Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 04-03-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 1996

4. dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Legea privind partidele politice

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Vă rog acum să trecem la dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Legea privind partidele politice. Rog Comisia de mediere să ia loc în loja rezervată comisiilor. Rog membrii comisiei să ia loc în loja rezervată acestora.

Comisia de mediere la Legea partidelor politice: Nică Ilie, Pâslaru Dumitru, Varga Attila, Diaconescu Ion, Ioan Petru, Bălăeț Mitică, Cunescu Sergiu.

Stimați colegi,

Începem cu primul punct. La primul punct este vorba de problemele în divergență la articolul 1. A fost propus de către Comisia de mediere textul Senatului. Dacă sunt observații la acest punct. Domnul Ilie Nica.

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Acest punct de vedere a fost susținut de membrii Senatului din Comisia de mediere și de doi membri ai Camerei Deputaților, este vorba de domnul deputat Petru Ioan, de la PUNR și domnul deputat Bălăeț Mitică, de la PSM. I-aș ruga pe domnii deputați, eventual, să susțină punctul de vedere al Comisiei de mediere în această problemă, pentru că eu, personal, am susținut și susțin respingerea punctului de vedere al Senatului.

În primul rând, respingem punctul de vedere al Senatului, întrucât textul pe care Senatul ni-l prezintă este un text mai slab din punct de vedere al redactării, conține numeroase ambiguități și este generator de confuzii în aplicarea sa.

Concret. După cum observați, textul Senatului spune despre partide că sunt asociațiile care contribuie în mod democratic la determinarea politicii naționale. I-am rugat pe domnii senatori să precizeze acest termen de "politică națională", pentru că putem diferenția politica națională în raport cu politica regională și în raport cu politica internațională, de exemplu, în raport cu politica europeană. Dacă procedăm în acest mod se ridică desigur întrebarea: pe ce motive respingem înscrierea unui partid care urmărește doar politică regională? De exemplu, să zicem, s-ar putea constitui un partid care să susțină recuperarea mai slabei dezvoltări a unei regiuni, a Moldovei sau a Olteniei, și în acest fel să se înscrie el în dezbaterile de politică națională. Pe ce motiv am respinge un partid care se angrenează în special în politica europeană și încearcă să slujească interesele României pe această cale?

A doua posibilitate de determinare a termenului de "politică națională" ar fi cu acela de "politică antinațională", dar politica antinațională se definește de asemenea prin niște noțiuni precise, cum ar fi: încălcarea legilor țării, nerecunoașterea Constituției, încălcarea sau nerecunoașterea independenței, a suveranității naționale, a statului unitar ș.a.m.d. Or, toate aceste prevederi, ca obligații ale partidelor, sunt cuprinse în articolele următoare, în articolul 2, în articolul 3, în articolul 4.

În consecință, nici în această semnificație a termenului de "politică națională" nu se justifică aici folosirea acestui termen. Folosirea ca atare a acestui termen dă naștere la ambiguități. Ambiguitățile au fost clare în discursurile celor care au susținut acest text. Adaug în continuare aici, ce se întâmplă în justiție la înscrierea partidelor? Cum poate instanța să aprecieze că un partid contribuie la determinarea politicii naționale sau nu? In acest caz, instanța ar trebui, de fapt, să facă ca atare, să ia o decizie, o judecată politică, or, instanței, prin chiar această lege, dar de asemenea, prin alte legi, îi este interzisă participarea într-un fel sau altul la viața politică.

Fraza a doua a acestui text spune despre partide ca își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituției și legile țării. Dar, o asemenea prevedere în lege, ar trebui conținută numai atunci când se referă la o excepție de la lege sau de la Constituție, dacă ar fi cazul. Ce rost are, într-o lege, să repeți că este obligatorie respectarea legilor și respectarea Constituției? Oricum o asemenea prevedere este conținută în articolele următoare.

Deci, pentru slăbiciunea acestui text, pentru confuziile pe care le generează acest text, pentru dificultățile care pot să apară în aplicarea acestui articol, vă propunem respingerea textului Senatului și adoptarea textului Camerei Deputaților, care, după cum observați, definește partidele, reluând o prevedere din Constituție, articolul 8, dacă nu mă înșel. Așa cum este textul Senatului adaugă la textul Constituției, și eu zic că în acest caz adaugă neîntemeiat și nepermis la textul Constituției, întrucât modifică spiritul textului Constituției.

Articolul 1 nu face altceva decât să reia, în lege, o prevedere constituțională, este drept, cu o îmbunătățire din punct de vedere redacțional.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

De fapt, ceea ce avem aici de decis este dacă ne menținem varianta inițială, deci, varianta Camerei, sau dacă acceptăm sugestia Comisiei de mediere de a prelua soluția de la Senat.

S-au prezentat argumentele, s-au reiterat de fapt argumentele pentru care noi, la Cameră, am mers pe formula pe care o aveți pe prima rubrică, însă eu sunt obligat să supun votului soluția Comisiei de mediere, care recomandă textul Senatului. Dumneavoastră veți decide care dintre formule este mai bună.

Deci, supun votului dumneavoastră soluția propusă de către Comisia de mediere, și anume de preluare la articolul 1 a textului Senatului. Cine este pentru? Vă rog să numărați. 16 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare. În aceste condiții, rămâne varianta Camerei pentru articolul 1 și va fi un text în divergență pentru o ședință comună a celor două Camere.

Articolul 2 - dacă sunt observații față de textul comun propus de către comisii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră în formularea Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate. În unanimitate de voturi propunerea de la punctul 2 a fost acceptată.

Propunerea de la punctul 3. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de la punctul 3. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 4 - dacă sunt observații față de textul comun propus de către comisii? Dacă nu, îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abțineri? 2 abțineri. Cu 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea de la punctul 4 a fost acceptată.

Punctul 5 - dacă sunt observații? Domnul deputat Ilie Nica. Aveți cuvântul.

Domnul Ilie Nică:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi, inițiatorii și respectiv Camera Deputaților am avut de asemenea, aici un articol bun, care a fost stricat la Senat. (râsete) Vă reamintesc conținutul acestui articol.

Acest articol, în linii generale, vine și spune că un cetățean nu poate face parte decât dintr-un singur partid politic. Întrucât însă, Constituția prevede că organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot să participe în alegeri, și dacă nu câștigă locuri în Parlament, le revine, din oficiu, un loc în Parlament dacă realizează un anumit număr de voturi, precizat de Legea electorală, noi a trebuit să reglementăm această vocație a organizațiilor minorităților naționale, de fapt o a doua vocație pe care ele o capătă prin Constituție, și anume aceea de a participa la viața politică, respectiv de a participa cu liste de candidați în alegeri. Noi am considerat că din moment ce participă la alegeri, atunci ele trebuie să aibă o parte din comportamentul, mă rog, din obligațiile partidelor politice. Și cu această idee am operat în această lege.

În consecință, a trebuit să facem această precizare că membrii minorităților naționale, cetățenilor aparținând minorităților naționale pot face parte și dintr-un partid politic, oricare ar fi acest partid politic. Senatorii însă au profitat de această intervenție necesară în cadrul acestei legi și au reiterat o normă, care, ca proiect, a fost prezentă în nenumărate rânduri în Parlamentul României. Această normă interzice existența partidelor etnice în România. Norma a fost dezbătută în Adunarea Constituantă a României pe parcursul a 2 ani de zile și a fost respinsă. Această normă a fost reluată în dezbaterile noastre din Camera Deputaților la Legea partidelor politice, sub formă de amendament și a fost respins. Acum, oarecum, se introduce, pe sub mânecă, această normă în cadrul acestui articol, cu consecințe nedorite în viața politică și de asemenea, cu consecințe nedorite în economia acestei legi.

În primul rând - și poate că acest lucru ar trebui să fie, neapărat, avut în vedere - o astfel de interdicție nu poate funcționa în viața reală, chiar dacă noi am păstra-o în lege, pentru că dacă o minoritate, cetățenii aparținând unei minorități doresc să-și constituie un partid etnic fără să-și pună în program sau în statut că sunt partid etnic, pot funcționa ca atare. Avem exemplul Bulgariei, singura țară, cred, din Europa, unde, prin lege, este interzisă constituirea partidelor etnice, funcționează partid etnic în Bulgaria și, în repetate rânduri, este asociat chiar la guvernare.

Deci, din punct de vedere al vieții practice, interdicția este superfluă, dar ea intră în contradicție și cu principiile acestei legi. Dacă recunoaștem dreptul cetățenilor României de a se asocia pentru a-și exprima voința lor politică, și noi nu spunem, nu determinăm aici ce însemnează voința lor politică, sau ce ar trebui să fie voința politică, stabilim doar câteava interdicții în ce privește conținutul, tematica voinței politice, deci, dacă facem acest lucru în această lege, atunci trebuie să lăsăm acelor cetățeni dreptul de a se asocia și pentru a-și exprima din punct de vedere politic sau în discursurile politice, mă rog, în dialogurile politice, în relațiile politice, de a-și exprima interesele comunității respective, în acest caz, interese ale comunității etnice respective.

Iată, deci, câteva motive, probabil că vor mai fi aduse aici în discuție și alte motive, pentru care vă solicităm să respingeți, din nou, punctul de vedere al Senatului, respectiv al Comisiei de mediere și să păstrați punctul de vedere al Camerei Deputaților. Repet, acest text al Senatului conține o prevedere care nu va funcționa niciodată, dar va fi întotdeauna prilej de înăsprire a relațiilor între cetățeni și între instituțiile care participă la viața politică din România.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt observații? Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pledoaria domnului deputat Nica, președinte al comisiei, este, până la un punct, corectă, pentru că domnia sa crede că poate acorda libertate de asociere, împiedicând sau neținând seama de criteriul de asociere. Pe lângă multe modalități de asociere există, conform articolului 1, și partidele politice.

Partidele politice, cel puțin din ceea ce spun specialiștii în domeniu, au ca principală linie de asociere doctrina politică. Această doctrină politică poate fi asumată de cetățenii României, indiferent de naționalitate, conform opțiunilor politice pe care le au. Opțiune politică etnică nu există. Or, noi considerăm și am considerat și la amendamentul respectiv că nu pot exista în România trei partide, pe trei așa-zise doctrine sau criterii de asociere. Un criteriu de asociere ar fi Partidul românilor, să zicem, un criteriu - Partidul romilor, un criteriu - Partidul germanilor, nu? Alt criteriu - Partidul maghiarilor ș.a.m.d. Or, dacă mergem pe acest raționament vedem că ajungem la un impas total. Ceea ce trebuie să ofere clar o lege este libertatea de asociere, iar în sprijinul acestei libertăți de asociere pe criterii politice, credem că nu poate exista un singur partid al unei minorități naționale realizat pe criterii etnice, pentru că suntem ferm convinși că există opțiuni politice și de stânga - și socialiste, nu? - și liberale, și creștin-democrate ș.a.m.d., acolo unde se dorește un singur partid al unei etnii. Acești oameni nu au libertatea practic de asociere, ei nu au nici o vină că s-au născut români sau unguri, sau mai știu eu cum și prin urmare nu trebuie, automat, să se înregimenteze în partidul respectiv. De aceea, cred că pentru a asigura libertatea de asociere, conform propriei conștiințe, și libertatea politică, evident, asumată, trebuie să menținem acest ultim punct prevăzut de Senat, și atunci vor vedea colegii noștri că se vor regăsi în celelalte partide, realizate strict pe criterii politice și va dispare și tensiunea care, aparent, este inoculată în momentul de față. Altfel, îi vom condamna pe cei care doresc să fie liberali, să fie sau să exprime poziția unui partid care, practic, nu are doctrină politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Diaconescu, - Danilescu, iertați-mă! - domnul Țurlea și apoi domnul deputat Dan Marțian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Danilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să spun că nu sunt de acord cu pledoaria făcută de domnul profesor Stanciu, argumentând să se adopte textul Senatului. Cred că textul făcut de Camera Deputaților prin analiza de acum câtva timp este destul de bun.

Domnia sa aduce argumente că este partid etnic, dar ar putea să se numească și altfel decât UDMR. Poate să ia orice altă denumire, dar să fie alcătuit numai din unguri, numai de maghiari, sau Partidul... știu eu al cărei etnii, poate să se numească altfel decât etnia respectivă. De ce, numai că se numește UDMR sau că se numește Partidul german sau nu știu care alt partid, să i se interzică de a face politica pe care o dorește?

De aceea, nu sunt de acord, în special ținând seama de tradiția istorică a României. Cred că argumentele aduse nu au suport temeinic, și în contextul actual cred că varianta cea mai bună este varianta propusă de Camera Deputaților, cu care sunt de acord.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc domnule deputat. Domnul deputat Petre Țurlea. Aveți cuvântul domnule deputat.

(Din sală):

A... a... a...

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte, și evident că mulțumesc și suporterilor mei din sală pentru simpatia deosebită.

Dumneavoastră știți, mai ales colegi care au fost și în legislatura trecută, că s-au lpurtat vii discuții cam întotdeauna pe marginea acestei probleme și se dorea de foarte mult timp să realizăm în sfârșit o lege a partidelor, prin care să eliminăm acest partid etnic, ideea de partid etnic, nu unul anume. (râsete)

Și iată că cel care în 1991, dintre ploieștenii fruntași de atunci susținea eliminarea ideii de partid etnic, astăzi este susținător al ideii contrare.

Foarte pe scurt vreau să vă spun un singur lucru. Dacă admitem ideea de partid etnic, înseamnă că trebuie neapărat să admitem și ideea de discriminare rasială. Deci, într-un partid intră numai membrii unei anumite etnii. Deci, evident, noi, prin lege, admitem ideea posibilității discriminării rasiale, statuată chiar prin lege. Această idee ar fi contrară Constituției, care spune într-un articol, foarte clar, că este interzisă orice fel de discriminare rasială în România.

Este, deci, evident că articolul, în propunerea domnului Nica, ar fi anticonstituțional și ne putem pune, în final, întrebarea, dacă admitem ideea unei asemenea discriminări, dacă mai putem susține că de la Revoluție încoace construim în România un stat democratic, în condițiile în care admitem că se poate realiza o asemenea discriminare pe criterii rasiale.

De aceea, vă invit, domnilor și doamnelor colegi, să vă gândiți foarte bine, nu la faptul că cel care v-a propus această eliminare a soluției Senatului, adică domnul deputat Nica, face parte din partidul de guvernământ, ci la dreptatea, la justețea propunerii făcută de domnia sa.

Vă propun să menținem soluția Senatului.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dan Marțian. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi discutăm o problemă foarte importantă și în privința căreia, evident că trebuie să stabilim foarte exact criterii după care ne conducem. Eu cred că există niște criterii de factură democratică și care au legătură nemijlocită cu dreptul la asociere. În al doilea rând, cred că trebuie să ținem cont de anumite tendințe care se afirmă în lume în problema pe care o discutăm și, în al treilea rând, trebuie să ținem cont de realitățile din România.

Eu împărtășesc punctul de vedere pe care l-a prezentat domnul deputat Ilie Nica, anume de a nu valida varianta propusă de către comisie, care îmbrățișează textul Senatului în această chestiune, și a menține textul Camerei Deputaților. Iată câteva din argumentele de bază pe care le invoc în acest sens.

Așa cum s-a spus aici, în procesul de elaborare a Constituției, în cadrul Adunării Constituante, problema admisibilității sau nonadmisibilității creării partidelor pe criterii etnice a constituit obiect de dezbatere foarte serioasă atunci când s-a discutat problematica Titlului II din proiectul tezelor pentru Constituție, în special Capitolul II al acestui titlu consacrat drepturilor și libertăților fundamentale.

În acest Capitol II exista o teză purtând numărul 15, având mai multe alineate, dar pe noi ne interesează doar alineatul 3, și am să vi-l citesc: "Înființarea partidelor politice este liberă. Partidele care prin scopurile sau prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a ordinii constituționale, ori a integrității și a independenței statului, cât și cele care s-au constituit în exclusivitate pe criterii etnice, religioase sau lingvistice sunt neconstituționale. Consiliul Constituțional - aceasta era opțiunea terminologică a comisiei, nu Curte Constituțională.

Deci repet: "Consiliul constituțional este singurul competent să hotărască în această privință". După acest alineat 3, urma o variantă, la alineatul 3, care spune așa: "Să se elimine motivul de neconstituționalitate privind partidele" ... "...care s-au constituit în exclusivitate pe criterii etnice, religioase sau lingvistice".

Aceste probleme au făcut obiectul dezbaterilor, pe parcursul a vreo 4 zile, în Adunarea Constituantă, respectiv în zilele de l2, 13, 19 și 20 martie 1991.

S-au făcut multe propuneri, au fost multe intervenții în legătură cu acest alineat al articolului 15. Decizia pe care a luat-o Constituanta a fost ca teza 9, teza 11 și teza 11, alineatul pe care vi l-am citit, să fie remise spre o analiză, pe bază de negociere, în Comitetul Constituantei, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare și a Comisiei de redactare a proiectului de Constituție. In urma acestor dezbateri laborioase complexe, s-a ajuns la ideea că trebuie să fie eliminată această interdicție privind posibilitatea creării partidelor pe criterii etnice, lingvistice sau religioase. Și, în urma acestor lucruri, s-a adoptat această teză, pe la mijlocul lunii iunie 1991, iar din această teză, așa cum a fost ea adoptată, a rezultat articolul 37 din Constituție, în legătură cu dreptul de asociere, inclusiv în legătură cu partidele. Deci eu cred că Adunarea Constituantă a adoptat o soluție de fond, în această problemă, care diferă de soluția pe care ne-o propune textul Senatului și cred că ar fi inconsecvență și o încălcare a Constituției, dacă noi am îmbrățișa acel punct de vedere.

In al doilea rând, al doilea argument, evident că existența unor partide pe criterii etnice nu este o regulă în viața politică a țărilor europene dezvoltate și cu tradiție democratică consolidată. Dar chiar dacă nu este regulă, nu este normă, există partide create pe criterii etnice, în cadrul unor state uninaționale, unitare. Să spunem: Partidul Democrat Suedez din Finlanda, Partidul Național Scoțian din Marea Britanie, Partidul Populației de Origină Germană din Tirolul de Sud din Italia și, evident, că eu aș mai putea să menționez câteva lucruri. Din acest punct de vedere, trebuie să ținem cont de aceste realități care, iată, nu ar fi unele care s-ar regăsi numai în România. Si cu aceasta trec la al treilea element de motivație. In România, între cele două războaie mondiale, deci după actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, au existat partide etnice și eu vă pot cita cel puțin patru dintre ele, care au participat la viața politică și parlamentară din România, au avut reprezentare parlamentară. Partidul German din România, de exemplu, a fost fondat la 6 noiembrie 1919, la Sighișoara, a participat la alegerile parlamentare în cartel cu Guvernul, cu excepția celor din 1929, când a făcut cartel cu Partidul Maghiar, obținând, de fiecare dată, mandate între 10 și 15 deputați. A fost dizolvat și el, ca și alte partide politice, la 30 martie 1938, când se știe foarte bine care au fost măsurile constituționale pe care le-a luat regele Carol al II-lea. Sigur, trebuie să spun că acest partid, care apăra interesele populației de etnie germană, a simțit, mai ales în cursul anilor ‘30, influența hitlerismului și a mutațiilor care s-au produs în viața politică germană, motiv pentru care, deși a participat la activitatea Frontului Renașterii Naționale, după instaurarea dictaturii legionaro-antonesciene, în toamna anului 1940, s-a creat Grupul Etnic German, care se vroia singurul exponent al populației de origine germană din România și care, după aceea, a intrat în strânsă legătură de colaborare cu Germania hitleristă, cu toate lucrurile cunoscute, încât de-abia în octombrie 1944, prin decret-lege, a fost desființat Grupul Etnic German. Dar eu cred că trebuie să facem o distincție între Partidul German din România și activitatea Grupului Etnic German, în acele perioade atât de tulburi, când fascismul avea puterea și prezența militară, ideatică și de altă natură în Europa.

(Din partea stângă a sălii, în spate: Fără lecții, fără lecții!)

Fără lecții?!

(Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat.

Stimați colegi, vă rog foarte mult să faceți liniște!

Domnul Marțian Dan:

In al doilea rând, vreau să vă spun că a existat Partidul Maghiar din România, creat la Cluj la 22 decembrie 1922. Si acesta a participat la alegeri, a avut reprezentare parlamentară, a participat la activitatea celor două Camere ale Parlamentului României. Si se poate vedea foarte clar, suntem parlamentari, avem stenogramele la dispoziție, care au fost reprezentările lui în diferitele legislaturi ale Parlamentului României, și el a fost desființat la 30 mai 1938 și a participat la activitatea Frontului Renașterii Naționale, iar după Dictatul de la Viena cea mai mare parte a militanților acestui partid au rămas în Ardealul de Nord, unde au dus politică - și aceasta trebuie s-o spunem așa, cu toată franchețea și deschiderea - au dus o politică împotriva elementelor românești din această parte a Transilvaniei de Nord, care era specifică regimului horthyst din Ungaria acelor vremuri.

A existat Partidul Evreiesc din România, creat în 1931, la București și el participant la activitatea parlamentară cu mandate, și el a participat la activitatea, de asemenea, altor instituții. Si-a încetat activitatea, de asemenea, la 30 mai 1938.

Partidul Național Ucrainian a fost creat în 1919, a participat la alegerile parlamentare și în celelalte domenii și a avut reprezentare parlamentară.

Stiu că unora dintre colegi, care au anumite preconcepții în această chestiune, nu le place ceea ce spun aici, dar eu cred că ceea ce spun aici are semnificație pentru un lucru. Există niște elemente ale tradiției politice ale vieții naționale din România, după făurirea României Mari, care au dus la admiterea existenței unor partide create pe criteriul național sau etnic.

Reluînd o formulă a unui coleg, pun și eu următoarea întrebare: oare ce atitudine ar fi avut unii dintre noi, dacă, cumva, prin absurd, trăiam acum 90 de ani și când exista un Partid Național Român în Transilvania, care a jucat un rol atât de mare în deșteptarea și organizarea luptei naționale a românilor, dacă el ar fi fost interzis pe simplul criteriu că reprezenta populația română, etnia română, evident majoritară în acele terenuri?!

(Vociferări)

Al patrulea argument - și cu aceasta am să închei - ...

(Rumoare)

Da, știu, sunt unii dintre colegii noștri care au puncte de vedere prestabilite și cărora nu le place să asculte și altele decât cele care sună altfel decât ale lor.

Vreau să vă spun următorul lucru: dacă noi recunoaștem că minoritățile naționale sunt o realitate, iar România de astăzi nu poate fi înțeleasă fără aceste minorități naționale, dacă Constituția și legile țării apără identitatea lor culturală, religioasă, lingvistică, patrimoniul lor, tradițiile lor, aceste minorități nu au, cumva, dreptul și la o expresie politică?! Eu cred că da. Iată motivele pentru care susțin varianta Camerei Deputaților, și nu pe cea a Senatului.

(Aplauze răzlețe)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Avramescu. Nu... A renunțat domnul deputat.

Domnul Anastasiu.

Domnul Călin-Emil Anastasiu:

Stimați colegi,

Dacă îmi permiteți, un scurt comentariu. Ceva mai devreme, domnul deputat Stanciu era mai puțin preocupat de norma pe care o stabilește Constituția în legătură cu libertatea de asociere și mai mult preocupat de criteriile după care se realizează aceste asocieri, mai ales în ceea ce privește partidele politice. Ei bine, în legătură cu criteriile de asociere, este clar, ar trebui să fie clar pentru toată lumea că ele nu pot fi stabilite prin lege; dreptul la asociere, da. Criteriile de asociere țin de dinamica vieții, de conjunctura istorică s.a.m.d., ele se pot schimba de la o etapă la alta și noi, chiar dacă am vrea, ar fi o utopie să credem că putem impune criterii de asociere printr-o anumită lege sau să interzicem altele, de pildă criteriul etnic.

Nu aș oferi argumente politologice, pentru faptul că există numai un criteriu doctrinar, așa cum susține domnul deputat Stanciu, în crearea partidelor politice, dar putem examina câteva argumente practice. Dacă ar fi vorba numai de un criteriu doctrinar, evident, probabil că nu am avea decât 3 - 4 partide, conform celor 3 sau 4 doctrine care sunt, cât de cât, conturate.

Realitatea este că, nicăieri în lume și nici la noi în țară, lucrurile nu stau altfel. Partidele, inclusiv în România, după 1989, s-au constituit pe criterii mult mai diversificate decât aceste linii mari doctrinare. Este o normă a vieții și cred că norma legală trebuie să țină seama de lucrul acesta. Si așa se va întâmpla, repet, oricât am dori noi să impunem anumite criterii sau să le respingem pe altele.

In al doilea rând, de fapt, ce putem obține, dacă ar fi să introducem un text de lege cum este acesta: "dar nu pot constitui partide etnice?" Ce înseamnă partide etnice? Ce va trebui să înțeleagă, să zicem, magistratul de la tribunal, în momentul când un partid se prezintă pentru a fi înscris? Ce trebuie el să considere partid etnic, un partid, de pildă, care are în denumire denumirea unei etnii? Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partida Romilor sau Partidul Unității Naționale a Românilor? Dacă s-ar adopta acest criteriu de denumire, aceste partide ar trebui respinse, ar trebui să nu primească dreptul de constituire.

Evident că această operaționalizare a definiției de partid etnic este precară. Ce alt criteriu s-ar putea adăuga? Să zicem, magistratul ar putea considera că, din cei 10.000 de membri, dacă sută la sută sunt membrii unei anumite etnii, va trebui să respingă partidul respectiv. Credeți că, în situația aceasta, unui partid al romilor sau unui partid al maghiarilor îi va fi greu să găsească o sută de români care să figureze pe lista lui și, în felul acesta, să ocolească acest criteriu de respingere? Va fi foarte ușor. Deci eu vreau să vă spun că nu obținem nimic introducând acest text de lege, el nu operează, cum a spus, mai devreme, și domnul deputat Nica, pentru că, în realitate, denumirile se pot schimba, pot să apară partide sută la sută formate din romi, fără să aibă denumirea de rom în titulatura partidului sau pot să aibă câțiva români strecurați acolo și să fie, în realitate, un partid etnic. De altfel, există, la ora actuală, și vor exista, în continuare, partide etnice, dincolo de titulaturi. Eu cunosc cel puțin 3 - 4 partide românești care nu au nici un minoritar, nici un reprezentant al unei alte etnii în rândurile lor. Ele sunt partide etnice, partide etnice ale românilor, din punctul acesta de vedere. Vreți să le interzicem? Mă îndoiesc că doriți acest lucru.

(Rumoare)

Prin urmare, revin la ceea ce spunea domnul Nica: nu obținem absolut nimic cu această jumătate de propoziție pe care vrem s-o introducem în acest articol, nu facem decât să anunțăm o anumită intoleranță care nu are nici măcar justificarea practică, pentru că, hai să zicem, poate ar fi acceptabilă, pentru unii, dacă s-ar obține efecte practice, dacă, într-adevăr, ar putea fi interzise, cum vor unii, partidele etnice. Nu vor putea fi interzise. Si atunci pentru ce menținem acest text de lege? Si aceasta la câțiva ani de la un moment în care această problemă a fost discutată, într-o conjunctură, să zicem, în care relațiile etnice în România erau chiar mai tensionate decât acum și noi ne găsim într-un moment mult mai favorabil, în care venim cu acest principiu, cu această normă mult mai intolerantă și, în același timp, fără să obținem nici un efect. Cred că trebuie s-o respingem fără nici o urmă de îndoială.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Rugămintea mea este, dacă se poate, să nu repetăm pledoariile care s-au făcut cu ocazia dezbaterii legii. Vă reamintesc, suntem la un moment în care sunt cunoscute argumentele, într-un sens sau într-altul, ele trebuie doar reamintite, pozițiile, ca atare, aici.

Argumentele s-au prezentat la momentul în care aceste chestiuni au fost discutate. Unii dintre colegi nu au fost prezenți atunci, dar toate aceste argumente s-au prezentat la momentul respectiv și, din acest motiv, în finalul dezbaterilor în Cameră, s-a mers pe această variantă. Acum ne găsim în situația în care trebuie, din nou, să decidem dacă ne reiterăm poziția în această materie sau acceptăm textul Senatului, așa cum se sugerează de către comisia de mediere. De aceea eu vă rog să fiți de acord să trecem la vot asupra acestui punct și voi supune votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, care s-a pronunțat cu 7 voturi pentru și 6 voturi împotrivă pentru textul Senatului. Cine este pentru această formulă?

(Rumoare)

Poftim? Nu am înțeles ce ați spus.

Domnul Anghel Stanciu:

Procedura de vot!

Domnul Adrian Năstase:

Procedura este simplă, este procedura de vot deschis, la raportul comisiei de mediere.

Domnul Anghel Stanciu:

Deschis?

(Discută cu domnul președinte Adrian Năstase, la masa prezidiului)

Domnul Adrian Năstase:

Nu, la raportul comisiei de mediere, niciodată nu a fost folosită și, mai ales, pe puncte, și nu la raportul final. Deci eu nu îmi aduc aminte, poate dumneavoastră știți să se fi întâmplat vreodată așa ceva. Eu nu-mi aduc aminte și nici nu văd cum s-ar putea face acest lucru. Din moment ce noi nu ne-am pronunțat chiar la momentul respectiv, atunci când am discutat în esență, pe fond, nu văd cum am putea să facem o altă procedură de vot decât cea deschisă, deci votul deschis cu mâna ridicată, la procedura de mediere. Nici nu văd care ar fi rațiunea pentru o altă procedură.

(Rumoare)

Deci, stimați colegi, vă rog să fiți atenți, să mă urmăriți. Vă rog să treceți în bănci.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, care a sugerat acceptarea formulei textului Senatului.

Cine este, deci, pentru această propunere a comisiei? Vă rog să numărați. 40 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Trecem la următorul punct. Rămâne, deci, valabil textul Camerei. Următorul punct, punctul 6, dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 7 - dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, punctul 7 a fost adoptat.

Punctul 8 - dacă sunt observații? Domnul deputat Nica.

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin lege, ne-am propus să cuprindem câteva dispoziții care să asigure democrația internă în funcționarea partidelor. Acestea sunt puține la număr. Este vorba de dreptul unei minorități care se constituie în partid de a fi ascultată, obligația partidelor să aibă instituții de rezolvare a litigiilor în interiorul partidului și obligația partidului de a lua unele decizii numai prin vot secret, acestea referindu-se la alegerea conducerii centrale a partidului și a organizațiilor teritoriale și la desemnarea delegațiilor la congresul partidului sau conferința partidului, la adunarea generală a partidului.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Nica, dacă se poate pe scurt. Deci, dumneavoastră considerați că textul Camerei este cel potrivit, da?

Domnul Ilie Nica:

Cel potrivit, întrucât, dacă cineva urmărește să-și aservească partidul un grup, o minoritate dorește să-și aservească partidul, la un moment dat, desigur că va proceda, întotdeauna, prin selectarea delegaților la adunarea generală. De aceea, pentru a preîntâmpina astfel de situații în interiorul vreunui partid, prin lege, am gândit noi că este bine să păstrăm votul secret, obligația votului secret la desemnarea delegaților la adunarea generală.

Domnul Adrian Năstase:

Conform procedurii, trebuie, din nou, să supun votului textul propus de către comisia de mediere care, și în acest caz, a mers pe textul Senatului.

Cine este pentru propunerea comisiei de mediere? Vă rog să numărați. 17 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare. Rămâne valabil textul Camerei.

Punctul 9 - dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 10 - dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 11. Domnul deputat Nica și apoi domnul deputat Ciurtin.

Domnul Ilie Nica:

Este în discuție, aici, alineatul "p"de la articolul 17 care, așa cum observați, se referă la lista de membri fondatori care trebuie prezentată la înscrierea unui partid. Ce rost are această listă, în concepția noastră? Inregistrarea unui partid, în primul rând, declanșează o procedură judiciară de înregistrare, care este făcută fără taxă de timbru. Inregistrarea unui partid dă dreptul partidului respectiv de a participa la viața politică, în diverse moduri, nu le mai enumer aici, dă dreptul partidului de a dobândi dreptul de proprietate asupra titulaturii și asupra simbolului, de asemenea.

Din moment ce partidul capătă aceste drepturi, prin înregistrarea sa, noi am gândit că, din capul locului, el trebuie să dovedească că are capacitatea, totuși, de a participa, în mod real, la viața politică, că, din capul locului, el deține o vocație de participare la viața politică. Acesta este sensul, aceasta este motivația pentru care am urmărit să impune câteva restricții, aici, asupra dreptului de asociere al cetățenilor, drept care ar trebui să fie neîngrădit. A ridica foarte mult aceste restricții cădem în partea cealaltă, și anume atingem dreptul de asociere al cetățenilor, drept care este garantat prin Constituție.

Iată de ce consider că textul, pe care îl propune Senatul și pe care l-a acceptat comisia de mediere, urcă prea departe, prea sus aceste restricții, în calea exercitării dreptului la asociere, așa încât se poate aprecia că aceste condiții puse aici împiedică, de fapt, sunt de natură să împiedice, să restrângă dreptul la asociere politică.

Apreciez că și Curtea constituțională ar putea considera la fel, având în vedere câteva decizii anterioare pe care ea le-a dat în pricini asemănătoare. De aceea și pentru a ieși de sub arbitrajul Curții constituționale, spre care ne-am îndrepta în mod sigur, dacă acceptăm textul Senatului, vă sugerez să mergem pe textul Camerei Deputaților. Fac, aici, observația în plus că după înscriere nimeni nu mai face inventarul membrilor de partid, că acest număr, acest inventar este cerut doar la înscriere și doar pentru motivele pe care vi le-am prezentat mai înainte. De aceea a exagera cu acest număr, cu acest prag al membrilor la înscriere nu este atitudinea cea mai înțeleaptă. In plus, trebuie să avem în vedere consecințele, în opinia publică, a partidelor neparlamentare, a partidelor mici, a partidelor care vor dori să se constituie, în viitor. De asemenea, trebuie să avem în vedere că menținerea unui număr, unui prag prea mare aici introduce, în viața partidelor, un birocratism irațional.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,...doar o clipă.

Domnule deputat, sunt înscriși încă patru colegi: domnii deputați Costică Ciurtin, Constantin Avramescu, Angelo Florian și Ion Diaconescu. Deci mai avem cinci minute, astăzi, de dezbateri, înainte de a trece la următoarea secvență din program.

Vă rog, deci, foarte pe scurt, dacă se poate. Vă reamintesc că și această chestiune a fost, pe larg, dezbătută, cu ocazia discuțiilor din Cameră, referitoare la articolul 17.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul deputat Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă în legătură cu numărul membrilor nu aș avea prea mult de comentat, aș avea, însă, de comentat - și eu o să fiu foarte, foarte scurt - în legătura cu teza a doua din cuprinsul articolului acestuia, litera "b", și anume rog pe colegii mei să meargă pe inițiativa Senatului, ca un partid politic, dacă este politic și reprezintă interesele naționale, atunci să prevedem, în articolul acesta, jumătate plus unul din județele țării. Deci nu 15.

Eu revin la argumentele domnului Nica și dânsul, după câte știu eu, a susținut această problemă de 15 județe în comisia de mediere, acum se contrazice domnul Nica, pentru că la articolul 1 dânsul a început să ne facă o teorie cu referire la partide regionale și interesul național, și independența națională și așa mai departe.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat Ciurtin, iertați-mă că vă întrerup, procedural nu avem această posibilitate, noi nu putem la acest moment să judecăm decât între textul propus de comisia de mediere, care prevede 15 județe și textul Camerei Deputaților cu 10 județe. Deci, varianta Senatului în acest caz nu putem s-o repunem în discuție. Cel mult, Senatul poate să o reitereze și să o aducă la o conciliere cu noi în varianta finală.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Eu observ că atunci când sunt niște interese se poate vorbi, când sunt altele, nu se mai poate vorbi.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să continuați, domnule deputat. Iertați-mă că v-am întrerupt pentru a vă arăta că din punct de vedere procedural, ceea ce cereți nu este posibil, dar dacă doriți să prezentați mai departe de ce este bine să fie așa, vă rog să continuați.

Domnul Costică Ciurtin:

Eu conchid. Înseamnă că am format un partid național în Transilvania, unul în Moldova, unul în Țara Românească și atunci nu avem decât să susținem, conform afirmațiilor domnului NIca, să susținem independența Ardealului, că așa ne-a spus dânsul la articolul 1, independența Moldovei și independența Țării Românești și cu aceasta am terminat.

Deci, merg pentru varianta Senatului cu jumătate plus unu din județele țării.

Domnul Adrian Năstase:

Eu vă repet că din punct de vedere procedural nu puteți să mergeți pe această variantă, decât dacă sunteți membru al Senatului. Ca membru al Camerei Deputaților nu puteți să mergeți pe această variantă.

Domnule Ciurtin, să mai explic o dată de ce nu se poate?

Domnul deputat Avramescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Așa cum a spus și domnul președinte, aici s-au adus tot felul de argumente pro și contra și, deci, nu voi reveni asupra lor, ci asupra unui aspect nou care nu a fost prezentat în fața dumneavoastră, ci numai în fața comisiei de mediere. Pentru a aduna 10.000 de semnături și aceastea să fie și autentificate, trebuie să ai în teritoriu o anumită organizare, și anume, cel puțin în 15 județe, pentru a realiza aceste cifre. Sigur că partidele existente, în primul rând cele din Parlament, au această organizare și vor face sau nu vor face 10.000 de membri. Dar, - aici este - prin această dispoziție legală vom permite unor organizații antistatale - repet, antistatale - să se organizeze la vedere, în teritoriu, în minimum 15 județe, în vederea strângerii celor 10.000 de semnături; să presupunem că le strâng și ajung la tribunal. Se poate ca, în felul acesta, unei organizații - să zicem legionară care și-a făcut și o tabără astă vară, după cum știți, la Padina, în munții Apuseni - să-i creăm condițiile de a se organiza, după aceea vor fi respinși la tribunal, dar și-a creat un cadru organizatoric. Mai e un pericol acum, au apărut niște secte, mi se pare că și acea faimoasă Aum, care a făcut atentatele din Japonia care și-a și făcut și o tabără pe la Durău. Deci, toate aceste formațiuni se vor organiza la vedere. Vor fi respinse la tribunal, dar ele și-au creat un cadru organizatoric care este periculos pentru stat. Nu mai vorbesc ... (Gălăgie în sală) Eu v-am ascultat. Nu mai vorbesc de faptul că, poate, în aceste condiții și 2.500 de membrii sunt mult. Dacă ne uităm în Europa, condițiile sunt altele și nu înțeleg de ce trebuie să fim originali neapărat.

În aceste condiții, propun votarea, respectiv menținerea textului Camerei Deputaților.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Angelo Florian, foarte pe scurt, vă rog.

Domnul Ion-Florian Angelo:

Ca întotdeauna, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Florian Angelo:

Domnilor colegi,

V-aș ruga să fiți un pic consecvenți în ceea ne propunem să facem. Cei 2.500 de membri sunt, totuși, membri fondatori. Acesta este un criteriu de verificare a gradului de aderență a celor care vor să promoveze și să apere o anumită idee sau doctrină politică. După aceea - așa cum v-a spus și domnul deputat NIca - după aceea nu mai contabilizează nimeni numărul de membri, pentru că acel partid, chiar dacă a avut la început cei 2.500 de membri, după aceea e posibil să se dilueze și să dispară pe cale naturală, pentru că ideea respectivă nu mai are aderența sau gradul respectiv de audiență electorală.

De aceea, acest criteriu, atâta vreme cât vizează și afectează un drept constituțional, și anume acela de asociere, consider că este rațional cel pe care l-am instituit noi în prima variantă a Camerei Deputaților.

Acesta este motivul pentru care eu consider că este cazul să ne oprim la varianta noastră, care este din acest punct de vedere al criteriului, de verificare a gradului de audiență și de seriozitate a constituirii respective, cum nu se poate mai judicios. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ion Diaconescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Diaconescu:

În comisia de mediere și eu am aprobat varianta Senatului. De altfel, și în discuțiile din comisia noastră am mers pe un prag mai ridicat de 2.500, dar, natural, m-am supus votului majorității.

Dacă noi, care suntem confruntați cu acest aspect, cu această dispersie a forțelor politice cu cele 200 de partide care există, am mers pe acest criteriu ca să punem niște, știu eu, piedici în calea proliferării numărului de partide, niște restricții de felul acesta, atunci este perfect constituțional dacă am urca de la 250 la 2.500. De ce 2.500 este constituțional și 10.000 nu mai este constituțional? Chestiunea aceasta nu stă în picioare.

Îmi dau seama că sunt greutăți pentru a aduna cele 10.000 de semnături. Păi, tocmai aceasta s-a urmărit, dacă vrem să limităm. Cu aceste 10.000 cred că numărul partidelor de la 200 se va reduce undeva pe la vreo 40, 50, ceea ce este un lucru bun. Sigur că noi vom face la Legea electorală acel prag de nu știu cât la sută, dar pentru a candida, a depune liste, pragul nu este suficient. Deci, buletinul de vot va fi în continuare un fel de carte de telefoane în care alegătorii pur și simplu se rătăcesc.

Dacă vrem să urmărim acest efect de a se restrânge numărul de partide, este aceasta o măsură și punctul nostru de vedere al grupului nostru, este că, totuși nu este exagerat punctul de vedere al Senatului.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că implicațiile deciziei pe care o luăm sunt foarte mari. Eu înțeleg o seamă de luări de cuvânt care au fost rostite de la această tribună, inclusiv ultima, a domnului deputat Ion Diaconescu. Într-adevăr, noi trebuie să tindem spre un sistem partitist funcțional în România. Chestiunea este, însă, următoarea: care sunt căile pe care înaintăm în direcția unui sistem partitist funcțional în România? Eu cred că din acest punct de vedere trebuie să îmbinăm anumite măsuri cu o anumită putere de intervenție, în vederea cristalizării eșichierului politic din România, dar în același timp trebuie să vedem până unde putem adopta unele dintre aceste măsuri și unde începe pericolul de a aduce atingere unor libertăți democratice, inclusiv libertății de asociere.

În consecință, eu vă propun să rămânem la formula Camerei Deputaților din următoarele motive: deja ea introduce anumite restricții în materie de exercitare a dreptului de asociere. În ce sens? În sensul că fixează deja un prag de 2.500, care nu este de neluat în seamă, în al doilea rând, la această cifră asociază criteriul obținerii prezenței acestor 2.500 în cel puțin 10 județe ale țării. A ridica acest prag la 10.000 și a fixa un număr de 15 județe este, după părerea mea, o intervenție prea masivă în ceea ce privește dreptul de asociere care este un drept constituțional.

În al doilea rând, există ceea ce se cheamă în politologie, mai exact în stasiologia, știința sau ramura științei politice care se ocupă de studiul partidelor, există această delimitare între partidele de cadre și partidele de masă. Dacă mergem pe formula cu privire la 10.000 de membri, noi din capul locului îi vom pune în mare încurcătură pe politologi, care nu vor mai avea posibilitatea să recunoască în România și posibilitatea existenței partidelor de cadre.

În al treilea rând, eu cred că în materie de reducere a numărului de partide, trebuie să luăm în considerare câteva criterii cumulate pe care le conține legea. Unul este acesta,cu privire la numărul de membri care trebuie întrunit pentru a se putea înscrie; în al doilea rând, vom introduce un prag electoral, probabil mai ridicat în Legea electorală, care va juca rolul de filtraj; în al treilea rând, chiar în această lege avem o prevedere conform căreia acele partide care la două alegeri succesive nu depun candidați, se radiază și se consideră că și-au încetat activitatea.

Alegerile recente de ieri din Spania se caracterizează prin aceea că au prezentat candidați 1000 de partide. Este mult. Eu cred că trebuie să îmbinăm metodele de intervenție în crearea unui sistem partitist funcțional - și avem câteva din acestea, de intervenție și chiar de interenție foarte serioasă - cu un proces de înrădăcinare a partidelor care să fie, în dinamica desfășurării lui, în stare să înlăture tot ce este artificial, neviabil, veleitar.

De aceea, mă pronunț pentru formula adoptată în Camera Deputaților.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Nu vom avea posibilitatea astăzi să exprimăm prin vot în legătură cu acest punct, de fapt cu acest articol. Vă rog să observați, de altfel, că sunt mai multe alineate, fiecare va necesita un vot pentru a definitiva acest articol.

Domnul Ilie NIca (din loja comisiei):

Numai acesta este!

Domnul Adrian Năstase:

Poftim? Da.

Vox populi, vox dei!

Stimați colegi,

În aceste condiții, să fiți de acord atunci să supunem la vot literele de la articolul 17, practic este vorba de litera "b" din textul comun, prin raportare la litera "b", așa cum a fost adoptată de către Camera Deputaților. Acesta este, de fapt, votul pe care trebuie să-l exprimăm, da?

Supun votului propunerea comisiei de mediere care merge pe varianta unui text comun și care reia, de fapt, în mare măsură, în esență, varianta Senatului.

Cine este de acord cu acest text al comisiei de mediere? Vă rog să numărați. 91 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 15 abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 91 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă și 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi varianta propusă de comisia de mediere a fost adoptată.

Vă rog să finalizăm textul.

Litera "c". Este vorba de textul comun propus în unanimitate. Înțeleg că nu sunt probleme cu acest text.

Domnul Ilie Nica:

Un acord gramatical.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog. Domnul deputat Nica.

Domnul Ilie NIca:

"Listele membrilor necesare înregistrării", în loc de "necesar".

Domnul Adrian Năstase:

De acord.

Supun la vot textul de la litera "c".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Litera "d" devine "c" de la Camera Deputaților.

Dacă sunt observații? Dacă nu, o supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Litera "e" devine "d" de la Camera Deputaților.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Litera "e" din textul Senatului se elimină.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Trecem la următorul punct, punctul 12. Se propune textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 13.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 14.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 15.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 17, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 18, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 21.

Cine este pentru?

Domnul Marțian Dan (din sală):

Varianta comisiei, pentru că a căzut articolul 5, interdicție care e acolo.

Domnul Adrian Năstase:

Așa este.

La punctul 21 trebuie făcută o corelare cu votul pe care l-am exprimat noi la articolul 5. Aici nu putem să mergem decât pe textul Camerei Deputaților.

Supun la vot textul propus de comisie, respectiv textul Senatului, dar vă rog să țineți seama de faptul că ați aprobat deja articolul 5 și, ca atare, ar trebui să fiți consecvenți și să votați varianta Camerei Deputaților.

Supun la vot textul Senatului.

Cine este pentru? 15 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare; rămâne varianta Camerei Deputaților.

Stimați colegi,

Vă propun ca votul final să fie exprimat mâine la ora 11,00, ținând seama de faptul că este vorba de o lege organică. Deci, raportul comisiei să fie aprobat în totalitate mâine.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 16 decembrie 2019, 9:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro