. Eu cred că lucrul acesta este absurd și nu-l putem accepta.

Aveți cuvântul, domnule deputat Năstase!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți, stimați colegi,

Sigur că această situație a mai apărut în legislatura anterioară. Astfel de situații — spuneam — au fost discutate și au fost dezbateri numeroase.

Aș ruga să revedem acele discuții și vreau să vă spun că, în cazuri cum este și cel de astăzi, s-a supus mai întâi la vot una dintre soluții. După aceea, dintr-un anumit punct de vedere, cele două Camere au avut de judecat, la al doilea vot, dacă soluția a doua este mai puțin rea decât lipsa soluției, în ansamblul său.

Cu alte cuvinte, ceea ce discutăm noi aici nu este voința de a face un lucru sau altul, supusă votului unei Camere sau alteia. Noi judecăm texte în ansamblul lor, și deci nu putem să luăm numai voința de a coopera — să spunem — ca fundament al textelor respective, ci textele în sine. Practic, ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost un astfel de exemplu și am arătat și mai înainte.

Care este punctul foarte slab al procedurilor noastre? Poate le vom schimba, dar, deocamdată ele sunt în felul acesta. Noi am format o comisie de mediere. Comisia de mediere nu și-a propus și nu a reușit să ne ofere un al treilea text, pentru că dacă oferea un al treilea text, aveam de judecat între textul comisiei de mediere și textul uneia dintre Camere. Așa, comisia și-a însușit unul dintre texte, comisia și-a încetat activitatea și, din acest punct de vedere, votul nostru este un vot cu autoritate de lucru judecat asupra celor două soluții.

Birourile permanente nu pot să se substituie comisiei de mediere, iar votul care s-a exprimat, prin faptul că nu s-a obținut majoritatea de două treimi, a eliminat definitiv aceste texte din discuția Camerelor. Am avut niște situații asemănătoare și au fost discuții și la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională, practic, a eliminat din textul final al legii paragraful referitor la ipoteza vizată de voturile noastre, în cele două alternative — la Cameră și la Senat.

De aceea, sigur că noi putem să încercăm diverse soluții pentru viitor, dar eu v-aș ruga să observăm că putem să cădem într-o anumită capcană, pentru ca, în sfârșit, căutând o anumită soluție, să ne îndepărtăm de textul actual al Constituției, al regulamentelor noastre și, de asemenea, de practica de până acum, care, așa cum a fost ea, cu aceste deficiențe, s-a aplicat în această formulă.

Eu repet — și aici, poate, colegii noștri, dacă ar face mai multă liniște în sală, ar putea să urmărească o anumită logică, care este foarte simplă: se pune în discuție un anumit text, iar cel de-al doilea trebuie judecat nu față de textul respins inițial, ci față de lipsa totală a unui text, în legătură cu chestiunea respectivă. Și atunci, chiar dacă nu sunt foarte fericiți cu textul respectiv, ar fi putut să-l accepte ca o soluție de compromis față de ipoteza lipsei totale a unui text.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Nu l-am auzit, pentru că nu se-aude prea bine de-aici, pe domnul Năstase. Poate că tot în sensul ăsta a vorbit.

între cele două texte, ca fond, nu e nici o diferență, textul de la Cameră este mai încărcat, cu o serie întreagă de adaosuri care nu schimbă aproape nimic din înțelesul articolului. Eu aș propune așa: punem la vot întâi textul Camerei, nu va întruni, cum am văzut, majoritatea, atunci punem la vot textul Senatului, cu rugămintea pentru cei din Cameră să voteze textul al doilea, pentru că, în fond, rămân tot aceleași idei de bază. Am ieși dintr-un impas. Nu schimbă cu nimic fondul articolului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Argumentația adusă de domnul deputat Năstase era logică și exactă, pentru că dumnealui spunea că în măsura în care după un vot de impas fiecare își face socoteala dacă nu cumva e mult mai rău să nu avem nici un rezultat decât un anume rezultat, atunci fiecare își face o socoteală cum votează, ca să fie totuși ceva, decât nimic. Din păcate, nu suntem în situația asta, pentru că am votat ambele variante și nici una n-a ieșit. Eu nu pot să șterg din stenogramă, votul a avut loc totuși și atunci, în fața acestei situații, care mie mi se pare că nu poate lăsa Parlamentul României într-o situație absurdă, am propus ca... data trecută, oricum, propunerea era perfect justificată din cauza textului eliminat care nu putea fi adoptat..., nu putea să devină adoptat, din moment ce el n-a fost adoptat. Atunci propunerea mea a fost corectă sau absolut corectă; de data aceasta, propunerea mea apare un pic procedură în plus, dar, oricum, dați-mi voie s-o fac, considerând că nu putem noi, Parlamentul României, să intrăm într-un impas de asemenea natură, care este ilogic, lipsă de logică și..., ăsta este motivul pentru care am făcut propunerea.

Domnul deputat Gavra, poftiți!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Atât dumneavoastră cât și domnul președinte Diaconescu încercați o soluție rezonabilă de a ieși din acest impas în care se află cele două Camere. Sigur, soluția dumneavoastră are o logică, chiar regulamentară, pentru a nu ne face noi probleme în legătură cu promulgarea la Președinție. Vreau să vă spun însă că, din păcate, nu aveți susținere regulamentară și juridică. Din păcate! Sigur, am înțeles că noi, deputații, trebuie să votăm ca senatorii, vorba domnului Diaconescu, sau viceversa, dar nu suntem nici la grămadă și nici adunați aici pentru a ne înțelege, ci pentru a rezolva ceva în divergență, care oricum nu se va rezolva astăzi, pentru că s-a demonstrat, prin vot, că fiecare parte își păstrează punctul de vedere și până la infinit dacă mergem, tot acolo ajungem.

Domnule președinte,

Precedente noi am mai avut, deci soluții imperfecte sau legi imperfecte, îproasteî, cum spunea domnul senator Dobrescu, un cuvânt mai trivial, am avut timp de 7 ani de zile în rulajul parlamentar și pe care le-am perfecționat cu fiecare legislatură parlamentară sau în fiecare sesiune. Singura soluție legală este următoarea, procedurală și regulamentară: termenul de contestație de la Curte, sigur, intervine, iar dacă legea rămâne fără acest articol, nu înseamnă că legea nu este bună. Este bună, dar este imperfectă, sau nu este bună, dar este cu o soluție care nu s-a dat la o anumită problemă, ceea ce însemnează următorul lucru: se poate contesta la Curte, având termen de contestație. Președintele României, însă, are ultimul cuvânt, dacă știți, la promulgare: ori o trimite înapoi celor două Camere, rugând Camerele să găsească soluție pentru tot corpul legii, este singura soluție care ne mai rămâne în continuare, altă soluție nu există, apă trebuie la putere, că văd că focul este nestins.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Doamnelor și domnilor colegi,

îmi face plăcere că s-a ajuns la acest blocaj, nu pentru că pierdem un articol sau nu, ci pentru că am avut ocazia ca domnul profesor Năstase să ne vorbească despre "lucrul judecat" în Parlament.

Domnule profesor, au toate o limită, știți cât vă iubesc, dar asta se aplică numai în materie de hotărâri judecătorești, nu și în materie de tot ce face Parlamentul. Cred că sunteți de acord cu mine. Eu însă vreau să relev că sursa acestor disfuncții și acestor blocaje, și vă vorbesc acuma și în calitate de președinte al Comisiei de regulament, constă într-o anomalie funciară care s-a realizat în regulament în vechiul Parlament, pentru că, prin puterea Constituției, Camerele au aceeași competență rațiune-materie. însă ați imaginat trei rânduri de regulamente care se bat cap în cap și au variațiuni: dacă una din Camere avea o anumită competență, iar cealaltă Cameră altă competență, rațiune-materie, s-ar fi justificat regulemente diferite și, deci, până la urmă s-ar fi justificat al treilea regulament. Suntem în situația absurdă în care o Constituție cu două Camere, care au exact aceeași competență, au regulamente diferite și de aici rezultă abaterile. Acuma, pe fondul acestui blocaj de azi, aceste abateri nu ne sunt imputabile, ele sunt rezultatul îgenialitățilorî din vechiul Parlament unde, intenționat, s-afăcut ceva, ca să se poată obține într-o Cameră ce nu se poate obține în cealaltă. √sta este fondul chestiunii!

Acum să discutăm ce avem de făcut.

Soluția propusă de domnul președinte Roman este singura normală, pentru că ambele Camere au adoptat soluția de principiu. Pe fondul ei, soluția de principiu e adoptată de ambele Camere. Ambele Camere nu adoptă mărunțișurile, adică amănuntele. Ce este de făcut în atare situație? De vreme ce regulamentele nu prevăd soluția, înseamnă că orice face Parlamentul nu este interzis, nu încalcă nimic. Vă tot siliți încontinuu să demonstrați că se încalcă un regulament, când, în realitate, poanta care lipsește este aceasta: regulamentele, nici acestea, al treilea, nu tranșează rezolvarea problemei la nivelul textului, ci numai la nivelul legii. Prin urmare, de ce ne citiți texte care rezolvă la nivelul legii, cu cvorumul ăla la nivelul legii? De ce n-ați prevăzut ipoteza când se produce blocajul la nivelul textului, al unui singur articol? Care este reglementarea? Și în atare situație, astăzi, Parlamentul a votat în varianta domnului președinte Roman, în prima formă de blocaj, acum o jumătate de oră. Această formă este soră cu ea, suntem exact în aceeași situație cu diferență pe conținutul textului. Cea mai bună soluție e trimiterea la Birouri. De ce vă împotriviți, de ce nu vă place? Regulamentul nu interzice. Vă rog să votați "pentru".

Vă mulțumesc. "Pentru trimitere" (Discuții aprinse și contradictorii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Turianu.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Eu zic că n-are nici un rost să vă certați; alta este poanta la care se referea domnul Popescu: Domnule, noi n-avem cvorumul de ședință, domnule! (Sala se amuză.) Adică, noi, neavând cvorumul de ședință putem să votăm până mâine într-o parte sau alta, nu facem mediere la o supramediere, nu se poate face o supramediere, în nici un caz. Noi dacă aveam azi cvorumul de ședință vedeați dumneavoastră că ieșea, nu vă supărați că v-o spun, varianta Senatului, care este aprobată cu cvorum de ședință recunoscut, ceea ce noi astăzi nu avem. Noi nici nu putem să votăm, să trimitem la Camerele superioare din același motiv: n-avem cvorum, domnilor!

 
 

Domnul Petre Roman:

Trebuie să vă contrazic, domnule senator, avem cvorum, l-am anunțat...

Din sală:

Nu avem!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog, avem! Am anunțat cvorumul la începutul ședinței, cvorumul este de 223, or, noi am avut 223 în sală, deci nu stă în picioare chestiunea aceasta.

Acum o să mai dau cuvântul domnului deputat Năstase și după aceea trec la vot.

Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Și eu am cerut cuvântul. Am vorbit normal, de ce nu-mi dați cuvântul?

 
 

Domnul Petre Roman:

A!, îmi pare rău, domnul Avramescu, imediat vă dau cuvântul, îmi pare rău.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

N-aș fi venit din nou la microfon dacă nu m-ar fi invitat, în mod indirect, domnul președinte Emil Popescu.

Domnule deputat,

Știți bine cât vă iubesc, dar vreau să vă spun că nu aveți dreptate.

În primul rând, vreau să vă informez că dumneavoastră sunteți președintele Comisiei speciale pentru regulament la Cameră. Dumneavoastră aveți acum posibilitatea, și o aveți de câteva luni, să aliniați acest regulament la Regulamentul Senatului, dacă era nevoie. Deci, dumneavoastră nu puteți să invocați propria culpă într-o chestiune care, fără îndoială, ține de acțiunea dumneavoastră.

În ceea ce privește problema pe care ați pus-o, vreau să vă spun, cu respect, că nici dacă veți lua în serios funcția pe care o aveți, de președinte al Comisiei speciale pentru regulament, nu veți putea să soluționați...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vedeți, atunci de ce-mi imputați?

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Pentru că dumneavoastră v-ați referit ca la o posibilă soluție la rezolvarea acestei chestiuni prin modificarea și alinierea regulamentelor, dar eu vreau să vă spun că dumneavoastră ar trebui să fiți președintele unei comisii de modificare a Constituției ca să puteți face acest lucru, deoarece art. 76, referitor la mediere, vorbește, într-adevăr, despre texte și nu despre legi.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

E puțin altfel.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă contrazic, este vorba despre texte și nu despre legi, și în nici un caz nu vorbește de adoptarea de către Parlament a unor soluții de principiu. Noi nu putem să discutăm decât despre texte și, după părerea mea, a încerca să substituim comisiei de mediere soluția Birourilor permanente este cel puțin riscant din punctul de vedere al dreptului parlamentar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Care risc, domnule?

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Avramescu, poftiți! După care trecem la vot.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Vreau să vă reamintesc, celor care au fost și în legislatura trecută, că au fost ocazii când, din varii motive, s-a repetat votul. Acest lucru nu este prevăzut, într-adevăr, în nici un regulament, care pot fi acele varii motive de repetare a votului, dar s-a repetat votul. în situația de astăzi, unde au apărut niște neînțelegeri, cred că putem ieși din impas dacă se pune la vot repetarea votului și dacă se aprobă, după aceea, să punem la vot varianta Senatului, cu condiția să avem cvorum.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Am avut cvorumul de 243, așa cum s-a cerut, deci eram în situația de a vota.

deci, stimați colegi, acuma vă supun votului propunerea de a se discuta în Birourile permanente reunite.

Cine este pentru? Vă rog. Trebuie numărat.

134 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog.

85 de voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? 14 abțineri.

Deci procedăm în consecința votului, cu reluarea în Birourile permanente reunite.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărâre pentru constituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru evaluarea situației Societății Române de Televiziune

Domnul Ion Diaconescu:

Mai avem pe ordinea de zi câteva probleme mai ușoare.

Mai întâi, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru evaluarea situației Societății Române de Televiziune.

Există în mapele dumneavoastră proiectul de hotărâre privind constituirea acstei comisii.

Îl supun la vot global.

 

Domnul Alexandru Radu Timofte:

Domnule președinte,

Nu am înțeles de ce întreaga lege a fost remisă Biroului permanent. Mai erau două articole la această Lege a Serviciului de Informații Externe peste care s-a trecut. Spuneți-ne, de ce?!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Am înțeles că întreaga această lege..., adică mai sunt două articole, dar de vreme ce ne-am împănat de la primul, o trecem, și discutăm la Biroul permanent în căutarea unei soluții.

 
 

Domnul Petre Roman:

Sigur că da.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Adică, zice că de ce n-am discutat articolele celelalte în întregime?

 
 

Domnul Petre Roman:

Mie mi se pare că e logic, ca să nu mai cădem în impasul ăsta.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, revenim la hotărârea pentru constituirea Comisiei de anchetă asupra Societății Române de Televiziune.

Cine dorește să ia cuvântul?

Poftiți! Domnul Țepelea.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă ale celor două Camere au solicitat Birourilor permanente instituirea unei Comisii parlamentare de anchetă. Obiectivele acestei comisii sunt cercetarea următoarelor situații: dacă în Televiziune s-au îndeplinit cerințele de serviciu ale societății; dacă controlul calitativ al actului managerial funcționează; dacă verificarea activității financiare a societății este în regulă; în fine, aplicarea legislației în domeniul audiovizualului și a normelor de reglementare emise de Consiliul Național al Audiovizualului.

Domniile voastre aveți la îndemână un proiect de hotărâre care în art. 1 stipulează cele enumerate de mine.

În art. 2 se arată că: "Personalul de la Societatea Română de Televiziune este obligat să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă și să pună la dispoziția acesteia documentația necesară.

În art. 3 se arată că această comisiei parlamentară de anchetă se va compune din 9 membri, din 5 deputați și 4 senatori și va avea ca organ coordonator biroul acesteia, compus dintr-un președinte, un vicepreședinte și un secretar.

În fine, comisia parlamentară își va desfășura activitatea pe baza unui regulament propriu și în termen de 7 zile de la constituire va prezenta acest regulament Birourilor permanente. Constatările și propunerile comisiei vor fi înaintate simultan la Birourile celor două Camere în termen de 60 de zile.

În partea a doua, în anexă, aveți componența comisiei. îmi permit să dau citire numelor care au fost propuse de către diversele formațiuni politice parlamentare:

Badea Alexandru — deputat P.N.Ț.C.D.; Turianu Corneliu — P.N.Ț.C.D.; Pâslaru Dumitru — deputat P.D.S.R.; Ion Solcanu — senator P.D.S.R.; Sassu Alexandru — deputat P.D.; Vasiliu Eugen — senator P.N.L.; Kakasi (Sándor) Alexandru — deputat U.D.M.R.; Preda Florea — senator P.R.M.; Lazăr Lădariu — deputat P.U.N.R.

Componența Biroului comisiei parlamentare de anchetă privind evaluarea situației din Societatea Română de Televiziune propunem să fie următoarea:

Domnul Badea Alexandru, deputat P.N.Ț.C.D. — președinte; domnul Ion Solcanu, senator P.D.S.R. — vicepreședinte; domnul Sassu Alexandru, deputat P.D. — secretar.

Vă supun la vot hotărârea și dacă aveți alte observații sau alte propuneri.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim, domnule profesor!

Vă rog, domnule Solcanu!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așteptam ca hotărârea să fie supusă votului de către dumneavoastră și nu de către domnul academician Țepelea.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Desigur, o s-o supunem la vot.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

îngăduiți-mi însă până atunci, domnule președinte și stimați colegi, să fac o observație și anume: în legislaturile precedente Parlamentul României a adoptat mai multe decizii de constituire a unor comisii parlamentare de anchetă, comisii comune ale Senatului și Camerei Deputaților. Toate hotărârile de înființare a respectivelor comisii de anchetă prevedeau printr-un articol distinct dotarea comisiilor cu logistica necesară. Fără o hotărâre, de principiu, a celor două Camere ale Parlamentului, comisia nu va putea dispune plata salariilor, sau, de fapt, Parlamentul României nu va putea dispune plata salariilor pentru experții și consilierii de care comisia de anchetă are nevoie, a cheltuielilor de altă natură, de personal și de materiale, fapt pentru care, domnule președinte, vă propun un text nou de articol, care să permită eliminarea lacunei respective și, respectiv, crearea instrumentului juridic prin care Parlamentul României să permită o funcționare normală a comisiei respective. Textul este următorul: "în scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia parlamentară de anchetă, Camera Deputaților și Senatul vor asigura logistica necesară aprobată de Birourile permanente". Un asemenea articol regăsim în toate hotărârile de înființare a unor astfel de comisii: logistică și personal.

Din sală:

"De specialitate".

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Bun, să vedem.

Deci, o completare pe care o putem face este: "…vor asigura personal de specialitate și logistica necesară…".

Dacă-mi îngăduiți, vă înaintez amendamentul.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Eu fac observația că la art. 4 se spune: "Comisia parlamentară de anchetă își va desfășura activitatea pe baza regulamentului propriu elaborat și prezentat Birourilor permanente ale celor două Camere în termen de 7 zile".

Mă întreb dacă cu ocazia aceea, în acest regulament, nu se vor prevedea și aceste utilități.

 
 

Domnul Petre Ninosu:

Nu este suficient.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Altceva? Mai există vreo observație?

Vă rog. Domnul Vasiliu.

 
 

Domnul Eugen Vasiliu:

Stimați colegi,

În momentul în care s-a făcut acest proiect de hotărâre de către cele două comisii, și asta s-a întâmplat de multișor, termenul de 60 de zile, de la data constituirii comisiei, în care comisia trebuia să depună raportul, avea un sens. Atrag însă atenția că urmează să intrăm în vacanță și sper că nu vreți să-i pedepsim pe membrii comisiei ca în această vacanță să facă raportul.

Există două soluții: fie să spunem 60 de zile de activitate parlamentară, dacă vi se pare că asta sună bine, sau să spunem 90 de zile, ca să includem…, poate că formula cu 90 de zile…, eu fac propunerea în formula cu 90 de zile.

Mulțumesc.

Din sală:

Și schimbăm conținutul întregului articol?

 
 

Domnul Eugen Vasiliu:

Nu, nu, restul curge, e vorba numai de activitatea comisiei.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm, faceți amendamentul în scris, acum.

 
 

Domnul Eugen Vasiliu:

Păi 90 de zile în loc de 60 de zile.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Merge. La vot!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Să trecem la votarea pe articole, urgent, să nu pierdem timpul.

Titlul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Cine este Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Vă mulțumim.

Cine se abține? O abținere. Vă mulțumim.

Art. 1.

Cine este Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Cine este Împotrivă? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Art. 4.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

La art. 5 este amendamentul propus de domnul… Vasiliu, ca termenul pentru depunerea raportului să fie de 90 de zile.

Deci, întâi supun la vot amendamentul propus ca termenul respectiv să fie, în loc de 60 de zile, de 90 de zile.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Un vot.

Abțineri? O abținere.

Atunci, cu aceste modificări supun art. 5 la vot.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Art. 5 a fost aprobat.

Art. 6, propus de domnul Ion Solcanu, care sună așa: "în scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie Comisia parlamentară de anchetă, Camera Deputaților și Senatul vor asigura personalul de specialitate și logistica necesară, aprobată de Birourile permanente…".

Aveți ceva de spus? Poftiți!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am următoarea observație la acest text. Așa cum este redactat s-ar înțelege că personalul acesta de specialitate se asigură din serviciile Camerei Deputaților și ale Senatului, ceea ce nu cred că asta a fost în intenția domnului senator. V-aș ruga să introducem un alineat, 2, cu următorul conținut: "Personalul de specialitate, utilizat în calitate de colaboratori, beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 53/1991, astfel cum a fost modificată și republicată".

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Păi la toate așa se procedează, ce ne mai complicăm.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Eu nu văd diferența practică între ele și mi se spune că așa s-a mai făcut.

Domnul Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Practica, chiar așa este, pentru că toate comisiile de acest gen angajează experți nu din personalul Camerei, ci experți pur și simplu, dar ca să poată să-i pună să lucreze trebuie să-i plătească, iar reglementările modului de plată, cuantumului, orele, încadrări, nivele de plată sunt în legea pe care a menționat-o adineauri domnul Gaspar.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Adică sunteți pentru amendamentul domnului Gaspar, da?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Absolut! Deci asta este procedura care dă comisiei posibilitatea ca să angajeze experți și nu obligația de a angaja funcționari din serviciile Camerei Deputaților, ci experți din diverse domenii, pe care să-i utilizeze și să-i poată plăti. Deci, formularea făcută acoperă formularea cealaltă și este corect.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, aici sunt două lucruri foarte clare: fie acceptăm amendamentul domnului Solcanu, care stipulează clar că este vorba despre personal de specialitate din cadrul celui încadrat, ca existent, cum am făcut și la alte comisii, sau a doua soluție pe care o propune… (Discuții, rumoare.), asta e posibil, la unele comisii așa s-a procedat…

Domnilor colegi,

Ceea ce a propus domnul Gaspar este o altă posibilitate să angajăm colaboratori externi.

Deci, sunt două soluții și atunci să vedem, renunță domnul Solcanu la soluția lui și atunci putem să mergem pe soluția domnului Gaspar… (Discuții, rumoare.)

Din sală:

Poate e bine să mergem pe amândouă…

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Păi, nu putem pe amândouă.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De altminteri, intervenția domnului deputat Cristea este exact în acest sens și anume adoptarea ambelor alineate ale art. 6. Primul alineat este cel pe care vi l-am înaintat, cel de-al doilea, făcut de distinsul coleg Gaspar, este unul de completare și e precizare în acest sens. Nu face decât să vină în depășirea momentului și în completarea hotărârii Parlamentului României.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnul Gaspar,

Rugămintea e să dați scris amendamentul dumneavoastră ca să-l avem.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

îl anunț verbal.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

îl anunțați verbal, dar îl dați și scris.

încă o dată, deci, întâi supun la vot amendamentul propus de domnul Solcanu.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 2. Amendamentul propus de domnul Gaspar.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Deci, supun art. 6 în ansamblu, cu aceste două alineate.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Supun votului dumneavoastră proiectul acesta de hotărâre…

Da, domnul Solcanu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Vă invit să supuneți la vot — înainte de a supune la vot hotărârea în ansamblu — anexa. Anexa fiind parte integrantă din hotărâre trebuie neapărat votată separat, așa cum ați procedat cu fiecare articol în parte. Iar anexa citită de domnul deputat Țepelea cuprinde componența comisiei și apoi compenența biroului comisiei parlamentare.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Da, desigur. După ce votăm hotărârea în ansamblu, facem anexa. (Discuții, râsete, rumoare.)

Deci, supun la vot…

Domnilor, lăsați-mă! supun la vot hotărârea… textul în întregime al acelei hotărâri.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul hotărârii.

Acum anexa. Vi s-a citit o componență, stabilită pe baza grilei existente, a acestei comisii, precum și biroul comisiei. (Discuții, rumoare.)

 
 

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Dacă nu se aprobă anexa, ce facem cu hotărârea?

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Nu se aprobă, cade! (Râsete, discuții.) Da! E! asta este!

Deci, supun la vot anexa cu componența care vi s-a citit și biroul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Abțineri? Nu sunt.

Contra?

Deci, hotărârea, împreună cu anexa respectivă, cu componența respectivă a fost aprobată. (Discuții.)

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Consiliului Național al Audiovizualului

Să vedem în ce măsură avem timp. Urmează cele două rapoarte: raportul Consiliului Național al Audiovizualului și raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Există reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului? Există cineva? Există, da. Cât timp vă ia prezentarea?

 

Domnul Eugen Vasiliu (din sală):

Doar 15 minute. Nu avem nevoie de reprezentanți pentru că raportul a fost prezentat la comisie, iar eu îl voi citi.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Cât a spus, că nu am auzit… Un sfert de oră… Da, poftiți! (Discuții.)

Da… Atunci, comisia vrea să prezinte. Da. Raportul a fost prezentat la comisie și ea ne prezintă un scurt referat — un scurt raport — asupra raportului C.N.A. Vă ascultăm, domnule Vasiliu.

 
 

Domnul Eugen Vasiliu:

În conformitate cu Legea adiovizualului, în ziua în 26 februarie 1997, Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă ale celor două Camere s-au reunit în ședință comună pentru a dezbate și elabora un raport cu privire la raportul de activitate pe anul 1995 — subliniez, era o restanță a vechii legislaturi — al C.N.A.

Raportul C.N.A. este structurat pe 12 capitole — bucurați-vă că nu se prezintă acum! — lacare se adaugă anexe. Sunt prezentate pentru început principiile care stau la baza strategiei și orientării C.N.A. ca garant al interesului public. Prioritatea în perioada analizată a fost aceea de acordare de licențe de emisie pentru posturile de televiziune, radiodifuziune și televiziune prin cablu. în același timp, C.N.A. a elaborat o serie de norme obligatorii care reglementau diferite aspecte ale activității în domeniul audiovizualului.

Comisiile au constatat că o mare parte din aceste norme s-au dovedit a fi necesare pentru asigurarea unui cadru funcțional, de natură să permită o dezvoltare firească a activității din domeniu. Comisiile au constatat însă o insuficientă preocupare a C.N.A. de a organiza activitatea de control în teritoriu, recomandând consiliului să considere această activitate ca o prioritate a etapei viitoare.

în urma dezbaterilor, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să avizeze favorabil raportul de activitate pe anul 1995 al C.N.A., drept pentru care a fost întocmit prezentul raport. în consecință, urmează ca aceste două documente să fie supuse plenului Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Vrea cineva să ia cuvântul la dezbaterea acestui raport? Nefiind amatori să ia cuvântul, supun la vot raportul comisiei referitor la activitatea C.N.A.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

 
Constituirea Grupurilor parlamentare de prietenie cu Luxemburg, Suedia, Kuweit, Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, Costa Rica, Georgia, Iordania, Lituania; Modificări la Grupurile parlamentare de prietenie cu Bulgaria și Republica Coreea

Trecem la punctele 7 și 8. Constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

La pct. 7, cu Luxemburg, Suedia, Kuweit, Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, Costa Rica, Georgia, Iordania și Lituania și la pct. 8, modificarea conducerii grupurilor parlamentare de prietenie cu Bulgaria și Republica Coreea.

Domnule Tabără, aveți cuvântul!

 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi deputați și senatori,

Permiteți-mi vă rog să prezint în fața dumneavoastră componența a trei grupuri de prietenie, ca și modificarea a două dintre ele.

Grupul de prietenie cu SUEDIA:

Președinte: Smaranda Dobrescu, deputat P.S.D.R.; vicepreședinte: Oana Manolescu, deputat U.C.A.R.; secretar: Anamaria Mihaela Biriș, deputat P.N.Ț.C.D.

Membri: Traian Neculaie Rânja, deputat P.N.Ț.C.D.; Vasile Pavel, deputat P.N.Ț.C.D.; Ion Enescu, deputat P.N.Ț.C.D.; Ioan Roșca, deputat P.N.Ț.C.D.; Ion Iliescu, senator P.D.S.R.; Aurel Constantin Ilie, senator P.D.S.R.; Gheorghe Ana, deputat P.D.S.R.; Dan Nica, deputat P.D.S.R.; Alexandru Brezniceanu, deputat P.D.; Gheorghe Tarna, deputat P.D.; Aristotel Căncescu, senator P.D.; Cornel Boiangiu, senator P.N.L.; Titus Nicolae Gheorghiof, deputat P.N.L.-C.D.; Alexandru Kakasi, deputat U.D.M.R.; Iuliu Lörinczi, senator U.D.M.R.; Anghel Stanciu, deputat P.R.M.; Vasile Dobrescu, senator P.U.N.R..

Grupul de prietenie cu LUXEMBURG (20 de persoane).

Din păcate, nu s-a putut completa: președinte Varujan Pambuccian, deputat U.A.R., vicepreședintele: Ion Pârgaru, deputat P.D.S.R.; secretar: Gheorghe Ariton, deputat P.R.M.;

Membri: Dorin Vataman, deputat P.N.Ț.C.D.; Ioan Vida Simiti, deputat P.N.Ț.C.D.; Constantin Drumen, deputat P.N.Ț.C.D.; Florica Rădița Raica, deputat P.N.Ț.C.D.; Emanoil Dan Barbaresso, deputat P.N.Ț.C.D.; Octavian Opriș, senator P.D.S.R.; Nicolae Văcăroiu, senator P.D.S.R.; Nicolae Sersea, deputat P.D.S.R.; Mihai Vitcu, deputat P.D.S.R.; Gheorghe Marin, deputat P.D.S.R.; Mihai Baciu, deputat P.D.; Tarna Gheorghe, deputat P.D.; Sorin Adrian Vornicu, senator P.D.; Alexandru Paleologu, senator P.N.L.; Liviu Bujor, deputat P.N.L.; Gyöngyike Böndi, deputat U.D.M.R.; Romulus Raicu, deputat P.U.N.R.;

Grupul de prietenie cu Kuweit (10 persoane).

Președinte: Ghiorghi Prisăcaru, senator P.D.S.R.; vicepreședinte Alexandru DumitruRadu,deputat P.D.; secretar Marilena Tomov, deputat C.I.R.

Membri: Haralambie Irimescu, deputat P.N.Ț.C.D.; Florica Rădița Raica, deputat P.N.Ț.C.D.; Virgil Popa, deputat P.D.S.R.; Dan Coriolan Simedru, deputat P.N.L.; Francisc Bárányi, deputat U.D.M.R.; Ioan Mârza, senator P.R.M.; Victor Fuior, senator P.U.N.R.

Două modificări în componența grupurilor de prietenie. O schimbare din Grupul de prietenie România-Bulgaria, unde este domnul deputat P.N.Ț.C.D. Ioan Berciu, o schimbare cu domnul Florin Georgescu, deputat P.D.S.R. Trecerea domnului deputat Ioan Berciu la Grupul de prietenie cu Republica Coreea, iar a domnului deputat Florin Georgescu la Grupul de prietenie cu Republica Bulgaria, inclusiv funcțiile rezultate prin algoritm.

Chiar dacă nu este pe ordinea de zi, domnule președinte, vă rog să-m permiteți să anunț o propunere de modificare, de înlocuire, de altfel, sau de completare, mai bine spus, a Grupului de prietenie.

În urma decesului fostului deputat Toma Năstase, care a fost membru al grupurilor de prietenie cu parlamentele din Belgia și Maroc, Grupul parlamentar al P.R.M. îl propune în locul celui decedat pe domnul deputat Ștefan Baban.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Supun la vot componența grupurilor de prietenie cu parlamentele din Suedia, Luxemburg, Kuweit, Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, Costa Rica, Georgia, Iordania și Lituania care v-au fost citite de domnul Tabără.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Acum, modificările pentru grupurile parlamentare de prietenie cu Bulgaria și Republica Coreea, propuse de domnul Tabără.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă? Nu sunt.

 
 

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Mai este completarea la grupurile de prietenie cu Maroc și Belgia, în locul domnului Toma Năstase.

 
Modificarea componenței nominale a Comisiei Parlamentului României pentru integrare europeană

Domnul Ion Diaconescu:

Mai există încă una?! Da, există, modificarea componenței nominale a Comisiei Parlamentului României pentru integrare europeană. Tot dumneavoastră sunteți? Nu. Doamna Stoica parcă este. Așa. Și a componenței grupurilor parlamentare de prietenie cu parlamentul Belgiei și Marocului, precum și prezentarea apelului Parlamentului României cu privire la începerea negocierilor de aderare la U.E.

Doamna Stoica, aveți cuvântul! (Discuții.)

Pct. 9? Nu avem materialul în mapă.

 

Domnul Adrian Năstase:

Vă spun eu care este materialul.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

îmi spuneți, dar nu înțelegem de ce nu este în material.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conform înțelegerilor anterioare, grupului nostru parlamentar i-au revenit anumite locuri în diferitele delegații la organismele internaționale. V-aș ruga să fiți de acord ca în condițiile în care domnul senator Teodor Meleșcanu și-a dat demisia din P.D.S.R., locul său în cadrul Adunării Parlamentare în delegația noastră să fie luat de doamna senator Rodica Stănoiu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Bine, domnule coleg, dar nu înțeleg de ce nu ni s-a dat materialul.

Domnule Năstase, asta este propunerea grupului, dar în comisia respectivă… deci ce comisie ar trebui să fie? (Discuții.)

Faptul că nu avem materialul în mapă, de aceea… (Discuții.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Eu vă readuc aminte — și erați și dumneavoastră de faț㠗 că această chestiune a fost aprobată în ședința celor două Birouri permanente și, ca urmare a deciziei pe care cele două Birouri permanente au acceptat-o, s-a înscris pe ordinea de zi, la pct. 9, acest punct.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Bine, eu o supun la vot, urmând să verific acum unde este materialul, că nu l-am găsit în mapă.

Deci supun la vot cererea Grupului parlamentar P.D.S.R. pentru numirea unui nou candidat în comisia… doamna Stănoiu la Consiliul Europei.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt… E! este o abținere acolo în fund… două abțineri…

Cu două abțineri, această înlocuire a fost adoptată.

 
Validarea domnului deputat Băbălău Constantin în funcția de secretar al Comisiei pentru Integrare Europeană

Doamna Stoica.

 

Doamna Valeria Mariana Stoica:

În locul regretatului nostru coleg, Toma Năstase, care era secretar al Comisiei pentru integrare europeană, Grupul parlamentar al P.R.M. l-a propus pe domnul Băbălău Constantin, care a fost aprobat de comisie, și vă supun aprobării dumneavoastră validarea domnului Băbălău Constantin în funcția de secretar al Comisiei pentru integrare europeană.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Vă mulțumim.

Supun la vot modificarea componenței comisiei Parlamentului României pentru integrarea europeană. Și grupurile de prietenie Belgia-România nu le-ați menționat. Ba da. Și grupurile de prietenie parlamentară Belgia-Maroc.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Vă mulțumim.

 
Adoptarea Apelului Parlamentului României privind demersurile de aderare a României la Uniunea Europeană

Doamna Valeria Mariana Stoica:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îngăduiți-mi, stimați colegi, să dau citire Apelului Parlamentului României cu privire la începerea… (Discuții.)

 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm să prezentați textul apelului.

 
 

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Chestiune de procedură. în această problemă discutăm o modificare a delegației noastre la Uniunea Europeană și urma să facem o propunere din partea grupului. Discutăm acum apelul și pe urmă venim cu propunerea din partea grupului, sau facem acum propunerea și pe urmă discutăm apelul?

 
 

Doamna Valeria Mariana Stoica:

Dați-ne voie să epuizăm acest punct, după care, sigur că propunerea grupului dumneavoastră o discutăm și trebuie să o validăm întâi în comisie, că noi întotdeauna le-am discutat. Sigur, sigur…

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să nu vă osteniți!

 
 

Doamna Valeria Mariana Stoica:

Nici o grijă, Gavra!Având în vedere cererea oficială depusă de România la 22iulie 1995 pentru aderarea la Uniunea Europeană, care are la bază consensul tuturor forțelor politice din țară și opțiunea marii majorități a populației în favoarea acestui deziderat, apreciem faptul că România îndeplinește toate caracteristicile unei democrații cu instituții stabile, garantând statul de drept, drepturile omului, respectul și protecția minorităților și ținând cont de succesele obținute în direcția reformei economice, restructurării, privatizării și stabilizării macroeconomice, realizării unui sistem juridic și administrativ eficient, modernizării societății în preluarea unor părți însemnate din activul COMMUNAUTAIRE, cerințe esențiale în procesul de integrare a României, considerăm că diferențierea candidaților la aderare încă din start, iar nu în procesul normal evolutiv al negocierilor, este de natură să creeze noi diviziuni într-o Europă ce-și caută identitatea după 50 de ani de război rece.

Ținând seama de declarațiile și recomandările Comitetului parlamentar mixt România-Uniunea Europeană, adoptate în cadrul celor două reuniuni din acest an, care cuprind explicit și repetat cererea adresată instituțiilor comunitare privind începerea negocierilor de aderare a României, simultan cu celelalte state asociate, Parlamentul României își reafirmă voința de aderare a României la Uniunea Europeană, considerând integrarea în structurile europene ca o garanție a stabilității și prosperității poporului român și ca o reflectare a aspirației profunde a societății românești de a fi parte a comunității de interese, valori și aspirații constituite de popoarele din statele membre ale Uniunii. Este de părere că o separare, din start, a țărilor candidate și situarea unora dintre acestea în afara procesului de negocieri care ar începe, va submina încrederea populației din statele respective în solidaritatea europeană. în același timp, un debut comun al negocierilor va avea efecte benefice și în planul stabilității regionale, încurajând țările asociate să coopereze între ele, își exprimă speranța că Parlamentul European se va pronunța, în rezoluția sa privind lărgirea Uniunii Europene, în favoarea unei abordări politice cuprinzătoare, prin care startul în negocierile de aderare să fie comun pentru toate țările asociate din Europa centrală și de est care îndeplinesc criteriile politice necesare, urmând ca aderarea acestor state să se facă în funcție de momentul îndeplinirii totale a criteriilor de la Copenhaga de către respectivele state candidate, ceea ce ar putea oferi o șansă poate unică în acest secol — de a reunifica nu doar geografic și cultural, ci și politic și economic un continent prea multă vreme divizat.

Se adresează Parlamentului European și parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene cu convingerea că aceste înalte foruri vor efectua demersuri adecvate în direcția confirmării la Consiliul European de la Luxemburg a principiilor nediscriminării și a șanselor egale expuse la summit-ul de la Copenhaga, principii reconfirmate de toate consiliile europene ulterioare, prin începerea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană simultan cu celelalte țări candidate.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, doamnă.

Supunem la vot acest apel al Parlamentului pe care l-a citit doamna Stoica.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă. (Discuții.) Nu. Sunt voturi Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă, sunt voturi rămase în suspensie, cu mâna sus…

Abțineri? Nu sunt.

 
Inlocuirea domnului senator Ghiorghi Prisăcaru, vicepreședinte al Comisiei pentru integrare europeană, cu doamna deputat Hildegard Puwac-Carola

Da. Doriți să interveniți cu ceva?

 

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Domnule președinte,

Tot la punctul la care s-a referit și doamna președintă Stoica.

În legătură cu conducerea Comisiei pentru integrare europeană, domnul senator Prisăcaru, care era vicepreședinte din partea noastră în această comisie — astăzi nu este în țară, ci este plecat cu o delegație în Italia — între timp a fost ales, după cum știți, președinte al Comisiei pentru politică externă din Senat.

În aceste condiții, și dânsul și colegii noștri au considerat că ar fi oarecum o sarcină, ar fi cumva o activitate mult prea încărcată pentru dânsul în acest plan și vă rog să acceptați din partea grupului nostru — și cu sprijinul domnului Prisăcaru care, dacă ar fi fost aici, ar fi propus dânsul acest lucru — ca vicepreședinte din partea noastră, repet, în această comisie pe doamna deputat Hildegard Puwac. Sigur, dacă sunt și alte completări de făcut, le vom realiza după aceea.

Îmi pare rău că nu am putut să vă anunț mai devreme această chestiune, dar domnul Prisăcaru plecând mi-a lăsat rapid această rugăminte. Cu siguranța că dumneavoastră o veți sprijini.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Năstase,

Toate acest lucruri pe care nu le avem încă în dosarul respectiv le vom relua în următoarea ședință comună.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Le avem. Sunt pe ordinea de zi, domnule președinte. Aveți un punct acolo — pct. 10, sau nu știu care — care este exact acesta. Sau, nu știu… vă rog să îl vedeți. Din moment ce ați acceptat o modificare, la propunerea doamnei președinte Stoica, în legătură cu secretarul, mi se pare firesc ca la același punct să luați în considerare și propunerea pe care v-am făcut-o eu.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamna Stoica.

 
 

Doamna Valeria Mariana Stoica:

Propunerea de modificare pe care am făcut-o este în urma decesului colegului nostru. Prin urmare, nu a fost un alt demers făcut, ci era o chestiune care nu era validată. Prin urmare, eu îl înțeleg pe colegul nostru, domnul Prisăcaru, cu care de altfel am colaborat foarte bine, și mă bucur nespus că doamna Puwac va fi vicepreședinte, pentru că sunt fericită când o femeie este propusă, din așa puține câte suntem, și sigur că dacă domnii președinți acceptă ideea, noi, mâine, în comisie rezolvăm toată problema de bucătărie a comisiei și fiind dreptul dumneavoastr㠗 deoarece este postul P.D.S.R.-ului — eu cred că puteți face propunerea și să o și validăm; nu este nici o problemă. Din punctul nostru de vedere nu este nici un fel de problemă.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Din punct de vedere procedural, a fost înscrisă pe ordinea de zi modificarea, cu o precizare clară legată de statutul secretarului… (Discuții.) Ba da, așa s-a discutat în birourile permanente… ca urmare a devenirii vacante a acestui post prin decesul unui domn deputat.

Noi putem accepta, fiind vorba de respectarea algoritmului și fiind vorba de înlocuirea unei persoane aparținând aceleiași formațiuni politice, cred c㠗 deși este o ușoară forțare a regulamentului — putem accepta această propunere fiind înlocuită o persoană aparținând aceluiași grup parlamentar, pe aceeași funcție, neaducându-se nici modificări algoritmului, nici modificări în vreun fel structurii acestei delegații.

Este vorba de doamna Puwac în locul domnului Prisăcaru. Supuneți la vot, domnule președinte.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Supun la vot înlocuirea domnului Prisăcaru cu doamna Puwac.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate a fost aprobat.

Ultimul… nu am… alte modificări care sunt puse în program… trebuia să mi se dea materialul respectiv. Trebuiau propunerile din sală. Ce să votăm?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Să le facă acum.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Acum să le facă, dar a rămas atât de puțină lume. Nu. Le facem cu propunerile venite din timp, le punem la vot când în sală va fi cvorum.

 
Dezbaterea și adoptarea Raportului Consiliului Suprem de Apărare a țării

Acum vă propun ca ultim punct raportul Consiliului Suprem de Apărare a țării.

Domnul senator Alexandru, o scurtă prezentare.

 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, este cvorum în sală. Noi avem cvorumul de ședință întrunit. Nu s-a cerut din partea niciunui grup parlamentar verificarea cvorumului. Lucrăm în cvorum.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Unde sunt propunerile?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Lăsați să treacă raportul.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Da, poftiți!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul comun al celor două comisii de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților referitor la Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 1995.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților, în ședința comună din ziua de 5 martie 1997 au luat în discuție acest raport prezentat Parlamentului la data de 23 aprilie 1996, din care rezultă: în anul 1995, C.S.A.Ț. s-a întrunit în patru ședințe de lucru trimestriale în cadrul cărora s-au analizat 40 de rapoarte și s-au adoptat 127 de hotărâri privind apărarea națională, ordinea publică și siguranța națională.

În domeniul conducerii sistemului național de apărare s-a analizat concepția privind organizarea și funcționarea Marelui Cartier General, elaborat în baza prevederilor Constituției României și a legilor în vigoare. în condiții similare s-a analizat și concepția privind rolul, locul și atribuțiile comandanților militari ai județelor, inclusiv ai municipiului București care vor fi destinați să coordoneze forțele luptătoare și cele de protecție aflate în profilul lor administrativ-teritorial, pe baza hotărârilor C.S.A.Ț. și a directivelor și dispozițiunilor Marelui Cartier General. Totodată s-au examinat și aprobat măsurile privind perfecționarea cooperării și conlucrării între organele de stat cu atribuții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice:

1. Stabilirea unor metodologii concrete de prevenire și combatere a acțiunilor infracționale în domeniile siguranței naționale și ordinii publice.

2. Trecerea pazei și apărării aeroporturilor civile din competența Ministerului Apărării Naționale în cea a Ministerului de Interne.

3. Perfecționarea formelor și metodelor de cooperare între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

4. Limitarea fenomenului infracțional.

5. Menținerea și restabilirea ordinii de drept.

Reforma în domeniul militar s-a înfăptuit în anul 1995. S-au înființat cele 3 categorii de forțe ale Armatei; trupele de uscat, aviația și apărarea antiaeriană și marina. S-a redus numărul de arme întrunite de la 4 la 3. S-au înființat 8 corpuri de armate dintre care unul în subordinea marinei militare.

Ca urmare a măsurilor luate privind reorganizarea Armatei au fost reduse 41.000 de funcții, efectivele actuale ale acesteia fiind în timp de pace de 213.000. Armata României va dispune, în urma reducerilor, de 1.375 tancuri mijlocii, 1.475 guri de foc de artilerie de calibru de 100mm și mai mari, 2.100 vehicule blindate de luptă, 430 de avioane de luptă și 120 elicoptere de atac.

în legătură cu organizarea și restructurarea armatei, comisiile apreciază că aceste activități au existat fără aprobarea prealabilă de către Parlament a legii privind organizarea Armatei, așa cum prevede Constituția la art. 117 alin. 2.

În domeniul relațiilor militare internaționale, C.S.A.Ț. a amplificat și diversificat activitățile pentru crearea condițiilor propice aderării țării noastre la Organizația Tratatului Altanticului de Nord.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere avizează favorabil Raportul de activitate al C.S.A.Ț. pe anul 1995 și a hotărât să-l supună spre examinare plenului Parlamentului, potrivit art. 62 alin. 2 lit. f) din Constituție, cu următoarele propuneri:

a) revederea și completarea Legii nr. 39/1990 privind înființarea organizarea și funcționarea C.S.A.Ț.-ului, deoarece acesta nu mai este suficient de corespunzător, fiind necesară elaborarea unui nou document legislativ. Totodată, comisiile au în vedere necesitatea executării unei analize referitoare la încadrarea în viitor a Secretariatului Consiliului Suprem de Apărare al Țării cu personal civil și militar corespunzător numeric și profesional;

b) urmărirea permanentă de către C.S.A.Ț. a modului de înfăptuire a propriilor hotărâri privind apărarea țării, siguranța națională și ordinea publică;

c) promovarea proiectului de Lege privind organizarea armatei, potrivit prevederilor Constituției, art. 117 alin. 2;

d) definirea documentelor privind securitatea și apărarea națională și trimiterea lor spre aprobarea Parlamentului.

Semnează cei doi președinți ai comisiilor de apărare ai Camerei Deputaților și Senatului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Supunem la vot raportul prezentat de domnul senator Alexandru.

Din sală:

Se cere cuvântul…

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Aveți ceva de comentat? Poftiți!

 
 

Domnul Dorin Corneliu Gavaliugov:

Domnilor președinți, stimați colegi deputați, stimați colegi senatori,

Doamnelor și domnilor,

Am luat cuvântul în dezbaterea acestui raport, pornind în primul rând de la faptul că el este adus în dezbaterea ședinței comune a celor două Camere cu foarte mare întârziere.

În momentul în care noi suntem un Parlament care dorim să aplicăm zi de zi, practic, prevederile constituționale și să le demonstrăm prezența în dinamica politicii statului nostru, adoptarea prin vot, astăzi, cu o întârziere de peste 7luni de zile de la dezbaterea în comisie, de la avizul dat în comisie, este un fapt care nu are nici un motiv să ne bucure.

Eu nu vreau să lungesc această luare de poziție, să subliniez, lucru pe care vreau să-l fac doar în final, asigurând că Grupul Partidului Democrat va vota favorabil Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dar fac un apel către birourile permanente ale celor două Camere să privească cu atenție aceste rapoarte, aceste mesaje pe care noi le primim din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Dacă acestea vor fi dezbătute la momentul potrivit, ele pot deveni niște acte politice în favoarea demersului general pe care-l face țara noastră la "instanțele politice pentru integrarea europeană și integrarea atlantică".

Deci, în consecință, susțin acest apel către birourile permanente și, încă o dată, accentuez că Partidul Democrat va vota în favoarea raportului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Da, poftiți!

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Eu, personal, nu aș vrea să fac niște considerații asupra raportului, totuși, aș vrea să întreb membrii Comisiilor de apărare, dacă este cineva din partea C.S.A.Ț.-ului, cumva, să ne dea câteva detalii despre problema serviciilor de informații. După cum se știe, conform Legii nr. 39, Consiliul Suprem de Apărare are în coordonare directă activitatea serviciilor și ar fi interesant, cred, pentru parlamentari, să ni se spună, în acest domeniu cum s-a manifestat activitatea C.S.A.Ț.-ului.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Foarte pertinentă întrebarea dumneavoastră, cred că o putem reține atunci când vom discuta un raport mai recent, ca să spun așa, nu din 1995, că nu cred că avem acum posibilitatea să dăm acest răspuns. Acestea sunt niște restanțe la raportul pe 1996. Aveți perfectă dreptate, vom solicita și acest gen de răspuns.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Da. Raportul se referă la 1995… deci și-a pierdut actualitatea… în tot cazul noi supunem la vot acest raport.

Cine este pentru? Mulțumim.

Împotrivă? Abțineri?

Cel puțin formal raportul a fost aprobat.

Următoarea ședință în plen, ședință festivă, joi la ora11,00. Mâine fiecare la Camera respectivă.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 19,35.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 17 august 2022, 2:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro