Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 8, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 08-03-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 8, 1999

4. Dezbateri asupra propunerii legislative privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române (Dezbateri generale.)

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Trecem la ordinea de zi. Propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române. Această propunere legislativă are raport de respingere și are conținutul unei reglementări organice.

Invit Comisia juridică, de disciplină și imunități să-și ocupe locul și inițiatorul, dacă dorește să prezinte textul propus spre adoptare. Are cuvântul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dostinse domnule președinte al Academiei Române,

Cred că astăzi este un moment fericit în istoria Parlamentului Român de după 1989, un moment în care putem face dreptate celei mai prestigioase instituții culturale a țării, care este Academia Română.

O să fac o mică discuție asupra acestui proiect de lege să vi-l prezint, dar și asupra celor două rapoarte pe care domniile voastre le-ați primit de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică.

Propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române, care a primit un raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Doamnelor și domnilor colegi,

Bănuiesc că știți cu toții, dar spun aceste mici amănunte de început mai mult pentru stenograma Camerei Deputaților, care este un document istoric, Academia Română a fost creată în urmă cu peste 130 de ani și a avut un rol esențial în lupta poporului român pentru crearea unei culturi moderne și pentru însăși crearea statului național unitar român. De aceea, prestigiul ei, prestigiul Academiei în societatea românească era enorm, iar mulți fruntași ai vieții culturale, politice, economice i-au făcut donații. Astfel, s-a constituit patrimoniul Academiei care a ajutat-o să editeze cărți de referință, să acorde premii substanțiale, să facă diverse alte acte de cultură și să-și întemeieze o bibliotecă deosebit de valoroasă, cea mai importantă bibliotecă din țara noastră la acest moment.

În 1948 bunurile materiale ale Academiei Române au fost preluate de către stat, ceea ce a avut o consecință negativă profundă asupra activității generale a Academiei Române. Revoluția din 1989 a creat premizele pentru înlăturarea consecințelor negative ale unora dintre faptele petrecute în anii comunismului. Deci mergând pe această linie, prezenta inițiativă legislativă are drept scop retrocedarea bunurilor Academiei Române.

Iată ce spune chiar Consiliul Legislativ în raportul său din 23.09.1998. Citez din raportul Consiliului legislativ: "Indiscutabil, inițiativa legislativă analizată este salutară, restituirea către Academia Română a bunurilor preluate de stat din patrimoniul acesteia impunându-se ca un act de necesară dreptate pentru cea mai prestigioasă instituție culturală a națiunii române. În principiu, spune Consiliul Legislativ, asemenea soluție este firească și întemeiată". Cu toată această apreciere fără echivoc a Consiliului Legislativ, în final, raportul acestui consiliu respinge inițiativa legislativă. Principalul motiv invocat de Consiliul Legislativ este necesitatea unui organism care să hotărască soluțiile pentru aplicarea legii și să pună în practică aceste soluții.

Ca urmare, doamnelor și domnilor, problema ridicată de Consiliul Legislativ este foarte ușor rezolvabilă. Vă propun ca la textul cu cele 6 articole pe care le aveți domniile voastre în mapă să adăugăm un al șaptelea, deci ultimul articol care să sune în felul următor: "O comisie formată din 3 specialiști numiți de Guvern și din 2 reprezentanți ai Academiei Române va hotărî soluțiile pentru punerea în aplicare a acestei legi". Și astfel se rezolvă principala piedică ridicată în calea acestei legi de către Consiliul Legislativ.

Celălalt raport, al Comisiei juridice, este negativ, motivele fiind altele, însă. În principal, se cere de către Comisia noastră juridică apariția mai întâi a unei reglementări generale de retrocedare. Deci pentru toate bunurile preluate de stat în anii comunismului. Trebuie să avem însă în vedere că asemenea reglementări parțiale, cum este cea pe care v-o propun eu astăzi domniilor voastre, au mai fost făcute chiar din 1996 încoace. Este vorba, vă dau doar câteva exemple, de retrocedarea bunurilor comunității evreiești, o mare parte dintre ele, e vorba de retrocedarea bunurilor, o parte dintre ele, ale comunității maghiare, printre care Palatul Episcopal din Oradea, actualul Muzeu al Țării Crișurilor sau Batianeum din Alba Iulia. De asemenea, retrocedarea uno bunuri materiale ale comunității germane. Deci în multe cazuri privind pe minoritari s-au făcut asemenea lucruri, înaintea apariției legii generale. Ne punem atunci problema de ce se poate pentru minoritari, care sunt și ei cetățeni ai țării noastre, și nu se poate pentru cea mai prestigioasă instituție culturală care este Academia Română. Într-un început de discuție, acum vreo două săptămâni, la această tribună s-a ridicat problema că nu există niște anexe foarte clare cu aceste bunuri. Ele există, uitați-le aici, sunt 30 de pagini de astfel de anexe care cuprind pe rubrici inicate precis unitățile respective, cum au ajuns în posesia actualilor deținători, prin ce acte și cum le dețin oamenii respectivi.

Ca urmare, concluzionez faptul că acest proiect de lege pe care vi-l propun domniilor voastre este indiscutabil un act de dreptate, se face în beneficiul celei mai prestigioase instituții culturale din România și, în sfârșit, este această idee prevăzută chiar în programul de guvernare și în programele celor mai importante dintre partidele actualei coaliții majoritare, care sunt PNȚCD-ul și PNL-ul.

Vă invit, ca urmare a tuturor acestor ovbservații, doamnelor și domnilor colegi, să facem acest act de dreptate către Academia Română și astfel într-adevăr și Legislativul va începe să repare, în mod substanțial, din greșelile celor 50 de ani de după 1948.

Vă mulțumesc pentru atenția.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Hașoti are cuvântul. A, interveniți procedural? Nu. Atunci îngăduiți președintelui Comisiei juridice să ia cuvântul, după care vom da cuvântul domnului președinte al Academiei Române.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Strămoșii noștri, romanii, spuneau frumos și adevărat: "Spoliatus ante omnia restituendus". Principiul în sine nici nu poate fi discutat. Noi suntem, în principiu, și trebuie să fim de acord cu toții, cu ideea de restituire, pentru refacerea, cel puțin preponderent integral, al acestui patrimoniu în măsura în care el mai este posibil, în măsura în care bunurile mobile sau imobile mai există în materialitatea lor. Dar, fiindcă totdeauna trebuie să existe un dar, în timp ce eu lipseam și eram la Paris, comisia a făcut acest raport de respingere, motivată pe un argument formal, și anume că actul de restituire, actul normativ a fost conceput lacunar, pentru că el nu cuprinde o anexă în care să fie reflectate aceste bunuri, care să fie parte integrantă din actul normativ de restituire.

Prin urmare, astăzi, noi putem să remediem acest lucru, dacă vrem și, fiindcă vrem, eu vă propun în principiu să fiți de acord cu introducerea unui nou articol, final, în care să introducem norma de trimitere, în sensul că "Guvernul va identifica bunurile și va proceda la restituirea lor". Adică ceva care să concretizeze pe o listă pe care dumnealor o au. Altfel ar însemna că la ora actuală sau trebuie să mergem pe soluția negativă, pe care merg ambele comisii, atât Consiliul legislativ, cât și Comisia juridică, deși pe fondul chestiunii, Academia are dreptate. Acest for atât de important în viața științifică și culturală a unei țări nu poate să fie lăsat în continuare spoliat de bunurile lui. Nu are rost să mai discutăm asta. Toată chestiunea este să rezolvăm acum repede această normă de trimitere. Dacă suntem de acord cu asta sau dacă nu să amânăm discutarea, până când se remediază de acord cu Comisia juridică și eventual Comisia de agricultură, fiindcă știu că domnul Cristea a avut un punct de vedere foarte favorabil și sănătos, eventual, poate și domnul președinte Năstase ia o atitudine și ne dă un punct de vedere, pentru ca să ajungem la o formulă constructivă și care să tranșeze definitiv chestiunea și să n-o mai lălăim. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Înainte de a intra în dezbaterile generale, la care vor interveni reprezentanții grupurilor parlamentare, să dăm cuvântul domnului academician Eugen Simion, președintele Academiei Române.

Domnul Eugen Simion:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Înainte de a vă spune, în două cuvinte, de ce sunt aici, vreau să vă mulțumesc tuturor că ați avut ambilitatea ca cu câteva săptămâni în urmă să acordați un sprijin Academiei Române, un sprijin financiar. Poate nu e o sumă foarte mare, dar pentru Academia Română a contat foarte mult. Vă mulțumesc în modul cel mai sincer.

În al doilea rând, în afară de ce au spus aici domnii deputați, care cunosc mai bine Legea funcționări Parlamentului României și legile țării, dați-mi voie să vă sensibilizez asupra unui singur aspect, rugându-i pe domnii deputați dacă-mi pot acorda 30 de secunde de atenție.

Când vorbim de bunurile Academiei, ne gândim în primul rând la donațiile făcute Academiei Române de o seamă de oameni și de fundații. Vreau să vă atrag respectuos atenția că aceste donații au anumite clauze. Și dacă aceste clauze nu sunt respectate, riscul este enorm nu numai pentru Academia Română, ci, aș spune, pentru România.

Am să vă dau două exemple, ca să fiu mai elocvent. De pildă, există o mare donație, poate cea mai puternică pe care a făcut-o cineva, "Donația Constantin Orghidan", care are valoare de aproape un miliard de dolari. Această donație a fost îndepărtată prin ordinul Cabinetului 2 din Academia Română. Există în momentul de față niște dubioși moștenitori în America, care au început deja un proces, legându-se de faptul că nu a fost respectată caluza donației. Există posibilitatea ca noi să pierdem acest proces, deoarece Academia Română nu poate să angajeze acum niște mari juriști în America ca să se apere. Acesta este un exemplu.

Al doilea exemplu. Savantul Coandă a făcut donație o casă din București. Această casă a fost luată de la Academie de serviciul patrimoniului, a închiriat-o unui ambasador, ridică 20 000 de dolari chirie, iar moștenitorii savantului Coandă ne vor da curând în judecată, reproșându-ne faptul că n-am respectat clauzele. Ca să nu vă țin prea mult, vă rog foarte mult să fiți sensibili la aceste aspecte. Nu este vorba numai de Academia Română și de faptul că ea și-ar putea albi puțin pâinea. Este vorba de imense bunuri de ordin material și spiritual care aparțin întregii țări.

Eu cred că propunerea făcută aici de domnul deputat Popescu, anume de a îmbunătăți acest proiect, de a consulta grupurile parlamentare și de a găsi o soluție ar fi pentru Academia Română convenabilă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Rog grupurile parlamentare, liderii de grup parlamentar să-și desemneze oratorii pe această inițiativă. Până atunci, dau cuvântul domnului deputat Adrian Năstase, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

Rog încă o dată grupurile parlamentare să-și desemneze vorbitorii.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Domnule președinte al Academiei,

Stimați colegi,

Aș vrea să subliniez un lucru care a reieșit astăzi. Suntem cu toții de acord cu principiul de a restitui Academiei bunurile care i se cuvin în baza unor donații, unele dintre ele făcute cu clauză, de altfel. Problema pe care o avem de rezolvat este mai curând de natură tehnică. De aceea, aș propune să nu ne exprimăm astăzi prin vot asupra acestei inițiative legislative, pentru două rațiuni: prima rațiune este legată de faptul că s-a cerut un punct de vedere al Guvernului și acesta nu a transmis încă comentariile sale în legătură cu această chestiune și ar fi firesc să avem și părerile Guvernului, pe de altă parte, este clar că din punct de vedere tehnic, textul are nevoie de îmbunătățiri. Nu vom putea face acest lucru, să redactăm textul în plen. De aceea, aș sugera ca astăzi să amânăm votul asupra acestei chestiuni, la nivelul liderilor grupurilor parlamentare să realizăm o dezbatere, o discuție în zilele următoare, iar apoi, pe această bază, colegii noștri și, bineînțeles, în baza unor sugestii și din partea Academiei, să elaboreze textul care să poată să treacă fără dificultăți, ținând seama și de punctul de vedere al Guvernului, care ar urma să fie trimis cât mai curând Camerei Deputaților. De aceea, v-am ruga, domnule președinte, să luați în considerare propunerea pe care o fac în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România și să amânați votul asupra acestei chestiuni, organizând discuția pe care am sugerat-o.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Cred că aceasta este soluția cea mai bună. Domnul președinte Gabriel Țepelea, în numele Grupului parlamentar al PNȚCD civic-ecologist. Urmează domnul deputat Puiu Hașotti, în numele Partidului Național Liberal. Rog celelalte grupuri să-și desemneze oratorii.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte de ședință,

Domnule președinte al Academiei,

Stimați colegi,

Cred că nu este nevoie să ni se facă pledoarii despre importanța Academiei, despre rolul ei în istoria socială și culturală a României. Suntem cu toții convinși. Problema este, așa cum a subliniat-o și colegul Adrian Năstase, o problemă tehnică. Îmi pare foarte rău că trebuie să spun că o asemenea lege a așteptat atât de mult și că nu am găsit până acuma timp să rezolvăm problema bunurilor Academiei, care sunt, așa cum s-a spus aici, imense, sunt donații care au clauze de care trebuie să țineți seama, sunt donații din străinătate. Noi în acest moment nu putem să rezolvăm problema în toată complexitatea ei și o fac cu durere, fiind chiar din sânul Academiei, rugându-vă să ne acordați posibilitatea ca împreună cu președintele Academiei și cu conducerea Academiei să înaintăm un proiect de lege care să țină seama de complexitatea problemei. Adică, bunuri care pot să fie preluate prin hotărâre de Guvern, bunuri care pot să aștepte legislația care se va produce în legătură cu proprietatea. Deci, toate aceste probleme trebuie luate în considerare. Eu mă adresez domnului președinte al Academiei și îi spun ceea ce i-am mai spus și altădată, această lege va trebui promovată sau, mai bine zis, propusă de către Academie, împreună cu grupurile parlamentare care-și vor da tot concursul. Cred că trebuie să-i mulțumim colegului Țurlea pentru strădania domniei sale, dar buna intenție nu este suficientă.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Hașotti, din partea Grupului parlamentar național-liberal și urmează domnul Duvăz, din partea Partidului Democrat.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte de ședință,

Domnule președinte al Academiei Române,

Este indiscutabil că o complexitate cu totul deosebită a acestei situații nu poate fi rezolvată din păcate, la ora actuală, prin prezentul proiect. Pentru că, am să vă dau continuarea citatelor pe care domnul deputat, distinsul nostru coleg, domnul deputat Țurlea le-a invocat aici și citez din Raportul Consiliului legislativ: "din păcate, soluțiile legislative preconizate nu sunt suficient de conturate, fiind mai degrabă un grupaj de principii, și nici suficient de riguroase din punct de vedere juridic, astfel că, în mod practic, reglementarea propusă n-ar putea fi pusă în aplicare". și continuarea celui de-al doilea citat: "în principiu, asemenea soluție este firească și întemeiată" și la această chestiune am subscris cu toții, "dar amenajarea ei normativă în prea puține dispoziții ale propunerii este și impropriu și nesatisfăcătoare, iar pe de altă parte, insuficientă". Bineînțeles că și noi salutăm această inițiativă legislativă a domnului deputat Țurlea. Este foarte oportună dar cred că trebuie o altă inițiativă legislativă mult mai cuprinzătoare. Vreau să vă mai spun că, în afară de raportul negativ al Consiliului Legislativ, s-au primit rapoarte negative din partea Comisiei juridice, cum a arătat aici domnul Popescu și a adus o serie întreagă de argumente, din partea Comisiei pentru amenajarea teritoriului, dar într-o primă fază și din partea Comisiei pentru cultură și eu solicit ca în această chestiune, la viitorul proiect legislativ, să fie consultată și Comisia pentru cultură.

Mai vreau să mai spun că sunt și alte instituții care au fost văduvite în urma unor decizii ale Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Sunt zeci și zeci de muzee cărora li s-a furat patrimoniul și sigur, categoric, suntem de acord cu retrocedarea bunurilor către Academia Română, cu toate că să știți că aici deschidem o cutie a pandorei, creăm un precedent destul de periculos, pentru că vă spuneam, zeci și zeci de muzee au fost văduvite, li s-a furat patrimoniul, li s-a furat, li s-a luat pur și simplu patrimoniul în urma unei decizii a Consiliului Culturii și Educației Socialiste.

Eu vreau să vă spun în încheiere doar un singur lucru. În cazul în care vom discuta pe articole, articolul 3 este o chestiune, după părerea mea, imposibil de realizat. Pentru că tot acel fond de care face vorbire art.3 se află actualmente la Muzeul Național și sunt nenumărate argumente pentru ca fondul numismatic, și nu numai, să rămână la Muzeul Național din argumente care, dacă vom discuta pe articole, voi cere permisiunea să le expun aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Niculescu Duvăz, din partea Partidului Democrat. Se pregătește domnul Márton Arpád, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte al Academiei,

Domnule președinte de ședință,

Vreau să spun de la bun început că suntem pentru retrocedarea bunurilor Academiei Române. Cred în soluția amânării acestei decizii și consultării întregului spectru parlamentar. Cred că de data asta vom găsi soluția, sigur, împreună, pentru o retrocedare, cel puțin. Este firesc să punem în drepturile ei Academia Română, dar este tot atât de firesc ca această lege să fie foarte clară și să prevadă, înainte de a crea efecte, tot ce ar putea să apară distonant în aplicarea ei. Din această cauză, subscriem și noi acestei rugăminți de amânare, chiar mi-aș permite să vă propun ca în această ședință, noi să ne luăm obligația să rezolvăm în această sesiune problema medierii, în așa fel încât să producem un proiect de lege care să rezolve problema patrimoniului Academiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă nu va fi prea târziu în această sesiune. Mai potrivit ar fi în această lună.

Dau cuvântul domnului deputat Marton Arpad din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Se pregătește domnul deputat Bălăeț de la Partidul România Mare.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Când s-a ridicat această problemă de a aduce în față pe ordinea de zi acest proiect de lege, am argumentat că locul lui acolo unde era în momentul respectiv era ideal, pentru că trebuie să soluționăm înainte câteva probleme. Ca atare, în primul rând, în numele grupului, mă declar de acord cu această propunere de amânare a acestei discuții până când se va găsi soluția cea mai bună, accentuând totodată că, așa cum știți, și grupul nostru parlamentar a fost consecvent din 1990 încoace, din acest punct de vedere, noi suntem pentru retrocedarea tuturor bunurilor mobile și imobile foștilor proprietari dacă aceasta este posibilă, deci, dacă există bunul respectiv. Ca atare, noi suntem pentru această retrocedare însă, având în vedere că sunt niște probleme, așa cum și domnul academician a spus, trebuie să rezolvăm aceste probleme; ca să ia iasă cât mai repede legea, eu cred că cea mai bună soluție este cea de a amâna această discuție până când găsim o soluție comună toate grupurile parlamentare. Altfel, după cum știți, procedural, primul vot se dă pe raportul de respingere. Și asta nu cred că interesează pe nimeni dintre noi din această Cameră.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Din partea P.R.M.-ului, domnul deputat Bălăeț. Se pregătește domnul deputat Drecin din partea P.U.N.R.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Instituția Academiei Române este una din instituțiile esențiale care a contribuit la constituirea culturii române moderne și la ceea ce avem astăzi din punct de vedere spiritual pe ansamblul neamului românesc. Mi-a venit, cum să spun, destinul în sprijinul cercetării foilor îngălbenite ale Academiei Române. Le-am cercetat cu emoție și cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, al tuturor, pentru a vedea acest proiect de lege în toate dimensiunile sale venind în sprijinul acestei instituții fundamentale a României. Cred cu consecvență că problemele pe care le ridică această lege sunt probleme de o importanță majoră și că restituirea bunurilor marii noastre instituții constituie nu numai un act de dreptate pe care trebuie să-l facem ci și singurul mod pentru a rezolva problemele complexe pe care le-a subliniat aici președintele Academiei Române în momentul actual, în cadrul jurisdicției internaționale și naționale care funcționează.

De aceea, eu susțin cu toată convingerea acest proiect de lege. Eu cred că el nu trebuie să se întoarcă din Parlament în altă parte și să începem din nou acel proces foarte dificil pentru realizarea lui. Inițiativa domnului Țurlea este o inițiativă de principiu, o inițiativă excelentă, foarte bună, care vine în mod constructiv să arate că opoziția actuală, partidele din opoziție vor o politică constructivă în România și sprijină din toate puterile și cu toată convingerea inițiativele bune, necesare, pe care trebuie să le ia puterea actuală pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm.

De aceea, eu susțin în continuare acest proiect legislativ. El poate să fie îmbunătățit, dar în cadrul comisiilor noastre parlamentare. Sigur că putem să așteptăm un punct de vedere al Guvernului în această privință, cum a propus și domnul Adrian Năstase, dar nu foarte mult, domnilor parlamentari. Nu ne trebuie să așteptăm o altă sesiune pentru a face acest proiect legislativ, ci el trebuie rezolvat cu colaborarea bineînțeles, a Academiei Române, îmbunătățind articole de fapt și dând curs acestui proiect legislativ cât mai repede cu putință. În acest sens, eu cred că noi putem da un vot de principiu pentru admiterea lui de către toate grupurile parlamentare, pentru că nimeni nu s-a declarat până acum împotriva acestui proiect legislativ și să venim peste o săptămână sau două cu el îmbunătățit de la Comisia juridică pentru a fi supus discuției în plen și în sensul acesta a discuta pe articole ceea ce putem să discutăm și ceea ce trebuie să discutăm în legătură cu el. Eu îl felicit încă o dată pe domnul Țurlea, el cunoaște bine istoria Academiei Române, el cunoaște foarte bine faptul că Academia Română a găsit în vechiul Parlament al României și eu am găsit lucrul acesta, o susținere deplină și o concordanță de opinii pentru ca această instituție a țării să poată să-și ducă și din punct de vedere material înaltele misiuni care-i sunt încredințate de către neamul românesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Drecin din partea P.U.N.R.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte al Academiei,

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

E bine că, încetul cu încetul, toate partidele, atât cele de la putere, cât și cele din opoziție, ajung la acest capitol atât de important al restituirii bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române, aș zice, la numitor comun. Nu e cazul ca acum, aproape în finalul luărilor de cuvânt, să mai revin asupra a ceea ce de luni de zile, de ani de zile chiar, colegul nostru de partid, domnul profesor Petre Țurlea a spus, a militat.

De asemenea, nu e cazul ca să mai picur puțină patimă politică aci și așa destul politizăm niște lucruri care n-ar trebui politizate. Partidul nostru sprijină restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române și asigură Academia Română că vom fi întotdeauna pentru a acționa alături de ea în vederea consolidării culturii noastre, a istoriei noastre și a apărării limbii noastre naționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, toți suntem de acord că putem găsi soluția retrocedării bunurilor Academiei. Toți suntem de acord că această inițiativă legislativă sub aspect tehnic nu corespunde și cred că nu este cazul să supun la vot aprobarea pentru dezbaterea pe articole sau respingerea textului, și dacă îmi îngăduiți aș sugera ca, până la prima ședință de Birou permanent, fiecare grup parlamentar să-și desemneze un reprezentant care se va întâlni cu conducerea Academiei Române și cu inițiativa domnului Petre Țurlea, care rămâne o inițiativă legislativă, să găsească soluția legislativă ca în această lună cel târziu să treacă prin Camera Deputaților.

domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mulțumesc tuturor colegilor. Am înțeles că absolut toate grupurile parlamentare sunt de acord cu acest act de dreptate. Fac numai câteva precizări. Se spune că nu este un aviz din partea Guvernului. M-am informat și Guvernul a întrebat, cum era normal, F.P.S.-ul. De la F.P.S., acum 3 luni, a plecat un raport către Guvern, un raport care, în linii mari, este permisiv. Deci, în linii mari, cu niște observații, evident, este de acord cu propunerea legislativă. Urmează ca Guvernul, în baza acestui raport pe care-l are deja de la F.P.S.-ul central, să ne înainteze părerea domniei sale.

S-a menționat aici, de asemenea, faptul că s-ar crea un precedent periculos, cutia pandorei, toată povestea aceea. Nu e adevărat, sunt trei precedente care există deja, vi le-am menționat: retrocedarea unor bunuri materiale către comunitatea evreiască, către comunitatea maghiară, către comunitatea germană, deci există asemenea lucruri și nu s-a răsturnat țara din cauza aceasta. Sunt, evident, de acord cu perfecționarea textului, vreau să vă menționez că textul nu l-am făcut singur, eu nefiind de specialitate, l-am făcut în colaborare strictă cu juriștii Academiei și cu conducerea Academiei, actuala conducere a Academiei. Deci este cuvântul conducerii Academiei, și pentru că din nou s-a ridicat problema acelor anexe, cu precizările respective, vi le mai arăt încă o dată, sunt 30 de pagini, pentru că volumul materialului este foarte mare nu a fost trimis fiecărui parlamentar. Se și menționează în proiectul acesta jos că aceste anexe există, cine vrea să le consulte, le poate consulta. Sunt 30 de pagini cu toate datele care trebuie prezentate. Sunt de acord, domnule președinte, cu ceea ce propuneați dumneavoastră, dar v-aș ruga să fixăm un termen foarte strict, o lună, în cel mult o lună aceste perfecționări cu care eu sunt de acord, cu care conducerea Academiei e de acord și domniile voastre de asemenea, în cel mult o lună această formulă perfecționată să fie pe masa noastră și să intre în discuție, să nu ajungem la noi alegeri anticipate, eventual, și proiectul acesta să nu mai iasă la lumină.

Încă o dată mulțumesc tuturor care au vorbit la această tribună.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte,

Vream să fac o precizare, domnule deputat, pentru că acest proiect de lege are implicații funciare, să spunem, și sunt câteva lucruri care sunt extrem de complicate, să spunem, ca posibilitate de rezolvare. Aș vrea să informez și conducerea Academiei că în momentul în care am fost solicitați cu acest proiect de lege pe partea funciară, am solicitat din toate județele și din toate localitățile unde Academia a avut înainte terenuri care este starea lor actuală și am constatat că o foarte mare parte, n-am făcut procentual, dar oricum, peste jumătate din aceste terenuri sunt deja, în baza Legii nr.18, în proprietate privată, de regulă, în proprietăți, deci pe constituiri de proprietate. Sunt fostele moșii să le spunem, unele sunt și în județul Ialomița și pe partea de sud, care au deja proprietar. Or, asta implică o construcție legislativă mai amplă pentru că va trebui, în momentul în care acceptăm ideea, să compensăm aceste terenuri. De unde? Ori din domeniul public al statului care are un anume regim juridic, ori din domeniul privat al statului. Or, noi nu avem o legislație în acest domeniu prin care să spunem că putem să trecem din domeniul privat al statului sau din domeniul public al statului pentru a îndrepta diverse situații, sigur, noi discutăm acum Academia, sunt și altele. Deci, problema este destul de complicată și nu este numai, și cu asta am încheiat, o problemă tehnică, așa cum s-a spus la un moment dat. Nici măcar în materie de construcții, pentru că niște instituții, Ministerul Învățământului, care o să piardă niște construcții și o să spună: "celelalte care trebuie să le preiau eu în baza legii sunt în altă parte. Vă rog să mi le compensați". Deci, implicațiile sunt mai mari.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul academician deputat Săndulescu.

Domnul Aureliu Emil Săndulescu:

Eu am luat în considerare toate problemele tehnice. Ca atare, am făcut întâi o propunere privind pământurile agricole și forestiere. Am ajuns la Comisia pentru agricultură, la domnul Cristea, am verificat toate actele. Evident, aceste proprietăți sunt donate de personalități remarcabile, de exemplu Generalul Berthelot a dat 2000 de hectare, pe urmă chiar de la Titulescu, de la Oteteleșanu, toate acestea sunt donații. Și toate au clauze. Sunt donate numai Academiei Române. Evident că această verificare reală a pământurilor a făcut ca o parte din ele, cam 35%, să nu mai existe, în sensul că sunt proprietatea altora. Dar eu am acceptat și măcar să ni se dea acelea care sunt posibile. Adică 65%. Eu n-am pretenția chiar să rezolv problema în mod absolut.

Acum, am făcut o a doua propunere privind colecția numismatică, filatelică și așa-numita "Colecția Casa Regală". Domnul președinte al Academiei, academicianul Eugen Simion, v-a prezentat un singur caz. Eu vreau încă o dată să accentuez. Toate aceste donații sunt cu clauze, nu le îndeplinim, toți moștenitorii, care majoritatea sunt acum în străinătate, vor pretinde aceste valori. De aceea, eu aș vrea totuși să puneți un termen destul de restrâns, ca de exemplu, până la sfârșitul acestei luni, liderii din Parlament să ia o hotărâre de principiu. Eu în momentul de față propun ca ceea ce e disponibil, prin urmare, nu ceea ce nu e disponibil, să fie redat Academiei Române. Pentru că reprezintă, chiar și așa, averi imense. De exemplu, la colecția Orghidan, mi s-a răspuns din partea unui deputat care e și muzeograf și care e în Comisia pentru cultură a domnului Gabriel Țepelea, că ei păstrează mult mai bine decât putem păstra noi. Cu toate că în subsolurile Academiei, locurile fiecărei monede mai există și acum. Prin urmare, vă dați seama, asta e echivalent cum aș veni la dumneavoastră acasă, v-aș lua tablourile, le-aș pune la mine că eu am aer condiționat și, prin urmare, eu le păstrez mult mai bine decât dumneavoastră. E o chestie atât de absurdă, eu îmi dau seama că e vorba de posturile lor, dar în momentul în care Academia va avea aceste colecții, evident, poate să ia și cu muzeografii respectivi. Prin urmare, există chestii umane și chestii tehnice, dar măcar lucrurile care sunt clare să fie redate înapoi Academiei Române. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Colegii din prezidiu protestează că ne-am extins cu dezbaterile, și au dreptate; și liderii unor grupuri parlamentare din sală dau aceleași semne, de aceea, eu propun să trecem la următorul proiect de lege de pe ordinea de zi. Cu sugestia, dacă o agreați, ca fiecare grup parlamentar să desemneze câte un reprezentant, care, până la următoarea ședință de Birou permanet – aceasta înseamnă miercuri - împreună cu conducerea Academiei și cu domnul deputat Țurlea, care rămâne un inițiator remarcabil în această materie, să găsească textul cel mai potrivit pentru a începe restituirile, chiar cu Academia Română.

Domnul deputat Ionescu a cerut cuvântul procedural și, după aceea, domnul deputat Ciumara, dacă este tot cu procedură. Dar, vă rog, pe scurt, am epuizat deja două ore din program cu această chestiune!

Domnul Bogdan Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, aveam un discurs pregătit, însă mă voi referi strict la chestiunea de procedură.

Domnul Vasile Lupu:

Discursul lăsați-l la dezbaterea pe articole!

Domnul Bogdan Ionescu:

Exact cum ați spus și dumneavoastră.

Vreau, totuși, procedural, să vă întreb așa, domnule președinte...

Domnul Vasile Lupu:

Vorbiți la microfon, domnule deputat, eu vă aud și așa!

Domnul Marțian Dan (din sală):

Puneți-i la spate un microfon suplimentar!

Domnul Bogdan Ionescu:

Domnule Marțian, o să fiți foarte interesat de ce spun, așa că aveți dreptate, voi vorbi la acest microfon!

Deci, domnule președinte și doamnelor și domnilor deputați, problema de procedură este următoarea: eu nu înțeleg cum un deputat este împiedicat să vorbească într-o asemenea chestiune, iar un domn invitat are acces la microfon? Și eu pot să mai întreb și următorul lucru: după câte știu eu, domnul profesor Simion nu este ministru și stă în banca miniștrilor; după câte știu eu, domnul Simion nu este inițiator de lege și este, totuși, în banca inițiatorilor!

Voci din sală:

Și ce legătură are?

Domnul Bogdan Ionescu:

Iată ce legătură are: se creează un precedent, și eu vă promit că atunci când se va discuta Legea restituirii proprietăților îi voi invita pe toți aceia care au mai supraviețuit furtului comunist și închisorilor comuniste, ca să-și ceară și ei drepturile! Pentru că, iată ce voiam să vă spun: în țara noastră sute de mii de oameni și-au pierdut averea și nici unul nu a avut indecența să vină să ceară o lege pentru el! Indecența asta o are o anume organizație!

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Este Academia Română, măi băiete!

Domnul Bogdan Ionescu:

Deci, domnule președinte, eu am încheiat, vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, concluzia, vă rog?

Domnul Bogdan Ionescu:

Concluzia este aceasta: că v-aș ruga ca atunci când dați cuvântul să aveți o procedură unitară, și un deputat să poată să vorbească, dacă un invitat de al dumneavoastră vorbește. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Vasile Lupu:

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ciumara, director al unui institut al Academiei. Merită să-l ascultăm!

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Director la opt institute ale Academiei, dar aceasta nu este important. Eu îi rog pe liderii de grupuri parlamentare să se gândească dacă nu ar fi bine ca proiectul făcut pe baza propunerilor Academiei să fie semnat de toți liderii de grupuri parlamentare. Dovedim că este un interes național și că nu se face propagandă politică aici. Mulțumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Corect!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 17 august 2022, 1:24
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro