Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 16-03-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 1999

5. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind statutul funcționarilor publici.  

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm ședința în plen a Camerei Deputaților, urmând să dezbatem proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici.

Comisia juridică să-și ocupe locul destinat...

Voci din sală:

De administrație, nu juridică!

Domnul Vasile Lupu:

Sunt două comisii sesizate în fond: Comisia juridică și cea pentru administrație publică. Deci Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică sunt invitate să-și ocupe locul.

Din partea Guvernului...

Voci din sală:

Nu e nimeni!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, dacă identificați doi secretari de ședință, să se aducă și catalogul!

Voci din sală:

Este dificil!

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Poate aveți nevoie și de un ministru!

Domnul Vasile Lupu:

Cine îi anunță pe secretarii de ședință că au început dezbaterile?

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Femeile de serviciu!

Domnul Vasile Lupu:

Chestorii, chestorii! Vedeți vreun chestor?

Domnule Popescu, pregătiți lista de prezență și apelul nominal!

Domnule Vida, mai întâi să apelăm președinții de comisii. Domnul Cârstoiu este aici; de la Comisia juridică de disciplină și imunități este cineva din birou? Cred că până la vot putem începe totuși dezbaterile generale.

Din sală:

Nu, nu, nu este nimeni de la ministere.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, avem un secretar de stat de la administrație publică locală, care a pregătit proiectul de lege prezent, vine un secretar de stat de la justiție, imediat ce se încheie dezbaterea la Senat, va fi prezent și domnul ministru Valeriu Stoica și putem începe dezbaterile.

Stimați colegi,

Dezbaterile generale le putem desfășura.

Din sală:

Nu, nu... Apel!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule secretar, nu avem condiția decât pentru apel nominal acum.

Domnul Ioan Vida Simiti (dă citire tabelului nominal de prezență):

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

prezentă

Albu Alexandru

absent

Albu Gheorghe

prezent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (Dâmbovița)

prezent

Ana Gheorghe (Hunedoara)

prezent

Andrei Gheorghe

prezent

Andronescu Ecaterina

absentă

Antal István

absent

Antonescu Crin

absent

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Baban Ștefan

absent

Babiaș Iohan Peter

prezent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

prezent

Bara Radu Liviu

prezent

Bárányi Francisc

absent

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Băbălău Constantin

absent

Bălan Marilena

prezentă

Bălăeț Mitică

absent

Băsescu Traian

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

absent

Bercea Florian

absent

Berceanu Radu

absent

Berci Vasile

prezent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

absentă

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

absent

Botescu Ion

prezent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Bud Nicolae

prezent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Buzatu Dumitru

absent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Chichișan Miron

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

prezent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Cristea Gheorghe

prezent

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Dan Marțian

absent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

prezent

Dejeu Gavril

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dîrstaru Dorin

absent

Dobre Traian

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Drecin Mihai Dorin

absent

Drumen Constantin

absent

Dugulescu Petru

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

prezentă

Duțu Ion

prezent

Elek Barna

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

prezent

Fenoghen Sevastian

absent

Filipescu Ileana

absentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

prezentă

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

absent

Gavrilaș Teodor

prezent

Gazi Gherasim

absent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Gheorghiu Mihai

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Ghibernea Dan

absent

Ghidău Radu

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Giurescu Ion

absent

Glăvan Ștefan

absent

Godja Petru

absent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Grigoriu Mihai

absent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

prezentă

Ianculescu Marian

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Ignat Ștefan

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Bogdan

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

absent

Ionescu Nicolae

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Iorga Leonida Lari

absentă

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezent

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau

prezent

Kerekes Károly

absent

Kónya Hamar Alexandru

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, suspendăm apelul, suntem în cvorum.

Din sală:

Nuu..., până la capăt!

Domnul Vasile Lupu:

Suspendăm apelul, trecem la dezbateri.

Înțeleg că în sală sunt unii care regretă că sunt prezenți și nu i-ați strigat.

Doamnelor și domnilor deputați,

O zi istorică în dezbaterile parlamentare postdecembriste: proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici, lege așteptată de 10 ani.

Stimați colegi,

Vă rog luați loc în bănci! Numai la sfârșitul ședinței motivăm absențele.

Din biroul Comisiei juridice, domnul Grădinaru, am înțeles că este mandatat să susțină, în numele comisiei, raportul.

Doamnelor și domnilor deputați,

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Petre Diaconu de la Departamentul pentru reformă și administrație publică locală. Domnia sa a coordonat lucrările la întocmirea proiectului de lege în dezbatere. Din partea Ministerului Justiției este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța, domnul ministru Valeriu Stoica, imediat ce va epuiza procedura de la Senat, va fi prezent aici și vă rog să aveți înțelegerea să trecem la dezbateri. Să nu cereți un ministru de la administrație publică locală, pentru că nu există postul în schema Guvernului. Doamna Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar PDSR, ca și celelalte grupuri parlamentare de altfel, au în vedere faptul că acest proiect de lege este un proiect de lege foarte important și tocmai de aceea dorim ca el să fie dezbătut în condiții optime. Așadar, vă reamintesc că în săptămâna anterioară, joi, s-a amânat dezbaterea acestui proiect de lege datorită absenței domnului ministru Stoica în calitate de inițiator. Vreau să nu considerați că Grupul parlamentar PDSR obstrucționează dezbaterea lucrărilor la acest proiect de lege, cu atât mai mult cu cât membri ai grupului parlamentar au contribuit la acest proiect de lege, dar, având în vedere art.124 din regulament, alin.2, vă rog să luați în considerare solicitarea noastră, și anume participarea și prezența obligatorie a miniștrilor, membri ai Guvernului, care sunt inițiatori ai acestui proiect de lege.

Așadar, considerăm că putem trece la dezbaterile generale, dar nu vom fi de acord cu continuarea proiectului de lege în absența acestora, cu atât mai mult, cu cât o parte din domnii membri ai Guvernului inițiatori sunt și deputați.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, doamna deputat. Într-adevăr, până la trecerea la dezbaterea pe articole, domnul ministru Valeriu Stoica va fi prezent, dar înțeleg că acceptați să facem dezbaterile generale. (Vociferări.)

Deci, mai aveți obiecțiuni?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință, eu vreau să vă amintesc cine este inițiatorul acestui al doilea proiect de lege la Statutul funcționarului public: ministrul justiției, Ministerul Finanțelor, al muncii, a protecției sociale, Consiliul pentru Reformă, așadar, vă rog să aveți în vedere solicitarea pe care am făcut-o noi.

Domnul Vasile Lupu:

Să vedem ce spune comisia. Domnul președinte Cârstoiu.

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vreau să precizez că acest proiect nu este proiectul Ministerului Justiției și al Guvernului României, reprezentat prin ministrul reformei și prin ministrul cu legătura cu Parlamentul.

Cele două ministere nu mai funcționează în momentul de față, deci, Guvernul trebuie să-și trimită un reprezentant.

Deci, nu este vorba despre domnul ministru Stoica.

Din sală:

S-a desființat Sassu?

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte, eu am citit exact din proiectul care este venit de la Guvern, sub semnătura domnului prim-ministru, în care spune așa: "Vă înaintăm alăturat noua variantă a proiectului de Lege privind statutul funcționarilor publici, elaborată de colectivul mixt, format din reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Consiliului pentru Reformă". Așadar, nu doresc să vă contrazic domnule președinte de ședință, dar eu am citit ceea ce domnul prim-ministru semnează.

Domnul Vasile Lupu:

Acei reprezentanți sunt prezenți aici doamna Afrăsinei.

Stimați colegi,

Vă rog să acceptați să realizăm faza de dezbateri generale și la dezbaterea pe articole, sigur vom avea și miniștrii solicitați prezenți.

Deci, intervențiile la dezbaterile generale vor fi urmărite cu atenție de delegații Guvernului aici prezenți și sigur, miniștrii vor fi în măsură să răspundă la întrebările dumneavoastră.

Domnul secretar de stat Petrică Diaconu... domnul Mocuța dorește să prezinte proiectul de lege din partea Guvernului. Domnul Gheorghe Mocuța, secretar de stat la Ministerul Justiției. Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnilor și doamnelor,

În condițiile instituirii statului de drept în România, se impune cu necesitate ca raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici să li se stabilească o reglementare specifică, diferențiată de statutul altor categorii de personal. Așa cum se precizează în programul de guvernare, reforma în administrația publică în România se fundamentează cu prioritate pe acele inițiative legislative care pot asigura administrației publice o autonomie reală și un înalt grad de profesionalism.

Constituția României prevede la art.72 alin.3, lit.i) că statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, fapt care evidențiază importanța deosbită acordată de legea fundamentală a țării acestei categorii sociale în buna funcționare a statului de drept. În scopul mai sus arătat a fost elaborat proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici. La elaborarea proiectului au fost avute în vedere standardele Comunității Europene în acest domeniu, urmărindu-se formarea unui funcționar public de carieră, neutru din punct de vedere politic, capabil să-și îndeplinească sarcinile într-un serviciu public compatibil cu structurile similare din țările având o experiență îndelungată a democrației.

Potrivit proiectului de lege, funcționarii publici sunt împărțiți în trei categorii, definite în raport de nivelul studiilor absolvite. Fiecare categorie este împărțită în trei grade profesionale. Gradul este o etapă din cariera funcționarului public și este personal. Gradul corespunde unei poziții ierarhice a funcționarului public și nu este legat de post sau de funcția publică.

Condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa o funcție publică au avut în vedere îmbinarea calităților și ținutei de cetățean și specialist. În această privință s-a optat pentru crearea unui corp de elită, tehnocrat al funcționarilor publici, care să se supună interesului național și binelui public în primul rând.

În acest scop s-a introdus în proiect conceptul de stabilitate al funcționarului public, în sensul protejării acestuia față de schimbările de ordin politic. Funcționarul beneficiază de o garanție a postului care nu dispare decât în caz de culpă sau de incapacitate profesională. Selectarea candidaților la o funcție publică se face numai prin concurs, respectându-se cu prioritate criteriul competenței și profesionalismului. Tot ca urmare a accentului deosebit pus pe profesionalism, proiectul de lege reglementează și situația acelor funcționari publici care dau dovadă de incompetență. Se instituie un sistem de notări anuale, consecințele obținerii unor calificative slabe fiind trecerea într-o funcție inferioară sau chiar eliberarea din funcție.

Confidențialitatea notărilor anuale, precum și a întregului dosar profesional al funcționarului public, ca și obligația de a i se pune la dispoziție acest dosar, este prevăzută de texte speciale.

La baza concepției capitolelor privitoare la îndatorirea și răspunderea funcționarilor publici a stat obligația generală a acestora de a-și îndeplini îndatoririle profesionale cu loialitate, conștiinciozitate și fără întârziere, fără părtinire, fără a abuza de putere, cu demnitate și cu abținerea de la orice comportament incompatibil cu calitatea de funcționar public.

Măsurile disciplinare prevăzute pentru încălcarea obligațiilor ce decurg din prezentul statut sunt însoțite de posibilitatea de apărare a celor învinuiți, precum și de posibilitatea apelării la instanțele de judecată, în cazul în care funcționarul public sancționat se consideră nedreptățit.

În privința răspunderii patrimoniale, funcționarul public răspunde pentru pagubele aduse patrimoniului serviciului public cu intenție sau din culpă, dar este exonerat de răspundere dacă a produs o pagubă în exercitarea cu bună credință a atribuțiilor sale.

Proiectul de statut prevede un capitol special, dedicat drepturilor funcționarilor publici. Acestora le este garantat dreptul la opinie, la asociere sindicală și grevă, în condițiile legii, la asociere în organizații profesionale.

O atenție deosebită s-a acordat dreptului la salariu, la indemnizații și sporuri, la prime și premii, la remunerarea sau recuperarea cu timp liber corespunzător a orelor suplimentare efectuate, la concedii, la perfecționare profesională. Se instituie un spor special la salariu, cel de stabilitate, pe lângă cel de vechime în muncă, precum și facilități materiale privind efectuarea concediului de odihnă, asistență medicală, drepturi speciale pentru femei, dreptul la pensii.

Se dispune, de asemenea, dreptul funcționarilor publici la protecția legii în exercitarea atribuțiilor lor, precum și dreptul la despăgubiri, dacă au suferit prejudicii din culpa serviciului public.

Prevederile referitoare la incompatibilități au avut la bază teoriile actuale referitoare la dezvoltarea unei etici a serviciului și funcționarului public, a unor noi mentalități și practici în relațiile dintre administrații și public, având ca rezultat final creșterea eficienței serviciului public, precum și creșterea încrederii cetățeanului în funcționarul public. În acest scop, se stabilește că funcționarul public nu poate deține două funcții, cu excepțiile arătate în lege, că anumiți funcționari publici nu pot îndeplini funcții în cadrul unor regii autonome sau societăți comerciale și nu pot face parte din consilii de administrație la societăți comerciale cu capital privat și nici nu pot exercita activități cu scop lucrativ care au legătură cu atribuțiile lor.

Se stabilește, de asemenea, dreptul funcționarilor publici care, de o perioadă determinată, exercită, în calitate de ales, un mandat public, să revină în serviciul public pe aceeași poziție sau pe o poziție echivalentă la terminarea mandatului.

Încetarea raporturilor de serviciu, eliberarea sau destituirea din funcție, sunt foarte riguros reglementate, ținând seama atât de motivațiile și interesele serviciului public, cât și de cele ale funcționarului public.

Prin proiectul de lege se instituie la nivel central, în subordinea Guvernului, Agenția Națională pentru Managementul Resurselor Umane din serviciul public, care are ca principale atribuții: elaborarea principiilor privind managementul și politicele de resurse umane, comune tuturor instituțiilor din cadrul serviciului public, elaborarea de proiecte și acte normative ce urmează a fi adoptate de Guvern în domeniul legislației secundare privind serviciul public, elaborarea unor reglementări comune tuturor instituțiilor din cadrul serviciului public privind gradarea și clasificarea posturilor, stabilirea unor criterii obiective pentru evaluarea activității funcționarilor publici, crearea și dezvoltarea unui sistem de formare profesională a funcționarilor publici, crearea și administrarea bazei de date a serviciului public, cuprinzând evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici.

De asemenea, se instituie o comisie subordonată direct primului ministru care are ca atribuție principală urmărirea respectării dispozițiilor prezentului statut în relațiile dintre autoritățile publice și funcționarii publici. Cele două organisme sunt obligate să raporteze anual primului-ministru asupra respectării Statului funcționarului public și asupra situației generale a serviciului public în România.

Pentru o bună colaborare între funcționarii publici și autoritățile publice, proiectul de lege instituie în cadrul fiecărei instituții publice câte o comisie paritară în alcătuirea căreia intră, în număr egal, reprezentanți desemnați de conducătorul instituției publice și de sindicatul funcționarilor.

Proiectul de lege propus are caracter de statut-cadru, urmând desigur, a se iniția procedurile de adoptare a unor statute deja existente la prevederile acestuia.

Față de cele de mai sus, vă supunem, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege în redactarea alăturată.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim. Comisia? Domnul președinte Cârstoiu are cuvântul.

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici pentru analiză în fond, în luna martie 1998.

În luna septembrie 1998, într-o ședință comună a celor două comisii, la care au participat ministrul reformei și ministrul pentru relația cu Parlamentul, precum și experți ai Băncii Mondiale, Uniunii Europe, SIGMA, USAID și alții, s-a stabilit să se constituie un colectiv care să analizeze proiectul de lege și să elaboreze propuneri și amendamente privind îmbunătățirea acesteia.

Colectivul format din reprezentanți ai celor două comisii ale Camerei Deputaților și din specialiști ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor și Consiliului pentru Reformă au procedat la analiza proiectului de lege și la elaborarea amendamentelor ce se impuneau.

În urma acestui demers, a rezultat practic o nouă formă a proiectului de Lege a Statutului funcționarilor publici. Noua variantă a proiectului de lege a fost analizată de Guvern, iar în urma analizei făcute, primul-ministru a comunicat Biroului permanent, în luna decembrie 1998, că Guvernul și-a însușit noua formă și propune ca aceasta să înlocuiască varianta transmisă în luna martie.

Noua variantă a fost trimisă comisiilor noastre și a fost analizată în fond, iar cele două comisii vă propun dumneavoastră ca această nouă variantă să fie supusă spre dezbatere și aprobare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare și-au desemnat oratorii, câte unu de fiecare grup, vă rog să comunice numele lor la prezidiu.

Din partea Grupurilor parlamentare: domnul Radu Mânea, domnul Pop, domnul Bălăeț, domnul Miclăuș, domnul Varga, domnul Emil Putin și domnul Bara, de la PDSR.

Domnul Radu Mânea are cuvântul.

Stimați colegi,

Vă rog insistent să nu părăsiți sala, astfel ca, după dezbaterile generale, să putem trece la votul pe articole și, fiind niște texte foarte elaborate și cu multe critici consemnate pe parcursul evoluției acestui proiect, să ne putem pronunța în condiții de cvorum asupra fiecărui text.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Radu Mânea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă încearcă să reglementeze în mod unitar Statutul funcționarilor publici, constituindu-se într-o lege-cadru.

Proiectul de lege definește noțiunea de funcționar public și funcție publică, stabilește structurile serviciilor publice și procedurile managementului funcționarilor publici și al resurselor umane din administrația publică.

Proiectul de lege statuează drepturile, obligațiile și îndatoririle funcționarilor publici, precum și relațiile funcționale de colaborare și subordonare, modalitățile de selecție și investire în funcție a acestei categorii de salariați, precum și incompatibilitățile cu calitatea de funcționar public.

De asemenea, proiectul de lege tratează problemele legate de evaluarea activității și promovarea funcționarilor publici, precum și răspunderea juridică a acestora, corelate cu modalitățile de modificare și încetare a raporturilor de muncă.

În elaborarea și amendarea proiectului de lege, la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului s-au avut în vedere următoarele principii: asigurarea promptă și eficientă a serviciilor de către funcționarii publici, libere de prejudecăți, corupție și abuz în serviciu, selectarea funcționarilor publici pe bază de merit și criterii de competență, egalitatea șanselor la admiterea și promovarea în serviciul public, garantarea stabilității funcționarilor publici, atâta timp cât sunt îndeplinite criteriile de performanță.

De menționat că proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici urmărește selectarea și formarea continuă a unor funcționari publici de carieră, în serviciul și la dispoziția cetățeanului, eliminând carierismul, corupția și abuzul în serviciu practicate curent la nivelul administrației publice.

Desigur, sunt și multe puncte de vedere în divergență, care se regăsesc în cuprinsul proiectului de lege. Prin vot democratic, exprimat în urma dezbaterilor punctuale, sperăm să găsim soluțiile care să conducă la o lege cât mai bună.

Statutul funcționarilor publici are caracter de lege organică și este extrem de important în continuarea și consolidarea reformei în administrația publică, pe care Putere și Opoziție, deopotrivă, dorim să o edificăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

De la PDSR, domnul Liviu Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Problematica Statutului funcționarilor publici reprezintă o chestiune pe cât de importantă, pe atât de delicată. Importanța acesteia derivă din faptul că funcționarul public este pionul esențial al funcționării serviciului public. El umple administrația publică cu ființe umane, pune în mișcare competențele legale, studiază, analizează, face evaluări, dă soluții sau contribuie la conturarea acestora și, ceea ce este cel mai important, decide asupra modului de îndeplinire a cererilor, sesizărilor și reclamațiilor cetățenilor, asupra modului de satisfacere a intereselor personale și colective ale oamenilor, asupra modului în care drepturile și obligațiile acestora sunt satisfăcute.

Funcționarul public ne apare astfel ca exponentul autorității publice, însărcinat de lege cu obligația de a transpune în practică deciziile politice luate în legătură cu satisfacerea trebuințelor individuale și colective ale populației și cu ducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite de lege în sarcina locuitorilor țării.

În ceea ce privește delicatețea exercitării unei asemenea funcții, ea rezidă din situarea funcționarului public între ciocan și nicovală. El este dator să ducă la îndeplinire deciziile politice, transformându-se în instrumentul care manevrează forța publică, instrument care se izbește de interesele cetățenilor, o adevărată nicovală a dezideratelor umane.

Pe fondul acestor exigențe, problema Statutului funcționarilor publici dobândește câteva aspecte distincte. În rândul acestora, considerăm că trebuie avut în vedere, înainte de toate, că prin adoptarea unei asemenea legi nu se urmărește și nici nu trebuie să se urmărească aplicarea diferențiată a Codului muncii la categoria funcționarilor publici.

Printr-o asemenea reglementare nu trebuie să se urmărească ideea creării unui statut privilegiat pentru cei care intermediază satisfacerea trebuințelor umane prin prisma unor valori politice.

Sensul real al statutului funcționarilor publici îl constituie umplerea structurilor administrației publice cu un corp uman apt să răspundă exigențelor diferențiate și specifice ale fiecărei autorități administrative.

Acest corp trebuie să beneficieze de un statut special numai în măsura în care acesta asigură ducerea la îndeplinire a sarcinilor administrației publice în condiții de exigență sporită, de reducere a costurilor legate de autorizarea și funcționarea autorităților administrație publice, de ducerea operativă la îndeplinire a prevederilor legale care revin acestora și de transpunere în fapt a doleanțelor administrative ale populației.

Așa cum se poate observa, proiectul de lege privind statutul funcționarilor publici nu răspunde unor astfel de exigențe. În loc să fie aplecat pe interesele funcționării serviciilor publice, el plasează această exigență în afara acestora, subordonând-o unor interese de moment, unor oportunități politice și mai ales ideii de conservare a statu quo-ului actual din administrația publică.

La ideea de reformă, prin acest proiect de lege se răspunde cu ideea de conservare a actualelor structuri administrative și de încremenire pe funcții a tuturor acelora care în ultimii ani lucrează în acest domeniu.

Sub aspect pur tehnic, proiectul de lege are o multitudine de vicii, mai mult sau mai puțin ascunse, unele din ele fiind augumentate de contribuțiile Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

În virtutea contribuției comisiei, care de altfel nu a examinat niciodată acest proiect de lege în întregul său, sarcina fiind plasată unei subcomisii, noțiunea de serviciu public constituie un concept de referință pentru întreaga arhitectură a legii. Chiar și așa, din totalul articolelor din care este formată legea, peste 30% au fost eliminate și peste 50% modificate.

Din nefericire, în proiectul de lege nu există o referire precisă la serviciul public. Spre știința autorilor legii, dorim să precizăm că noțiunea de serviciu public acoperă totalitatea autorităților publice statale din România, dar și pe cea a autorităților specifice colectivităților locale, a căror organizarea și funcționare este supusă regulilor autonomiei locale.

În aceste condiții, sunt evidente cel puțin două întrebări.

Proiectul de lege se dorește a fi atotcuprinzător sau el își propune să se limiteze la serviciile publice din administrația publică de stat? Prima întrebare.

A doua: proiectul de lege se referă atât la funcționarii publici din administrația statală, cât și la funcționarii publici din administrația publică locală, deci la amândouă împreună?

Răspunsurile la aceste întrebări nu se desprind explicit din reglementările propuse, ceea ce pune largi semne de întrebare asupra realizării obiectivului propus prin proiectul de lege.

În opinia noastră, proiectul de lege privind statutul funcționarilor publici nu poate avea ca obiect asigurarea reglementării cadru pentru un serviciu public permanent și imparțial. Se pune iarăși întrebarea: ce este un astfel de serviciu public?

Din modul de formulare a primului articol din proiectul de lege se poate desprinde ideea că legiuitorul intenționează să instituie o reglementare juridică aplicabilă instanțelor judecătorești. Nu sunt ele, oare, servicii publice permanente și parțiale ministerului public, ca și altor autorități publice?

După părerea noastră, ideea de serviciu public trebuie circumscrisă în exclusivitate problematicii administrației publice. de aici rezultă și necesitatea de a construi un statut specific funcționarilor administrativi, și nu tuturor lucrătorilor din autoritățile publice.

Mai mult, proiectul de lege suferă și prin faptul că nu face nici o deosebire între funcționarii publici din administrația statală și cei din administrația locală. În opinia noastră, funcționarii din administrația publică nu pot avea același statut cu cei din administrația publică locală.

În toate cazurile însă, viciile proiectului de lege au în vedere faptul că statutul funcționarului public nu este privit în logica funcționării instituțiilor publice. Se face chiar o confuzie între instituția publică și serviciul public.

În opinia autorilor proiectului, serviciul public se oprește la granița instituțiilor publice. În realitate, serviciile publice se extind dincolo de această limită, acestea putând fi îndeplinite și de particulari, pe bază de concesiune și alte contracte administrative.

Astfel de aspecte nu sunt lămurite de proiectul de lege în cauză.

Proiectul reglementării juridice care ni se propune este un proiect de lege chinuit. Diferite variante ale acestuia au stat la Senat ani de zile. Cei care l-au trimis acum la Camera Deputaților speră să aibă alte șanse. Ei cred că ceea ce a murit la Senat poate învia la Camera Deputaților. Este o speranță deșart㠖 mortul nu se întoarce niciodată de la groapă.

De aceea, îi recomandăm Guvernului să-și retragă proiectul de lege, să-i caute pe acei specialiști care știu că statutul funcționarului public nu este un cod al muncii transpus în domeniul public cu secvențe intermitente și după opțiuni absolut voluntariste.

Atragem atenția asupra faptului că modificările operate de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic în proiectul de lege nu numai că nu slujesc proiectului de lege, dar aduc prejudicii chiar structurii sale paupere.

Propunerile comisiei concură la accentuarea impreciziilor din proiectul de lege, la accentuarea ambiguităților, la centalizarea regimului exercitării funcțiilor publice, în condițiile în care Constituția României vorbește despre descentralizarea sarcinilor publice, despre autonomia locală.

Este, oare, compatibilă autonomia locală cu gestionarea statutului funcționarilor publici ai acesteia de către Agenția Națională pentru managementul resurselor umane din serviciul public sau cu Comisia superioară a funcționarilor publici, cei care știți, dinainte de 1989, este exact secția de cadre a CC-ului!

Domnilor parlamentari,

Nu numai că regulile de tehnică legislativă ne obligă să nu utilizăm neologisme, în cazul nostru – "management", dar ne întrebăm dacă este posibil, în condițiile autonomiei locale, o astfel de agenție să stabilească politicile de resurse umane valabile pentru autoritățile administrației publice locale, așa cum este stabilit la art.30 lit.a) din proiectul de lege.

Ne-am obișnuit până acum ca textele constituționale să fie respectate în materie de administrație publică locală. Astfel, între prefecți și consiliile locale sau primar nu există și nu pot exista relații de subordonare, în schimb, prin proiectul de lege, aceste autorități locale pot fi subordonate unei agenții naționale pentru managementul resurselor umane. În opinia noastră, această soluție este contrară Constituției României.

Din lipsă de timp, nu voi insista asupra erorilor și deficiențelor de text ale acestui proiect de lege, dar considerăm că cele relatate până acum constituie argumente edificatoare pentru a ne permite ca, prin această nouă reglementare juridică, să introducem un set de imposibile antinomii în sistemul nostru de drept și să contribuim la dezorganizarea prin lege a administrației publice din țara noastră.

În încheiere, vă rog, stimați colegi de la Putere și Opoziție, să lăsați deoparte orice ambiție politică pentru discutarea acestei legi foarte importante, pe care într-adevăr trebuia să o avem cel târziu din anul 1991, și vă rog să fiți de acord cu returnarea ei la inițiator.

Propun să se formeze o comisie mixt㠖 deputați și specialiști de la Guvern – care în 30 de zile să vină cu o propunere de lege viabilă, care să poată fi aplicată, indiferent de cine este la conducere. Dacă vrem să avem o administrație stabilă și competentă, aceasta este singura soluție.

Sper că am fost bine înțeles și, ca un om care am lucrat în administrație peste 20 de ani, vă mulțumesc anticipat pentru hotărârea pe care o veți lua - de restituire a legii la inițiator și formare a comisiei respective.

Și ultima frază pe care vreau să v-o spun: de la începutul discutării acestei legi, am cerut Guvernului să ni se prezinte o listă cu categoriile de funcționari publici și care sunt instituțiile. Am prezentat raportul fără ca Guvernul, cum spunea domnul președinte de ședință Lupu, într-un an de zile, să ne poată prezenta această listă.

Vă dați seama, cred că și dumneavoastră cunoașteți, și în celelalte țări, în Suedia, în Ungaria, în Belgia, această listă este obligatorie, există o anexă, să vedem care sunt instituțiile și care sunt categoriile de funcționari care se încadrează în cadrul acestei legi. Ei, Guvernul nu a putut să ne dea această listă.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Urmează, din partea UDMR-ului, domnul Varga Attila.

Domnul Attila Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În mod incontestabil, putem afirma că proiectul de lege privind statutul funcționarilor publici este fundamental pentru reforma în administrația publică.

Art.72 alin.3 lit.i) din Constituție prevede că Parlamentul elaborează Legea privind statutul funcționarilor publici, fiind lege organică.

Din 1991 până astăzi, în martie ’99, au existat mai multe proiecte și mai multe variante, dar Parlamentul nu a ajuns să discute această lege. Este adevărat că sarcina elaborării unei asemenea reglementări nu este deloc ușoară, dificultățile pe care le prezintă nejustificând însă neglijența și întârzierea acestui proiect.

Putem preciza că în lipsa unei asemenea legi care să reglementeze în mod coerent statutul funcționarilor publici nu putem pretinde existența unei activități al serviciilor publice competente și eficiente.

Problema de bază a legii și implicit a inițiatorului, respectiv a legiuitorului, este de a determina foarte precis categoria funcționarului public, de a o delimita de alte categorii de salariați sau angajați bugetari. Nici aceasta nu este o sarcină ușoară, întrucât chiar și în literatura juridică de specialitate sunt controverse, opinii diferite privind modurile și criteriile de delimitare a funcțiilor publice, a funcționarului public.

Doar pentru exemplificare, menționez că unii autori consideră că ar fi trei criterii de clasificare, și anume: gradul de pregătire profesională, natura funcției, modul de investire.

Alți autori identifică următoarele criterii de clasificare a funcțiilor publice, și implicit a funcționarului public, cum ar fi: importanța funcției, vorbind de funcție de conducere sau de execuție, natura disciplinei, vorbind de funcții civile și militare, de desemnarea titularului, fiind ales sau numit, regimul juridic aplicabil, statut general sau statute speciale.

Prin toate acestea am dorit doar să demonstrez că această delimitare, determinare a funcționarului public este destul de dificilă, dar în același timp deosebit de necesară. În cazul nostru, evident, este vorba de funcționarul public de carieră din administrația publică, și poate ar fi fost utilă, cum a spus și antevorbitorul meu, existența unei anexe, care ar fi făcut parte integrantă din lege, în care ar fi fost menționat nomenclatorul funcțiilor publice.

Este cunoscut că aparatul birocratic actual este supradimensionat, în multe situații ineficient și insuficient de profesional.

Este necesară schimbarea mentalității, pe de o parte, privind activitățile funcționarului public, pe de altă parte, privind însăși persoana funcționarului public.

Activitatea funcționarului public trebuie să fie într-adevăr un serviciu public competent, permanent, imparțial și eficient, desfășurat într-o structură, de asemenea, adecvată serviciului public.

O altă problemă fundamentală a legii este modul de selectare a funcționarilor publici – să existe condiții și criterii foarte precise, chiar severe, pentru a deveni funcționar public.

Este esențial ca acest cod profesional al funcționarilor publici să fie unul de carieră, asigurând activității serviciilor publice permanență și un nivel ridicat de competență și profesionalism.

Proiectul de lege reglementează în mod detaliat toate aceste aspecte, multe cu caracter tehnic. Trebuie precizat și remarcat că în comisia de specialitate textul a fost îmbunătățit în mod substanțial și în mod considerabil.

Ne rezervăm dreptul de a interveni ori de câte ori este necesar pentru a susține punctul nostru de vedere, cu intenția de a îmbunătăți în continuare acest proiect, ca la final să putem adopta un act normativ care să poată constitui o bază legală, solidă pentru o autentică reformă în administrația publică.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Dumitru Bălăeț, din partea PRM.

Se pregătește domnul deputat Vasile Miclăuș – PUNR.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Eu sunt de acord cu domnul Lupu, că avem în față o zi istorică cu începerea dezbaterii acestui proiect legislativ, dar vreau să atrag atenția că este o zi istorică, în multe privințe negativă. Negativă, domnule președinte, pentru că avem de-a face cu o situație întârziată peste măsură în legătură cu această lege.

Cum domnul ministru al muncii a citat aici, la sfârșitul votării Legii pensiilor, din Cicero, îmi permit și eu să reiau această idee și să spun că o lege a funcționarilor publici, chiar dacă nu ar fi fost perfectă și nu ar fi îndeplinit toate condițiile, ar fi fost bună dacă ar fi fost dreaptă și s-ar fi exercitat într-o situație anterioară momentului în care ne aflăm.

Pentru că, domnilor, trebuie să recunoaștem că, în decurs de nouă ani, serviciile de funcționari publici s-au degradat în România și s-au degradat foarte mult în ultimii ani, încât astăzi va trebui să refacem o situație mai bună în această privință și să trecem totuși la dezbaterea acestui proiect de lege, chiar dacă el prezintă multe, multe aspecte negative. De ce? Pentru că ar trebui să lichidăm situația de bun plac, de haos și de ingerințe politice foarte mari în administrație.

Noi am atras atenția încă de la începutul actualei legislaturi asupra acestei situații și am fi vrut ca noua coaliție politică care a preluat puterea în 1996, să fi înțeles lucrul acesta și să fi trecut la dezbaterea acestui proiect de lege care exista și să-l introducem ca o problemă esențială în privința însănătoșirii serviciilor noastre publice.

Iată că nu s-a făcut și, dacă ne gândim că până la intrarea în vigoare a legii, cu toate imperfecțiunile ei sau cu toate avantajale ei care se vor crea în urma dezbaterii, la începutul anului viitor, ne apropiem de sfârșitul acestei perioade, acestei guvernări și ne putem afla într-o situație de continuă degradare a instituțiilor funcționarilor publici.

Și mai este încă un pericol, și acesta este foarte mare, și anume crearea unui statu quo, în legătură cu situația funcționarilor publici care sunt promovați pe criterii absolut politice. Alfăm că în multe instituții până și portarii au fost promovați pe asemenea criterii, și pericolul este tocmai de a crea un statu quo al situației actuale, încât va trebui să fim foarte atenți la articolele care privesc această problemă și să le discutăm în profunzime, în raport de Putere și Opoziție, în cadrul Camerei Deputaților.

Aș vrea să citez și câteva deficiențe majore care stau la baza acestei legi, și anume niște lucruri despre care s-a mai amintit aici. În primul rând, o indistincție, nefavorabilă reglementării pe care o dorim, între funcționarii publici centrali, ai puterii de stat, și funcționarii publici locali. Aici va trebui, cred eu, să fim atenți în dezbateri și să aducem îmbunătățiri legii.

De asemenea, mi se pare că legea prevede un statut special pentru controlul acestor funcționari publici, din partea unei comisii subordonată primului-ministru, or, și aici se vede posibilitatea de ingerință politică asupra funcționarilor publici, care rămâne o problemă pe care să o dezbatem.

Cred că și acea agenție de management trebuie să fie în atenția noastră și să găsim soluții mai potrivite pentru rezolvarea problemelor funcționarilor publici.

În sfârșit, vreau să spun că Grupul parlamentar al PRM pleacă de la principiul că o lege cum este aceasta a funcționarilor publici trebuie dezbătută fie și mai târziu decât niciodată, pentru că statul nostru de drept trebuie să intre în atribuțiile sale și să realizeze un corp de profesioniști și de oameni competenți și independenți în domeniul administrației publice centrale și locale și care să fie ocrotiți de ingerințele politice care sunt foarte numeroase în acest domeniu. Sigur că lucrul este relativ, dar, în cadrul acestei relativități, noi trebuie să ne bazăm și pe principii, pe idei mai generale, care să depășească partidele și situațiile politice de la un moment dat.

Ne rezervăm dreptul de a a interveni și de a sugera trimiterea la comisiile de fond a acelor articole care nu ne sunt convenabile în cuprinsul legii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Vasile Miclăuș. Se pregătește domnul Pop Viorel, din partea independenților.

Dacă celelalte grupuri parlamentare? Da. Se pregătește domnul Emil Putin și apoi domnul Pop Viorel.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare, Partidul Democrat, Partidul Național Liberal, Grupul minorităților, mai doresc să se înscrie la cuvânt?

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Miclăuș:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că astăzi ne-a fost adusă spre dezbatere una dintre legile foarte importante, în condițiile instituirii statutului de drept și credem că toți ne dorim acest stat de drept.

Deși târziu, este bine că printre algoritmi și ordonanțe își mai fac loc și unele legi absolut necesare pentru realizarea reformei reale în instituțiile democratice, destul de firave, de altfel. Am întârziat și întârziem prea mult cu promovarea legislației în domeniu. Propovăduim reforma reală, dar nu statuăm baza acestei reforme. Parlamentarii PUNR salută acest pas făcut astăzi.

Se impune cu necesitate ca raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici să li se stabilească o reglementare specifică, diferențiată de statutul altor categorii de personal.

Constituția României prevede la art.72 alin.3 lit.i) că statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, fapt care evidențiază importanța deosebită acordată de legea fundamentală a țării acestei categorii sociale în buna funcționare a statului de drept.

Această lege reprezintă un început în promovarea reformei reale în administrația publică.

Proiectul de lege a avut mai multe forme până a fi supus dezbaterii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisiei juridice, de disciplină și imunități. De asemenea, comisiile sesizate în fond s-au aplecat cu multă atenție asupra proiectului de lege, lucru ce poate fi constatat din numărul mare de ședințe de dezbatere asupra lui – aproape 20 pe perioada aprilie-decembrie 1998 -, precum și de faptul că aproape fiecare articol a fost amendat.

Veți vedea, de asemenea, că forma adusă spre dezbatere de către comisiile sesizate în fond diferă mult de forma înaintată de Guvern. Și toate acestea, pentru a scoate o lege cât mai bună, pentru a crește profesionalismul celor puși în slujba cetățeanului.

În discuții, s-a reușit depășirea adversităților politice, fiind animați de dorința de a elabora o lege care să răspundă realităților.

Ca orice lucru ieșit din mâna și mintea omului, și această lege va avea limitele și neajunsurile ei, dar, pe măsura verificării ei în practică, va putea fi perfecționată.

În dezbaterile din comisie s-au avut în vedere standardele Comunității europene în domeniu.

Se urmărește formarea unor funcționari publici de carieră, neutri din punct de vedere politic, capabili să-și însușească sarcinile într-un serviciu public, compatibil cu structurile similare din țării având o experiență îndelungată în democrație. Dorim ca o persoană care va ocupa o funcție publică să îndeplinească câteva condiții minimale în ceea ce privește ținuta de cetățean și specialist, drept pentru care s-a optat pentru crearea unui cod de elită, tehnocrat al funcționarilor publici, funcționari publici de carieră. S-a introdus în proiect conceptul de stabilitate a funcționarului public în scopul protejării acestuia față de schimbările de ordin politic. Funcționarul beneficiază de o garanție a postului, care nu dispare decât în caz de culpă, sau incapacitate profesională. Selectarea candidaților la funcția publică se face numai prin concurs, respectându-se criteriul competenței.

Sigur, ne întrebăm dacă acest lucru nu vine prea târziu? Dacă politicul nu și-a pus deja amprenta asupra acestei categorii profesionale, care ar trebui să slujească numai interesul cetățeanului? Credem că da.

Se reglementează, de asemenea, foarte clar îndatoririle și răspunderile funcționarilor publici, drepturile și incompatibilitățile lor.

Sigur, este o lege pur tehnică și sperăm ca ea să rezolve aceste disfuncționalități și dereglări în activitatea funcționarilor publici, astfel ca cetățeanul în viitor să aprecieze activitatea acestei categorii profesionale, pusă exclusiv în slujba sa.

În măsura în care se vor accepta amendamentele propuse de către comisia de specialitate sesizată în fond la proiectul de lege înaintat de Guvern, parlamentarii PUNR vor vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Putin are cuvântul. Se pregătește domnul Pop Viorel.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În sfârșit, purcedem la discutarea și adoptarea unui proiect de lege mult așteptat, proiect care este fundamental pentru administrația publică și, spun eu, era obligatoriu încă după adoptarea acestei Constituții.

Îmi amintesc că încă din 1993 au fost depuse mai multe proiecte de lege privind statutul funcționarului public, s-au făcut și seminarii cu sprijinul unor fundații străine, însă, totuși, acest proiect de lege n-a fost adoptat. Motivul? Motivul – același pentru care după 2 ani de la noua legislatură, în sfârșit, este pus în discuție acest proiect de lege.

Eu cred că este un proiect de lege absolut important și absolut necesar, pentru două motive principale: 1. pentru a proteja funcționarul public de orice presiune politică și 2. pentru a crea un corp al funcționarilor publici profesionist, necesar într-un stat de drept, selectat pe bază de concurs, pe bază ierarhică, de merit și competență, și nu pentru partizanat la un partid, sau dependent de o persoană.

Noi vom vota acest proiect, repet, necesar și fundamental pentru administrația publică și vom veni și cu amendamente.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Pop.

Domnul Viorel Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, acest proiect de lege este așteptat de peste 8 ani de zile. A îmbrăcat, în această perioadă, mai multe forme. Baza de la care s-a ajuns la cea discutată astăzi a fost elaborată de către Guvernul Văcăroiu. Trebuie spus cu sinceritate că se mai regăsește în forma actuală foarte puțin din ceea ce a fost inițial.

Deputații independenți, membri ApR, care au participat la dezbaterea în comisii a acestui proiect de lege, și-au adus amendamentele lor, care au fost acceptate și noi, ca atare, suntem satisfăcuți de prevederile actuale.

Nu putem spune că este un proiect de lege perfect. Mai are multe lipsuri, dar considerăm că trebuie aprobat în forma actuală, putând eventual să fie modificat ulterior.

Este așteptat de multă lume, cel puțin de cei care intră sub incitența prezentului statut.

Prin acest proiect, sperăm să asigurăm un serviciu public permanent și imparțial, calat pe următoarele principii: selectarea funcționarilor publici pe bază de merit, egalitatea șanselor la intrare și promovarea în cadrul serviciului public și asigurarea promptă, eficientă a serviciilor de către funcționarii publici, liberă de prejudecăți, corupție și abuz de putere.

Un lucru deosebit pe care îl prevede legea este faptul că se creează Agenția Națională pentru Managementul Resurselor Umane din serviciul public.

Noi credem că, la fel cum în alte țări există institute de cercetare de specialitate, care au drept scop perfecționarea funcției publice, aducerea cât mai aproape de cetățean, de nevoile lui, pentru a presta servicii de cea mai bună calitate, la prețuri cât mai mici. Și agenția nou creată o să-și îndeplinească sarcina pentru care a fost înființată.

Grupul parlamentar ApR va vota prezentul proiect de lege în funcție de amendamentele sau modificările care se vor aduce.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Domnul Sârbu.

Deci, o intervenție de procedură?

Domnul Marian Sârbu:

Vreau să pun o întrebare. De procedură este.

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiți, vă rog. Da, vrea să pună o întrebare.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o întrebare procedurală care, firește, are legătură cu traseul pe care l-a avut această lege, pentru că suntem la dezbateri generale și, conform regulamentului, domnule președinte, avem dreptul să punem Executivului întrebările necesare, astfel încât să votăm în cunoștință de cauză.

Eu vreau să vă reamintesc, din punct de vedere procedural, foarte corect, faptul că noi am lucrat în Comisia pentru muncă și protecție socială un anumit proiect de lege. Am lucrat 3 luni de zile pe banii contribuabililor, am făcut o serie întreagă de amendamente la un anumit proiect de lege. Este firesc, după părerea mea, să întrebăm Executivul, sau reprezentanții Executivului, fiind vorba de dezbateri generale, care a fost modificarea fundamentală pentru care s-a venit cu un alt proiect de lege, după ce am fost obligați, în cadrul Comisiei pentru muncă să muncim 3 luni pe un cu totul alt proiect de lege? Ce s-a schimbat fundamental în concepția acestui proiect de lege?

Eu cred că este o întrebare firească, preocupă pe toată lumea, pentru că, în mod firesc, și vreau să atrag atenția celor care au redactat acest proiect de lege, evident important – și vreau să vă spun că PDSR este pregătit pentru ca să participe în mod constructiv la această lege -, aș vrea să întreb Executivul legat de definiția funcționarului public, pentru că vreau să vă spun că rezultă foarte clar din text că funcția publică este un ansamblu de atribuții, iar funcționarul public este persoana numită într-o funcție publică. Adică, nu știu cum să vă spun? Deputatul este cel care este ales în Camera Deputaților, iar Camera Deputaților este un ansamblu de deputați. Nu se poate așa ceva!

Este un element extrem de important definiția calității funcționarului public, care, după opinia noastră, nu rezultă foarte clar din acest text de lege.

Deci, aș vrea reprezentanții Executivului să ne spună foarte clar ce sunt funcționarii publici, în raport cu celelalte categorii care pot lucra, într-adevăr, în instituțiile publice ca angajați, ca oameni cu contract individual de muncă și așa mai departe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această lege, în prima ei variantă, a fost trimisă Comisiei juridice, de disciplină și imunități și la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Pentru avize, a fost trimisă la Comisia pentru muncă și protecție socială.

După ce am dezbătut în vreo 2-3 ședințe și constatând că acest proiect de lege era cam subțirel și că multe din prevederi erau de asemenea anacronice și ținând cont de părerea, din partea Guvernului, a unui director care nici el nu era mulțumit de proiectul de lege și dând vina pe Ministerul Muncii că a schilodit-o, am intervenit prin președintele comisiei la domnul Alexandru Sassu, care era cu relația cu Parlamentul, și ni s-a promis o nouă lege. Din această cauză, Comisia pentru muncă și protecție socială a întrerupt dezbaterea primului proiect.

Spre surpriza noastră, în luna ianuarie am primit la casetă noul proiect de lege, dar și raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care avea la bază a doua variantă. Deci, Comisia pentru muncă și protecție socială nu a putut să ia în discuție noul proiect de lege.

după părerea noastră, multe prevederi și din raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic ar putea fi eliminate, specificând totuși că comisia și-a adus o contribuție însemnată la îmbunătățirea acestui proiect de lege și, din această cauză, rugăm conducerea ședinței să ne dea posibilitatea ca la articolele respective să putem face amendamentele respective.

V-aș da un exemplu. Poate că dacă această lege trecea prin Comisia pentru muncă și protecție socială, constata că art.17 din lege nu există. Deși, în lege, de la art.16 se trece la 18, și în raportul comisiei, de la art.16 se trece la 18. Și probabil că noi reușeam să observăm acest lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Doriți să se răspundă și apoi să mai puneți alte întrebări?

Da, poftiți, doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Am, de asemenea, o întrebare pentru reprezentanții Guvernului. Dacă este posibil, domnule președinte de ședință, să ne răspundă ....

Domnul Vasile Lupu:

Este posibil.

Doamna Viorica Afrăsinei:

.... ce părere are vizavi de avizul Consiliului Legislativ la această lege. După care, am să vă rog să fac un scurt comentariu.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Să dăm posibilitatea reprezentanților Guvernului să răspundă, pentru că, dacă se adună prea multe întrebări, va pierde șirul.

Deci, mai doriți, domnule Buzatu?

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să pun o întrebare inițiatorului pentru a sonda o anumită intenție a acestuia care a fost anulată de către comisia de specialitate. Prin raportul pe care l-a propus, comisia de specialitate ne-a cerut să eliminăm Capitolul al III-lea din corpul acestei legi.

Eu am ascultat prezentarea făcută de inițiator, iar punctele tari, punctele forte ale acestei prezentări sunt că acest proiect de lege nou este de o competență mai înaltă, a fost întocmit cu o competență mai înaltă decât proiectul vechi și cu mai mult profesionalism.

Or, în Capitolul III, eu cred că totuși inițiatorul a vrut să spună ceva prin art.21, 22 și celelalte, a vrut să impună o anumită formă de control, deci, privind respectarea prezentei legi prin instituirea acelei comisii superioare a funcționarilor publici. Sigur că n-am înțeles eu foarte bine din ce cauză acestă comisie urma să fie formată dintr-un număr atât de mare de persoane, pentru că după un calcul sumar pe care l-am făcut, această comisie superioară urma să fie formată cam din 3 mii și ceva de persoane. Ceea ce mă duce cu gândul că au vrut să instituie un fel de adunare ateniană, din aceea făceau parte 6 mii. Aici erau un pic mai puțin, dat fiind probabil restricțiile bugetare.

Poate că inițiatorul ar putea să ne dea câteva explicații în legătură cu competența și profesionalismul celor care au introdus acest capitol cu secțiunea respectivă în cuprinsul proiectului de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar și apoi domnul secretar de stat Diaconu, ca să răspundă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că se impune să facem puțină ordine în legătură cu acest proiect de lege și, ca toată lumea din sală să-și reamintească evoluția acestui proiect de lege, o să-mi permit să vă redau istoricul lui.

Deci, la data de 10 martie 1998 ....

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, istoricul poate mergea la dezbaterile generale. Dar pe noi, istoricul ne interesează, sau conținutul actual?

Dacă aveți de pus întrebări Guvernului, vă rog, dar să nu ne întindem la discuții.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, eu vreau să vă spun următorul lucru, că acest istoric este legat de o chestiune de procedură și vă rog să-mi dați voie să vă spun ceea ce am de spus în legătură cu acest aspect. Dacă nu, vă spun din capul locului că acest proiect de lege în această formă nu poate fi dezbătut, vreau să vă spun, domnule președinte că, deși Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care a fost sesizată în fond, a cerut avizul Consiliului Legislativ la noua formă, așa cum era și firesc, acest aviz nu a fost difuzat, avizul conține observații pe 11 pagini, de care comisia nici nu a ținut seama absolut, iar unele dintre amendamentele care sunt propuse de către Consiliul Legislativ sunt evident demne de a fi luate în considerație.

Pe de altă parte, Comisia pentru muncă și protecție socială și cred că și Comisia pentru drepturilor omului, culte și problemele minorităților naționale și-au dat avizul la o formă anterioară. Or, în raportul pe care comisia sesizată în fond l-a depus pe data de 30 decembrie, face mențiune că la definitivarea și întocmirea raportului au fost avute în vedere aceste avize.

Vreau să vă spun că forma a doua este radical, radical îmbunătățită, schimbată dacă vreți, față de forma pe care a depus-o la 10 martie 1998 Guvernul.

Ca atare, domnule președinte, vă rog să constatați că nu sunt îndeplinite condițiile ca acest proiect de lege să fie luat în dezbatere, el să fie remis comisiei sesizate în fond, care să ia în discuție avizul Consiliului Legislativ, dar, mai mult, să primească la noua formă avizele din partea celor două comisii la care m-am referit, respectiv Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru drepturilor omului, culte și problemele minorităților naționale.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Petre Diaconu are cuvântul, pentru a răspunde.

Domnul Petre Diaconu:

Diaconu mă numesc. Sunt secretar de stat la Departamentul pentru reforma administrației publice de stat.

Am să încerc să răspund la prima întrebare referitoare la schimbarea fundamentală a primului proiect de lege față de al doilea proiect de lege.

Schimbarea a constat în introducerea noțiunii de carieră a funcționarului public în prevederea creării Agenției pentru Managementul Resurselor Umane din administrația publică și faptul că funcționarul public dă o singură dată concurs la intrarea în funcția publică, urmând apoi o carieră ascendentă, fără alte concursuri.

În ce privește avizul Consiliului Legislativ. El a fost urmărit pe parcursul elaborării raportului și aș menționa că, în general, în avizul Consiliului Legislativ au fost urmărite problemele de natură juridică, probleme pe formă, în special. Problemele de fond au fost în general avute în vedere.

Credem că avizul Consiliului Legislativ, într-adevăr, cu referirile la prevederile de fond, a dus la îmbunătățirea proiectului de lege depus ulterior, celui de al doilea proiect de lege.

Dacă mai sunt întrebări, putem să răspundem în continuare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

O singură remarcă vreau să fac în legătură cu afirmația pe care a prezentat-o aici reprezentantul Ministerului Justiției. Raportul comisiei sesizate în fond la noul proiect de lege a fost înregistrat pe 30 decembrie 1998. Avizul Consiliului Legislativ la cererea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic datează din 16 februarie 1999. Așa că nu văd cum au putut fi avute în vedere observațiile și sugestiile Consiliului Legislativ.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Cârstoiu are cuvântul.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnilor colegi,

Eu aș vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu avizul Consiliului Legislativ. Deci, pe primul proiect s-a dat un aviz, aviz care a fost luat în considerare atât de comisia mixtă, cât și de noi. Celelalte avize ale celor două comisii pentru aviz, de asemenea, au fost luate în calcul. Deci, nici un fel de trimitere către noi nu a fost lăsată deoparte. După ce s-a făcut noul aviz, din nou s-a discutat cu Consiliul Legislativ. Niciodată, nici o comisie nu este obligată să respecte întocmai avizul Consiliului Legislativ. S-a ținut seamă de ambele avize și s-a făcut noul proiect de lege.

Deci, v-aș ruga să nu mai insistăm pe acest lucru, pentru că comisia a ținut seamă de toate rapoartele primite și de avizul Consiliului Legislativ.

Față de aceasta, nu cred că trebuie să mai dau nici un alt răspuns și vă rog, domnule președinte, să supuneți proiectul la vot.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă vorbesc în calitate de membru al subcomisiei care a lucrat la acest proiect de lege, al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Așadar, vă mărturisesc cu toată sinceritatea, nu am avut cunoștință până astăzi de avizul Consiliului Legislativ.

Pe de altă parte, am rugat anterior să-mi permiteți să fac un scurt comentariu la răspunsul domnului secretar de stat cu privire la avizul Consiliului Legislativ. Așadar, permiteți-mi să vă fac comentariul despre care vă vorbeam.

Actuala propunere legislativă a avut în vedere doar în principiu observațiile și propunerile Consiliului Legislativ făcute la primul proiect de lege primit de la Secretariatul General al Guvernului, acestea regăsindu-se în mică măsură în textele sale. De altfel, și soluțiile pentru care au optat autorii propunerii legislative sunt în multe privințe altele decât cele avute în vedere de către Guvern.

Proiectul de lege, în ansamblul său, nu delimitează cu suficientă precizie cadrul general în care se aplică și nici principiile pe care se bazează reglementările propuse. Astfel, nu rezultă dacă sunt avuți în vedere numai funcționari publici din administrație, sau și cei din sfera celorlalte puteri, dacă reglementările propuse se aplică numai funcționarilor publici numiți, sau și a celor aleși. Or, dacă sunt sau nu avute în vedere și persoanele care ocupă funcțiile de demnitate publică, întrucât și aceste funcții sunt tot funcții publice.

De asemenea, nu se prevede dacă funcționarii publici pot sau nu să fie membri ai partidelor politice, ori dacă această interdicție privește numai anumite funcții publice.

Considerăm că în aplicarea prevederilor constituționale ale art.37 alin.3, potrivit cărora nu pot face parte din partidele politice și alte categorii de funcționarii publici, stabilite prin lege organică, s-ar fi cuvenit să se precizeze în acest statut cu rol de lege organică, de bază în materie, care sunt aceste categorii de funcționarii publici.

Nici principiul stabilității în funcție a funcționarilor publici nu este expres prevăzut și asigurat prin prevederile prezentului proiect de lege. Proiectul omite să precizeze un element esențial al statutului funcționarului public, stabilitatea în funcție a acestuia.

Apreciem că structura proiectului de lege nu are coerența necesară pentru a asigura o conexiune logică a reglementărilor în ansamblul lor.

Doamnelor și domnilor colegi, v-am citit din avizul Consiliului Legislativ.

Iată, aceasta este motivația pentru care susținem aici propunerea făcută anterior de colegul nostru, domnul deputat Acsinte Gaspar și vă rugăm să înțelegeți importanța acestui proiect de lege și noi înțelegem importanța acestui proiect de lege. Vom vota acest proiect de lege, dar într-o formă corectă, corespunzătoare statutului funcționarului public, așa cum un funcționar public trebuie să funcționeze în țara noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Cârstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Îmi pare rău că trebuie să dialoghez cu colegi din comisie și asta spune într-adevăr foarte mult și nu vreau să spun eu acum de ce. Vreau să reiau, chiar dacă plictisesc, o serie de lucruri.

Deci, avizul Consiliului Legislativ a fost luat în calcul. Cel de al doilea aviz nu a fost cerut de comisia noastră. A fost cerut de Biroul permanent.

S-a dat cel de al doilea aviz după ce noi am făcut acel raport. Acel aviz, fie el pozitiv sau negativ, se dezbate odată cu raportul. Eu nu știu o altă cale, iar vă rog foarte mult să mă înțelegeți că noi am ținut seamă de tot.

Dacă vreți să avem un funcționar public, o lege a funcționarului public, trebuie să trecem la vot.

Din punctul meu de vedere comisia a făcut absolut totul ca această lege să fie bună și o să vedeți în final, pentru că sunt convins că nu toată lumea o cunoaște amănunțit, legea este bună și trebuie pusă la vot.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Cristea are cuvântul.

Domnul Cristea era înscris, domnule Gaspar.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Degeaba încercați să opriți ......

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, domnule președinte, eu nu încerc. Noi încercăm ca proiectul acesta de lege să fie dezbătut în condiții normale, să se respecte toate procedurile.

Dumneavoastră spuneți că nu ați cerut și nu ați primit avizul.

Domnule președinte, dumneavoastră ați dat raportul de fond pe 30 decembrie 1998, iar avizul vi s-a comunicat pe 16 februarie 1999. Ce spune în adresa Consiliului Legislativ: "Camera Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echiliburul ecologic, domnului președinte Ion Cîrstoiu. Urmare adresei dumneavoastră nr.XVIII/6 din 8 decembrie 1998 vă transmitem alăturat avizul Consiliul Legislativ referitor la propunerea legislativă privind Statutul funcționarului public." Atât, și atunci ce mai spuneți.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Cred că ultima dată voi mai spune aceste lucruri. Deci, încă o dată, comisia noastră a avut aviz legislativ, pe care l-a luat în calcul la elaborarea noului proiect. Biroul permanent când a ajuns proiectul nostru acolo cu modificările cu amendamente a cerut punctul de vedere al Guvernului și de la Consiliul Legislativ. Deci, ce trebuia să mai facă comisia noastră? Punctul de vedere de la Consiliul Legilativ este favorabil, ceea ce a spus acolo Consiliul Legislativ se găsește în lege sau dacă nu se găsește aveți amendamente respinse și admise care pot corecta legea. Mai mult de atât ce se mai dorește? Dacă doriți să împiedicați votarea legii este altă poveste. Dar, eu insist încă o dată să supunem la vot acest lucru.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu intervin strict pe procedură pentru că sigur nu prea înțeleg ce se invocă aici de către colegii din Opoziție. Procedural, avizul Consiliului Legislativ este consultativ. Nu este obligatoriu, pentru că altfel lucrurile ar sta în partea cealaltă. Ar trebui să nu mai facem noi legea, s-o facă Consiliul legislativ. Dacă comisia preia din acest aviz formulări, observații este dreptul ei de a prelua. Dacă nu le preia, nu le preia și cu asta basta.

A doua chestiune, tot procedurală. Dacă există un raport, conform procedurii, orice amendament depus la comisie și respins de comisie este prezentat în plen, este susținut în plen și dacă susținerea respectivă este convingătoare, plenul nu are nimic împotrivă în a adopta acest amendament. Mai departe, nu mai înțeleg, eu nu înțeleg că trebuie să venim la microfon și să spunem că, legea trebuie să arate așa și raportul trebuie să arate așa cum îl gândesc eu, eu fiind oricare din această sală. Cred că nu s-a întâmplat și nu o să se întâmple în Parlament așa ceva. Deci, procedura de dezbatere poate să demareze și vă rog, domnule președinte, să purcedeți la așa ceva, pentru că sunt îndeplinite absolut toate condițiile.

Inclusiv Consiliul Legislativ este obligat, pe procedură, ca înlăuntrul unui termen să transmită avizul, pentru că dacă nu-l transmite dezbaterea la comisie își urmează cursul. Orice comisie care avizează tot înlăuntrul unui termen trebuie să trimită avizul, pentru că dacă nu-l transmite procedura trebuie să urmeze. V-aș putea exemplifica cu cazuri de la Comisia de agricultură, unde după 3 luni de zile nu am aviz la un proiect de lege de la o comisie parlamentară. Asta înseamnă că eu nu voi mai dezbate proiectul în comisie? Nu. Deci toate procedurile, repet, regulamentare sunt îndeplinite pentru a purcede la dezbaterea proiectului de lege, așa cum, de altfel, știți și dumneavoastră foarte bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Decât să ne certăm pe istoricul acestui proiect de lege și să consumăm astfel timpul, cred că este preferabil să luăm articol cu articol și să purcedem la dezbaterea legii. Noi am avut o dispută cu Senatul și toți membrii Biroului permanent și reprezentanții grupurilor parlamentare din Cameră am fost pe aceeași linie, că un act normativ poate fi completat fără să se ia chestiunea de la capăt. Or, a se invoca aici că s-a dat avizul unor comisii sesizate doar pentru avizare pe proiectul inițial și după aceea a fost modificat, la comisia sesizată în fond nu s-a mai revenit cu aviz că și-ar fi schimbat prea mult conținutul proiectul de lege nu cred că este de natură decât să ne bage în fundătură, în care să scăpăm pe această sesiune parlamentară proiectul de lege.

Eu fac un apel, cu respectul cuvenit, către toți colegii să trecem la dezbaterea pe articole. Avem și avizul Consiliului Legislativ, al doilea, din câte am înțeles, deputații s-au luminat, dacă nu putem vota astăzi vom continua joi, dar dacă retrimitem la comisie, unde s-a învârtit vreun an de zile, riscăm să scăpăm această sesiune parlamentară de o asemenea inițiativă foarte importantă.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să vă reamintesc că într-o ședință a Biroului permanent a fost discutată scrisoarea pe care primul ministru a adresat-o Biroului permanentui și v-o citesc. "Vă facem cunoscut că Guvernul și-a însușit noua variantă a proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici, alăturată, și propunem ca această nouă variantă a proiectului de lege să înlocuiască proiectul Legii privind Statutul funcționarilor public care a fost înaintat Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în luna martie 1998. Cu acel prilej, noi am cerut, și ați fost și ați votat și dumneavoastră, ca primul ministru să trimită o nouă notă de fundamentare pentru că nota de fundamentare, expunerea de motive nu mai corespundea cu noua reglementare, Guvernul în ședință să-și însușească, lucru care s-a petrecut, să se ceară avizul Consiliului Legislativ la această nouă formă.

Îi dau dreptate domnului deputat Cristea când spune că avizul Consiliului Legislativ este consultativ, dar există în Legea Consiliului Legislativ o prevedere care spune așa: "Proiectele de legi se depun la Parlament însoțite de avizul Consiliului Legislativ". Ca atare, Guvernul, când a depus noul proiect de lege, că v-am citit din ceea ce spune premierul, trebuia să depună și vizul Consiliului Legislativ. Astăzi, nu știu câți dintre dumneavoastră aveți acest aviz, nu știu câți dintre dumneavoastră l-ați citit ca să puteți, într-adevăr, atunci când votați un text din noua formă, să vedeți dacă este sau nu este corect.

Și, domnule Cristea, să lăsăm totuși oamenii de specialitate, așa cum dumneavoastră sunteți specialist pe probleme de agricultură și nimeni nu se bagă, să lăsăm Consiliul Legislativ, că de aceea este organ al Parlamentului, ca să redacteze cum trebuie legile. Că de aceea am ajuns să adoptăm niște legi pe care nu le mai înțelege nimeni. De aceea se adoptă tot felul de ordonanțe de urgență, iar acum am auzit, și vreau să mă duc să verific în Monitorul Oficial, că s-ar fi adoptat o ordonanță de urgență a Guvernului prin care atribuțiile președintelui Curții de Conturi au fost suspendate. Păi, cum să suspenzi atribuțiile președinteluid, când el este în activitate? Deci, domnilor, să se țină seama că totuși organul de specialitate să fie lăsat să-și facă meseria.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, eu nu sunt specialist în probleme de agricultură, am avut o inițiativă doar privind reglementarea juridică a terenurilor, și în această poblemă s-au băgat cam toți, inclusiv cei care au aranjat la secretariatul general să treacă inițiativa pe la 5 comisii.

Stimați colegi,

Eu voi supune la vot solicitarea Grupul parlamentar al PDSR ca acest proiect să se întoarcă la comisie, după intervenția domnului Protopopescu, dacă plenul va hotărî retrimiterea la comisie, așa va fi, dar eu cred că mai bine ar fi să dezbatem aici.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Cornel Protopopescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt și eu unul dintre membrii Comisiei de administrație publică, unul dintre cei care am lucrat la acest proiect de lege. Orice proiect de lege poate fi considerat bun sau poate fi considerat rău în funcție de punctul de vedere al unuia sau altuia dintre colegii noștri. Dacă avem interesul ca un proiect de lege să fie luat în dezbatere și dezbătut și îmbunătățit, atunci proiectul de lege este foarte bun, așa cum este, este un proiect lucrat, un proiect care a ținut cont de absolut toate propunerile, toate amendamentele venite, toate formele care au fost, dar asta nu înseamnă că a trebuit comisia să și introducă, să și îmbunătățească cu toate amendamentele respective, pentru că nu toate au fost considerate de către comisie, de multe ori au fost tranșate astfel de amendamente prin vot.

În cazul în care o parte din colegii noștri nu-și regăsesc în acest proiect de lege amendamentele pe care le-au propus, nu-i nmic, ele se regăsesc în raportul respectiv și pot să intervină în plen și pot să dea explicații și pot să fie convingători și dacă vor fi convingători, plenul va tranșa în favoarea domniilor lor. Asta nu înseamnă că trebuie să punem bețe în roate, să nu putem să introducem în dezbatere decât la modul general, la expunere de motive și formele acestea paleative, dacă vreți, ale proiectului respectiv și să intrăm pe fondul problemei, pentru că acest proiect este bine lucrat.

Dacă vreți chichițe avocățești, găsim o mie la orice proiect de lege, de aici încolo orice proiect care vine poate fi într-un fel sau altul blocat pe anumite chestiuni. Deci încă odată, comisia este suverană în a lua hotărâri și suveranitatea ei provine din tranșarea prin vot. Camera, la rândul eu, este suverană și tranșează o problemă sau alta prin vot. În cazul în care se consideră că nu s-a ținut cont de anumite amendamente, de anumite păreri ale unuia sau altuia, inclusiv de un aviz al Consiliului Legislativ, și eu vă spun că s-a ținut cont de astfel de avize și nu putem să dovedim cu altceva, decât cu faptul că noi spunem că s-a ținut cont și se regăsesc o parte din astfel de amendamente în conținutul formei pe care dumneavoastră o aveți aici sau în raportul, mai bine zis, al comisiei și deci consider că tot ceea ce se încearcă sau s-a încercat până acum nu este de fapt de a îmbunătăți conținutul raportului și conținutul proiectului de lege, ci sunt numai metode, ca să nu le zic că ele pot fi asociate cu mijloacele de care se poate uzita în astfel de situații, pentru ca să întârzie astfel de proiect, care este un proiect deosebit de important. Este un proiect, dacă vreți, fundamental în activitatea administrativă a țării.

Eu vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Cred că trebuie să facem o limpezire a lucrurilor, pentru că, într-adevăr, sunt câteva aspecte care arată că examinarea acestui proiect de lege extraordinar de important, și asupra importanței lui s-au ponunțat absolut toți colegii care au vorbit în numele grupurilor parlamentare, să-l ducem la îndeplinire, la examinare și luarea unei decizii în legătură cu el, pentru marea importanță pe care o comportă adoptarea lui pentru funcționarea funcției publice, în general a serviciilor publice, și mai ales pentru elaborarea corespunzătoare a statutului funcționarului public.

Totuși, sunt câteva lucruri care nu sunt în regulă și eu l-aș ruga pe domnul președinte să transmită încă o dată Biroului permanent, spun că l-aș ruga pe dânsul încă o dată, pentru că am avut în Parlament până acum câteva intervenții scrise la Biroul permanent, în numele comisiei și al problemelor ridicate de colegii din comisie în legătură cu elaborarea rapoartelor comisiilor care sunt sesizate în fond cu un proiect de lege sau propunere legislativă, ca în ceea ce privește aceste rapoarte ale lor, elaborarea lor să se facă în conformitate cu exigențele pe care le prescrie regulamentul. Or, art.63 din regulamentul nostru spune foarte clar: "În raportul comisiei sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă la toate amendamentele primite și la avizul Consiliului Legislativ".

Or, ce constatăm noi în raportul comisiei care a analizat în fond? o versiune la care a aderat, textul legii pe care o discutăm și, în final, câteva amendamente care au fost respinse. "Noi, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, am formulat unele propuneri de amendare a textului". La aceste propuneri nu există nici un fel de ecou în raport, nu sunt menționate, nu neapărat ca o prioritate a noastră sau o idee care vrem să fie, mă rog, prezentată ca aparținând unor membri din comisia noastră, poate să fie o coparticipare a comisiei și luarea în considerare a unui punct de vedere al comisiei noastre sau al Comisiei pentru muncă și protecție socială...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, numai puțin vă întrerup.

Stimați colegi, nu părăsiți sala, pentru că urmează un vot important.

Domnul Marțian Dan:

...în măsura în care au existat convergențe. Dar, eu cred că dincolo de faptul că se fac rapoarte destul de sumare și nu se menționează aceste amendamente care să dea dreptul după aceea, în cadrul dezbaterilor, autorilor lor să poată interveni și să apere respectivele amendamente, dincolo de aceste lucruri care arată nereguli în ceea ce privește modul de a întocmi rapoartele comisiilor sesizate în fond, a unora dintre ele, există o chestiune foarte importantă în acest caz. Anume, există proiectul de lege care a fost înaintat de Guvern în cursul lunii martie 1998 și bunăoară comisia noastră când a discutat pe acel proiect a lucrat, la acel proiect a prezentat anumite propuneri de amendare și bănuiesc că alte comisii care au fost sesizate de Biroul permanent în legătură cu acest proiect de lege au procedat în mod similar. Ulterior, a survenit o nouă variantă, pe care a însușit-o Guvernul și a trimis-o ca înlocuind pe cea anterioară. Se pare însă că, aceasta a doua variantă nu a mai fost luată în considerare de către comisie și în orice caz nu se face o referire foarte exactă la ea, namaivorbind despre faptul că noi, comisiile care am fost sesizate în fond, n-am mai putut lua în discuție aceasta a doua variantă. Nouă ni s-a trimis, în numele Biroului permanent, de o manieră informativă această variantă, nu s-a mai cerut ca noi să examinăm această formă și să prezentăm în lumina unui termen convenit cu comisia sesizată în fond punctul de vedere, avizul comisiei la această chestiune. Din punctul acesta de vedere există niște lucruri care spun, după aproape 10 ani de parlamentarism în România, e regretabil că ele se întâmplă.

A treia problemă. Trebuie făcută o referire de către comisia sesizată în fond la problemele pe care le sesizează Consiliul Legislativ. Aici nu mai este o chestie voluntară, este expres formulată această exigență în partea finală a primului paragraf al articolului nr.63 din regulament.

Și atunci, domnule președinte, eu cred că noi toți, pornind de la adeziunea pe care o avem, la faptul că această lege trebuie pregătită și adoptată într-un termen cât mai repede posibil, cred că în fața acestor nereguli singura alternativă sănătoasă, parlamentară și demnă de o instituție care trebuie să lucreze pe bază de norme și proceduri pe care și le-a codificat, este aceea de a retrimite la comisia sesizată în fond acest proiect de lege și să se revadă toate aceste probleme care au fost ridicate aici, să se vadă în ce sens trebuie completat raportul și în aceste împrejurări cred că vom avea toate premisele pentru a dezbate în deplină cunoștință de cauză, cu seriozitate și cu respect față de procedurile noastre acest proiect de lege și vom asigura, în acest fel, adoptarea lui și promulgarea cât mai repede.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră solicitarea Grupul parlamentar al PDSR de a fi retrimis la comisie textul proiectului de lege.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. 28. Vă amintesc că cvorumul de lucru este 117 astăzi. 28 pentru.

Voturi împotrivă? 90 împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Propunerea nu a trecut.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 7 abțineri.

Titlul legii a fost adoptat.

Suspendăm ședința și vă invit să veniți cu tot materialul necesar, avizele Consiliului Legislativ, câte sunt, Guvernul să fie pregătit cu toată documentația și-i asigur pe colegii din Opoziție că fiecare amendament prezentat la comisie va putea fi susținut în plen și dezbaterile pe fiecare articol vor fi pe măsura importanței acestui proiect de lege.

Vă doresc o seară plăcută.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,25.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 28 septembrie 2022, 8:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro