Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 8, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 08-03-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 8, 1999

Informarea plenului Camerei Deputaților privind demisia din partidul Național Țărănesc Creștin Democrat a domnului deputat Constantin Drumen.

Ședința a început la ora 16,35.

Lucrările au fost conduse de domnii Vasile Lupu și Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Kovács Tiberiu-Csaba și Miron-Tudor Mitrea, secretari.

 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 264. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 27 de deputați, iar 78 sunt absenți. Cvorumul de lucru, prevăzut de art. 128 din regulament, este întrunit.

Înainte de a trece la dezbateri, îngăduiți-mi să felicit reprezentantele națiunii române în Parlamentul României, de 8 martie să felicit colaboratoarele din stafful tehnic administrativ al Parlamentului, să transmit cele mai bune urări doamnelor, domnișoarelor care reușesc să vă smulgă, să ne smulgă din zbuciumul vieții politice de atâtea ori. (Aplauze puternice în sală.)

Dau cuvântul, pentru o scurtă intervenție, domnului deputat Drumen.

 
 

Domnul Constantin Drumen:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi,

Începând de astăzi am demisionat din Grupul parlamentar al PNȚCD-Civic Ecologist și vă anunț că voi activa în continuare ca independent. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Tot pentru o scurtă declarație, domnul deputat Dărămuș Nicolae, ca să fie aplauzele de o parte și de alta a sălii.

 
 

Domnul Nicolae Dărămuș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De aproximativ un an de zile am avut statut de deputat independent. Începând de astăzi am devenit membru și voi activa în cadrul Partidului Național Român.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Puterii.)

 
Aprobarea, cu modificări, a ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 8-11 martie 1999.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru început, vom dezbate proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaților pentru această săptămână, care sigur v-au fost difuzate.

Dacă la ordinea de zi există propuneri de modificare?

Domnul Vida Simiti.

Vă rog, liniște în sală.

 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Dacă lecturăm atent proiectul ordinii de zi de astăzi, constatăm că ordinea firească ar fi ca pct.9 privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7 să se dezbată după ce se analizează pct. 10, 12, 13 din ordindea de zi, pentru că ordonanța de urgență de la pct. 9 face reglementări cumulative privind controlul prețurilor referitoare la Societatea Națională a Căilor Ferate.

Prin urmare, vă propun ca pct.9 să fie dezbătut după pct.10, 12 și 13.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Pct.9 să fie dezbătut după pct.13. Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții?

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cererea domnului Simiti nu poate fi pusă în discuție, pentru că există două motive. În primul rând că la Ordonanța nr. 7/98 suntem în continuarea dezbaterilor, deci asta îi conferă un grad de prioritate, iar în al doilea rând, pentru că la poz.10 la care face domnia-sa trimitere, unde discutăm Ordonanța de urgență nr.12, în aceasta se folosesc prevederi ale Ordonanței nr.7. Dacă ordonața nr.7 este admisă sau este respinsă influențează poziția în Ordonanța nr.12. Deci ordinea, și din punctul acesta de vedere, este firească și să rămână, domnule președinte, așa cum este în proiectul ordinii de zi.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Alte intervenții?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Avem rugămintea de a accepta ca proiectul de Lege privind constiuirea Comisiei de evaluare și acreditare a învățământului preuniversitar de la poz.52 să fie trecut pe poz.4 în ziua de marți. Susținem acest lucru, deoarece învățământul preuniversitar nu are până în momentul de față nici un fel de lege privind evaluarea și acreditarea acestuia, în timp ce învățământul universitar are o astfel de lege din 1993. Credem că ar fi util să terminăm această lege, astfel încât din noul an universitar să se poată lucra și evalua în corespondență cu standardele actuale. Legea este pur tehnică, deci fără conotații politice și noi credem că la timpul respectiv, în maximum o oră, această lege trece.

Repet, domnule președinte, Legea privind evaluarea învățământului preuniversitar de la poz. 52 să treacă la poz.4, marți.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, în documentul pe care îl am eu aici la poz.52 pentru ziua de marți este Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

La ordinea de zi pe care eu o am...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Ceea ce propuneți dumneavoastră, deci proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 87/1998 privind înființarea Comisiei de evaluare și acreditare a învățământului preunivesitar este la pct.55.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La mine este la 52. Deci de la 55, atunci la poz.4.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

De la poz.55 sau 52, în cazul dumneavoastră, să treacă pe pct.3.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci de la pct.55 la pct.4, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

La poz. 4. Alte intervenții? Nu sunt.

Mai întâi propunerea domnului Vida Simiti, ca pct.9 de pe ordinea de zi să treacă după pct.13.

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Renunț.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Vida Simit renunță și rămâne propunerea domnului Stanciu, ca pct.55 de marți să avanseze la poz.4.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Stanciu.

Cine este pentru? 106 de voturi pentru.

Da, cu majoritate de voturi, a trecut.

Abțineri? 5 abțineri.

Stimați colegi, după numărătoarea noastră suntem în cvorum, dar vă rog să vă exprimați votul, pentru a nu rămâne dubii.

Supun votului încă o dată și vă rog să votați fiecare, să votați toți propunerea domnului Stanciu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate clară.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Propunerea a fost adoptată.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, așa cum a fost modificată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Programul de lucru. Dacă există propuneri de modificare la proiectul prezentat de Biroul permanent? Eventual joia să se lucreze până la 11? Da, la 10.

Deci supun votului dumneavoastră programul de lucru, așa cum a fost prezentat de Biroul permanent.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Progamul de lucru a fost adoptat.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată inițiativa legislativă privind înființarea și organizarea Agenției Naționale a Fermelor Agricole, adoptată de Senat în ședința din 25 febr.1999. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget finanțe, bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dezbateri asupra propunerii legislative privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române (Dezbateri generale.)

Trecem la ordinea de zi. Propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române. Această propunere legislativă are raport de respingere și are conținutul unei reglementări organice.

Invit Comisia juridică, de disciplină și imunități să-și ocupe locul și inițiatorul, dacă dorește să prezinte textul propus spre adoptare. Are cuvântul.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dostinse domnule președinte al Academiei Române,

Cred că astăzi este un moment fericit în istoria Parlamentului Român de după 1989, un moment în care putem face dreptate celei mai prestigioase instituții culturale a țării, care este Academia Română.

O să fac o mică discuție asupra acestui proiect de lege să vi-l prezint, dar și asupra celor două rapoarte pe care domniile voastre le-ați primit de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică.

Propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române, care a primit un raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Doamnelor și domnilor colegi,

Bănuiesc că știți cu toții, dar spun aceste mici amănunte de început mai mult pentru stenograma Camerei Deputaților, care este un document istoric, Academia Română a fost creată în urmă cu peste 130 de ani și a avut un rol esențial în lupta poporului român pentru crearea unei culturi moderne și pentru însăși crearea statului național unitar român. De aceea, prestigiul ei, prestigiul Academiei în societatea românească era enorm, iar mulți fruntași ai vieții culturale, politice, economice i-au făcut donații. Astfel, s-a constituit patrimoniul Academiei care a ajutat-o să editeze cărți de referință, să acorde premii substanțiale, să facă diverse alte acte de cultură și să-și întemeieze o bibliotecă deosebit de valoroasă, cea mai importantă bibliotecă din țara noastră la acest moment.

În 1948 bunurile materiale ale Academiei Române au fost preluate de către stat, ceea ce a avut o consecință negativă profundă asupra activității generale a Academiei Române. Revoluția din 1989 a creat premizele pentru înlăturarea consecințelor negative ale unora dintre faptele petrecute în anii comunismului. Deci mergând pe această linie, prezenta inițiativă legislativă are drept scop retrocedarea bunurilor Academiei Române.

Iată ce spune chiar Consiliul Legislativ în raportul său din 23.09.1998. Citez din raportul Consiliului legislativ: "Indiscutabil, inițiativa legislativă analizată este salutară, restituirea către Academia Română a bunurilor preluate de stat din patrimoniul acesteia impunându-se ca un act de necesară dreptate pentru cea mai prestigioasă instituție culturală a națiunii române. În principiu, spune Consiliul Legislativ, asemenea soluție este firească și întemeiată". Cu toată această apreciere fără echivoc a Consiliului Legislativ, în final, raportul acestui consiliu respinge inițiativa legislativă. Principalul motiv invocat de Consiliul Legislativ este necesitatea unui organism care să hotărască soluțiile pentru aplicarea legii și să pună în practică aceste soluții.

Ca urmare, doamnelor și domnilor, problema ridicată de Consiliul Legislativ este foarte ușor rezolvabilă. Vă propun ca la textul cu cele 6 articole pe care le aveți domniile voastre în mapă să adăugăm un al șaptelea, deci ultimul articol care să sune în felul următor: "O comisie formată din 3 specialiști numiți de Guvern și din 2 reprezentanți ai Academiei Române va hotărî soluțiile pentru punerea în aplicare a acestei legi". Și astfel se rezolvă principala piedică ridicată în calea acestei legi de către Consiliul Legislativ.

Celălalt raport, al Comisiei juridice, este negativ, motivele fiind altele, însă. În principal, se cere de către Comisia noastră juridică apariția mai întâi a unei reglementări generale de retrocedare. Deci pentru toate bunurile preluate de stat în anii comunismului. Trebuie să avem însă în vedere că asemenea reglementări parțiale, cum este cea pe care v-o propun eu astăzi domniilor voastre, au mai fost făcute chiar din 1996 încoace. Este vorba, vă dau doar câteva exemple, de retrocedarea bunurilor comunității evreiești, o mare parte dintre ele, e vorba de retrocedarea bunurilor, o parte dintre ele, ale comunității maghiare, printre care Palatul Episcopal din Oradea, actualul Muzeu al Țării Crișurilor sau Batianeum din Alba Iulia. De asemenea, retrocedarea uno bunuri materiale ale comunității germane. Deci în multe cazuri privind pe minoritari s-au făcut asemenea lucruri, înaintea apariției legii generale. Ne punem atunci problema de ce se poate pentru minoritari, care sunt și ei cetățeni ai țării noastre, și nu se poate pentru cea mai prestigioasă instituție culturală care este Academia Română. Într-un început de discuție, acum vreo două săptămâni, la această tribună s-a ridicat problema că nu există niște anexe foarte clare cu aceste bunuri. Ele există, uitați-le aici, sunt 30 de pagini de astfel de anexe care cuprind pe rubrici inicate precis unitățile respective, cum au ajuns în posesia actualilor deținători, prin ce acte și cum le dețin oamenii respectivi.

Ca urmare, concluzionez faptul că acest proiect de lege pe care vi-l propun domniilor voastre este indiscutabil un act de dreptate, se face în beneficiul celei mai prestigioase instituții culturale din România și, în sfârșit, este această idee prevăzută chiar în programul de guvernare și în programele celor mai importante dintre partidele actualei coaliții majoritare, care sunt PNȚCD-ul și PNL-ul.

Vă invit, ca urmare a tuturor acestor ovbservații, doamnelor și domnilor colegi, să facem acest act de dreptate către Academia Română și astfel într-adevăr și Legislativul va începe să repare, în mod substanțial, din greșelile celor 50 de ani de după 1948.

Vă mulțumesc pentru atenția.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Hașoti are cuvântul. A, interveniți procedural? Nu. Atunci îngăduiți președintelui Comisiei juridice să ia cuvântul, după care vom da cuvântul domnului președinte al Academiei Române.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Strămoșii noștri, romanii, spuneau frumos și adevărat: "Spoliatus ante omnia restituendus". Principiul în sine nici nu poate fi discutat. Noi suntem, în principiu, și trebuie să fim de acord cu toții, cu ideea de restituire, pentru refacerea, cel puțin preponderent integral, al acestui patrimoniu în măsura în care el mai este posibil, în măsura în care bunurile mobile sau imobile mai există în materialitatea lor. Dar, fiindcă totdeauna trebuie să existe un dar, în timp ce eu lipseam și eram la Paris, comisia a făcut acest raport de respingere, motivată pe un argument formal, și anume că actul de restituire, actul normativ a fost conceput lacunar, pentru că el nu cuprinde o anexă în care să fie reflectate aceste bunuri, care să fie parte integrantă din actul normativ de restituire.

Prin urmare, astăzi, noi putem să remediem acest lucru, dacă vrem și, fiindcă vrem, eu vă propun în principiu să fiți de acord cu introducerea unui nou articol, final, în care să introducem norma de trimitere, în sensul că "Guvernul va identifica bunurile și va proceda la restituirea lor". Adică ceva care să concretizeze pe o listă pe care dumnealor o au. Altfel ar însemna că la ora actuală sau trebuie să mergem pe soluția negativă, pe care merg ambele comisii, atât Consiliul legislativ, cât și Comisia juridică, deși pe fondul chestiunii, Academia are dreptate. Acest for atât de important în viața științifică și culturală a unei țări nu poate să fie lăsat în continuare spoliat de bunurile lui. Nu are rost să mai discutăm asta. Toată chestiunea este să rezolvăm acum repede această normă de trimitere. Dacă suntem de acord cu asta sau dacă nu să amânăm discutarea, până când se remediază de acord cu Comisia juridică și eventual Comisia de agricultură, fiindcă știu că domnul Cristea a avut un punct de vedere foarte favorabil și sănătos, eventual, poate și domnul președinte Năstase ia o atitudine și ne dă un punct de vedere, pentru ca să ajungem la o formulă constructivă și care să tranșeze definitiv chestiunea și să n-o mai lălăim. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Înainte de a intra în dezbaterile generale, la care vor interveni reprezentanții grupurilor parlamentare, să dăm cuvântul domnului academician Eugen Simion, președintele Academiei Române.

 
 

Domnul Eugen Simion:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Înainte de a vă spune, în două cuvinte, de ce sunt aici, vreau să vă mulțumesc tuturor că ați avut ambilitatea ca cu câteva săptămâni în urmă să acordați un sprijin Academiei Române, un sprijin financiar. Poate nu e o sumă foarte mare, dar pentru Academia Română a contat foarte mult. Vă mulțumesc în modul cel mai sincer.

În al doilea rând, în afară de ce au spus aici domnii deputați, care cunosc mai bine Legea funcționări Parlamentului României și legile țării, dați-mi voie să vă sensibilizez asupra unui singur aspect, rugându-i pe domnii deputați dacă-mi pot acorda 30 de secunde de atenție.

Când vorbim de bunurile Academiei, ne gândim în primul rând la donațiile făcute Academiei Române de o seamă de oameni și de fundații. Vreau să vă atrag respectuos atenția că aceste donații au anumite clauze. Și dacă aceste clauze nu sunt respectate, riscul este enorm nu numai pentru Academia Română, ci, aș spune, pentru România.

Am să vă dau două exemple, ca să fiu mai elocvent. De pildă, există o mare donație, poate cea mai puternică pe care a făcut-o cineva, "Donația Constantin Orghidan", care are valoare de aproape un miliard de dolari. Această donație a fost îndepărtată prin ordinul Cabinetului 2 din Academia Română. Există în momentul de față niște dubioși moștenitori în America, care au început deja un proces, legându-se de faptul că nu a fost respectată caluza donației. Există posibilitatea ca noi să pierdem acest proces, deoarece Academia Română nu poate să angajeze acum niște mari juriști în America ca să se apere. Acesta este un exemplu.

Al doilea exemplu. Savantul Coandă a făcut donație o casă din București. Această casă a fost luată de la Academie de serviciul patrimoniului, a închiriat-o unui ambasador, ridică 20 000 de dolari chirie, iar moștenitorii savantului Coandă ne vor da curând în judecată, reproșându-ne faptul că n-am respectat clauzele. Ca să nu vă țin prea mult, vă rog foarte mult să fiți sensibili la aceste aspecte. Nu este vorba numai de Academia Română și de faptul că ea și-ar putea albi puțin pâinea. Este vorba de imense bunuri de ordin material și spiritual care aparțin întregii țări.

Eu cred că propunerea făcută aici de domnul deputat Popescu, anume de a îmbunătăți acest proiect, de a consulta grupurile parlamentare și de a găsi o soluție ar fi pentru Academia Română convenabilă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Rog grupurile parlamentare, liderii de grup parlamentar să-și desemneze oratorii pe această inițiativă. Până atunci, dau cuvântul domnului deputat Adrian Năstase, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

Rog încă o dată grupurile parlamentare să-și desemneze vorbitorii.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Domnule președinte al Academiei,

Stimați colegi,

Aș vrea să subliniez un lucru care a reieșit astăzi. Suntem cu toții de acord cu principiul de a restitui Academiei bunurile care i se cuvin în baza unor donații, unele dintre ele făcute cu clauză, de altfel. Problema pe care o avem de rezolvat este mai curând de natură tehnică. De aceea, aș propune să nu ne exprimăm astăzi prin vot asupra acestei inițiative legislative, pentru două rațiuni: prima rațiune este legată de faptul că s-a cerut un punct de vedere al Guvernului și acesta nu a transmis încă comentariile sale în legătură cu această chestiune și ar fi firesc să avem și părerile Guvernului, pe de altă parte, este clar că din punct de vedere tehnic, textul are nevoie de îmbunătățiri. Nu vom putea face acest lucru, să redactăm textul în plen. De aceea, aș sugera ca astăzi să amânăm votul asupra acestei chestiuni, la nivelul liderilor grupurilor parlamentare să realizăm o dezbatere, o discuție în zilele următoare, iar apoi, pe această bază, colegii noștri și, bineînțeles, în baza unor sugestii și din partea Academiei, să elaboreze textul care să poată să treacă fără dificultăți, ținând seama și de punctul de vedere al Guvernului, care ar urma să fie trimis cât mai curând Camerei Deputaților. De aceea, v-am ruga, domnule președinte, să luați în considerare propunerea pe care o fac în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România și să amânați votul asupra acestei chestiuni, organizând discuția pe care am sugerat-o.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Cred că aceasta este soluția cea mai bună. Domnul președinte Gabriel Țepelea, în numele Grupului parlamentar al PNȚCD civic-ecologist. Urmează domnul deputat Puiu Hașotti, în numele Partidului Național Liberal. Rog celelalte grupuri să-și desemneze oratorii.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte de ședință,

Domnule președinte al Academiei,

Stimați colegi,

Cred că nu este nevoie să ni se facă pledoarii despre importanța Academiei, despre rolul ei în istoria socială și culturală a României. Suntem cu toții convinși. Problema este, așa cum a subliniat-o și colegul Adrian Năstase, o problemă tehnică. Îmi pare foarte rău că trebuie să spun că o asemenea lege a așteptat atât de mult și că nu am găsit până acuma timp să rezolvăm problema bunurilor Academiei, care sunt, așa cum s-a spus aici, imense, sunt donații care au clauze de care trebuie să țineți seama, sunt donații din străinătate. Noi în acest moment nu putem să rezolvăm problema în toată complexitatea ei și o fac cu durere, fiind chiar din sânul Academiei, rugându-vă să ne acordați posibilitatea ca împreună cu președintele Academiei și cu conducerea Academiei să înaintăm un proiect de lege care să țină seama de complexitatea problemei. Adică, bunuri care pot să fie preluate prin hotărâre de Guvern, bunuri care pot să aștepte legislația care se va produce în legătură cu proprietatea. Deci, toate aceste probleme trebuie luate în considerare. Eu mă adresez domnului președinte al Academiei și îi spun ceea ce i-am mai spus și altădată, această lege va trebui promovată sau, mai bine zis, propusă de către Academie, împreună cu grupurile parlamentare care-și vor da tot concursul. Cred că trebuie să-i mulțumim colegului Țurlea pentru strădania domniei sale, dar buna intenție nu este suficientă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Hașotti, din partea Grupului parlamentar național-liberal și urmează domnul Duvăz, din partea Partidului Democrat.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte de ședință,

Domnule președinte al Academiei Române,

Este indiscutabil că o complexitate cu totul deosebită a acestei situații nu poate fi rezolvată din păcate, la ora actuală, prin prezentul proiect. Pentru că, am să vă dau continuarea citatelor pe care domnul deputat, distinsul nostru coleg, domnul deputat Țurlea le-a invocat aici și citez din Raportul Consiliului legislativ: "din păcate, soluțiile legislative preconizate nu sunt suficient de conturate, fiind mai degrabă un grupaj de principii, și nici suficient de riguroase din punct de vedere juridic, astfel că, în mod practic, reglementarea propusă n-ar putea fi pusă în aplicare". și continuarea celui de-al doilea citat: "în principiu, asemenea soluție este firească și întemeiată" și la această chestiune am subscris cu toții, "dar amenajarea ei normativă în prea puține dispoziții ale propunerii este și impropriu și nesatisfăcătoare, iar pe de altă parte, insuficientă". Bineînțeles că și noi salutăm această inițiativă legislativă a domnului deputat Țurlea. Este foarte oportună dar cred că trebuie o altă inițiativă legislativă mult mai cuprinzătoare. Vreau să vă mai spun că, în afară de raportul negativ al Consiliului Legislativ, s-au primit rapoarte negative din partea Comisiei juridice, cum a arătat aici domnul Popescu și a adus o serie întreagă de argumente, din partea Comisiei pentru amenajarea teritoriului, dar într-o primă fază și din partea Comisiei pentru cultură și eu solicit ca în această chestiune, la viitorul proiect legislativ, să fie consultată și Comisia pentru cultură.

Mai vreau să mai spun că sunt și alte instituții care au fost văduvite în urma unor decizii ale Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Sunt zeci și zeci de muzee cărora li s-a furat patrimoniul și sigur, categoric, suntem de acord cu retrocedarea bunurilor către Academia Română, cu toate că să știți că aici deschidem o cutie a pandorei, creăm un precedent destul de periculos, pentru că vă spuneam, zeci și zeci de muzee au fost văduvite, li s-a furat patrimoniul, li s-a furat, li s-a luat pur și simplu patrimoniul în urma unei decizii a Consiliului Culturii și Educației Socialiste.

Eu vreau să vă spun în încheiere doar un singur lucru. În cazul în care vom discuta pe articole, articolul 3 este o chestiune, după părerea mea, imposibil de realizat. Pentru că tot acel fond de care face vorbire art.3 se află actualmente la Muzeul Național și sunt nenumărate argumente pentru ca fondul numismatic, și nu numai, să rămână la Muzeul Național din argumente care, dacă vom discuta pe articole, voi cere permisiunea să le expun aici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Niculescu Duvăz, din partea Partidului Democrat. Se pregătește domnul Márton Arpád, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte al Academiei,

Domnule președinte de ședință,

Vreau să spun de la bun început că suntem pentru retrocedarea bunurilor Academiei Române. Cred în soluția amânării acestei decizii și consultării întregului spectru parlamentar. Cred că de data asta vom găsi soluția, sigur, împreună, pentru o retrocedare, cel puțin. Este firesc să punem în drepturile ei Academia Română, dar este tot atât de firesc ca această lege să fie foarte clară și să prevadă, înainte de a crea efecte, tot ce ar putea să apară distonant în aplicarea ei. Din această cauză, subscriem și noi acestei rugăminți de amânare, chiar mi-aș permite să vă propun ca în această ședință, noi să ne luăm obligația să rezolvăm în această sesiune problema medierii, în așa fel încât să producem un proiect de lege care să rezolve problema patrimoniului Academiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă nu va fi prea târziu în această sesiune. Mai potrivit ar fi în această lună.

Dau cuvântul domnului deputat Marton Arpad din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Se pregătește domnul deputat Bălăeț de la Partidul România Mare.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Când s-a ridicat această problemă de a aduce în față pe ordinea de zi acest proiect de lege, am argumentat că locul lui acolo unde era în momentul respectiv era ideal, pentru că trebuie să soluționăm înainte câteva probleme. Ca atare, în primul rând, în numele grupului, mă declar de acord cu această propunere de amânare a acestei discuții până când se va găsi soluția cea mai bună, accentuând totodată că, așa cum știți, și grupul nostru parlamentar a fost consecvent din 1990 încoace, din acest punct de vedere, noi suntem pentru retrocedarea tuturor bunurilor mobile și imobile foștilor proprietari dacă aceasta este posibilă, deci, dacă există bunul respectiv. Ca atare, noi suntem pentru această retrocedare însă, având în vedere că sunt niște probleme, așa cum și domnul academician a spus, trebuie să rezolvăm aceste probleme; ca să ia iasă cât mai repede legea, eu cred că cea mai bună soluție este cea de a amâna această discuție până când găsim o soluție comună toate grupurile parlamentare. Altfel, după cum știți, procedural, primul vot se dă pe raportul de respingere. Și asta nu cred că interesează pe nimeni dintre noi din această Cameră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Din partea P.R.M.-ului, domnul deputat Bălăeț. Se pregătește domnul deputat Drecin din partea P.U.N.R.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Instituția Academiei Române este una din instituțiile esențiale care a contribuit la constituirea culturii române moderne și la ceea ce avem astăzi din punct de vedere spiritual pe ansamblul neamului românesc. Mi-a venit, cum să spun, destinul în sprijinul cercetării foilor îngălbenite ale Academiei Române. Le-am cercetat cu emoție și cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, al tuturor, pentru a vedea acest proiect de lege în toate dimensiunile sale venind în sprijinul acestei instituții fundamentale a României. Cred cu consecvență că problemele pe care le ridică această lege sunt probleme de o importanță majoră și că restituirea bunurilor marii noastre instituții constituie nu numai un act de dreptate pe care trebuie să-l facem ci și singurul mod pentru a rezolva problemele complexe pe care le-a subliniat aici președintele Academiei Române în momentul actual, în cadrul jurisdicției internaționale și naționale care funcționează.

De aceea, eu susțin cu toată convingerea acest proiect de lege. Eu cred că el nu trebuie să se întoarcă din Parlament în altă parte și să începem din nou acel proces foarte dificil pentru realizarea lui. Inițiativa domnului Țurlea este o inițiativă de principiu, o inițiativă excelentă, foarte bună, care vine în mod constructiv să arate că opoziția actuală, partidele din opoziție vor o politică constructivă în România și sprijină din toate puterile și cu toată convingerea inițiativele bune, necesare, pe care trebuie să le ia puterea actuală pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm.

De aceea, eu susțin în continuare acest proiect legislativ. El poate să fie îmbunătățit, dar în cadrul comisiilor noastre parlamentare. Sigur că putem să așteptăm un punct de vedere al Guvernului în această privință, cum a propus și domnul Adrian Năstase, dar nu foarte mult, domnilor parlamentari. Nu ne trebuie să așteptăm o altă sesiune pentru a face acest proiect legislativ, ci el trebuie rezolvat cu colaborarea bineînțeles, a Academiei Române, îmbunătățind articole de fapt și dând curs acestui proiect legislativ cât mai repede cu putință. În acest sens, eu cred că noi putem da un vot de principiu pentru admiterea lui de către toate grupurile parlamentare, pentru că nimeni nu s-a declarat până acum împotriva acestui proiect legislativ și să venim peste o săptămână sau două cu el îmbunătățit de la Comisia juridică pentru a fi supus discuției în plen și în sensul acesta a discuta pe articole ceea ce putem să discutăm și ceea ce trebuie să discutăm în legătură cu el. Eu îl felicit încă o dată pe domnul Țurlea, el cunoaște bine istoria Academiei Române, el cunoaște foarte bine faptul că Academia Română a găsit în vechiul Parlament al României și eu am găsit lucrul acesta, o susținere deplină și o concordanță de opinii pentru ca această instituție a țării să poată să-și ducă și din punct de vedere material înaltele misiuni care-i sunt încredințate de către neamul românesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Drecin din partea P.U.N.R.

 
 

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte al Academiei,

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

E bine că, încetul cu încetul, toate partidele, atât cele de la putere, cât și cele din opoziție, ajung la acest capitol atât de important al restituirii bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române, aș zice, la numitor comun. Nu e cazul ca acum, aproape în finalul luărilor de cuvânt, să mai revin asupra a ceea ce de luni de zile, de ani de zile chiar, colegul nostru de partid, domnul profesor Petre Țurlea a spus, a militat.

De asemenea, nu e cazul ca să mai picur puțină patimă politică aci și așa destul politizăm niște lucruri care n-ar trebui politizate. Partidul nostru sprijină restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române și asigură Academia Română că vom fi întotdeauna pentru a acționa alături de ea în vederea consolidării culturii noastre, a istoriei noastre și a apărării limbii noastre naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, toți suntem de acord că putem găsi soluția retrocedării bunurilor Academiei. Toți suntem de acord că această inițiativă legislativă sub aspect tehnic nu corespunde și cred că nu este cazul să supun la vot aprobarea pentru dezbaterea pe articole sau respingerea textului, și dacă îmi îngăduiți aș sugera ca, până la prima ședință de Birou permanent, fiecare grup parlamentar să-și desemneze un reprezentant care se va întâlni cu conducerea Academiei Române și cu inițiativa domnului Petre Țurlea, care rămâne o inițiativă legislativă, să găsească soluția legislativă ca în această lună cel târziu să treacă prin Camera Deputaților.

domnul Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mulțumesc tuturor colegilor. Am înțeles că absolut toate grupurile parlamentare sunt de acord cu acest act de dreptate. Fac numai câteva precizări. Se spune că nu este un aviz din partea Guvernului. M-am informat și Guvernul a întrebat, cum era normal, F.P.S.-ul. De la F.P.S., acum 3 luni, a plecat un raport către Guvern, un raport care, în linii mari, este permisiv. Deci, în linii mari, cu niște observații, evident, este de acord cu propunerea legislativă. Urmează ca Guvernul, în baza acestui raport pe care-l are deja de la F.P.S.-ul central, să ne înainteze părerea domniei sale.

S-a menționat aici, de asemenea, faptul că s-ar crea un precedent periculos, cutia pandorei, toată povestea aceea. Nu e adevărat, sunt trei precedente care există deja, vi le-am menționat: retrocedarea unor bunuri materiale către comunitatea evreiască, către comunitatea maghiară, către comunitatea germană, deci există asemenea lucruri și nu s-a răsturnat țara din cauza aceasta. Sunt, evident, de acord cu perfecționarea textului, vreau să vă menționez că textul nu l-am făcut singur, eu nefiind de specialitate, l-am făcut în colaborare strictă cu juriștii Academiei și cu conducerea Academiei, actuala conducere a Academiei. Deci este cuvântul conducerii Academiei, și pentru că din nou s-a ridicat problema acelor anexe, cu precizările respective, vi le mai arăt încă o dată, sunt 30 de pagini, pentru că volumul materialului este foarte mare nu a fost trimis fiecărui parlamentar. Se și menționează în proiectul acesta jos că aceste anexe există, cine vrea să le consulte, le poate consulta. Sunt 30 de pagini cu toate datele care trebuie prezentate. Sunt de acord, domnule președinte, cu ceea ce propuneați dumneavoastră, dar v-aș ruga să fixăm un termen foarte strict, o lună, în cel mult o lună aceste perfecționări cu care eu sunt de acord, cu care conducerea Academiei e de acord și domniile voastre de asemenea, în cel mult o lună această formulă perfecționată să fie pe masa noastră și să intre în discuție, să nu ajungem la noi alegeri anticipate, eventual, și proiectul acesta să nu mai iasă la lumină.

Încă o dată mulțumesc tuturor care au vorbit la această tribună.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte,

Vream să fac o precizare, domnule deputat, pentru că acest proiect de lege are implicații funciare, să spunem, și sunt câteva lucruri care sunt extrem de complicate, să spunem, ca posibilitate de rezolvare. Aș vrea să informez și conducerea Academiei că în momentul în care am fost solicitați cu acest proiect de lege pe partea funciară, am solicitat din toate județele și din toate localitățile unde Academia a avut înainte terenuri care este starea lor actuală și am constatat că o foarte mare parte, n-am făcut procentual, dar oricum, peste jumătate din aceste terenuri sunt deja, în baza Legii nr.18, în proprietate privată, de regulă, în proprietăți, deci pe constituiri de proprietate. Sunt fostele moșii să le spunem, unele sunt și în județul Ialomița și pe partea de sud, care au deja proprietar. Or, asta implică o construcție legislativă mai amplă pentru că va trebui, în momentul în care acceptăm ideea, să compensăm aceste terenuri. De unde? Ori din domeniul public al statului care are un anume regim juridic, ori din domeniul privat al statului. Or, noi nu avem o legislație în acest domeniu prin care să spunem că putem să trecem din domeniul privat al statului sau din domeniul public al statului pentru a îndrepta diverse situații, sigur, noi discutăm acum Academia, sunt și altele. Deci, problema este destul de complicată și nu este numai, și cu asta am încheiat, o problemă tehnică, așa cum s-a spus la un moment dat. Nici măcar în materie de construcții, pentru că niște instituții, Ministerul Învățământului, care o să piardă niște construcții și o să spună: "celelalte care trebuie să le preiau eu în baza legii sunt în altă parte. Vă rog să mi le compensați". Deci, implicațiile sunt mai mari.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul academician deputat Săndulescu.

 
 

Domnul Aureliu Emil Săndulescu:

Eu am luat în considerare toate problemele tehnice. Ca atare, am făcut întâi o propunere privind pământurile agricole și forestiere. Am ajuns la Comisia pentru agricultură, la domnul Cristea, am verificat toate actele. Evident, aceste proprietăți sunt donate de personalități remarcabile, de exemplu Generalul Berthelot a dat 2000 de hectare, pe urmă chiar de la Titulescu, de la Oteteleșanu, toate acestea sunt donații. Și toate au clauze. Sunt donate numai Academiei Române. Evident că această verificare reală a pământurilor a făcut ca o parte din ele, cam 35%, să nu mai existe, în sensul că sunt proprietatea altora. Dar eu am acceptat și măcar să ni se dea acelea care sunt posibile. Adică 65%. Eu n-am pretenția chiar să rezolv problema în mod absolut.

Acum, am făcut o a doua propunere privind colecția numismatică, filatelică și așa-numita "Colecția Casa Regală". Domnul președinte al Academiei, academicianul Eugen Simion, v-a prezentat un singur caz. Eu vreau încă o dată să accentuez. Toate aceste donații sunt cu clauze, nu le îndeplinim, toți moștenitorii, care majoritatea sunt acum în străinătate, vor pretinde aceste valori. De aceea, eu aș vrea totuși să puneți un termen destul de restrâns, ca de exemplu, până la sfârșitul acestei luni, liderii din Parlament să ia o hotărâre de principiu. Eu în momentul de față propun ca ceea ce e disponibil, prin urmare, nu ceea ce nu e disponibil, să fie redat Academiei Române. Pentru că reprezintă, chiar și așa, averi imense. De exemplu, la colecția Orghidan, mi s-a răspuns din partea unui deputat care e și muzeograf și care e în Comisia pentru cultură a domnului Gabriel Țepelea, că ei păstrează mult mai bine decât putem păstra noi. Cu toate că în subsolurile Academiei, locurile fiecărei monede mai există și acum. Prin urmare, vă dați seama, asta e echivalent cum aș veni la dumneavoastră acasă, v-aș lua tablourile, le-aș pune la mine că eu am aer condiționat și, prin urmare, eu le păstrez mult mai bine decât dumneavoastră. E o chestie atât de absurdă, eu îmi dau seama că e vorba de posturile lor, dar în momentul în care Academia va avea aceste colecții, evident, poate să ia și cu muzeografii respectivi. Prin urmare, există chestii umane și chestii tehnice, dar măcar lucrurile care sunt clare să fie redate înapoi Academiei Române. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Colegii din prezidiu protestează că ne-am extins cu dezbaterile, și au dreptate; și liderii unor grupuri parlamentare din sală dau aceleași semne, de aceea, eu propun să trecem la următorul proiect de lege de pe ordinea de zi. Cu sugestia, dacă o agreați, ca fiecare grup parlamentar să desemneze câte un reprezentant, care, până la următoarea ședință de Birou permanet – aceasta înseamnă miercuri - împreună cu conducerea Academiei și cu domnul deputat Țurlea, care rămâne un inițiator remarcabil în această materie, să găsească textul cel mai potrivit pentru a începe restituirile, chiar cu Academia Română.

Domnul deputat Ionescu a cerut cuvântul procedural și, după aceea, domnul deputat Ciumara, dacă este tot cu procedură. Dar, vă rog, pe scurt, am epuizat deja două ore din program cu această chestiune!

 
 

Domnul Bogdan Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, aveam un discurs pregătit, însă mă voi referi strict la chestiunea de procedură.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Discursul lăsați-l la dezbaterea pe articole!

 
 

Domnul Bogdan Ionescu:

Exact cum ați spus și dumneavoastră.

Vreau, totuși, procedural, să vă întreb așa, domnule președinte...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vorbiți la microfon, domnule deputat, eu vă aud și așa!

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Puneți-i la spate un microfon suplimentar!

 
 

Domnul Bogdan Ionescu:

Domnule Marțian, o să fiți foarte interesat de ce spun, așa că aveți dreptate, voi vorbi la acest microfon!

Deci, domnule președinte și doamnelor și domnilor deputați, problema de procedură este următoarea: eu nu înțeleg cum un deputat este împiedicat să vorbească într-o asemenea chestiune, iar un domn invitat are acces la microfon? Și eu pot să mai întreb și următorul lucru: după câte știu eu, domnul profesor Simion nu este ministru și stă în banca miniștrilor; după câte știu eu, domnul Simion nu este inițiator de lege și este, totuși, în banca inițiatorilor!

Voci din sală:

Și ce legătură are?

 
 

Domnul Bogdan Ionescu:

Iată ce legătură are: se creează un precedent, și eu vă promit că atunci când se va discuta Legea restituirii proprietăților îi voi invita pe toți aceia care au mai supraviețuit furtului comunist și închisorilor comuniste, ca să-și ceară și ei drepturile! Pentru că, iată ce voiam să vă spun: în țara noastră sute de mii de oameni și-au pierdut averea și nici unul nu a avut indecența să vină să ceară o lege pentru el! Indecența asta o are o anume organizație!

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Este Academia Română, măi băiete!

 
 

Domnul Bogdan Ionescu:

Deci, domnule președinte, eu am încheiat, vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, concluzia, vă rog?

 
 

Domnul Bogdan Ionescu:

Concluzia este aceasta: că v-aș ruga ca atunci când dați cuvântul să aveți o procedură unitară, și un deputat să poată să vorbească, dacă un invitat de al dumneavoastră vorbește. (Rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ciumara, director al unui institut al Academiei. Merită să-l ascultăm!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Director la opt institute ale Academiei, dar aceasta nu este important. Eu îi rog pe liderii de grupuri parlamentare să se gândească dacă nu ar fi bine ca proiectul făcut pe baza propunerilor Academiei să fie semnat de toți liderii de grupuri parlamentare. Dovedim că este un interes național și că nu se face propagandă politică aici. Mulțumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Corect!

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Trecem la următorul proiect de pe ordinea de zi, dar nu înainte de a aproba constituirea Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal: Grupul PNȚCD Civic Ecologist i-a desemnat pe domnii Dumitrașcu Laurențiu și Nichita Dan Gabriel; Grupul PDSR – domnii Ana Gheorghe și Grigoraș Neculai; Grupul parlamentar al Uniunii Social Democrate-PD – domnul Papuc Aurel Constantin; Grupul parlamentar PNL – domnul Constantinescu Dan; Grupul parlamentar al PUNR – domnul Chichișan Miron.

Dacă există obiecții la această componență? Nu. O supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană.

Stimați colegi,

Urmează raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională Eurocontrol privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană.

Comisia de mediere a întocmit raportul, acesta fiind distribuit, și la pct. 1 ne propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă rog, păstrați liniștea în sală, pentru că nu putem lucra altfel!

La pct. 2, este aceeași situație ca mai sus, comisia de mediere propune textul Camerei, cu unanimitate de voturi. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 3 se propune, cu unanimitate de voturi, textul Senatului. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 4, este text comun al comisiei. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 5, se propune varianta Camerei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să supuneți la vot și nota care a fost însușită de către comisia de mediere, în sensul că se introduce art. II, cu privire la republicare, iar articolul unic devine art. I, după care supuneți votului raportul, în ansamblul său.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, stimați colegi, acum văd și nota.

Alte comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră nota de la final.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și, acum, raportul integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/1998 privind desfășurarea bacalaureatului în sesiunea iunie - iulie 1999.

Urmează raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/1998 privind desfășurarea bacalaureatului în sesiunea iunie-iulie 1999.

Domnul deputat Stanciu, președintele Comisiei pentru învățământ, are cuvântul.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Printr-o disponibilitate deosebită, Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, precum și plenul Camerei Deputaților, au găsit de cuviință să examineze, destul de rapid, și să aprobe Ordonanța nr. 37 privind organizarea bacalaureatului în anul 1999. Această aprobare a fost dată pe textul integral al Ministerului Educației Naționale, Camera introducând numai o sesiune suplimentară. S-a avut în vedere urgența acestui text de lege, prin prisma faptului că un text de lege anterior prevedea deja că tot ceea ce privește bacalaureatul trebuie să fie definitivat până la începutul anului școlar.

Colegii noștri de la Senat au găsit de cuviință, deși fusese o înțelegere prealabilă între cele două comisii, să modifice atât textul ordonanței date de minister, pe care dumneavoastră l-ați acceptat în forma propusă de comisie și, practic, nemodificată, a ministerului, dar, totodată, să adauge și două articole suplimentare, pe care comisia noastră și, în speță, Camera, nu le-au luat în discuție.

Aceste două articole, așa cum o să le vedeți, prevăd două chestiuni, pe care o să le precizăm la timpul respectiv. Una, care nu face obiectul unei astfel de legi, pentru că este o chestiune internă a ministerului, și cealaltă este un precedent pe care noi, românii, l-am introduce pentru prima dată în lume, am avea dreptul exclusiv de autor asupra acestuia.

De aceea, înțelegând încă o dată urgența acestui examen de bacalaureat, urgența definitivării legislației și înțelegând că în momentul de față toate pregătirile pentru bacalaureat se desfășoară pe textul ordonanței date de Guvern, colegii din Comisia pentru învățământ vă propun să votăm acest raport de mediere, dar în varianta Camerei Deputaților, pentru a nu introduce noi distorsiuni față de prevederile ordonanței Guvernului, acceptate în totalitate de Comisia pentru învățământ și de către plenul Camerei. Dacă vom căuta alte forme, sigur că vom ajunge, în prag de bacalaureat, să fixăm disciplinele acestui examen, cu adevărat de maturitate, din viața fiecărui elev.

Sperând că am fost suficient de clar, domnule președinte, vă rugăm să trecem la dezbaterea pe articole și să înțelegem că altă variantă nu este. Cred că și părerea Ministerului Educației Naționale asupra acestui aspect ar fi interesant de cunoscut de colegii noștri. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim și noi.

Stimați colegi,

Cred că este cazul să trecem pe texte.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Dar înainte, să-și spună părerea și ministerul!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, vă rog!

 
 

Domnul Koto Joseph:

Domnule președinte,

Onorată asistență,

Mă numesc Koto Joseph și sunt secretar de stat la Ministerul Educației Naționale. Vreau să exprim părerea noastră, în sensul că suntem de acord cu cele expuse de domnul președinte Stanciu, ministerul nostru pledează pentru varianta originală a MEN-ului, așa cum a fost formulată în ordonanță. Coincide, de fapt, în esență cu varianta Camerei Deputaților, și completarea adusă de către aceasta în ceea ce privește posibilitatea de a susține bacalaureatul în două sesiuni eu cred că este o propunere fondată și rațională.

Cum a accentuat și domnul președinte Stanciu, avem nevoie foarte urgent de această lege întrucât ne presează timpul, nu putem stresa candidații și, în rețea, deja se desfășoară pregătirea conform sistemului ordonanței, candidații, psihologic, s-au obișnuit cu acest sistem. N-aș vrea să prelungesc ceea ce dorim să spunem, suntem de acord și susținem propunerea Camerei Deputaților și vă rog să votați actul normativ în varianta prezentată de către aceasta. Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Cu aceste recomandări, trecem la pct. 1. Comisia propune varianta Camerei. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 2, comisia propune textul Senatului. Obiecțiuni? Intervenții din sală? Nu sunt. Supun votului propunerea comisiei.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Vă rog să precizați că este propunerea Senatului, cu care Camera nu este de acord!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Regulamentar, se supune votului propunerea comisiei...

Voci din sală:

Spuneți care comisie!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Comisia de mediere propune, cu unanimitate de voturi, textul Senatului și am întrebat sala: Există comentarii? Domnul Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Evident că ceea ce spuneți dumneavoastră este corect. Am ruga numai să faceți precizarea dacă textul comisiei de mediere este al Camerei sau al Senatului, ca să știe colegii despre ce este vorba efectiv. Menționăm că textele propuse de comisia de mediere sunt, de fapt, textele Senatului, din partea Camerei participând numai un singur coleg.

Deci, chestiunea este foarte clară. Rugămintea noastră este să menționați textul: care este varianta Camerei, care este varianta Senatului, spre a ști colegii.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

La pct. 2, comisia de mediere propune, cu unanimitate de voturi, textul Senatului. Și, acum, începe votul, cu propunerea comisiei de mediere, dacă pică această variantă, trecem la cealaltă.

Nu există nici o obiecție. Supun votului propunerea comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Majoritate clară.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, textul Senatului a fost respins.

Iar Camera, aici, a eliminat textul, nu mai avem nimic.

Următorul punct, art. 3. Comisia de mediere propune textul Senatului. Intervenții din sală? Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Spre a nu veni de fiecare dată la microfon, repet: punctul de vedere al colegilor care au fost în comisia de mediere și al Comisiei pentru învățământ, în ansamblu, este să mergem pe textul Camerei. Textele pe care le-a propus comisia de mediere în alcătuirea: 7 senatori și 1 deputat le supunem, din punctul nostru de vedere, respingerii.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Eu am reținut acest lucru, dar sper să o fi făcut și colegii.

Acum, textul Senatului, propus de comisia de mediere, nu este agreat de liderii din Cameră. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, având în vedere textul Senatului.

Cine este pentru? Nici un vot. A căzut.

Deci, rămâne varianta Camerei de votat? Supun votului, încă o dată, această variantă.

Cine este pentru? Majoritate covârșitoare.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Mulțumesc.

La pct. 4, știți despre ce este vorba. Supun votului dumneavoastră, regulamentar, propunerea comisiei de mediere, care și-a însușit textul Senatului.

Cine este pentru? Nici un vot pentru.

Deci, propunerea comisiei a picat. Camera, aici, nu are un text.

Stimați colegi,

Rămâne să tranșăm textul definitiv în ședință comună.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneți la vot raportul în ansamblu!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru raportul în ansamblu? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Raportul a fost adoptat.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/1996 privind acordarea licențelor de instalare și operare a rețelelelor GSM și stabilirea taxei de licență.

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/1996 privind acordarea licențelor de instalare și operare a rețelelor GSM și stabilirea taxei de licență.

Stimați colegi,

Vă rog, nu părăsiți sala, pentru că, până la ora 18,30, mai este timp de un apel nominal și-l vom face, dacă este nevoie! Joi am făcut o economie la bugetul Camerei, dacă doriți să mai facem una și astăzi, eu sunt întru totul dispus!

Trecem la textul raportului.

La pct. 1, comisia de mediere propune textul Senatului. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 2, comisia propune text comun. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Raportul, în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea și combaterea consumului neregulamentar și traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și a delictelor conexe, semnat la București la 9 septembrie 1998.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea și combaterea consumului neregulamentar și traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și a delictelor conexe, semnat la București la 9 septembrie 1998. Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

 

Domnul Ion Rusu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să mă prezint, sunt șeful Direcției juridice de la Ministerul de Interne, colonel doctor Rusu. Vreau să prezint scuzele Domnului ministru de interne, în momentul acesta, este la Senat, deoarece acolo era trecuă pe ordinea de zi, la pct. 5, aprobarea prin lege a Ordonanței de urgență privind confiscarea bunurilor trecute în proprietatea statului. Vă rugăm mult, dacă acceptați să prezint eu punctul de vedere al domniei sale?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă va fi nevoie, domnule colonel!

 
 

Domnul Ion Rusu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea și combaterea consumului neregulamentar și traficului ilicit de stupefiante, substanțe phisotrope și a delictelor conexe, semnat la București la 9 septembrie 1998, se înscrie pe linia dezvoltări bi și multilaterale pe care Guvernul României a adoptat-o într-un domeniu atât de important și complex, cum este și obiectul acordului în dzbatere.

Acordul, în forma semnată, vizează cooperarea între cele două Guverne în domeniul prevenirii și combaterii consumului și traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope și a delictelor conexe, prin stabilirea unor obiective și acțiuni comune, precum și a modalităților de realizare a acestora.

În acest sens, reglementările cuprinse în acord prevăd: necesitatea elaborării unor strategii comune; armonizării legislației și procedurilor judecătorești în materie; promovării, aplicării și executării diferitelor instrumente internaționale specifice, precum și stabilirii procedurilor și mecanismelor interne, care să permită o aplicare adecvată a angajamentelor asumate.

Totodată, prin prezentul acord, s-a convenit asupra înființării unei comisii mixte româno-peruane, care să aibă ca obiect de activitate prevenirea, controlul, investigarea și reprimarea consumului și traficului de stupefiante, substanțe psihotrope și a delictelor conexe.

Având în vedere cele prezentate, în conformitate cu prevederile art. 2 și 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor, vă rugăm să adoptați proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea și combaterea consumului neregulamentar și a traficului ilicit de stupefiante, semnat la București la 9 septembrie 1998.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei? Nu dorește nimeni să intervină, există raport de adoptare.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/1998 pentru modificarea art.4 alin (1) al Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/1998 pentru modificarea art. 4 alin. 1 al Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Este o ordonanță de ugență.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte al Comisiei juridice, Emil Popescu, vă rog să faceți propunerile de timpi pentru dezbaterea pe articole și pentru dezbaterea întregului proiect.

Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, sesizată în fond.

 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă propun, pentru întregul act normativ, 20 de minute și câte 3 minute pentru fiecare luare de cuvânt.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Cei doi timp propuși sunt: 20 minute, respectiv 3 minute. Vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Au fost aprobați timpii.

Vom începe cu ordonanța, și anume titlul ordonanței, nr. crt. 1 din raportul suplimentar. Deci, amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

La articolul unic, la preambul nu au fost modificări. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2 din raport se prevede completarea, dar acesta este un alineat nou, 3; este făcut cam anapoda raportul... Deci, la nr. crt. 3 din raport, referitor la art. 4 alin. 1, amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4 din raport, este un alin. 2, suplimentar. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Se propune, de asemenea, la nr. crt. 2 din raport ca art. 1 să fie completat cu un nou alineat, 3. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul articolului unic, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul ordonanței, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la titlul legii. Da. Titlul legii trebuie modificat după titlul ordonanței.

Aș dori să-l întreb pe domnul deputat Emil Popescu...

Domnule deputat Corniță,

Dacă puteți să-l lăsați pe domnul deputat Popescu să fie puțin atent. (Domnul deputat Emil Teodor Popescu discută în sală cu domni deputați de la Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.).

Domnule deputat Popescu,

La această ordonanță referitoare la Tratatul dintre România și Bulgaria, de la Craiova, ați modificat la comisie titlul ordonanței. Nu s-a modificat însă și titlul legii, ca să fie în consonanță cu titlul ordonanței. Ca atare, cred că trebuie modificat. Este o chestiune de...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, aveți dreptate, domnule președinte.

Este o chestiune pur formală și, bineînțeles că trebuie să punem de acord titlul cu titlul.

Nu-i nici o problemă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, titlul legii, ținând cont de titlul ordonanței, va fi "Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998, privind acordarea de compensații cetățenilor români..." și așa mai departe.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Textul curge...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și textul curge.

Deci, la titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, la articolul unic al legii, trebuie introdus, cum am introdus de atâtea ori: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. ..., pentru modificarea și completarea Legii nr. 9...", deci, acordarea cu titlul, de data aceasta, "... semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940, cu următoarele modificări și completări..." și trebuie reluate cele aprobate în textul ordonanței.

Deci, articolul unic al legii, cu aceste amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară și v-o supun spre aprobare, în ansamblu, prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptată.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/1998 privind unele măsuri pentru restructurarea Guvernului (Amânarea votului final.)

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobrea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/1998 privind unele măsuri pentru restructurrea Guvernului.

Deci, sunt două comisii - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități, care au fost sesizate în fond.

Rog unul dintre președinți, pe domnul președinte Emil Popescu, de la Comisia juridică, să facă propunerile de timpi pentru dezbaterea pe articole, respectiv a întregului proiect, care se află în procedură de urgență.

Vă rog.

 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aceasta fiind situația la ora actuală, domnule președinte, vă propun respectuos un sfert de oră pentru întregul act normativ și circa două minute pentru luări de cuvânt.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, 15, respectiv două minute.

Cei doi timpi vi-i supun spre aprobre.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptați în unanimitate.

Nu există... Deci, raportul comisiei ne cere să votăm legea în forma adoptată, nu există amendamente.

Voi începe cu titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Voi trece la titlul ordonanței.

Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 al ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2 al ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3 al ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4 al ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Artcolul 11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Votul final mâine!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o lege organică.

Vă propun ca votul final asupr ei să aibă loc mâine, la ora 11,30.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/1998 privind prețurile și tarifele produselor și serviciilor care se execută sau se prestează în țară în cadrul activităților cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței (Amânarea votului final.)

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/1998 privind prețurile și tarifele produselor și serviciilor care se execută sau se prestează în țară în cadrul activităților cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței.

Deci, într-o ședință anterioară, am aprobat titlul ordonanței, art. 1, care se află în raportul comisiei la pct. 1, și art. 2 alin. 1, 2, 3 și 4. Corect. Am aprobat și art. 2 în ansamblu și urma să continuăm de unde am rămas, de la art. 3, care se află la nr. crt. 4 din raport. Deci, amendamente respinse la nr. crt. 4 dacă au fost? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 5 din raport, amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 6 din raport, amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 7 din raport, amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 7 din raport s-a referit și la..., nu știu de ce s-a pus linia aceasta... Deci, la nr. crt. 7, eu am supus spre aprobare numai prima parte, referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului.

Acum, referitor la art. 10, a doua parte a nr. crt. 7, care rămâne nemodificată, la art. 10 din Ordonanța de urgență, articolul corect rămâne nemodificat. De asemenea, mai jos, un al doilea alineat și un al treilea alineat, care rămân nemodificate, vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim acum la ordonanță.

Voci din sală:

Mai este o anexă!

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mă scuzați. Corect. Mai este o anexă.

Da. Deci, în anexă, vă supun spre aprobare titlul anexei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare modificările de la nr. crt. 8 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare anexa în ansamblul...

Da. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Un moment...

Înainte de a supune spre aprobare anexa, vreau să fac o mică mențiune: întrucât în această anexă va surveni ulterior modificări, datorită articolelor care vor apărea în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12, în Ordonanța Guvernului nr. 117 și în Ordonanța de urgență nr. 25/1998, și care sunt punctele noastre de lucru, în continuare, vă rugăm să aprobăm această anexă în principiu, urmând ca ea să fie ulterior corectată cu aceste modificări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Totuși, am următoarea propunere: noi o aprobăm așa cum este, și pe urmă fiecare ordonanță ulterioară o modifică... Deci, noi acum o aprobăm, nu de principiu, ci așa cum este, cu cele două modificări pe care le-ați propus la comisie, urmând ca noi să aprobăm modificările în această anexă, când le vine rândul. De fiecare dată modificăm, prin fiecare act nou, anexa. Da? Deci, eu... Așa este corect procedural.

Ca atare, vă supun spre aprobare anexa în ansamblul ei, cu aceste două modificări aprobate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare ordonanța de urgență în ansamblul ei, cu modificările aprobate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În continuare, revenim la lege.

Am adoptat titlul legii. Suntem pe articolul unic al legii, care, însă, trebuie completat conform procedurilor noastre: "Se aprobă Ordonanța de urgență..." și așa mai departe, și, la sfârșit, "...cu modificările și completările următoare..." și le enunțăm pe cele care au fost operate în textul ordonanței de către comisie și aprobte de noi, aici.

Deci, articolul unic, cu aceste completări și modificări.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nu este o lege organică. Totuși, votul final îl vom da mâine, o dată cu celelalte, la ora 11,30.

Am putea să continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12, dar am impresia că n-o să reușim să-l parcurgem tot astă seară, așa că eu vă mulțumesc și, într-un minut, intrăm în partea a doua a ședinței noastre, cea dedicată...

 
Prezentarea de răspunsuri ale Executivului la întrebări adresate de către deputați.

Continuăm cu întrebările, la care va răspunde Guvernul în ședința aceasta.

Din partea Ministerului Industriei și Comerțului este prezent domnul secretar de stat Sorin Potânc.

Domnul deputat Petre Naidin este aici? A avut o întrebare, reprogramată din 22 februarie.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

În întrebarea adresată în februarie anul acesta, făceam referire la Hotărârea de Guvern nr. 15/1999, privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import, semifabricate din fier sau din oțeluri nealiate sau aliate, lingouri laminate sau obținute prin turnare continuă, care face zile grele, ca aplicare, siderurgiei românești, siderurgie românească care este supusă competiției de dumpingul cu mărfurile din import, în special din Rusia și Ucraina.

Mai arătam eu că introducerea suprataxelor vamale de 6 și respectiv 4%, așa cum și-a propus în bugetul de stat Ministerul Finanțelor, nu poate crea un climat favorabil de funcționalitate a industriei republicane.

Și mai dădeam un exemplu: contractul de 18 milioane EURO, încheiat de Compania Națională de Căi Ferate cu British Steel, privind livrarea unei cantități de 40.000 de tone de șină grea pentru laminorul de la SIDERCA-Călărași, pe care laminorul de la SIDERCA-Călărași nu a apucat, prin investitorul austriac VOESTALPINE s-o și vadă.

Interese, ocultism, oboseala administrației... Cine mai știe?

Rog pe domnul ministru să mă clarifice, deși, este adevărat, între timp, hotărârea de Guvern la care făceam eu referire, a fost corectată.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Sorin Potânc,

Vă rog, aveți cuvântul, pentru a răspunde acestei întrebări.

Vă rog. Aveți 3 minute.

 
 

Domnul Sorin Potânc:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 15 din 21.I.1999 au fost exceptate temporar de la plata taxelor vamale unele produse din import, în general, materii prime și materiale care nu se produc în țară sau la care producția internă nu acoperă necesarul de consum și care condiționează în mare parte realizarea unor produse pentru export.

În cadrul produselor exceptate de la plata taxelor vamale au fost incluse și 4 poziții tarifare de semifabricate din fier sau din oțeluri nealiate - țagle, necesare producției de țevi, avându-se în vedere volumul important de importuri realizat în anii anteriori pentru completarea resurselor interne.

Întrucât patronatul și organzațiile sindicale din industria siderurgică au considerat că exceptarea de la plata taxelor vamale a importului de țagle va afecta producția internă și va determina dificultăți în desfacerea acesteia, s-a hotărât organizarea unor întâlniri cu patronatul din industria producătoare de țevi la minister.

Analiza efectuată cu această ocazie a condus la decizia de revenire, pentru moment, la exceptarea de la plata taxelor vamale a importului de țagle.

De asemenea, s-a convenit stabilirea unei liste comune de materii prime și materiale auxiliare care să fie propuse pentru exceptarea de la plata taxelor vamale, în vederea reducerii costurilor și creșterii competitivității produselor siderurgice.

Urmare a acestei decizii, a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.63, prin care s-a revenit la taxa vamală de bază pentru importul de țagle. Deci ea nu s-a aplicat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți ...? Da, vă rog.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Așa este, am specificat și eu că hotărârea de Guvern a fost corectată.

Rămâne, domnul ministru, problema ca aceste semifabricate, care fac - am explicat – viață grea siderurgiei, să aibă un preț real. Ar fi bine ca pentru materii prime să fim exceptați de la taxele vamale, în condițiile în care, știm cu toții, ne-a avertizat și ministrul plin Radu Berceanu că deja se declanșează proceduri anti-dumping pentru produsele siderurgice românești. Dar sunt convins că le veți avea în atenție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți vreun răspuns? Bun.

Eu cred că această întrebare este rezolvată, eu sper să fie mulțumit domnul deputat Petre Naidin.

În continuare, o să-i dau cuvântul domnului deputat Má rton Á rpad, dacă este aici. Nu este.

Domnul deputat Petre Naidin are o întrebare adresată Ministerului de Interne.

Domnule deputat Naidin, a venit domnul ministru Constantin Dudu Ionescu, așa că vă rog să repetați întrebarea. Vă va răspunde domnul ministru.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Întrebarea noastră se referea la un caz concret. Noi considerăm, în activitatea parlamentară, în momentul când suntem sesizați de o comunitate de câteva mii de cetățeni, cum este cea de la comuna Vlad Țepeș, județul Călărași, că trebuie să ne sensibilizăm, și administrației publice locale, nu să îi dăm bătăi de cap, ci, efectiv, să le spunem problema, pentru o corectă rezolvare.

Răspunsul domnului ministru, între timp l-am și primit, chiar astăzi. Domnul ministru a fost, cred eu, prost informat de cei de la Călărași, pentru că Societatea "Piscicola", care se află în litigiu cu Consiliul local Vlad Țepeș, prin intermediul Companiei naționale Apele Române, nu are, nu poate să aibă amenajările piscicole în capitalul social și în patrimoniu. Acestea, știm foarte bine, domnule ministru, domnule coleg, că ele aparțin domeniului public, conform Legii nr.107/1996 a apelor și întărită prin Legea proprietății publice și a regimului juridic al acesteia, din 1998. Ce are "Piscicola" Călărași nu sunt decât două mici diguri, fără o valoare contabilă deosebită, pentru că, într-adevăr, 90 de milioane, cât ar fi ele acum, nu-i o valoare deosebită. Aceasta ar fi o primă problemă.

Și a doua ar fi că, contractul între Consiliul local și, Compania Apele Române nu a fost reziliat. Este adevărat că s-au făcut notificări reciproce, dar nu s-a reziliat acest contract. Deci el este funcțional. Singura problemă de litigiu între "Piscicola" și Consiliul local este că nu pot semna, nu vor să semneze, noi am spus, "cu sprijinul" unor autorități locale de la prefectură, deci nu pot semna o notă de negociere pentru despărțirea activului care se află, efectiv, în amenajarea respectivă.

Ar fi de dorit ca această problemă să se rezolve pe cale civilă, pe cale amiabilă și fără intervenția Inspectoratului de poliție județean și a autorității locale politice, cu o tentă politică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, vă rog să răspundeți acestei întrebări.

 
 

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus și domnul deputat, noi am trimis un răspuns, și răspunsul nostru nu face decât să confirme ceea ce știe toată lumea, că există probleme în modul în care s-a constituit capitalul social al unor anumite întreprinderi, și nu vreau să reamintesc perioada în care a fost constituit acest capital social, că problema aceasta nu este la Poliție și că, din păcate, nu cred că noi suntem adresanții pentru această scrisoare. Cred că ar trebui să vă duceți în altă parte.

În ceea ce privește afirmația dumneavoastră, domnule deputat, că există anumiți polițiști - ofițeri sau subofițeri, care s-au metamorfozat în bodyguarzi sau a unor personaje certate cu legea și cu bunul simț, v-aș ruga, dacă se poate, să ne dați nume, pentru că noi nu avem datele acestea. Dacă dumneavoastră le aveți, v-am fi chiar recunoscători, pentru că, astfel, vom putea să mai diminuăm din corupția care este presupusă, în momentul de față, în România. dar, încă o dată, vă rog frumos să rețineți că responsabilitățile sunt individuale și nu putem să spunem că, din cauza unor anumite persoane angajate în Ministerul de Interne, tot Ministerul de Interne este corupt. V-aș ruga foarte mult, deci, dacă aveți la dispoziție date, să ni le dați și nouă.

 
 

Domnul Petre Naidin (din sală):

Le voi înainta.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți o replică? Nu. Mulțumesc.

Deci o să-i mulțumim domnului ministru, pentru răspunsul dat.

Din păcate, domnul deputat Má rton Á rpad nu este aici.

Continuăm cu Departamentul pentru administrație publică locală. Este prezent domnul secretar de stat Ioan Onisei. Tot domnul Petre Naidin are, de data aceasta, două întrebări.

O să vă rog, domnule deputat, să veniți la microfon, să vi le prezentați și vă va răspunde, pe rând, la fiecare din ele, domnul secretar de stat Ioan Onisei.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Aș vrea să-l asigur pe domnul ministru că nu avem ceva personal, chiar dacă ne sunt colegi politici de altă credință politică cu noi, că nu avem ceva cu prefectul de Călărași și, respectiv, secretarul general. Ambii sunt doctori veterinari, își cunosc atribuțiile destul de bine, în a aplica Legea nr.69 a administrației publice locale, am vrut să spun în ghilimele lucrul acesta, și efectele se văd. Marcel Zamfir, care își propune să demoleze toate structurile de conducere ale instituțiilor descentralizate în teritoriu, cât și a altora, asupra cărora nu are nici o competență prefectura, și nicidecum secretarul general, face ca, respectivul, folosind diferite instrumente de filmat, să se adreseze sau să facă o investigație la un IAS, pentru a vedea o anumită situație de fapt, care este reală și care, sub nici o formă, nu era supusă unei anumite conduite împotriva legii.

Expunerea mea este destul de mare, domnul ministru o are, poate trage concluziile. Domnul prefect Ulpiu Traian Gămulea, spuneam aici, confundă proprietatea publică de interes național, cum este sediul prefecturii, conform Hotărârii de Guvern nr.383/1997, cu ceva care îi aparține și unde nu se poate intra decât pe bază de împuterniciri semnate de dumnealui, prezentate celor de la poartă, cu destinație strictă de a merge numai la respectivul serviciu și atât, pentru că, altfel, dumnealui se supără. nu știu pe ce bază a dat această împuternicire, care este reală. este adevărat că a stins-o de o săptămână, bănuiesc, văzând această interpelare și reacția din presă, și acum se poate intra oarecum corect, reprezentanții autorităților locale, directorii, oameni care au probleme cu Prefectura și cu domnul prefect, deci este adevărat că acum se poate intra normal. Dar problema rămâne și este o problemă de mentalități, pe care domnul premier Radu Vasile o respingea acum câtva timp. Citez, și cu aceasta închei: "PNȚCD, ca partid de clasă, trebuie să promoveze o politică de cadre bazată pe selecție valorică, pe atragerea tinerilor, a specialiștilor, în general a competențelor indispensabile construirii statului democrat".

Aș dori să cunosc și poziția dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Întâi de toate, în legătură cu domnul prefect al județului Călărași, domnul prefect al județului Călărași, în virtutea prerogativelor ce-i revin din Legea administrației publice locale și din Hotărârea de Guvern nr.383/1997 cu privire la organizarea și funcționarea prefecturilor, a organizat aparatul propriu pe baza unui Regulament de funcționare și, în virtutea acestuia, a stabilit și circuitul informațional, inclusiv cel relațional, cu direcțiile de specialitate. Nu credem că este vreun abuz în lucrul acesta, cu atât mai mult cu cât Prefectura, fiind o instituție de o anumită ținută sau trebuind să fie o instituție de o anumită ținută, este, firește, nevoie ca circuitul, și al persoanelor, și al celor care se adresează serviciilor Prefecturii, să fie unul clar.

În legătură cu cealaltă interpelare a dumneavoastră, ea comportă mai multe aspecte. La unul dintre aceste aspecte v-a răspuns, din punctul dumnealui de vedere, domnul ministru Dudu Ionescu. Aș adăuga, la răspunsul dumnealui și la replica dumneavoastră, faptul că de-abia de aici încolo se va defini patrimoniul public al comunităților locale. Și vă amintesc, în acest sens, că, potrivit Legii proprietății publice și regimului juridic al acesteia, dacă un bun de natura celor prevăzute expres în lege ca fiind de domeniul public de interes local este în patrimoniul unei societăți cu capital de stat, atunci, coroborat cu Ordonanța nr.88, respectiv Legea nr.44 a privatizării, acea societate trebuie desdăunată. Din câte cunoaștem, din verificările pe care le-am întreprins, situația este neclară și în legătură cu acel contract.

La urma urmei, și în sensul acesta avem și informații, este vorba de o situație mai tensionată între doamna primar a comunei respective și cei de la "Piscicola", situație care, într-o bună zi, când cei de la "Piscicola" merseseră să recolteze pește, era cât pe aici să degenereze, și de atunci au apărut toate problemele, și cu Poliția, și cu secretarul general al Prefecturii.

În legătură cu alte aspecte care sunt conținute în întrebarea dumneavoastră, la unul dintre acestea am avut onoarea să vă răspund luna trecută, deci avem în vedere să reluăm acea hotărâre de Guvern în legătură cu alocarea sumelor pentru calamități.

Și aș vrea să vă mai specific un singur lucru, pentru că nu am avut vreme să verificăm, dar vă promit că o s-o facem serios, la un moment dat, puneați problema felului în care s-au făcut reparații la clădirea Prefecturii. Vă asigur că o să verificăm și acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți o întrebare?

 
 

Domnul Petre Naidin:

Doar o jumătate de minut.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, un mic comentariu.

Domnul deputat Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule ministru, m-ați mai liniștit, acum, privind ținuta celor doi funcționari publici de înaltă calitate. Așa ați considerat că e bine să răspundeți. Stenogramele și, respectiv, răspunsurile dumneavoastră am să le dau presei locale, care m-a și sensibilizat. Și mai rămâne de explicat, dacă veți veni la Călărași, de ce secretarul general vine îmbrăcat în combinezon luat de la o unitate militară și se plimbă, cu larghețe, în sediul Prefecturii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți dreptul la 2 minute.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

În legătură cu ținuta secretarului general de prefectură, dacă îmi amintesc, era conținutul unei interpelări anterioare. În cea de astăzi nu am acest aspect, pe de o parte. Pe de altă parte, nu cunosc, deocamdată, un act normativ care să reglementeze aspectul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poate, între timp, s-a rezolvat ținuta secretarului general al Prefecturii din Călărași.

Domnul deputat Petre Naidin mai are încă o întrebare, 692A, cea legată de atribuțiile prefectului.

 
 

Domnul Petre Naidin (din sală):

Au fost două cu DAPL-ul. S-a răspuns.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci ați răspuns la amândouă printr-o singură intervenție.

Îi mulțumim domnului secretar de stat Onisei.

Mai avem încă o întrebare, pe lista de astăzi, a domnului deputat Petru Bejinariu.

De la Ministerul Finanțelor se află prezentă doamna secretar general Doina Leonte.

Îi dau cuvântul domnului deputat Petru Bejinariu.

Vă rog.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este foarte scurtă. Ea, mai curând, este o solicitare, poate chiar o rugăminte a pensionarilor din județul Suceava. Și cum în secvențele noastre nu există solicitări, ci întrebări, am folosit această secvență, pentru a adresa o întrebare Ministerul Finanțelor, în legătură cu posibila scutire de taxe cu 50% de la impozitele pe locuințe. Nu-i nevoie, cred, să demonstrez că lumea pensionarilor o duce greu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul doamnei secretar general Doina Leonte, de la Ministerul Finanțelor.

Vă rog.

 
 

Doamna Doina Leonte:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Urmare a întrebării dumneavoastră referitoare la reducerea cu 50% sau la scutirea cu 50% a impozitului pe clădiri datorat de către pensionari sau asistenții sociali și familiile cu mari greutăți materiale, vă adresăm următorul răspuns. Prin Ordonanța de urgență nr.15/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, s-a dat competență consiliilor locale de a diminua sau majora, anual, cu până la 50%, toate impozitele și taxele locale, inclusiv impozitul pe clădiri. Ordonanța de urgență nr.15/1999 a fost publicată în "Monitorul Oficial" nr.92/3 martie 1999. Prin urmare, consiliile locale, în raport de specificul fiecărei zone sau de alte criterii pe care le apreciază ca fiind necesare, pot aproba această reducere pentru unele categorii de plătitori de impozite și taxe locale, deci inclusiv de impozit pe clădiri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți mulțumit de răspuns?

 
 

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Da.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta, se încheie partea de răspunsuri. Văd că nu mai am alte răspunsuri pentru astăzi, în lista care mi-a fost pregătită. Și continuăm cu, chiar, ultima parte a programului, și anume interpelările adresate Guvernului.

Domnul deputat Nicolae Groza.

Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără. Este aici? Nu.

Domnul deputat Nicolae Ionescu? Este.

 

Domnul Nicolae Groza:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Adresez interpelarea domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor.

Am să prezint parțial, sigur, interpelarea.

În conformitate cu art.7 alin.3 lit.c din cap.II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea SNCFR: "Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate de stat în domeniul transporturilor, are următoarele atribuții principale: emite norme tehnice obligatorii pentru construcția, modernizarea, exploatarea, întreținerea, repararea și verificarea tehnică a infrastructurii feroviare și a materialului rulant".

În stația CFR Piatra Olt a existat o trecere la nivel peste calea ferată, care s-a deteriorat și nu mai poate fi folosită nici de personalul gării și nici de cetățenii cartierului nord-vestic, pentru a trece în orașul Piatra Olt. În prezent, inclusiv sicriele cu morți se trec peste cele 12 linii de cale ferată, fiind nenumărate ocazii de accidente colective produse de trenurile care trec prin gara respectivă, gara Piatra Olt fiind un nod important de trafic al căilor ferate.

Când considerați, domnule ministru, că se poate reface, reconstrui și reda în folosință trecerea la nivel peste calea ferată în gara Piatra Olt?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Se pregătește domnul deputat Viorel Burlacu.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea este adresată domnului Andrei Marga, ministrul educației naționale. Sunt deputat Nicolae Ionescu, fac parte din Grupul parlamentar al PUNR, circumscripția 3 Argeș.

Obiectul interpelării privește sporul pentru zone izolate, deci mediul rural, care se prevede legal pentru cadre didactice care lucrează în mediul respectiv.

Dispozițiile Legii salarizării, nr.14/1991, au fost aplicate corect până de curând, în baza H.G. nr.281 din 17 iunie 1993, la toate unitățile bugetare, inclusiv la cele școlare și preșcolare. Unul din sporurile la salariul de bază este prevăzut la art.8 lit.d), care, după ultima modificare, are următorul conținut: "Salariații care lucrează, potrivit contractului individual de muncă, în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază". De aici, rezultă că toți salariații din sistemul bugetar, și nu numai unii, care lucrează în condițiile menționate, primesc acest spor, cum s-a și întâmplat. Suntem sesizați, însă, că, de câteva luni, cadrelor didactice nu li se mai acordă acest spor, practicându-se, astfel, o discriminare care: a) diminuează veniturile, și așa mici, ale celor care lucrează în zone izolate, stabilite concret, la fiecare caz; b) produce tensiuni în interiorul grupurilor de funcționari ai statului din aceleași localități rurale; c) se încalcă grav prevederile unui act normativ; d) se suprimă nejustificat un drept câștigat.

Deoarece sindicatele, putem să le zicem în ghilimele, din învățământ nu au ridicat această problemă a celor mai multe colective didactice, formulăm această interpelare la adresa conducerii Ministerului Educației Naționale și solicităm: 1) lămuriri pentru neaplicarea echitabilă a normelor legale privind acordarea sporurilor pentru "zone izolate", cadrelor didactice care lucrează în aceste condiții; 2) așteptăm, de asemenea, comunicarea măsurilor luate pentru a se intra, imediat și deplin, în legalitate.

Atenționăm asupra inadmisibilității confuziei dintre sporul pentru zone izolate, numit anterior, "pentru mediul rural" și sporul special, "pentru atragerea personalului calificat în mediul rural, în sensul de a se stabili cu domiciliul în mediul rural", spor care este prevăzut de legea specială - Statutul personalului didactic -, la art.49 alin.2. Practic, din luna decembrie, se plătește numai acest spor.

Data stabilită pentru răspuns: 22 martie 1999.

Și mai am o întrebare, pentru domnul Decebal Traian Remeș, ministrul finanțelor. Conținutul ar fi scurt. În luna februarie, în județele Argeș și Vâlcea, alături de pensionari, personalul din învățământ și din sănătate și-a primit salariile cu întârziere de la 1 până la 10 zile.

Având în vedere că datorită programului de maximă austeritate instituit de actualul Guvern, salariile bugetarilor sunt absolut umilitoare, vreau să vă întreb dacă profesorii și medicii trebuie să mai suporte o umilință în plus, aceea de a fi stresați de amânări pe termene nedeterminate a salariilor lor simbolice. Se va repeta această situație inadmisibilă și în luna martie?! Așa se vehiculează.

Sperăm că se vor lua măsurile necesare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu. Se pregătește domnul deputat Miron Chichișan. E aici? Da.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

Sursele de venituri pentru Consiliul județean Neamț, ce pot fi asigurate prin aplicarea prevederilor Legii bugetului pe anul 1999, reprezintă doar 50% din necesar. Cel mai afectat serviciu public de interes județean este Serviciul public pentru protecția copilului, preluat, în anul 1998, fără să se asigure resursele financiare, conform prevederilor art.10 din Legea nr.72/1996 și ale Legii nr.189 din 1998.

În județul Neamț, cheltuielile minime necesare pentru asigurarea funcționării a 6 centre de plasament, în care sunt internați peste 1.300 de copii și unde lucrează peste 800 cadre, pe o lună, însumează aproximativ 2.000 milioane lei. Această sumă a fost calculată pentru lunile ianuarie și februarie, în condițiile în care, în aceste unități, a fost făcută aprovizionarea de iarnă încă din toamna anului trecut.

În condițiile în care veniturile preliminate a se realiza într-o lună la nivelul Consiliului județean sunt de aproximativ 2,2 miliarde de lei, rezultă că întreaga activitate a Consiliului județean și a celorlalte activități finanțate de acesta, cum ar fi întreținerea drumurilor județene, cultura, cheltuielile materiale la comandamentele militare, protecția civilă, PSI, sunt, practic, blocate. Această situație este creată de aplicarea Legii nr.189/1998 privind finanțele publice locale, fără să fie pregătită și respectată legea ce a stat la baza fundamentării bugetului pe anul 1999.

În vederea depășirii impasului creat, cerem a se găsi posibilitatea finanțării, pe anexe separate, a celor două activități cu cele mai mari probleme, și anume: Direcția de protecție a copilului, căreia îi sunt necesare, pentru funcționare, în anul 1999, un minim de 28 de miliarde de lei și Căminele-spitale pentru persoane cu deficiențe, pentru care sunt necesare 24 de miliarde de lei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Chichișan. Se pregătește domnul deputat Romulus Raicu.

 
 

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului Constantin Dudu Ionescu, ministrul de interne.

Obiectul interpelării este o sesizare adresată unui grup de parlamentari de către cetățenii unui cartier al municipiului Cluj-Napoca.

Am să dau citire, un minut, unor extrase din această interpelare. Deci este vorba de un cetățean străin, maghiar, pe numele Kun Lajos Karoly, care terorizează un întreg cartier. Acum un an și jumătate - doi, am mai depus o interpelare, pentru că domnia sa teroriza o serie de familii. Dacă îl lăsăm în pace, acest cetățean străin va teroriza, mâine - poimâine, un întreg oraș.

Domnule ministru, ne adresăm dumneavoastră, întrucât se pare că numitul Kun este sprijinit, în realizarea fărădelegilor, de unii apărători ai legii. Este necesar, oare, pe lângă corupția și fărădelegile cetățenilor din municipiul Cluj, să mai adăugăm un alt caz notoriu?! Ne întrebăm căror forțe le-ar servi destabilizarea situației într-un cartier mare al Clujului.

O dată cu prezenta interpelare, vă înaintăm sesizarea cetățenilor, adresată unor parlamentari.

Vă menționez că dumnealui are 8 dosare penale, a fost condamnat pentru ucidere, la un an și jumătate, a făcut 8 luni de pușcărie, iar acum este în stare să se răzbune pe un întreg cartier.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Romulus Raicu. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

 
 

Domnul Romulus Raicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Andrei Marga.

Obiectul interpelării se referă la organizarea concursurilor școlare în învățământul preuniversitar.

Spre deosebire de anii trecuți, probabil din dorința de a da mai multă coerență organizării concursurilor școlare pe discipline de învățământ, Ministerul Educației Naționale a adus unele modificări în privința modului de desfășurare a olimpiadelor școlare. O parte a acestor modificări, precum stabilirea unei tematici clare și a unor subiecte unice pe țară au fost bine primite de cadrele didactice. Numulțumirile au apărut, și mă refer cu deosebire la profesorii de istorie, atunci când s-a pus problema selecționării elevilor pentru faza națională. Faptul că lucrările care au obținut note de peste 9,50 la faza județeană urmează să fie trimise la București, unde o comisie numită de inspectorul de specialitate din M.E.N. va trebui să desemneze elevii participanți la faza națională, este o hotărâre care nemulțumește cadrele didactice din județe. Oare chiar nu mai are ministerul încredere în capacitatea profesorilor de istorie în a-și selecționa elevii cei mai buni? Nu era mai firesc ca fiecare județ să primească unul, două locuri în funcție de numărul de elevi și să-și desemneze ei câștigătorii? Știu că ministerul a avut intenția, prin reforma pe care a inițiat-o, să descentralizeze, nicidecum să centralizeze, or, în acest caz, nu se observă cum anume a descentralizat ministerul în ceea ce privește organizarea olimpiadelor școlare. Nu cumva aici sunt și alte interese la mijloc, legate de posibilitatea participanților la faza națională de a intra fără examen de admitere la facultate?

Și o a doua parte, tot adresată ministerului, se referă la un alt punct. După trecerea direcțiilor județene pentru protecția copilului sub oblăduirea consiliilor județene, cadrele didactice care au ieșit din sistemul M.E.N. își exprimă nemulțumirea pentru situația delicată pe care o au în noua structură, atât sub aspect financiar, cât și din punct de vedere profesional. În multe cazuri, consiliile județene plătesc cu întârziere salariile pe considerentul că nu au banii necesari. Numai la județul Mehedinți, dacă ar fi să mă refer concret, personalul salariat este în număr de peste 400, iar consiliul județean afirmă că, cheltuielile cu salariile atârnă greu la bugetul local, ponderea lor fiind mult mai mare în comparație cu restul salariaților. Cadrele didactice care lucrează la casele de copii spun că nu li s-a dat dreptul să se transfere de la unitățile respective decât în acest an școlar. Ele solicită să fie preluate cu prioritate în sistemul de învățământ în cazul reducerilor de activitate și să dispună de acest drept și în anul școlar viitor. Rugămintea lor este ca Ministerul Educației Naționale să nu neglijeze nici acest domeniu și să facă demersurile care se impun pentru ca ele să nu fie tratate asemănător personalului necalificat care lucrează la aceste unități.

Data pentru răspuns: 22 martie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin și îmi cer scuze, avem o doamnă pe listă, o să vă rog să acceptați să o promovăm înainte pe listă, doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Din sală:

...trebuia de la început...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, n-am văzut... a fost trecută ultima pe listă de colegul dânsei, domnul Miron Mitrea, așa că... nu-i vina mea.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Nu-i nimic, domnule președinte, obișnuiesc să stau până la sfârșitul seriei de interpelări, chiar dacă nu am interpelare în seara respectivă, așa că... Vă mulțumesc oricum.

Domnule președinte,

Interpelarea mea din această seară se adresează domnului președinte Radu Sârbu, președintele Fondului Proprietății de Stat.

Domnule președinte al Fondului Proprietășii de Stat, mă adresez dumneavoastră, având în vedere răspunderile pe care le aveți în calitate de manager general al Fondului Proprietății Statului, din dorința de a vă aduce în atenție una din situațiile grave ce se produc de altfel, în mod curent, în societățile comerciale din România care s-au privatizat sub directa îndrumare și control al reprezentanților Fondului Proprietății de Stat.

Punctual, doresc să mă opresc în această interpelare la situația limită în care a fost adusă SC Prolacom SA Botoșani, după ce a fost privatizată. Această unitate se înregistra la data de 1.X.1998 cu un profit de aproximativ 1,8 miliarde lei. În momentul actual, când unitatea este privatizată prin vânzarea de către F.P.S. a procentului majoritar de acțiuni, 51% către un partener străin, unitatea a devenit falimentară, fără a se investi din profitul unității în beneficiul modernizării acesteia. La data privatizării, 20% din acțiunile societății aparțineau asociațiilor salariaților, 10% SIF Moldova și 19% deținătorilor de cupoane. Noul Consiliu de administrație, format după această privatizare, nu are în componență nici un reprezentant ai celor 49 de procente ale acționarilor deja existenți la data privatizării. Cumpărătorul are o firmă de același profil în care deține sută la sută acțiuni și, prin deciziile pe care le-a luat, a urmărit falimentarea S.C. Prolacom.S.A. Botoșani prin transferul patrimoniului către firma Parametru SRL București. În momentul de față, această firmă are față de Prolacom S.A. Botoșani o datorie de l,8 miliarde lei. Detalii în ceea ce privește situațiile de fapt ale unității vă sunt prezentate într-un material pe care-l anexez la prezenta interpelare.

În numele celor care suportă consecințele nefaste ale acestor privatizări și pe care am datoria morală și politică să-i reprezint în Parlamentul țării, doresc să cunosc în ce măsură aveți în vedere să vă implicați în cercetarea acestui caz și ce măsuri aveți în vedere.

Domnule președinte, doresc să priviți cu seriozitate sesizările celor 400 de oameni disperați, nu numai pentru că există premisa de a îngroșa, în foarte scurt timp, și mai mult rândurile șomerilor din județul Botoșani, dar mai ales pentru că vă găsesc direct răspunzător pentru ceea ce se întâmplă în multe din societățile privatizate, într-un mod care mie cel puțin mi se pare suspect.

Doresc totodată să vă fac cunoscut că am sesizat și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare din partea căreia voi urmări eventual o subcomisie de anchetă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Mihai Drecin, se pregătește domnul deputat Radu Mazăre. Vă rog și cu scuzele de rigoare.

 
 

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Nu este cazul, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Crin Antonescu, ministrul tineretului și sportului.

În pofida excelentelor rezultate obținute la cea de a 33-a Olimpiadă de șah, desfășurată în toamna anului trecut la Elista, ministrul tineretului și sportului a emis Ordinul nr.58 din 17 februarie 1999, prin care, de la aceeași dată, s-a dizolvat Biroul federal al Federației române de șah. Față de această hotărâre au protestat membrii echipelor olimpice de șah ale României, antrenorii acestora, personalități ale lumii șahiste românești. Cauza reală a conflictului dintre fostul Birou federal al Federației române de șah și conducerea Ministerului Tineretului și Sportului, sprijnită aceasta de unii activiști, este așa-zisul "caz Crișan". Este vorba de șahistul român Alexandru Crișan, prosper om de afaceri din Brașov care, sprijinit de câțiva activiști ai M. T.S.-ului, a reușit ca, prin două competiții șahiste cu adversari aleși invitați de dânsul, să strângă punctele necesare ocupării unui loc între primii 33 șahiști ai lumii. Precizăm că domnul Alexandru Crișan, în întreaga sa carieră sportivă, nu a fost în stare să acceadă niciodată în fazele superioare ale campinatului naționar, iar în turneele din străinătate a obținut rezultate modeste.

Solicit domnului ministru Crin Antonescu să-și prezinte punctul de vedere în fața Camerei Deputaților și să facă lumină în relațiile de tip clientelar, chiar mafiot care înfloresc în ministerul pe care cu onoare îl conduce. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Radu Mazăre, se pregătește domnul deputat Marian Ianculescu.

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Mulțumesc domnule președinte.

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile. Mai era un singur pas de făcut și s-ar fi realizat privatizarea obiectivelor turistice din stațiunea Mamaia. În sfârșit am fi putut vorbi despre o revigorare a turismului, dar nu a fost să fie. Nimeni nu mai înțelege nimic. Pe de o parte, în declarațiile televizate ale guvernanților se bate monedă pentru privatizare ca fiind unica salvare, iar, pe de alta, structurile F.P.S.-ului și ale altor instituții se comportă de parcă s-ar ridica problema vânzării de active în perioada lui Ceaușescu.

Concret, la Mamaia, au fost îndeplinite integral condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență nr.88, fapt confirmat de Comitetul de direcție al F.P.S., prin mandatul special din 23 noiembrie 1998.

În 20 ianuarie 1999 însă, datorită Ordonanței domnului Remeș privind reevaluarea activelor, s-a suspendat executarea mandatului de privatizare, dar, la câteva zile, F.P.S. a vândut Petromidia. Pentru turci nu era valabilă reevaluarea, domnule prim-ministru? Sau România mai plătește încă tribut la înalta poartă? Ulterior, Ordonanța lui Remeș a devenit facultativă, s-a deblocat mandatul de privatizare, dar vânzarea activelor tot nu se face. Felicitări! Sezonul ’99 este compromis, iar statul nu a încasat nici un leu din privatizare.

Mai nou, la Fondul Proprietății de Stat, se clocesc alte strategii de privatizare în vederea atragerii de investitori străini. Cai verzi pe pereți. Nimeni nu va veni să cumpere hoteluri de 10 etaje, destinate turismului în masă lângă un factor poluant, cum este Petromidia.

Domnule prim-ministru, vă reamintesc faptul că toți parlamentarii de Constanța apreciază ca imperios necesară vânzarea acestor unități. În speranța că aveți aceeași părere, vă rog să dați un ultim impuls acestei instituții anchilozate - F.P.S. Va fi în folosul turismului și al țării. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu, se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am două interpelări, am să prezint pe scurt obiectul.

Prima interpelare se adresează domnului Ioan Mureșan, ministrul agriculturii și alimentației, iar obiectul acestei interpelări se referă la implicarea Ministerului Agriculturii și Alimentației și a direcțiilor agricole județene în realizarea unor politici și strategii agricole la nivel județean și național. Îmi rezerv dreptul ca această interpelare să o dezvolt în ședința de data viitoare.

A doua interpelare este adresată Secretariatului de Stat pentru Handicapați și anume doamnei secretare de stat Gabriela Popescu și obiectul interpelării constă în grija și sprijinul pe care trebuie să-l acorde statul handicapaților de gradul I în special și, în general, persoanelor cu handicap. Și la această interpelare îmi rezerv dreptul să o dezvolt cu ocazia ședinței de data viitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Petre Naidin, se pregătește domnul deputat Petre Bejinariu.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Vreau să-l informez pe primul-ministru că trebuie să revin la o interpelare din luna decembrie a anului trecut prin care am cerut și s-a și efectuat un control mixt la o societate comercială cu capital de stat din județul meu, dar răspunsul, efectiv, nu mă mulțumește. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Petre Bejinariu, se pregătește domnul deputat Ioan Bivolaru.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte. Cu aceeași mențiune, voi dezvolta în ședința viitoare, acum doar interpelarea cu formularea ei.

Pentru că nu s-au onorat promisiunile de către actuala Putere pentru județul Suceava, iar mai recent de către Ministerul Turismului la o interpelare punctuală din 4 mai ’98, ne-am obligat să revenim cu această interpelare, de data aceasta adresată domnului prim-ministru Radu Vasile.

Așadar, vă rugăm, domnule prim-ministru, să precizați pentru populație și administrația publică a județului Suceava dacă Guvernul României, prin autoritatea națională de turism, are în vedere în anul 1999 și respectiv anul 2000 promovarea unui program de dezvoltare a turismului și agroturismului într-o zonă tot mai defavorizată. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ioan Bivolaru, se pregătește domnul deputat Nicolae Popa.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Vă mulțumesc. Interpelarea este adresată domnului ministru Romică Tomescu de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Referitor la prevederile Regulamentului privind vânzarea masei lemnoase pe picior de către Regia Națională a Pădurilor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.695 din 8 octombrie 1998, vă solicit o explicație asupra deciziei de a nu se renunța, pe de o parte, la monopolul organizării licitațiilor privind vânzarea masei lemnoase, pe picior și, pe de altă parte, de a nu realiza vânzarea masei lemnoase sortată și depozitată, prin piața bursieră, cu toate avantajele ce decurg din acest procedeu.

Solicit răspuns oral în termen.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Nicolae Popa, se pregătește domnul deputat Mihai Sirețeanu.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului director general al Televiziunii române și președintele Consiliului de administrație al TVR, domnul Cristian Hadjiculea și dați-mi voie să prezint pe scurt interpelarea. Este vorba de o situație anormală în cadrul televiziunii române și anume, anumiți salariați care sunt recunoscuți ca profesioniști competenți sunt supuși unor șantaje și totodată se fac tot felul de speculații pentru a fi încriminați pentru niște acțiuni de care nu se fac vinovați.

În această situație, Televiziunea Română, care se pare că este manipulată din punct de vedere politic și este aservită actualei puteri, a încercat în ultima vreme să facă tot felul de suspendări a celor care au curajul să prezinte adevărul și numai adevărul și un caz din acesta îl reprezintă tocmai realizatorul unei emisiuni de la "Viața satului", domnul Alexandru Popescu, un profesionist care este recunoscut de toată lumea.

În această situație, vă rog domnule președinte Hadjiculea, să ne comunicați care vor fi măsurile și deciziile dumneavoastră în această situație de natură politică și cum îl veți încadra pe salariatul respectiv. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Sirețeanu, se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu. Este aici?

Domnul deputat Mihai Vitcu a predat interpelarea, urmează ca ea să fie transmisă Guvernului.

Aveți cuvântul, domnule deputat Sirețeanu.

 
 

Domnul Mihail Sirețeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al finanțelor, Traian-Decebal Remeș și are ca obiect majorările de întârziere pentru neplata impozitelor, taxelor și contribuțiilor la termen, lucru determinat de blocajul financiar, respectiv lipsa disponibilităților bănești.

Nu vreau să mai enumăr toate actele normative, dar, ca o concluzie, se constată că majorările de întârziere sunt deductibile la determinarea impozitului pe profit, ele fiind practic o dobândă care se cuvine bugetului în mod firesc ca oricărui creditor pentru suma ce i se cuvine de la termenul de plată a acesteia și până la achitarea ei efectivă.

În fapt, organele de control fiscal ale Ministerului Finanțelor, la efectuarea controalelor, nu recunosc caracterul de deductibilitate al majorărilor de întârziere conform prevederilor legale prezentate.

În practica de control, aceste majorări se impozitează cu cota legală a impozitului pe profit de 38%, fiind considerat ca o cheltuială nedeductibilă.

Pentru stabilirea caracterului de deductibilitate sau nedeductibilitate a cheltuielilor excepționale privind majorările de întârziere aferente obligațiilor fiscale neplătite la scadență, este necesar să se răspundă la două întrebări:

l. majorările de întârziere reprezintă penalități sau dobânzi? și

2. acestea sunt deductibile din punct de vedere fiscal sau nu?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și eu vă mulțumesc.

Cu această ultimă interpelare, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Ne revedem mâine.

*

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 17 august 2022, 1:41
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro