Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 02-03-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 2, 1999

4. Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind sistemul public de pensii.  
 
see bill no. 199/1998

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă ați terminat de strigat apelul, cei care ați venit după, vă rog să mergeți la domnul secretar. Este evident că este îndeplinit cvorumul de ședință.

(domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului își confirmă prezența la secretariatul de ședință.)

Am să-i rog pe doamnele și domnii deputați să rămână în sală, pentru că avem voturi importante, la o lege extrem de importantă, precum este Legea pensiilor.

Am rămas, în ședința de dimineață, la pct. 18 din raport, care se referă la art. 16, după noua numerotare. Discuțiile pe marginea acestui articol s-au încheiat, la cererea Grupului parlamentar al PDSR a avut loc o pauză de consultări și îl invit pe domnul deputat Marian Sârbu să ne prezinte poziția grupului său în legătură cu amendamentul propus și respins de comisie.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, doamnă președintă. Era bine dacă s-ar fi aflat în sală și domnul ministru, pentru că am avut o discuție în această pauză.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Numai un moment, dacă vreți, să-l chemăm în sală, pentru că era aici adineaori. O să sosească, vă rog să așteptați un moment, până revine domnul ministru în sală. A revenit, puteți să continuați.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Este în mod indiscutabil un articol foarte important și firește că nu ar trebui să trecem peste el așa cum un reprezentant al mass-media vorbea de curând despre bugetul de stat, că a trecut ca acceleratul printr-o gară, de-asta, rurală. Deci, v-aș ruga, stimați colegi, să acordăm cât mai multă atenție acestui articol, pentru că el, în cazul în care s-ar adopta, ar putea să asigure o garanție din partea statului pentru un anumit nivel minim necesar pentru valoarea pensiei.

Discutând și cu domnul ministru în această pauză, am ajuns la concluzia că păstrarea formei în care, la începutul frazei, se vorbește despre noțiunea de "situație total excepțională", cu care am fost de acord, din acest punct de vedere, vă sugerez ca amendamentul să sune în felul următor: "În mod excepțional, în situații temeinic motivate – așa cum este de acord și reprezentantul Guvernului – pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul statului, până la asigurarea unei valori de înlocuire de 60%."

Deci, Grupul parlamentar al PDSR a fost de acord că o astfel de variantă trebuie acceptată numai atunci când bugetul asigurărilor sociale de stat nu are suficiente resurse pentru a acorda pensiile în mod normal, dar că, atunci când este nevoie de acoperirea de la bugetul de stat cu un anumit deficit, acest transfer să fie suficient pentru a acoperi cel puțin o valoare de înlocuire de 60% a pensiilor.

Colega noastră, doamna Dobrescu, spunea mai devreme că nu ar fi necesară o astfel de adăugire, având în vedere că prin sistemul privat al fondurilor universale se poate crește până la o valoare de acoperire, până la 85%... De acord cu dumneaei, numai că aceste fonduri nu vor începe să presteze anuități - adică, serviciile pe care ele le prefigurează, respectiv pensii private - decât după 20 de ani de la intrarea în vigoare a legii. Așadar, o mare parte a celor care sunt actualmente în sistemul public și care vor intra în sistemul public nu vor intra în sistemul de administrare privată.

Eu vă solicit să votați acest amendament, tocmai pentru a asigura un minim garantat de 60% al valorii de înlocuire a pensiilor. Acesta să fie garantat de bugetul de stat. Considerăm că este o obligație absolut firească, având în vedere că de multe ori bugetul asigurărilor sociale de stat este folosit pentru diferite criterii pe care trebuie să le respecte bugetul consolidat al statului, dar de cele mai multe ori bugetul de stat nu ajută în mod substanțial bugetul asigurărilor sociale de stat. Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea inițiatorilor? Domnul ministru Athanasiu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum am precizat foarte clar în debutul discuțiilor care au ca obiect acest proiect de lege, el are în vedere o altă formulă și o altă bază de calcul pentru stabilirea pensiilor, lucru care este evidențiat în textele care se referă direct la chestiunea în discuție. Or, ceea ce ni se propune prin acest amendament care a fost respins, de altfel, și în comisie, lucru consemnat în raport, este ca un sistem public – lucru care ține de misiunea lui – să garanteze, la un moment dat, într-o situație de dificultate economică, transferul sumelor necesare pentru plata drepturilor de pensie stabilite potrivit legii.

Dar legea stabilește modul de calcul. Sigur că pot fi situații în care din contribuții nu există suficiente venituri pentru a plăti pensiile, în condițiile pe care legea le stabilește. Această situație este una din cele excepționale, și ea va determina, evident, intervenția statului, prin alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare în completare pentru plata drepturilor în cuantumul și potrivit formulei de calcul pe care acest proiect de lege le prevede.

Ceea ce ni se propune acum este o discuție legată de rata de înlocuire a venitului asigurat prin pensie. Or, eu cred că, indiferent de ce concepție avem, de ce parte ne situăm, trebuie să discutăm acest lucru nu într-un text care vorbește de susținerea unor deficite bugetare, prin care să și ipotecăm discuția legată de rata de înlocuire prin pensii a venitului asigurat, unde este locul normal să avem această discuție - și sigur că dumneavoastră veți spune: să se majoreze, să fie mai mare! Bineînțeles, este punctul dumneavoastră de vedere și îl vom discuta acolo -, dar nu are a se discuta acum, când noi vorbim de ceea ce este de esența unui sistem public de pensii, de garanția statului de a acoperi un deficit temporar. Nu aici trebuie să spunem cât se va acoperi!

Statul, în mod normal, într-un asemenea sistem, trebuie să acopere în integralitatea lui deficitul existent, care poate fi de 100%, din contribuții. Sigur, poate fi o ipoteză-școală, dar nu trebuie să o eliminăm din câmpul analizei. E posibil ca la un moment dat să nu mai existe, un timp oarecare, capacitatea obținerii din contribuții, care sunt sursa principală de venit pentru bugetul asigurărilor, a sumelor necesare plății pensiilor.

Deci, să nu confundăm acum problemele și, sigur, discuția o vom avea la capitolul specific al problemei, care vorbește de modul de calcul al pensiei și de cât reprezintă pensia din venitul asigurat. Așadar, v-aș ruga să spuneți, doamnă președintă, sigur, acest amendament la vot, iar apoi, punctul de vedere al comisiei, pe care noi ni l-am însușit și care este consemnat ca amendament admis în cuprinsul raportului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Desigur, aceasta este procedura parlamentară. Deci, în acest moment, dat fiind că în cadrul lucrărilor comisiei s-a acceptat textul inițiatorului, așa cum este, modificându-se numai numerotarea, vă voi supune întâi la vot amendamentul prezentat de domnii deputați Marian Sârbu și Dumitru Buzatu, și apoi, dacă acesta nu trece, vă vom supune textul inițiatorului, acceptat și agreat de comisie.

Cine este pentru amendamentul prezentat de domnii deputați Marian Sârbu și Dumitru Buzatu, cu care inițiatorul și comisia nu sunt de acord, nu pe fond, ci pentru considerentul că își are locul într-o altă secțiune a legii. Vă rog să numărați, domnule secretar! 50 de voturi pentru, insuficiente pentru ca acest amendament să fie acceptat.

Vă supun votului art. 16, după noua numerotare, 17 în proiectul de lege, care se află la pct. 18 din raport, în forma inițiată de Guvern.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 110 voturi pentru.

Cine este împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Se abține cineva? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, art. 16 a fost adoptat în forma prezentată de inițiator.

La poz. 19 din raportul comisiei de specialitate, este prezent art. 17 în renumerotarea comisiei, care păstrează același text cu al inițiatorului. Dacă sunt comentarii? Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Am sesizat și în zilele precedente o inadvertență, în sensul că la sistemul public contribuie persoanele fizice sau persoanele juridice. Ne întâlnim, la lit. d), cu o noțiune care, în subsidiar, invocă o persoană juridică, dar, de fapt, nu este instituită ca atare o persoană juridică, ci e, pur și simplu, un fond care...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă întrerup, cred că dumneavoastră faceți o confuzie! Este vorba de pct. 19 din raport, art. 18 din proiectul de lege și 17 în renumerotare.

Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră articolul, după noua numerotare, 17, după vechea numerotare, din proiect, 18, poz. 19 din raport.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrvă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Supun discuției dumneavoastră titlul Cap. III. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Cap. III a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 21 din raport este prezentat art. 19 din proiect, art. 18, după noua renumerotare. Dacă sunt comentarii? Vă rog, domnule deputat! La lit. b)?

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Nu, la lit. d). Trebuie să găsim o altă modalitate de a exprima contribuabilul. Fondul reprezintă o entitate financiară, ca să-i spun așa, și nu un contribuabil efectiv: nici ca persoană fizică, nici ca persoană juridică. Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, în situația șomerilor, sigur că va veni, prin aparatul său, să contribuie la constituirea fondurilor pentru asigurările sociale de stat, dar în favoarea cui? În favorea subiecților, care sunt, de fapt, șomerii. Deci, trebuie să găsim o altă formulare și nu poate să rămână fondul în sine.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă rog, domnule ministru!

Domnul Alexandru Athanasiu:

Observația este corectă, pentru că fondul nu este o persoană juridică, și noi am propune, deocamdată, raliindu-ne la poziția exprimată de domnul deputat Ana, ca Agenția națională de ocupare și formare profesională, care gestionează acest fond, să facă plata contribuțiilor datorate. Deci, este singura soluție care împacă exigența relevată aici și care, totodată, găsește o instituție care poate să facă aceste plăți. Că, într-adevăr, instituția le face, ca gestionară a acestui buget al fondului de șomaj. Cred că aceasta este soluția plătitorului, pentru că problema era legată de plătitorul acestei contribuții.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, în opinia dumneavoastră și, desigur, și cea normală, pct. d) de la acest articol ar suna: "Agenția națională de ocupare și formare profesională, care gestionează fondul pentru plata ajutorului de șomaj". Este corect? Da.

Dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră, cu acest amendament făcut de inițiator și acceptat de comisie, art. 18, renumerotat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziția 22 din raportul comisiei de specialitate este prezentat art. 19, renumerotat, fost art. 20 în proiectul de lege. Dacă sunt comentarii? Deci, comisia de specialitate a făcut amendamente. Dacă nu sunt comentarii, vă propun să votăm forma propusă de comisie pentru art. 19, renumerotat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni... O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 19, renumerotat, fost art. 20 în proiectul inițial, a fost votat cu majoritate de voturi.

La poziția 23, pag. 19 din raportul comisiei de specialitate, comisia ne propune să introducem un articol nou, care să preia într-o nouă formulare cuprinsul alineatelor 5 de la art. 20, text inițial, numerotat 19, după cum urmează, probabil că art. 20. Vă rog, dacă sunt comentarii?

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Vreau să vă spun aici că, deși în comisie s-au făcut precizările necesare legate de modul cât mai corect, cât mai multă acuratețe în redactarea textului, apar niște lucruri mai puțin corecte, aș spune eu. Deci, "... în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt acelea din..." urmând să numerotăm pe fiecare articol, iar la literele b), c) și d) se reiau niște...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

... "cele din".

Domnul Marian Sârbu:

Exact, "... cele din".

"Cele din" la lit. b) de anulat, trebuie eliminat, "cele din" de la lit. c), și "cele din" de la lit. d), astfel încât să urmeze numerotarea așa cum trebuie.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, textul să fie corect gramatical. Da.

Dacă sunt comentarii?

Cu modificările care privesc corectitudinea gramaticală, supun votului dumneavoastră art. 20, un articol nou propus de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Deci, acest articol nou, art. 20 a fost votat cu majoritate de voturi.

Da. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Aș ruga Camera Deputaților să fie de acord ca la lit. d), unde este este vorba de activitățile artistice, să rămână textul pe care l-am avut noi inițial, sau textul din raport, dar fără ultima parte a lui, respectiv, după anexa 2 să se pună punct.

De ce? Pentru că aici este vorba de "activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa 2, în instituții de artă și cultură, care funcționează potrivit legii, sau ca persoană fizică autorizată".

Eu cred că această încercare de explicitare, foarte detaliată, face mai rău pentru acuratețea textului. Dacă lăsăm: "activitatea artistică în profesiile prevăzute în anexa nr. 2" nu facem nici o limitare, care, după aceea s-ar putea dovedi contraproductivă și nu deranjează deloc, de altfel nici intenția comisiei care și ea a vrut, dar a vrut să fie foarte precisă, putând să restrângă câmpul de aplicare a acestui text.

Am această rugăminte, pentru a nu limita dreptul acestor persoane la exercitarea acestor beneficii determinate de locurile de muncă, inclusiv cele care sunt legate de activitatea artistică. Deci, nu amendează pe conținut textul, dar îl face aplicabil într-o modalitate, spun eu, mai corectă. Altfel, s-ar putea să apară diminuări sau restrângeri în exercitatea acestui drept.

Aș avea rugămintea să fie primită această amendare, pe care noi o aveam în textul inițial și care a fost, de altfel, propusă doar în raportul comisiei.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. O să vă rugăm să mergeți în ritmul în care discutăm, adică să nu veniți cu propunerea după ce am votat.

Dar, pentru că este păcat să nu luăm în calcul cele spuse de inițiator, rog să se pronunțe comisia. Deci, vă rog la microfon.

Domnul Valentin Iliescu:

Pentru a ține cont și de propunerea domnului ministru și pentru a face o treabă de bună calitate, aș ruga să revenim asupra votului, să lăsăm această lit. d) la dezbaterea de joi dimineață, astfel încât să dăm textului final forma cea mai corectă și să nu existe inadvertențe, inclusiv cu titlul anexei la care face referire lit. d) a articolului respectiv.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, doamnelor și domnilor coleg, noi, cei prezenți în Camera Deputaților, am votat articolul nou introdus, dar pentru că suntem deschiși la o formă corectă și corespunzătoare a legii, așteptăm propunerea comisiei de specialitate joi dimineață, pentru alin. d), pentru pct. d) din art. 20 și, în momentul în care ni se prezintă forma corespunzătoare din punctul de vedere al comisiei, vom modifica alin. 2 și vom revota art. 23.

Sper că sunteți de acord cu această modalitate de lucru...

La pct. 24 din raport, figurează art. 21 din proiectul de lege și desigur că el este renumerotat acum, probabil că a ajuns la art. 21. Da? Da. Pentru că sunt amendamente pe alineate, vom discuta acest articol pe alineate, nu-l discutăm per global. Dacă sunt amendamente pentru alin. 1 din art. 21? Dacă sunt amendamente, în afară de cel al comisiei.

Domnule deputat Zoner,

Aici doriți? Nu.

Domnule deputat Stanca,

La alin. 1, da?

Domnul Teodor Stanca:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor,

Alineatul 2 de la art. 20, după renumerotare, este un alineat cheie pentru această lege, pentru că modifică anumite prevederi în legislația actuală și trebuie să vedem dacă, într-adevăr, putem accepta această modificare sau nu.

Dar, înainte de a formula un amendament pe care l-am depus la comisie, aș vrea să vedeți că în art. 4 al acestei legi, care este esențial pentru lege, se spune, în esență, că toți cei care obțin venituri, indiferent că sunt cu contract de muncă, convenții civile, profesii libere sau în activități private trebuie să contribuie la fondul de asigurări sociale. Deci, asta este, mă rog, regula generală.

Dacă un pensionar își continuă activitatea, indiferent că este cu contract de muncă sau într-o altă activitate, el ar trebui să se încadreze în prevederile art. 4, deci să contribuie la fondul de asigurări sociale.

A veni cu această precizare, din alin. 2, în care se spune: "Pensionarii care se regăsesc în una din situațiile prevăzute la art. 4 alin. 1, punctele 1, 2, 4, 5 ș 6 nu datorează contribuția de asigurări sociale", asta înseamnă că, după perioada de activitate, după vârsta standard, cum se numește ea, pensionarul dacă-și continuă activitatea, sigur că va avea un venit, dar dacă nu contribuie, nu va mai avea dreptul la recalcularea pensiei, sau la adaosuri la pensia obținută în baza algoritmului de calcul, să spunem, după noua lege, în care se spune că: "... pentru fiecare an de activitate se stabilește un număr de puncte, ca raport între câștigul mediu realizat și salariul mediu pe economie".

Acest lucru face ca anumite drepturi obținute până în acest moment prin Legea nr. 3, modificată, prin Legea nr. 53, prin alte legi speciale, cum ar fi Legea nr. 117, Statutul Personalului Didactic, Legea nr. 92, Ordinul nr. 55, chiar și în Statutul Funcționarului Public, se prevede dreptul de a continua activitatea, de a considera activitatea în prelungire ca făcând parte din vechimea în muncă și, ca atare, în mod normal, ar trebui ca această perioadă să-i aducă și un spor la pensie.

Or, dacă noi facem această precizare, pensionarii a căror activitate este cerută în diverse activități, cum ar fi cercetare, învățământ, sănătate, cultură, nu numai că se expun în această perioadă unor noi riscuri, nu mai pot să beneficieze de un anumit spor firesc la pensie. Deci, este un pas în urmă față de legislația actuală, zic eu, și nu este numai punctul meu de vedere, pentru că am discutat cu foarte mulți colegi, care au acest punct de vedere, dar, cumva, nu se aliniază nici la reglementările pe plan internațional, unde, în foarte multe țări, nu numai că se acceptă continuarea activității, dar se și stimulează, pentru că în perioada lucrată după pensie beneficiază de anumite sporuri, de un anumit coeficient de majorare a pensiei pentru perioada respectivă.

Prin urmare, eu consider că am putea tranșa acest alineat, dacă s-ar accepta un amendament pe care eu l-am propus și care ar suna în felul următor: "Pensionarii care se regăsesc în una din situațiile prevăzute la art. 4 alin. 1, 2, 4, 5 și 6 pot opta, pentru a contribui sau nu, în continuare, la asigurările sociale. În cazul în care-și continuă contribuția la asigurările sociale, pot beneficia de dreptul de recalculare a pensiei".

Eu consider că această formulare...

Voci din partea dreaptă a sălii:

Nu mai are sens!

Domnul Teodor Stanca:

Am putea introduce și această opțiune, pentru că s-ar putea ca unii, care au altă activitate după pensie, să nu mai fie interesați să cotizeze și deci să nu mai pretindă a li se putea acorda un spor la pensie, fie prin recalculare, fie prin adăugarea unor punctaje.

Sigur că expunerea mea, punctul meu de vedere, probabil că va fi urmat și de alte observații sau suțineri, sau, mă rog...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Prima observație v-o fac eu, domnule deputat. Noi vorbeam despre alin. 1 și dumneavoastră ați trecut direct la alin. 2, dar nu v-am întrerupt din respect. Pledoaria dumneavoastră, extrem de convingătoare și cu care probabil că foarte multă lume este de acord, va trebui s-o ținem minte pentru alin. 2.

Acum vorbim de alin. 1. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, alin. 1 a fost votat în unanimitate.

La alin. 2 avem amendamentul prezentat de domnul deputat Teodor Stanca, care figurează în raportul comisiei la secțiunea "amendamente respinse" și acum îl ascultăm pe domnul deputat Zoner.

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Și, vă mulțumesc de două ori, în primul rând că mi-ați dat cuvântul și a doua oară, pentru că ați făcut precizarea respectivă, pentru că, într-adevăr, discuțiile sunt la alin. 2 și nu la alin. 1 și eu m-am retras, fiind disciplinat. Dar, nu asta-i prloblema.

În principiu, eu susțin amendamentul domnului deputat Stanca, dar aș fi și mai drastic și aș cere eliminarea...

Voci din partea stângă:

Mai ușor!

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

... aș cere eliminarea pct. 2 din acest articol, pentru că, de fapt, și vreau ca toată lumea să înțeleagă, din moment ce la o categorie, la multe categorii de pensionari li se interzice să contribuie, înseamnă că în practică, așa pe din dos, ca să nu se știe exact și să nu se înțeleagă, de fapt se interzice celor care sunt pensionari să-și mai ceară recalcularea pensiei.

Orice întreprinzător, oricine, indiferent că este de stat sau privat, are dreptul, dacă-l consideră bătrân și ramolit, pur și simplu să nu-l angajeze sau să-i întrerupă contractul de muncă. Dar, ca să-i interzici unui pensionar să contribuie, asta înseamnă, de fapt, să-i interzici dreptul de a-și recalcula pensia pentru anii munciți.

Doi: există, îmi pare tare rău, dar există, cum să vă sun eu, cu tot respectul pentru domnul ministru și care, probabil, va veni cu argumente, că eu nu sunt specialist ca domnul ministru în Dreptul muncii și este o personalitate în domeniu, dar trebuie să-i atrag atenția că, pur și simpu, nici legea nu-i perfectă sub alt aspect: pentru că s-au creat deja discriminări în art. 200, se abrogă Legea nr. 92 privind organizarea judecătorească, dar, nota bene, nu se abrogă art. 21 alin. 2 din Legea nr. 56/1996, care se referă la membrii Curții de Justiție.

Prin urmare, aceștia sunt de o parte, iar tot restul celorlalți..., profesori universitari, profesori, învățători, învățători care sunt în dealuri și locuri...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Acum vorbim la alin. 2. Vă rog reveniți la alin. 2.

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

La alin. 2 vorbesc. Deci, acolo unde se angajează, pentru că pur și simplu, locul este vacant, și este unul care mai poate și mai vrea să predea la copii, pentru că nu vine nici unul de la oraș, îi interzicem să contribuie, ca să-și poată recalcula pensia. Ca atare, revin și vă rog să mă scuzați, revin la chestiunea cu magistrații... Domnul ministru știe că, în general, în viața parlamentară, politică, a diverselor țări, un drept odată câștigat este considerat câștigat. Chiar și în Dreptul muncii, când a venit dreapta, nu a anulat ce a făcut stânga... sau invers. Dreptul câștigat în fond este, prin lege, evident, este câștigat.

Noi nu putem să creăm categorii privilegiate de pensionari și categorii de pensionari pe care-i lăsăm să nu benenficieze de dreptul acesta de recalculare, pentru că acesta este adevărul care se ascunde în spatele acestui alineat.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu mai dorește nimeni, închidem lista vorbitorilor, urmând să întrebăm inițiatorul și comisia.

Domnul Vasile Stan.

Voci din stânga:

Tot așa, dur, domnule Stan!

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Este vorba aici despre cumul. Deci, este vorba de o opțiune politică. Eu vin cu argumentul că, dacă se aprobă cumulul, și eu sunt de acord cu acest lucru, statul nu pierde nimic. Deci, pentru faptul că a muncit o viață întreagă, primește pensie, pentru că a contribuit în fiecare lună cu cota-parte la asigurări sociale.

După ce a ieșit la pensie, se angajează la altă întreprindere, de unde primește leafă și să-l lăsăm să contribuie cu asigurarea, în continuare, ca să-și recalculeze pensia. Deci, asta-i problema. Să ne hotărâm: vrem cumul sau nu vrem? Dacă mă întrebați pe mine: vreau. (Aplauze).

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Comisia de specialitate, vă rog, dacă aveți vreun punct de vedere. Dacă nu-l aveți, inițiatorul. Deci, comisia își menține punctul de vedere.

Domnule ministru, vă rog.

Vă rog, liniște, să-l ascultăm pe domnul ministru.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă președintă,

Chiar dacă am reținut că ați fost în bună măsură convinsă de argumentele mai înainte arătate aici, dați-mi voie, pornind de la un proverb francez, care spune că "Subiectele fierbinți trebuie abordate cu răceală", să vă explic de ce inițiatorul a considerat că textul prezentat este un text corect.

Sigur că în jurul problematicii cumulului pensiei cu salariul se poate discuta la nesfârșit și argumentele pot cântări egal în balanța judecății noastre, dar ceea ce vreau să spun eu, fără a influența în nici un fel votul dumneavoastră suveran, sunt următoarele câteva lucruri. Acest sistem de pensii urmărește, prin faptul că este un sistem redistributiv și nu un sistem capitalizat, să asigure un echilibru financiar. De aceea, în toate țările în care funcționează asemenea sisteme, pensionarii care doresc să lucreze după ce încasează pensia, o pot face, evident că da, dar fără a mai exista intervenții în cuantumul pensiei lor, prin adunarea anilor lucrați ulterior, în bază de convenții civile, de pildă, în bază de colaborări, care să-i fructifice ca ani de contribuție la sistemul de pensie.

Din acest punct de vedere, pentru că, am spus de atâtea ori, acest sistem urmărește și o reechilibrare financiară a bugetului de pensii, această soluție ni se pare o soluție corectă.

Există și un al doilea argument de politică socială generală, anume acela că, într-o economie care înregistrează, ca în multe țări din lume, o rată a șomajului relativ înaltă, această posibilitate a cumulului este de natură, într-o anumită măsură, evident, nu într-o măsură determinantă, să îngusteze posibilitatea angajării tinerilor pe piața forței de muncă.

Iată deci, cel puțin două argumente, de principiu, să spun, care pledează pentru soluția pe care noi am avut-o în vedere.

Este adevărat, și aici s-a adus în discuție teoria drepturilor câștigate. Îi reamintesc domnului deputat Zoner, că teoria drepturilor câștigate se va aplica și în această materie, în sensul că prin această lege nu se va diminua cuantumul pensiei recalculate sau nu, care se află la data intrării în vigoare a legii în plată. Atunci ar fi o injoncțiune nepermisă și "un atentat" să zicem, la dreptul câștigat, dar faptul că se schimbă o condiție existentă într-o lege anterioară printr-o lege ulterioară, aceasta nu înseamnă o încălcare a unui drept câștigat. Dreptul câștigat există abia în momentul în care el se exercită.

Așadar, dară recalcularea n-ar mai exista, aceasta nu înseamnă că, din punct de vedere, repet, juridic, și aș spune eu, verificabil, nici un fel de injoncțiune în..., sau știrbirea dreptului câștigat.

Așadar, aveți de ales și sigur că veți alege soluția care considerați că este mai bună, dar repet, noi am fost ghidați de argumentele pe care, în esență, am încercat să le fac cât mai explicite, din punctul nostru de vedere. Sigur, există și argumentele arătate aici. Problema este de a alege între o construcție care să aibă o anumită claritate și o anumită congruență de la cap până la coadă, sau în a interveni în raport cu anumite situații particulare, legitime..., nu asta este de contestat, dar care pot deforma mersul acestei legi.

Cât privește acea acuză care ni se aduce, că discriminăm prin art. 200, atrag și eu, în modul cel mai respectuos cu putință, atenția domnului deputat Zoner, că acel text nu aparține inițiatorului, el a fost un text adoptat de către comisie. Deci nu inițiatorul a încercat să discrimineze legat de anumite legi, care deja au distorsionat sistemul de pensii publice din România.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Din partea comisiei, domnul deputat Iliescu.

Am încheiat discuțiile. Deci, v-am anunțat înainte că ultimii care iau cuvântul sunt inițiatorul și reprezentanții comisiei. Deci, la acest alineat, discuțiile sunt încheiate.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin Iliescu:

Îmi permiteți să fac câteva precizări, fiindcă ați pus întrebarea dacă comisia are un punct de vedere. Noi, comisia, nu ne-am putut întâlni din nou și lua o nouă decizie, ceea ce vi s-a transmis prin doamna vicepreședintă Dobrescu. Este decizia comisiei, la momentul când s-a discutat proiectul de lege în comisie.

Însă, din punctul meu de vedere, fiindcă față de momentul discutării în comisie, semnalele venite din teritoriu, ca urmare a prezentării proiectului de lege respectiv, este că amendamentul colegilor, cel puțin al celor doi, care au luat cuvântul înainte, domnul deputat Stanca și domnul deputat Zoner, este unul demn de luat în considerare și aș spune, chiar cu argumentele pe care domnul ministru Athanasiu le-a prezentat aici, ușor de combătut.

În primul rând, vorbea dânsul, despre fragilitatea echilibrului financiar. Păi, de ce să interzicem noi..., eu cel puțin nu știu, în momentul de față, câți pensionari sunt, care în momentul de față desfășoară o activitate aducătoare de venituri... Că sunt o sută, că sunt două sute, că sunt trei sute de mii. Contribuțiile lor plătite, evident, susțin veniturile la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Dacă acești oameni mai desfășoară o activitate, fiind deja pensionari, înseamnă că veniturile lor sunt puține și, evident, dacă vreți, tocmai pentru că avem datorii foarte mari față de acești oameni, și nu este vorba numai de colegii deputați sau senatori, este vorba de multe alte categorii care desfășoară această activitate după îndeplinirea condițiilor de pensionare, pentru că veniturile pe care le au ca pensii sunt foarte mici.

Din acest motiv, din partea colegilor mei, din partea Grupului parlamentar P.U.N.R., susțin amendamentul formulat de domnul deputat Stanca, așa cum a fost propus și susținut și de colegul, deputat Zoner, și vă rog, doamnă președintă, să supuneți la vot.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Trebuia să vorbiți din partea comisiei, nu din partea Grupului parlamentar P.U.N.R.

V-am anunțat că discuțiile au fost încheiate. (Vociferări în sală).

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner (din sală):

Doresc un drept la replică!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dreptul la replică.

Poftiți, domnule deputat Zoner.

Voci din partea dreaptă a sălii:

La vot!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Pentru drept la replică, trebuie să întârziem puțin votul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Un moment. Domnul ministru Athanasiu are dreptate. În art.200, așa cum a venit de la Guvern, nu figurează nici Legea nr.200 de organizare judecătorească. Comisia a pus Legea nr.200, dar, repet, domnul ministru nu mi-a răspuns, ce se întâmplă, v-am spus, cu Legea nr.56 din 1 iulie 1996, art.21 alin.2 privind pe magistrații de la Curtea Supremă de Justiție, pensionari și reangajați. Aceștia nu sunt discriminați, acestora nu li se interzice dreptul de a contribui și, prin urmare, sunt o categorie privilegiată față de toți ceilalți pensionari reangajați.

Vă mulțumesc. Și aș ruga pe domnul ministru să-mi răspundă. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, doamnelor și domnilor deputați, la alin.2 avem textul comisiei, care este identic cu cel al inițiatorului, și avem un amendament prezentat de domnul deputat Teodor Stanca, susținut și de alții, de domnul deputat Zoner, de domnul deputat Vasile Stan. Deci, conform regulamentului, trebuie să vă supun întâi amendamentul propus și apoi, dacă acesta nu trece, textul inițiatorului.

Deci vă supun votului... Poftim?

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din loja comisiei):

Textul comisiei!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Textul comisiei nu este modificat. Ba da. Ați modificat denumirea...

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Este vorba de procedură! (Se îndreaptă spre tribună)

Nu vă supărați...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul și nici nu vi-l dau. Vă rog să treceți în bancă!

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Procedură, doamnă!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog să treceți în bancă.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Procedură, doamnă! Procedură.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Puteți să țipați oricât, v-am blocat microfonul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă rog, pe procedură, să-mi dați cuvântul. Stau aici cuminte. Vă rog să mi-l dați. (Rumoare în sală) Este vorba de procedură.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, domnule deputat. Vă rog, pe procedură.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Pentru că puneți la vot întâi varianta comisiei, și nu amendamentul domnului Stanca, pe care eu îl susțin, atunci vă rog, conform regulamentului, să puneți întâi amendamentul meu de eliminare a alineatului respectiv, pentru că știm cu toții că amendamentele de eliminare au prioritate.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar nu ați prezentat nimic în scris, domnule deputat. Am să vă rog, altădată, să vă îndepliniți obligația regulamentară. Deci nu am să iau în considerație nici un amendament la care nu am forma scrisă în față. Da? Vă rog frumos să-mi dați amendamentul scris.

Deci, în textul prezentat de comisie în raport, la alin.2, este, într-adevăr, adăugat cuvântul "punctele", deci ceea ce înseamnă că textul este amendat de comisie. Mai avem amendamentul domnului Teodor Stanca și amendamentul domnului Zoner, de eliminare.

Vă rog, dacă vreți, să-mi scrieți. Da? Vă rog să-mi scrieți amendamentul. (Se adresează domnului deputat Zoner.)

Pentru că îl scrie și am fost martori că l-a propus, eu sunt obligată să supun votului dumneavoastră amendamentul de eliminare a alin.2 de la art.21, nou numerotat.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Deci este evident că este majoritate.

Să votăm împotrivă. Cine este împotrivă? Să le numărăm pe acestea. 7 voturi împotrivă.

Cine se abține? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul de eliminare, propus de domnul Zoner, a fost adoptat.

Deci alin.2 a dispărut din textul art.21.

Trecem la alin.3, conform vechii numerotări, după noua numerotare 2. Avem o propunere din partea comisiei de specialitate. Dacă mai dorește cineva să susțină alte amendamente? Nu mai dorește nimeni să susțină, da? Alin.3 din articolul care este acum 21, la poziția 24 din raport.

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

La alin.3 art.21, am propus modificarea contribuției pe care asiguratul trebuie s-o plătească, de la o treime, cât a fost propus de inițiator, la o cincime. Motivarea acestei propuneri este următoarea. Întrucât fiscalitatea asupra veniturilor salariale este extrem de mare în acest moment, și a fost sporită prin ultimele acte normative din anul acesta, este clar că o treime din cota de contribuție de asigurări sociale, așa cum a propus inițiatorul, este foarte mult, și aceasta ar apăsa și mai mult asupra veniturilor salariale, diminuând, în felul acesta, veniturile pe care angajații le încasează. Pentru acest raționament, eu vă rog să acceptați propunerea de amendament la art.21 alin.3.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi, poate pentru prima oară, o remarcă personală de supărare, de necaz că anumite interese pot prima și pot schimba sensul și filosofia unei legi. Pensia este un drept, nu este o obligație. Fiind un drept, omul poate să rămână la pensie atât timp cât dorește.

Și acum, iertați-mi intervenția, să mă întorc la alin.3. Inițiatorul a propus o contribuție individuală de o treime. Comisia, în urma votului, a socotit că o treime este prea mult și a scăzut-o la o pătrime, această contribuție.

Permiteți-mi, în puține cuvinte, să spun de ce este mai bine o treime decât o pătrime. Poate că diferența nu este mare. Sigur că, într-o anumită logică, jumătate poate că ar fi și mai bine. Nu! După părerea mea, o treime este suficient pentru a da naștere la două efecte pozitive. Primul ar fi acela că omul, în momentul în care contribuie cu o treime din salariul lui, nu-i este indiferent dacă celelalte două treimi angajatorul le plătește sau nu le plătește. Responsabilitatea lui față de pensia viitoare, care-i aparține, este mai mare și este o responsabilitate pe care vrea s-o împartă cu angajatorul său, într-un sentiment comun de responsabilitate a viitorului angajat, în momentul pensiei. Deci îl poate lua la rost, îl poate întreba, îl poate determina să-și plătească această datorie către bugetul pensiilor.

În al doilea rând, după cum știți, cu tot optimismul de care trebuie să dăm dovadă în privința colectării contribuțiilor pentru asigurările sociale, acestea vor continua, într-un ritm poate mai bun, dar niciodată într-un ritm suficient și apropiat de 100%. Colectarea 100% rămâne, într-adevăr, un scop greu de admis. Or, dacă cei care nu plătesc, în momentul de față, și nu vor plăti, nu vor fi salariații cărora li se oprește pe stat, în mod automat, ci vor rămâne tot angajatorii, atunci este de preferat ca suma neplătită să fie mai mică, adică să fie de două treimi, și nu de trei pătrimi. Iată un argument major.

Și, apoi, dați-mi voie, un ultim argument: art.184 din lege ne spune clar că veniturile nete, în momentul aplicării pensiei, deci în momentul în care va interveni contribuția personală, nu vor fi afectate. Toate salariile se vor mări, respectiv, cu o treime. Toate veniturile salariale la care se va aplica acest procent de o treime, vor fi mărite. Veniturile nete ale personalului nu vor fi, în nici un chip, afectate. Deci vă rog să revenim la varianta inițială.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Vă rog. Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Folosirea fracției 1/3, indiferent unde, inclusiv în propunerea comisiei, duce la dificultăți insurmontabile, duce la cifre incomensurabile. Și avem realitatea în statele de personal, de pensii, de tot ce vreți, unde se menționează salarii cu cifre de acest gen și rămâne la latitudinea casierului să completeze în plus sau în minus. Poate că ar trebui să renunțăm la această fracție care este inoperantă. Orice altceva, în afară de 1/3.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Da, domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că aici nu s-a înțeles foarte bine despre ce este vorba. Contribuția aceasta de o treime este, în fond, o ușurare, deci, a obligațiilor angajatorului, dar această ușurare, într-un mod corelativ, este adăugată, este pusă în spinarea angajatului de data aceasta. Deci, dacă, până acum, avem un număr de obligații fiscale ale angajatului, care sunt și așa destul de mari, acum ar urma să mai adăugăm și o treime din contribuția pe care până acum angajatorul o plătea la asigurările sociale. Eu cred că ar fi rezonabilă măcar adoptarea propunerii comisiei, adică o pătrime să revină, dacă nu propunerea pe care am făcut-o eu, de a reveni angajatului doar o cincime din contribuția la asigurările sociale.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu mai dorește.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul ministru Athanasiu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Noi, sigur, vom susține punctul de vedere exprimat de Guvern, pentru trei argumente. Un argument istoric: România a avut, până la Legea nr.10 din 1949, un sistem de contribuție la pensii în care se împărțea egal contribuția, deci egal, între angajator și angajat, model care este, în cele mai multe țări europene, același. În al doilea rând: faptul subliniat aici, și nu-l reiterez cu argumente suplimentare, că o contribuție mai mare a salariatului îi va da acestuia sentimentul că este îndreptățit să primească pensie și va responsabiliza suplimentar pe angajatorul lui, pentru că iată ce se întâmplă astăzi, când nu se plătește decât pensia suplimentară de către salariat, el nu se întreabă ce face, cu banii lui, angajatorul. Și, în al treilea rând, un argument de ordin politic și social: dacă vom continua să lăsăm mare sarcina costului mâinii de lucru pe seama angajatorului, nereducându-i, cât mai consistent, dar și cât mai corect, partea lui din susținerea costului mâinii de lucru, adică partea din contribuția de asigurări pe care o plătește el, vom crea o situație teoretic foarte bună pentru salariat, diminuându-i contribuția la maximum, dar vom avea din ce în ce mai puțini salariați.

Așadar, să nu negăm rolul important pe care-l are creatorul de loc de muncă și să nu împovărăm, să nu scumpim forța de muncă, prin mărirea exagerată a contribuției de asigurări sociale. Două treimi este rezonabil să suporte angajatorul și o treime, tot atât de rezonabil, să suporte angajatul. Nemaivorbind că, într-o primă fază, salariul net nu va fi afectat pentru salariat. Deci, chiar acest argument că se diminează, se alterează venitul salariatului, într-o primă fază nu are obiect.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

Vă rog, domnilor secretari, verificați cvorumul. Este problemă, totuși, foarte importantă și chiar trebuie s-o tranșăm în condiții normale de lucru. Vă rog frumos să verificați cvorumul de lucru. (Domnii secretari numără deputații care se află în sală)

În acest moment, în sală sunt 94 de domni deputați. Din acest motiv, nu pot să anunț decât încheierea lucrărilor de astăzi și ne întâlnim joi, la ora 8,30, pentru a tranșa ce a rămas în discuție.

Vă doresc o după-amiază plăcută celor care ați rezistat, aici, la lucrările Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 16,10.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 14 august 2022, 16:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro