Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 04-03-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 1996

5. Răspunsuri ale membrilor Executivului la întrebări și interpelări adresate de deputați

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Stimați colegi,

Începem următoarea secvență din programul nostru.

Vă rog să luați loc în bănci. (Clopoțel) Vă rog să treceți în bănci și să luați loc.

Începem activitatea de astăzi cu răspunsul domnului ministru Iulian Mincu care îi va răspunde domnului deputat Florin Negoiță.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Iulian Mincu:

Domnului deputat Florin Negoiță?

Domnul Adrian Năstase:

Da. Așa am eu notat.

Domnul Iulian Mincu:

Eu am trei răspunsuri, de aceea v-am întrebat.

Aș vrea să răspund domnului deputat. Întrebarea dânsului este în legătură cu problema Brăila.

Deja am dat un răspuns în Senat, pe 6 februarie și a fost publicat în ziare, în "Cronica Română" pe 11 februarie.

În perioada 6-7.I.1996 în secția cu potențial infecțios al Spitalului de Obstetrică și Ginecologie Brăila a evoluat un focar de infecție nozocomială, septicemia nou-născutului, cu stafilococ, sindrom toxico-septic, care a cuprins 19 din 20 de nou-născuți asistați.

Apariția infecției nozocomiale este, probabil, rezultatul unui contact infectat în interiorul secției cu potențial infecțios cu transmitere de la persoană la persoană, adică de la mame la nou-născuți. Cauza este acest microb care s-a transmis de la o mamă care a fost adusă de acasă, infectată și care a fost introdusă cu copilul său în această secție de infecțioase.

Rezistența scăzută a acestor copii, dintre care - pentru că dintre cele 8 decese - 7 copii au fost prematuri și numai unul născut la termen, trei erau alimentați artificial numai doi erau alimentați de la mamă, iar un copil născut acasă, pentru că doi au fost născuți acasă, ar fi putut să fie, probabil cel care a transmis infecția cu stafilococ, bineînțeles că a dus la un ritm crescut de posibilă infecție microbiană. Faptul că este așa, este că toți copiii care au fost îngrijiți de personalul medical, 9 copii, nu s-au îmbolnăvit.

Măsurile hotărâte, ca urmare a anchetei, - ca să răspund la întrebarea pe care a pus-o domnul deputat - directorul maternității județene a fost destituit, medicul șef al Secției nou-născuți, doctorul Crețu Zuzuca a fost destituită, asistenta șefă a Secției de nou-născuți a fost destituită și penalizată asistenta șefă pe spital.

Măsurile de prevenire a repetării unei situații asemănătoare au constat în închiderea maternității județene și dirijarea sarcinilor în această perioadă la maternitatea din Galați, igienizare localului maternității și îmbunătățirea conceptuală a organizării sarcinilor și circuitelor funcționale respective.

Din partea prefectului de Brăila și din partea directorului direcției județene, la Ministerul Sănătății, de fapt, pe adresa ministrului, s-a primit următoarea scrisoare:

"Prefectura județului Brăila și Direcția Sanitară Județeană, confruntate cu episodul infecțios petrecut în maternitatea Brăila în ianuarie 1996, vă aduc mulțumiri pentru sprijinul profesional, material și moral pe care l-am simțit în toată perioada acestei situații deosebite pe care am traversat-o împreună.

Prezența comisiei ministeriale s-a concretizat în limitarea și lichidarea focarului infecțios in timp scurt și redeschiderea maternității Brăila, modernizată după sistemul Rumy.

Domnule ministru,

Întreg corpul medical vă mulțumește în mod deosebit pentru încrederea acordată și vă asigură că va depune toate eforturile pentru ca asistența mamei și copilului nou-născut să se desfășoare în cele mai bune condiții". Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Vă rog să acceptați ca prezența dumneavoastră astăzi aici să fie legată doar de răspunsul la această întrebare, celelalte sunt interpelări și vor forma obiectul unor răspunsuri cu ocazia altor ședințe. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Iulian Mincu:

Vă mulțumesc. Însă, aș dori, domnule președinte, pentru că prezența aici aduce întotdeauna o lămurire a unor probleme, ca atunci când sunt chemat să pot răspunde la toate întrebările care mi se pun.

Domnul Adrian Năstase:

Puteți să răspundeți la toate întrebările, dar celelalte sunt interpelări. Aceasta este problema. Ați avut o singură întrebare, celelalte sunt interpelări și sunt programate la o altă ședință.

Domnul Iulian Mincu:

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Negoiță are dreptul să comenteze răspunsul dumneavoastră care a fost prezentat în 3 minute. Dânsul are dreptul la două minute.

Domnul Florin Negoiță:

Cu scuzele de rigoare, domnule președinte, vă mulțumesc, aș vrea să vă spun că acolo se crease deja un precedent cu o săptămână înainte, când a murit o mamă, mamă ce a născut primul copil prin cezariană și psihoza care s-a creat și după moartea celor 8 copii, pe mine mă face să cred că sunt insuficiente măsurile de prevenire a unor cazuri asemănătoare. Este foarte tragic ceea ce să întămplat la Brăila. Eu îmi cer scuze față de domnul ministru, pentru că întrebarea mea a venit mai târziu și sesiunea am început-o în 4 februarie și datorită faptului căîn fiecare zi de luni în Camera Deputaților am avut un alt program, acest răspuns a întârziat. Oricum, eu îi mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul ministru dorește să mai comenteze, poate să mai folosească încă două minute în legătură cu această chestiune.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Aș vrea să vă spun că în ceea ce privește faptul că a murit o mamă deja noi avem raportul asupra acestei probleme, este problema unui raport în legătură cu cazul respectiv care nu are nimic comun cu ceea ce s-a întâmplat în ianuarie. Este o problemă care, practic, este motivată de raportul pe care l-au dat medicii.

În ceea ce privește atunci, a fost o infecție transmisă de la o mamă care a născut acasă. Este cu totul altceva.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

În continuare are cuvântul domnul ministru de stat Florin Georgescu, pentru a răspunde domnului deputat Florin Negoiță.

Aveți cuvântul, domnule ministru de stat.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea domnului deputat Florin Negoiță se referă la situația evaziunii fiscale la nivelul anului 1995, măsurile întreprinse și aportul Gărzii Financiare la Bugetul de Stat pe 1995 în ceea ce privește combaterea și limitarea până la eliminare a acestui fenomen.

În termeni generali, vă pot spune că organele de control ale Ministerului Finanțelor, întelegând prin acestea pe cele ale Gărzii Financiare, direcțiilor de impozite și taxe, direcțiilor de control financiar, controlului vamal, au efectuat circa 650 de mii de acțiuni de verificare inopinată, identificând 260 de mii de cazuri de evaziune fiscală, din care 56 la sută localizate la persoane fizice independente și asociații familiale și 44 la sută la persoane juridice. Suma reprezentând diferențe de impozite și taxe neachitate potrivit legii de către aceste persoane fizice și juridice se ridică la 880 de miliarde lei, pentru încasarea cărora s-au dat curs procedurilor și prevederilor legale.

Pot să vă spun că din totalul veniturilor bugetare înregistrate la nivelul anului 1995, această sumă de 880 de miliarde de lei reprezintă circa 7 la sută.

În ceea ce privește aportul Gărzii Financiare, aceasta a executat 80 de mii de acțiuni de control, au fost atrase la buget circa 160 de miliarde lei diferențe de impozite și taxe și s-au mai efectuat confiscări de alte 67 de miliarde lei, care se adaugă celor 45 de miliarde lei identificate și realizate de celelalte organisme ale Ministerului Finanțelor - mă refer la confiscări.

În prețuri comparabile, deci în termeni reali față de anul 1994, sumele reprezentând confiscări și amenzi la nivelul Gărzii Financiare au crescut cu 40 și respectiv 23 la sută, ceea ce semnifică - pentru că avem o întrebare specifică în acest caz - dinamizarea și activizarea din ce în ce mai ridicată a Gărzii Financiare.

Despre măsurile adoptate pentru reducerea și prevenirea acestui fenomen, aș vrea să menționez numai Ordonanța Guvernului nr.22 din 1995 cu privire la modificarea și completarea unor reglementări referitoare la accize, TVA și comisionul vamal, prin care se stabilesc măsuri de întărire a disciplinei bugetare și fiscale în acest domeniu, Ordonanța nr.23 din 1995 privind instituirea sistemului de marcare la țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice, tocmai pentru stârpirea contrabandei, Ordonanța privind întărirea disciplinei financiare nr.15 din 1996, care în aceste săptămâni a fost promulgată de Guvern, a fost adoptată și înaintată Parlamentului, și Ordonanța nr.11 din 1996 privind executarea creanțelor bugetare.

Aș vrea să mai fac o singură remarcă, și anume faptul că, urmare a măsurilor dispuse de Guvern în ultimul trimestru al anului 1995, de fapt începând cu luna septembrie, prin activizarea tuturor reprezentanților organelor de control ale Ministerului Finanțelor s-a reușit înregistrarea, în ultimele 4 luni ale anului anterior, a unor încasări mai mari, până la dublu, comparativ cu celelalte 7-8 luni anterioare, ceea ce dovedește faptul că există preocupare în acest sens și, deosebit de greutățile cu care se confruntă aparatul în ceea ce privește dotarea logistică și resursele umane insuficiente sub aspect cantitativ, se fac eforturi atât pentru a se pune la punct personalul fiscal cu prevederile legale care apar în ritmul reformei într-o manieră destul de accelerată, dar și cu aplicarea cu exigență și cu corectitudine a acestor reglementări, vizavi de agenții economici care nu manifestă în mod voluntar dorința de a respecta prevederile în vigoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru de stat.

Domnul Florin Negoiță.

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc.

În mod deosebit, domnule ministru, țin să vă mulțumesc pentru răspunsul pe care mi l-ați dat.

Aș fi dorit, totuși, ca și dumneavoastră să vă exprimați un punct de vedere în legătură cu Legea Contabilității nr.82 din 1991 și la Legea evaziunii fiscale nr.87 din 1994, când anumite articole, de exemplu în articolul 9 din Legea nr.87, sancțiunea pentru refuzul de a prezenta organelor de control actele prevăzute se rezumă la o sumă modică, de 200 de mii de lei, când valoarea evaziunii fiscale într-un tir care intră sau care iese la graniță este de ordinul sutelor de milioane de dolari.

Am să vă dau și un alt exemplu, cu scuzele de rigoare. La Legea nr.82 din 1991, la Capitolul VI, în articolul ....

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, aveți și exemple de acest gen, cu sute de milioane de dolari? (Rumoare în sală)

Vă rog. Puteți continua.

Domnul Florin Negoiță:

...Este vorba de art.39 din Capitolul VI, care prevede amenzi de la 20 la 50 de mii de lei, lege care a fost promulgată în anul 1991 și prin care noi am considerat - sau Parlamentul din 1991 a considerat - anumite fapte drept contravenții, când în realitate, astăzi aceste amenzi sunt modice, simbolice. Mai lipsește doar o strângere de mână. Să-mi fie iertată exagerarea, dar aceste fapte nu mai sunt de mult contravenții, ele au devenit infracțiuni. Și, în acest sens, eu l-aș ruga pe domnul ministru ca Guvernul să vină cu un nou proiect de lege pentru modificarea celor două legi, dacă nu, eu, personal, mâine voi propune două inițiative legislative pentru ca aceste contravenții să devină infracțiuni.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat, dar nu știu dacă putem să așteptăm cu toții până mâine. Poate reușiți chiar astă-seară să depuneți proiectul respectiv. (Rumoare în sală)

Domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu apreciez interesul și combativitatea domnului deputat în privința evaziunii fiscale, a combaterii acesteia. Sigur, îmi aduc aminte că dânsul propunea de multe ori ca ceste surse să ia destinația învățământului, aceasta înainte de a se fi adoptat prevederea cu 4 la sută din PIB, după aceea nu am mai auzit asemenea propunere, dar, revenind stricto senso la ceea ce a menționat dumnealui în legătură cu Legea contabilității și Legea privind combaterea evaziunii fiscale, eu aș vrea să vă fac următoarele mențiuni, pentru a fi în cunoștință de cauză deplină și la zi cu prevederile acestor legi.

Deci, la Legea evaziunii fiscale, într-adevăr, dacă nu se prezintă documentele supuse controlului, solicitate de organele de verificare financiară, se aplică o anumită amendă. Nu discut despre cuantumul ei, pentru că am să mă refer la ambele remarci ale dumneavoastră legate de nivelul amenzilor.

În Legea nr.87, însă, faptul că nu prezintă documentele, nu se rezumă numai la amenda contravențională - și amenda aceea contravențională poate să fie aplicată de câte ori el refuză să prezinte documentele; deci în fiecare zi pot să-i dau asemenea amendă, până la prezentarea documentelor. Organul de control nu merge acolo, îi cere documentele, el nu vrea să le dea, pentru că a făcut evaziune de l miliard, și plătește 200 de mii, cu care scapă, rămânând în buzunar cu 999 de milioane de lei. Nu! Organ de control se duce și-i dă amendă că nu are documentele în regulă, îi dă două zile să și le pună în regulă și să le prezinte. Dacă nu, ne uităm mai departe, că se merge până la suspendarea activitătii, se merge cu un expert contabil, care-i reface contabilitatea, se face impunerea potrivit noii evidențe contabile și, în raport cu abaterea legală, se merge până la calificarea faptei drept infracțiune și sesizarea organului de cercetare penală.

Deci, să nu luăm static fenomenul și să credem că el - organul financiar de control - se rezumă numai la acea amendă de 200 de mii de lei.

Referitor, însă, la nivelul amenzilor, atât Legea nr.82, cât și Legea nr.87 din 1994 privind combaterea evaziunii fiscale au fost actualizate printr-o ordonanță - nu știu exact numărul -, în vara anului trecut și nivelul amenzilor s-a ridicat rezonabil. De zece ori s-a ridicat nivelul amenzilor. Însă, repet, nu atât nivelul amenzilor descurajează, cât măsurile ulterioare, și anume faptul că îi calculăm și încasăm diferența de impozit; la această se calculează și încasează penalități care merg până la dublul sumei pentru care s-a încercat evaziunea fiscală și, dacă fapta în sine întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, - și juriștii știu mai bine care sunt acestea -, se înaintează, dacă se apreciază de către controlor că se întrunesc asemenea elemente cumulativ, dosarul de control se înaintează organelor de cercetare penală.

Deci, nu ne împiedică nivelul amenzilor din Legile nr. 82 și 87, pentru că ele au fost actualizate, iar prevederile, spunem noi că sunt suficient de bune pentru a oferi instrumente adecvate organelor de control. Dar noi așteptăm cu interes și propunerea legislativă. Eventual, putem, în timp, să mai venim cu unele amendamente la cadrul juridic existent.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule Negoiță, domnule deputat, dumneavoastră vreți să jucați astăzi pe tot terenul. Îmi pare rău, însă, că trebuie să vă informez că procedural nu mai aveți dreptul să interveniți. Vă mulțumesc, însă, pentru interes. Nu, dar puteți continua discuția după aceea cu domnul ministru de stat.

Domnul ministru Petre Ninosu, pentru a răspunde domnului deputat Mihail Nică.

Domnul Petre Ninosu:

Domnul deputat Mihail Nică întreba, în ședința Camerei Deputaților din 12 februarie 1996, dacă Guvernul este preocupat de elaborarea unei reglementări privind liberul acces la informații al cetățenilor?

Răspunsul este următorul: dreptul la informație este un drept constituțional și este reglementat ca atare în art.31 din Constituția României. Potrivit acestei reglementări, asigurarea accesului la informație, precum și corectitudinea acesteia, constituie o obligație a autorităților publice și a mijloacelor de informare în masă.

Prin reglementările ce privesc organizarea autorităților publice, cât și prin reglementări speciale, s-a asigurat liberul exercițiu al dreptului la informație, precum și protecția acestuia.

În ceea ce privește obligația expresă a unei legi subsecvente, aceasta are în vedere, potrivit art.31 alin.5 din Constituție, numai serviciile publice de radio și televiziune, obligație care s-a materializat în lege.

Față de această situație, nu apreciem a fi necesară, în sesiunea actuală - în sesiunea actuală, domnule deputat! - o altă reglementare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nică.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihail Nică:

Mulțumesc domnului Petre Ninosu pentru răspunsul dat și vreau să spun că totuși ar fi necesară o lege de reglementare a accesului liber la informație al cetățeanului, având în vedere că în această sesiune dezbatem Legea Avocatului Poporului, care instituție se va găsi în situația că nu va avea obiect de activitate, deoarece ea trebuie să apre drepturile și libertățile cetățeanului.

Am ridicat această problemă a libertății de informare a cetățeanului, pentru că, este adevărat, în art.31 din Constituție, "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit". Dar, neexistând nici o reglementare sub formă de lege, deci lege pe domeniu, cei care fac această îngrădire nu pot fi sancționați. Ba, mai mult, în România a apărut peste noapte această Lege a secretului de stat și a secretului de serviciu, care produce îngrădirea acestei libertăți.

De aceea, cred că Guvernul ar trebui să înainteze de urgență Parlamentului cel puțin o lege-cadru privind accesul liber la informație al cetățeanului.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Petre Ninosu.

Domnul Petre Ninosu:

Aveți amabilitatea, domnule deputat, să mă ascultați, pentru că în ceea ce privește Legea secretului de stat, este inițiativa Grupului parlamentar al Convenției Democratice din Senat. Deci, este vorba de Convenția din care dumneavoastră faceți parte. (Rumoare în sală)

După aceea, dați-mi voie să vă amintesc că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, că fiecare deputat și fiecare senator are inițiativă legislativă cât tot Guvernul.

Deci, în condițiile acestea, dacă aveți asemenea preocupări, ar fi trebuit să depuneți o inițiativă legislativă. Guvernul, respectiv Partidul Democrației Sociale din România, în programul electoral pe care l-a avut, nu a anunțat o asemenea lege - nu a anunțat o asemenea lege.

În Programul Guvernului, aprobat de Parlament, nu a fost anunțată o asemenea lege.

Deci, vă rog să vă valorificați această putere pe care v-o dă Constituția și, în calitate de deputat, să depuneți o inițiativă legislativă.

Domnul Adrian Năstase:

Eventual mâine. (Râsete în sală) Sau în seara asta. Bun.

Mulțumesc domnului ministru și domnului deputat.

Are cuvântul în continuare domnul ministru Mărginean, pentru a răspunde domnului deputat Sergiu Rizescu.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Viorel Mărginean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Culturii a transmis în timp util spre avizare Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor, cu Adresa nr.3341 din 29.01.1996, propunerea referitoare la categoriile de personal tehnic și muncitor, care urmează să beneficieze de majorarea salariilor cu 30 la sută, în conformitate cu prevederile art.3 din Ordonanța Guvernului nr.9 din 23.01.1996, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 21 din 30.01.1996.

Având avizul comun al celor două ministere, nr.5751 și nr.45.535 din 21.02.1996, a fost difuzat de către Ministerul Culturii tuturor instituțiilor direct subordonate și inspectoratelor județene pentru cultură și al municipiului București, cu Adresa nr.346 din 22.02.1996.

Aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.9 din 23.01.1996 nu este condiționată de normele metodologice. Neclaritătile în executarea dispozițiilor acesteia s-au rezolvat prin consultarea telefonică de către instituțiile interesate a direcției noastre specializate.

Normele au fost elaborate și urmează să le înaintăm spre avizare Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Rizescu dorește să mai ia cuvântul?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sergiu-George Rizescu:

Vreau să-l întreb pe domnul ministru când a purtat corespondență cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, că, plecând de la această dată, se poate face o întrebare domnului Mircea Dan Popescu, ministrul muncii și protecției sociale: de ce întârzie aplicarea Ordonanței nr.9?

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule ministru, dacă vreți să răspundeți.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Viorel Mărginean:

Doriți să citesc adresa?

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu. Doar să spuneți de când este, dacă o aveți ...

Domnul Viorel Mărginean:

Păi, am și spus în textul pe care l-am prezentat ...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să mai spuneți o dată. Vă rog să mai precizați o dată. Nu a reținut domnul deputat.

Domnul Viorel Mărginean:

29, da; 29.01.Scrie și pe adresă și am spus și aici. Și am aici enumerate toate categoriile.

Domnul Adrian Năstase:

Puteți să-i dați după aceea domnului deputat o copie din adresă.

Bine. Vă mulțumesc foarte mult.

În continuare, domnul secretar de stat Șerban Mihăilescu, pentru a răspunde domnului deputat Nicolae Băteanu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Șerban Mihăilescu:

Interpelarea domnului deputat Băteanu se compune din două întrebări:

- Care sunt motivele prin care, din consiliile de administrație ale zonelor libere au fost înlocuite persoane care lucrau în cadrul Agenției Zonelor Libere?

- și a două întrebare: de ce în Consiliul de administrație al zonei libere Brăila, a fost înlocuit chiar domnul deputat Băteanu?

La prima întrebare, nu a existat un motiv pentru această înlocuire. În urma ținerii concursurilor de management la regii, s-au prezentat câte trei persoane în echipă și atunci a fost nevoie ca întreaga echipă câștigătoare să fie membră a consiliului de administrație - și asta s-a făcut, bineânțeles, în dauna altor persoane -, la care se adaugă, deci, reprezentantul Ministerului Finanțelor, reprezentantul Ministerului Transporturilor și atunci nu au mai fost, practic, locuri libere.

Cei din Agenția Zonelor Libere din minister, lucrând nemijlocit cu zonele libere din țară, nu am considerat, în cadrul conducerii ministerului, că este absolut obligatoriu să fie și membri în consiliul de administrație.

În legătură cu înlocuirea domnului deputat, motivul a fost același, dar, fiind o chestiune de ultimă oră, noi am luat hotărârea să reanalizăm componența Consiliului de administrație al Zonei Libere Brăila și sperăm că solicitarea domnului deputat, de a fi menținut în acest consiliu de administrație, să fie satisfăcută.

Vă mulțumesc. (Rumoare în sală)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Băteanu. Dacă doriți să luați cuvântul?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Băteanu:

Toată lumea știe că zonele libere din România, regii autonome, sunt încadrate în prezent în cadrul Ministerului Transporturilor. Mărirea numărului de membri care manageriază zona liberă Brăila, efectuată prin concursul de manageriat, motivează eliminarea altor membri din cadrul Consiliului de administrație.

Eu cred că prezența unei persoane care lucrează nemijlocit în cadrul Direcției zonelor libere era necesară, pentru că acea persoană, indiferent că este vorba de o funcție mai mare sau mai puțin mare, are date la nivelul zonelor libere din întreaga țară, are date prețioase pentru îndrumarea consiliului de administrație în direcționarea acțiunilor sale.

De asemenea, cred că răspunsul dat în ce mă privește, putea fi realizat din start, prin mărirea numărului de locuri.

Eu, oricum sunt mulțumit de răspuns și aștept cu nerăbdare discutarea în plen a modificării Legii zonelor libere. (Rumoare în sală)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Să vedem ce se va întâmpla când va funcționa această zonă liberă. Deocamdată, procedurile merg bine.

Domnul Anghel Stanciu: (din sală)

Și salariile ...

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în încheierea acestei etape din programul de astă-seară, domnul secretar de stat Constantin Dicu, de la Ministerul Industriilor, pentru a răspunde domnului deputat Ioan Catarig.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Dicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, am să răspund cât se poate de concentrat la prima întrebare: de ce în Cartea Europeană a Energiei, delegația României nu și-a însușit, respectiv nu a semnat capitolul referitor la eficiența activității energetice?

Răspuns: România a semnat toate documentele juridice ale Cartei Europene a Energiei finalizate până în prezent. Deci, la 17 decembrie 1994, Ministerul Industriilor a semnat Tratatul Cartea Energiei. Documentația, după aceea, a fost aprobată de Guvernul României, iar aspectele legate de eficiența energetică nu sunt cuprinse în Tratatul Cartea Energiei, ci în Protocolul adițional, intitulat Protocolul Cartei Energiei privind eficiența energetică și aspectele legate de mediu, care a fost semnat, din împuternicirea Guvernului României, de ambasadorul României la Lisabona, în data de 8 iunie 1995.

A doua întrebare: de ce proiectul Legii energiei este amânat, și mai ales nu este supus dezbaterii?

Așa după cum v-am mai informat, el este în programul legislativ al Guvernului în trimestrul II. Proiectul legii este transmis pe circuit în avizare. A fost avizat de Consiliul de reformă, de Departamentul administrației publice locale, Ministerul Lucrărilor Publice, este la Ministerul Mediului, pentru aviz. Am ținut cont de observațiile unor specialiști, inclusiv ale dumneavoastră - și am făcut o discuție și cu Asociația Națională a Consumatorilor de Energie - și urmează ca legea să fie depusă în Parlament, mai ales că ne-ați cerut, pe data de 21, să o urgentăm, și în cadrul comisiilor de specialitate, bineânțeles că, așa cum aveți obiceiul, vor fi solicitați absolut toți specialiștii de care este nevoie.

În ceea ce privește amenajarea Someș, de fapt dumneavoastră ați participat la foarte multe analize, inclusiv la un CT, la RENEL. Deci, vă răspund că el este în atenția noastră, dar, așa cum este programul, după anul 2000 este acest mare proiect în vederea noastră.

Și ultima întrebare: acceptați scuzele instituției, dacă s-a strecurat un document care a fost semnat de un director din minister, asta din dorința de a răspunde prompt la întrebările dumneavoastră. Dacă în continuare doriți să dezvoltăm acest subiect, eu vă stau oricând la dispoziție, pentru a rezolva problema, sau a clarifica problema.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Catarig.

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Am de două ori câte două minute.

În ceea ce privește ultimul aspect, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, ca să-l consider minor în relațiile noastre. Important este să-l sesizăm și să-l rezolvăm la timp.

Cred că cele două prime probleme pe care le-ați abordat sunt cele care constituie două dintre soluțiile majore privind problematica complexă cu care se confruntă astăzi România.

Faptul că Cartea Europeană a Energiei a avut și un Protocol și el nu a fost semnat odată cu Cartea, deci cu mai mult de 6 luni înainte, asta nu ne iartă nici pe unii, nici pe alții, pentru că am văzut care sunt reacțiile, care sunt urmările acestei nesemnări a capitolului "eficiență". Adică, am ajuns în situația în care eu apreciez că nu am fost în februarie într-o criză de energie, ci într-o criză de politică energetică. Pentru că noi trebuie să rezolvăm două deziderate ale energeticii române, și anume eficiența energetică a activității economice. Adică să aducem toate consumurile specifice la cele mondiale, pentru că consumul nostru specific este de două-trei ori mai mare decât în lume și, în al doilea rând, să aducem eficiența economică a activității energetice, de la extracția materiilor prime energetice, adică: cărbune, petrol, gaze naturale și chiar obținerea lacurilor de acumulare, până la consumul propriu-zis de energie pe tot acest lanț energetic, lucruri care pot fi rezolvate prin promovarea sistemului de tarifare - și știți că în lume există vreo 30-35 de sisteme de tarifare, dar uneori avem din acestea numai două. Este necesară această Lege a energiei, care să creeze un statut clar și o obligativitate clară între consumatorul și producătorul de energie, ca să avem un sistem energetic stabil, cu frecvență stabilă, cu tensiunea care trebuie și - aș îndrăzni să spun că toate acestea, corelate între ele, necesită promovarea unui Minister al Energiei. Sper că sunteți de acord cu mine, nu-i neapărat întru totul, dar mai putem discuta, așa cum ați spus dumneavoastră.

În ceea ce privește Amenajarea hidrotehnică a Someșului Mare, aici, din punctul meu de vedere, problema se pune alt fel și spun aceasta doarece apreciez că acest sistem de dialog este o modalitate practică de a rezolva problematica complexă cu care societatea românească se confruntă, începând de la planul său politic. Căci, Amenajarea hidrotehnică a Someșului Mare, în județul Bistrița-Năsăud - și aici vă aduc patru argumente ale necesității promovării ei. Primul este acel angajament politic, de care eu v-am vorbit, care a fost al meu, al PDSR-ului, nu al meu, ca persoană, al meu, inclusiv ca membru al PDSR-ului, al domnului președinte Iliescu, și viza promovarea unei șanse de relansare economico-socială a județului Bistrița-Năsăud, prin implicațiile economice, sociale și bineînțeles de independență a României, chiar.

Schema de amenajare, așa cum a fost ea prezentată la acel CT de care spuneți dumneavoastră, a fost schema care a fost proiectată înainte de ‘89 și care, așa cum ați spus dumneavoastră, dădea raportul acela beneficiu/cost, un număr subunitar. Deci, nu era eficientă.

Dar, în actuala gândire, în acest moment, în această lună se termină un nou mod de a gândi această amenajare, care să aducă raportul beneficiu-cost la un număr supraunitar - deci eficiență.

În ceea ce privește cheltuielile de finanțare, - îmi pare rău că a plecat domnul ministru Florin Georgescu, eu am avut o discuție cu dumnealui acum două săptămâni, la propunerea domnului președinte Adrian Năstase -, acest gen de lucrare se va rezolva printr-o corelare a eforturilor financiare între Ministerul Finanțelor - în calitate de coordonator -, Ministerul Industriilor, Apelor și Ministerul Administrației Publice, la care, în perspectiva soluțiilor economice, poate să participe inclusiv populația din județ cu credite, într-o companie. Și nu lipsesc, vă rog să mă credeți, - și dumneavoastră aveți documentele pe care vi le-am pus la îndemână - propuneri de oferte externe de creditare de către companii de profil (una este TVA-ul), inclusiv băncile.

Vă rog să-mi dați voie încă zece secunde și am terminat.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog!

Domnul Ioan Catarig:

Aș vrea să aduc încă un argument, pe care îl consider foarte serios: apa.

Apa în 1985 a adus ca aport la producția de energie electrică vândută populației 28 de procente, în timp ce energia produsă din cărbune a fost numai de 30 la sută (), diferența până la 42 la sută a fost consumul tehnologic. Iar energia electrică obținută din hidrocarburi a fost numai de 26 de procente, deci mai mică decât apa. Și să nu uităm că lacurile de acumulare au fost cele care au salvat România de la inundații mai mari cum a fost în decembrie. Și așa...Am terminat...

Domnul Adrian Năstase:

Ați depăsit, cu 45 de secunde. Mulțumesc,

Domnul Ioan Catarig:

...și să nu uitați că în iunie 1995 puterea la vârf a fost dată în proporție de 42 la sută de ape.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase :

Are cuvântul domnul secretar de stat Dicu, dacă dorește să mai adauge ceva. Vă rog, aveți dreptul al 4 minute!

Domnul Constantin Dicu:

Vizavi de firma americană, TVA, am scăpat eu să vă spun, este una din participantele la licitație în acest trimestru, este luată și ea în calcul și înțeleg că trebuie să facem o discuție ulterioară și sunt disponibil, pentru a încheia acest capitol. De acord, da?

Domnul Adrian Năstase:

Domnule, iertați-mă, chestiunile acestea le stabiliți dumneavoastră după aceea, nu în cadrul procedurii publice.

Vă mulțumesc foarte mult!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 14 decembrie 2019, 14:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro