Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 29, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 29-03-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 29, 1999

15. Prezentarea de răspunsuri ale Executivului la întrebări adresate de către deputați.  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Începem partea a doua a ședinței de astăzi, care ne oferă răspunsuri din partea reprezentanților Guvernului la interpelările adresate de deputați în ședința Camerei Deputaților din alte dăți în urmă.

Se află în sală pentru a răspunde domnului deputat Adrian Tudor Moroianu, domnul ministru al finanțelor. Domnule deputat, vă rog să vă prezentați interpelarea.

Deci, domnul deputat Moroianu nu este în sală, domnule ministru vă rog să lăsați în scris răspunsul, vă mulțumim pentru participare, vă rog să lăsați în scris răspunsul pentru domnul deputat, da? Lăsați doamnei care răspunde de secretariat.

Domnul ministru Tomescu este în sală? Se află în sală domnul ministru Romică Tomescu pentru a răspunde interpelării adresate de domnul deputat Alexandru Ionescu. Vă rog domnule deputat, să prezentați interpelarea.

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule ministru, Organizația Federației Ecologiste din România, Filiala Constanța, a făcut un studiu asupra lacului Techirghiol, din care rezultă că măsurile care se iau actualmente pentru protecția acestui lac sunt insuficiente, ceea ce face ca procesul de desalinizare a apei să se accelereze. În aceste condiții, domnule ministru, vă rugăm să dispuneți ca specialiștii dumneavoastră, dacă aveți, să întocmească de urgență un plan pentru salvarea reală a acestui lac și să ne informați asupra datei la care veți pune în aplicare măsurile anunțate.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Romică Tomescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, măsurile luate și investițiile efectuate până în prezent pentru salvarea și protecția lacului Techirghiol sunt insuficiente și, ca urmare, sunt necesare eforturi investiționale importante pentru stoparea fenomenului de degradare la care a fost supus lacul Techirghiol până în prezent, acestea fiind estimate la 27 milioane dolari SUA.

Avem specialiști care știu ce este de făcut pentru evitarea stopării procesului de formare a nămolului sapropelic și menținerea proprietăților terapeutice ale lacului Techirghiol, dar problema cea mai grea este găsirea surselor de finanțare suplimentare pentru realizarea lucrărilor în cel mai scurt timp.

Menționăm că, deși acest lac nu se află în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, ci la Ministerul Sănătății, Direcția sanitară a județului Constanța, toate investițiile efectuate până în prezent pentru reducerea fenomenului de degradare și pentru protecția lacului au fost realizate numai cu fonduri asigurate de ministerul nostru, respectiv baraje, drenuri, foraje, stații de pompare și alte lucrări necesare pentru oprirea afluxului de apă dulce spre lac.

În prezent se află în derulare obiectivul de investiții "Protecția lacului Techirghiol, etapa a III-a pentru 1999", alocându-se suma de 8,5 miliarde lei. Totodată, cheltuielile de exploatare a lucrărilor deja executate, se cifrează la circa 6 miliarde de lei anual, prețuri 1998, mare parte din acestea reprezentând costul energiei de pompare în mare a afluxului de apă dulce pentru a bloca pătrunderea în lac.

Investițiile realizate până în prezent, inclusiv etapa a III-a, aflată în curs de execuție, nu sunt suficiente pentru stoparea fenomenului de degradare și reechilibrare a ecosistemului, astfel că specialiștii noștri consideră că pentru rezolvarea definitivă a problemei lacului Techirghiol mai sunt necesare peste 27 de milioane de dolari. Este vorba de foraje la 150 de metri adâncime, o rețea de conducte de evacuare în mare a afluxului de ape subterane, echipamentul de pompare și rețeaua electrică de alimentare, reabilitarea rețelei de transport apă potabilă și menajeră din zona lacului, pentru evitarea pierderilor, impermeabilizarea canalelor de irigații din zona apropiată și ecologizarea zonei adiacente lacului, inclusiv lucrările rămase de executat din etapa a III-a.

Recent, am inițiat Hotărârea de Guvern nr.107/1999 de constituire a unei comisii interministeriale din care fac parte specialiști din toate instituțiile responsabile și interesate și care să pregătească un program de acțiune pentru realizarea investițiilor, ca și urmărirea derulării acesteia după găsirea resurselor de finanțare. Comisia funcționează ca organism consultativ interministerial în scopul evaluării dinamicii echilibrului natural în zonă sub influența activităților economice și sociale, precum și pentru stabilirea măsurilor și lucrărilor de reabilitare, protecție și conservare a calității factorilor de mediu.

Comisia este autorizată să solicite agenților economici și instituțiilor implicate în crearea dezechilibrelor ecologice, efectuarea în mod coordonat a studiilor de fundamentare necesare pentru evaluarea stării globale a lacului Techirghiol, precum și aplicarea măsurilor de reabilitare direct sau prin ministerele coordonatoare care vor fi informate asupra activității comisiei.

Ministerul nostru a introdus aceste lucrări în diverse programe externe, dar, până în prezent, nu s-au găsit sursele de finanțare. Este necesară inițierea unui act normativ prin care să se reglementeze ca administrarea, exploatarea și protecția lacului Techirghiol să se realizeze, printr-un singur organism interesat, să asigure protecția lacului cu fonduri obținute din activitatea de exploatare.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, vă rog.

Domnul Alexandru Ionescu:

Doamnă președinte, am rugămintea ca domnul ministru să ne depună răspunsul scris.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, bine domnule deputat, vă mulțumim.

Din partea Ministerului Finanțelor este prezentă doamna secretar de stat Iozefina Moroșanu, pentru a răspunde la mai multe întrebări. Domnule deputat Petru Bejinariu, vă rog să vă prezentați interpelarea.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea se adresează la o situație nou creată prin bugetul de stat. În municipiul nostru, respectiv în municipiul Rădăuți, în alte orașe și municipii din județul Suceava, începând cu acest an, nu se mai asigură, prin bugetul de stat, subvenția de 60% pentru păcura necesară încălzirii blocurilor de locuințe.

Potrivit unui calcul estimativ, bunăoară, în municipiul Rădăuți, încasări în acest an din impozite, taxe și alte venituri, se ridică la circa 12 miliarde, în vreme ce cheltuielile pentru a acoperi subvenția, deci, absența subvenției se ridică la 10 miliarde. Este lesne de înțeles că o asemenea situație economică nouă și surprinzătoare pentru administrația publică locală, poate să blocheze într-un timp foarte scurt instituțiile publice care au prevederi de sume la buget. Și atunci, interpelarea noastră are asemenea așezare în vorbe.

Vă rugăm, domnule ministru Traian Decebal Remeș să precizați pentru populația și administrația locală a orașelor din județul Suceava, cum se vor acoperi cheltuielile necesare procurării păcurei pentru încălzirea apartamentelor în acest an. La care surse s-a gândit Ministerul Finanțelor când a transferat subvenția la consiliile locale?

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim. Doamna Iozefina Moroșanu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, aveți microfonul.

Doamna Iozefina Moroșanu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, bună seara!

La interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu avem următorul răspuns: Legea finanțelor publice locale, nr.189, din 1998 conține o serie de prevederi cu caracter de noutate, care își extind sfera și dimensiunile veniturilor bugetare ale unităților administrativ teritoriale și care vizează în același timp asigurarea echilibrului între veniturile și cheltuielile acestora.

Potrivit prevederilor art.8 alin.3 din Legea 189, din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitățile plătitoare virează o cotă de 40% la bugetul unităților administrativ teritoriale în raza cărora își desfășoară activitatea, respectiv 10% la bugetul județului.

Prin Legea bugetului de stat pe 1999, aceste cote au fost modificate la 35%, respectiv 15%. Totodată, pentru echilibrarea bugetelor unităților administrativ teritoriale cu deficit, Legea finanțelor publice locale prevede sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. În anul 1999, prin Legea bugetului de stat s-au aprobat sume defalcate din impozitul pe salarii în sumă de 36,1 miliarde lei pentru județul Suceava. Legea finanțelor publice locale, nr.189, nu mai prevede transferul de la bugetul de stat către bugetele locale pentru asigurarea protecției sociale, aceasta urmând a fi asigurată din bugetele locale, așa cum prevede de altfel și Legea bugetului de stat pe anul 1999, în corelare cu atribuțiile ce revin consiliilor locale prevăzute de Legea 69 din 1991 privind administrația publică locală.

Este de subliniat faptul că acoperirea financiară a măsurilor de protecție socială a populației, vizând energia termică pentru populație și transportul urban în comun de călători și pentru investiții, s-a asigurat în cadrul sumelor ce se încasează suplimentar la bugetele unităților administrativ teritoriale, sub forma cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe salarii, urmare a intrării în vigoare a Legii finanțelor publice, nr. 189.

De asemenea, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 62 din 98, de modificare și completare a Legii nr.27 privind impozitele și taxele locale, republicată, a crescut baza de determinare a impozitelor și taxelor locale, acestea înregistrând creșteri semnificative.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, și noi vă mulțumim. Domnule deputat, sunteți mulțumit de răspuns?

Domnul Petru Bejinariu:

Eu mulțumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul acesta laborios, cu trimiteri la articole, la alineate din legi, este adevărat, aceasta nu contest. Ceea ce contest eu și vă aduc la cunoștință este că s-a făcut, într-adevăr, o descentralizare, dar neacoperită în sume. Pe de altă parte, se vorbește aici de cote pe salarii. Eu trebuie să vă informez pe dumneavoastră că oamenii la Rădăuți și la Suceava nu mai iau salarii și deci, cotele pe salarii nu mai sunt și, de asemenea, taxele locale.

Deci, când viața economică a scăzut în zona noastră, unele zone, la noi, sunt deja cu titlu de "mare favoare" de defavorizate, vă dați seama că suportul este foarte mic pentru această lucrare. Bănuiesc că va fi frig la Rădăuți în continuare, dacă alte surse nu se vor ivi.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da și noi vă mulțumim. Domnul deputat Adrian Tudor Moroianu a venit în sală. Vă rugăm să vă prezentați interpelarea.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Doamnă președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor secretari de stat,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să citesc doar începutul și finalul interpelării adresate domnului prim-ministru Radu Vasile, căruia, cu această ocazie, îi doresc însănătoșire grabnică.

Stimate domnule Prim-ministru,

S-a dovedit că majoritatea deciziilor luate de Guvern în ultimele luni, mai ales cele ridicate privind fiscalitatea, au încălcat programul de guvernare acceptat de Parlament și au efecte negative, scăzând consumul, slăbind piața internă, falimentând numeroase întreprinderi mici și mijlocii, aducând în incapacitate de plată marile unități economice, diminuând pe termen mediu și lung resursele bugetare, dar sporind în schimb evaziunea fiscală și activitatea rețelelor de tip mafiot.

Cadrul legislativ stufos, necoerent, instabil și interpretabil, a sporit birocrația, a încurajat abuzurile și corupția. Se impune, de urgență, până nu este prea târziu, prezentarea la Camera Deputaților a unui raport cu privire la politica bugetară și fiscală a Guvernului, precum și revocarea ministrului Remeș, înlocuirea sa cu un tehnocrat competent. Păstrându-l în funcție, vă asumați întregul risc al intrării României în incapacitate de plată, acceptării constituirii unui consiliu monetar și declanșării alegerilor generale anticipate.

Aș vrea să vă redau numai o mostră de incapacitaate a Ministerului Finanțelor de a produce coerent o legislație în România. După câte se cunoaște, Ordonanța 92 și-a produs efectele în anumite perioade de timp, începând cu 16 decembrie până în data de 7 martie 99. Agenții economici din România, indiferent de forma capitalului, până în 15 aprilie, trebuie să depună bilanțul anual.

Iată cum Ministerul Finanțelor dă o soluție tehnică pentru toate societățile din România. În scopul aplicării acestei facilități pentru perioada de până la 15 decembrie 1998, se va întocmi o balanță de verificare pe perioada 1 ianuarie 98 până la 15 decembrie 98, inclusiv, și o balanță la 31 decembrie 1998, cumulat pentru întregul an fiscal. Profitul obținut prin diferența celor două balanțe de verificare este profitul maxim asupra căruia se aplică scutirea.

Și ca snoava Ministerului Finanțelor să nu se oprească aici, se vine cu recomandarea pentru bilanțul pe primul trimestru și se spune în aceeași parodie legislativă și de interpretare a legilor din România că la aplicarea facilităților pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 7 martie 1999, se vor întocmi iar balanțe de verificare diferite, cumulat pe perioada până la 7 martie și încă una până la 31 martie, având în vedere prevederile art.6 alin.2 din Legea bugetului de stat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, 2 minute aveți pentru interpelare, ați depășit puțin, vă rog să încheiați.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Da. Cu asemenea variante cred că incompetența Ministerului Finanțelor este dovedită.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Deci, am înțeles că doriți răspunsul în scris, ceea ce domnul ministru a și pregătit pentru dumneavoastră.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn (mergând către locul domniei sale din bancă):

Să se noteze că sunt total nemulțumit de răspuns; este pe lângă subiect.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog, domnul deputat Nicolae Grigoraș, care a adresat o interpelare Ministerului Finanțelor, dorește răspunsul în scris, deci nu o să-l mai prezentăm, doamnă secretar de stat, nici interpelarea, nici răspunsul.

Domnul deputat Șerban Mihăilescu. Vă rog să prezentați interpelarea în decursul unui interval de timp de 2 minute.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte că mă limitați înainte să încep să vorbesc. Care dintre ele este în ordine prima sau a doua?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să vorbiți în microfon, că nu se aude.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Care este prima, că eu am două, cea cu punctul de trecere sau cea cu Ordonanța...?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, Ordonanța de urgență a Guvernului de scutire a obligațiilor de plată restante ale locuitorilor din Botoșani și Dorohoi pentru livrarea agentului termic.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc.

Despre ce este vorba. Ministerul Finanțelor a adoptat în ultima vreme o poziție extrem de curioasă: oferă cu larghețe facilități de tot felul, chiar nejustificate, una a apărut suplimentar și azi.

Deci, a scutit toată calea ferată de pierderi, a scutit toate companiile de televiziune, radio și ziare de plata restanțelor, a scutit companiile de minerit de plata oricăror restanțe proporțional cu numărul de muncitori disponibilizați. Deci, metodele variază. Astăzi a scutit de taxe de TVA reclama absolut aiurea în presă pe care o dă PETROM-ul, cine știe cu ce scopuri, ca să scrie acolo "cumpărați benzină" și atunci, noi ne-am gândit, în spiritul acestei politici extrem de deschise și de neobișnuite, să se dea o ordonanță care să scutească toată populația din Botoșani și Dorohoi de plata căldurii; acolo de două săptămâni nu se mai dă nici un fel de căldură, deși temperaturile nu au crescut peste 10 grade, și aceasta ar însemna doar vreo 60 de miliarde – din datele noastre – mult mai puțin decât risipește cu dezinvoltură în fiecare zi.

Mulțumesc frumos.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna secretar de stat Iozefina Moroșanu.

Doamna Iozefina Moroșanu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Elaborarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului care să prevadă anularea obligațiilor de plată restante și a majorărilor de circa 65 miliarde lei pe care le au locuitorii din Botoșani și Dorohoi la societățile care livrează agentul termic la populație constituie o măsură discriminatorie, (vă fac o mică explicație: situații asemănătoare se înregistrează și în alte județe) în dezacord vădit cu exigențele Uniunii Europene, tratament egal în toate sistemele.

În același timp, anularea acestor datorii restante presupune alocarea corespunzătoare din resursele publice ale statului de fonduri către furnizorii de energie termică din aceste județe, în caz contrar, aceștia își vor pierde capacitatea de funcționare și implicit de furnizare a energiei termice la populație.

Este de subliniat faptul că Ordonața de urgență a Guvernului nr.24 din 1998 privind regimul zonelor defavorizate conține o serie de facilități, între care acordarea, cu prioritate, din fondul special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului, constituit potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59 din 1997 privind destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale a unor sume pentru finanțarea unor programe speciale aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, nu sunteți mulțumit și mai aveți o întrebare.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Este puțin spus. Sunt total nemulțumit. Eu înțeleg că funcționarii fac asemenea răspunsuri, dar nici măcar nu s-au obosit mentorii din Ministerul Finanțelor să citească ce am spus.

Discriminatoriu este ce fac dânșii, pentru că pe tot felul de interese de grup cu societățile care vor dau toată ziua aprobări și când venim cu probleme la fel ca și la – să mă ierte colegul Bejinariu – la fel ca și la interpelarea anterioră, ne prezintă 7000 de prevederi idioate din legi care nu le rezolvă. Nu se poate așa ceva!

Eu vă rog frumos ca lumea să vadă cu cine are de-a face, să-mi transmiteți răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, pentru următoarea interpelare doriți răspunsul în scris?

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Nu, doamna președinte de ședință, că n-am dezvoltat-o.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să o dezvoltați.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Așa. Mulțumesc.

Deci, este vorba de înființarea unui punct de trecere, primul punct care ar fi cu regim de trecere internațională pe teritoriul județului Botoșani. Noi, de 3 ani, încercăm această chestiune cu forțe proprii. Prin prevederile aberante care s-au promovat în acest an, prin grija Ministerului de Finanțe privind bugetele locale, nu mai există posibilitatea ca, mă rog, consiliul județean să subvenționeze această chestiune.

În toată această perioadă continuă regimul megaloman, continuat de domnul Săpunaru, prin care se fac sedii uriașe de vămi în interiorul țării, deci, care nu au nici o legătură cu practica internațională; le-am și enunțat, la Râmnicu Vâlcea, la Piatra Neamț și în alte locuri.

Solicităm, din acest punct de vedere, o susținere exactă prin care acest punct de trecere care este prevăzut și în contractul semnat de Guvernul anterior cu Ucraina, la care partea ucraineană a terminat lucrările, iar noi ne zbatem, într-o neputință incredibilă, să facem o copertină și un sediu de vamă pentru un trafic care ar fi de bun augur atât pentru comunitatea românească imediat alăturată graniței înspre Cernăuți, cât și pentru comunitatea din această zonă la care doamna secretar de stat nu poate să ne facă aluzia decât să devenim defavorizați.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna secretar de stat.

Poftiți, să-i prezentați răspunsul din partea Guvernului.

Doamna Iozefina Moroșanu:

În legătură cu interpelarea domnului deputat Șerban Mihăilescu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.400 B din data de 23 martie 1999, referitoare la deschiderea unui punct de trecere a frontierei Racovăț (România) – Diachiftie (Ucraina), vă informăm următoarele.

Vă rog, aici fac o mică paranteză: acest răspuns nu este fundamentat de Ministerul Finanțelor, ci este fundamentat, din cadrul ministerului, de Direcția generală a vămilor, personal de Nini Săpunaru, care nu este prezent. Deci eu, de fapt, vă dau răspunsul formulat de către Nini Săpunaru.

În temeiul prevederilor Hotărârii nr.818 din 1996 a Guvernului României, a fost aprobată Convenția dintre guvernele României și Ucrainei privind trecerea simplificată a frontierei de stat comune de către cetățenii care domiciliază în județele și raioanele de frontieră.

Conform art.2 pct.1 din convenția mai sus enunțată, cetățenii României trec frontiera de stat comună pe baza buletinului de identitate și a permisului, în forma stabilită, iar cetățenii Ucrainei, pe baza buletinului de identitate și a talonului, în forma stabilită.

Ulterior adoptării Hotărârii Guvernului nr.818 din 1996, Prefectura județului Botoșani și Consiliul județean Botoșani au solicitat, prin Adresa comună nr.5.712 din 8.06.1998, transformarea punctului de trecere simplificată a frontierei româno-ucrainene în punct de control trecerea frontierei în trafic internațional, motivând această inițiativă cu intensificarea relațiilor dintre județul Botoșani și regiunea Cernăuți.

Ca urmare a acestei solicitări, Direcția generală a vămilor a stabilit următoarele măsuri operative: a înființat, în baza Deciziei nr.421 din 2.07.1998, un punct de lucru vamal deservit de trei lucrători vamali, pentru efectuarea operațiunilor de control în regim de trecere simplificată.

Cu Adresa 14.807 din 6.07.1998 autoritatea vamală a comunicat Prefecturii județului Botoșani și Consiliului județean Botoșani avizul favorabil pentru transformarea punctului de trecere simplificată Racovăț – Diachiftie în punct de control pentru trecerea frontierei în trafic internațional.

Potrivit celor mai sus enunțate, atât Prefectura județului Botoșani, cât și Consiliul județean Botoșani au dreptul ca, în conformitate și prevederile art.4 din Hotărârea nr.851 din 1997, să facă propuneri de acte normative Guvernului, prin Departamentul pentru administrație publică locală.

Având în vedere prevederile actului normativ mai sus menționat, cele două autorități publice pot promova un proiect de hotărâre privind înființarea unui punct de control trecerea frontierei în localitatea Racovăț, județul Botoșani.

Conform legislației în vigoare, Direcția generală a vămilor nu poate investi într-un obiectiv care nu-i aparține. În prezent, obiectivul respectiv aparține Consiliului județean Botoșani, care nu l-a pus încă în funcțiune.

În condițiile în care consiliul județean îl va trece în administrarea Direcției generale a vămilor, după aprobarea Hotărârii Guvernului de înființare a punctului de control trecere frontieră Racovăț, eventualele amenajări ce se vor impune în continuare vor fi executate din bugetul Direcției generale a vămilor.

Acestă răspuns este semnat de directorul general Nini Săpunaru.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Este mai bine când secretarii de stat citesc numai răspunsurile, pentru că este un răspuns pozitiv.

În înțelegerea mea rezultă că, dacă punctul trece la Direcția generală a vămilor, el va fi finanțat de Ministerul Finanțelor. Corect?

Doamna Iozefina Moroșanu (din sală):

Da.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc.

Dați-mi un răspuns scris și la această problemă. Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Tot doamna secretar de stat mai are de răspuns la două întrebări adresate de domnul deputat Nicolae Popa.

Și se pregătește, după aceea, domnul Ioan Bivolaru.

Vă rog, prezentați interpelarea, domnule deputat. Două minute.

Domnul Nicolae Popa:

Doamnă președinte,

Doamnă secretar de stat,

Este vorba de o situație neplăcută care a apărut în ultima vreme, și anume, în cadrul consiliilor județene, nu numai în speță - județul Alba, dar și în celelalte județe, cu privire la finanțarea caselor de copii, care au trecut în subordinea acestora.

Eu aș vrea să prezint numai situația Consiliului județean Alba, căruia îi sunt necesare în acest an circa 26 de miliarde pentru a asigura minima existență a celor 9 centre de plasament, case de copii, existente, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din bugetul alocat pe acest an.

În condițiile în care bugetul Consiliului județean Alba pe acest an a fost estimat la suma de 38 de miliarde, iar pentru asigurarea funcționalității tuturor activităților coordonate de consiliul județean sunt necesare aproximativ 100 de miliarde de lei, posibilitățile pentru obținerea unor sume suplimentare, în vederea asigurării condițiilor de trai modeste pentru cei peste 1.100 de copii care trăiesc în aceste unități de ocrotire, sunt ca și inexistente.

Sigur că eu am făcut această întrebare și această interpelare pentru Ministerul Finanțelor, pentru ca împreună să găsim soluțiile pentru acoperirea sumelor necesare pentru întreținerea acestor copii și sigur că am și făcut o propunere - să vedem în ce măsură doamna secretar de stat o va însuși -, și anume, că în bugetul de stat pe anul 1999 avem prevăzută suma numai pentru unitățile din subordinea Ministerului Finanțelor, de circa 450 de miliarde pentru investițiile sediilor de vămi și direcții generale ale finanțelor publice, și sigur că mai multe sute de miliarde pentru clădirile și sediile celorlalte instituții publice, respectiv agenții.

Și, din acest punct de vedere aș dori ca doamna secretar de stat să ne spună punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, doamnă secretar de stat Iozefina Moroșanu, răspunsul.

Doamna Iozefina Moroșanu:

Afirmația dumneavoastră privind transferul Direcției județene pentru protecția drepturilor copilului de la Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății în subordinea consiliilor județene nu este reală, deoarece, în conformitate cu prevederile art.6 alin.1 și art.46 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate, republicată în anul 1998, serviciile publice specializate pentru protecția copilului s-au înființat prin hotărârea consiliului județean și funcționează ca instituție publică de interes județean, prin transferul instituțiilor de ocrotire – leagăne, case de copii și centre de primire a minorilor.

Serviciile specializate pentru protecția copilului sunt finanțate din fondurile bugetelor proprii ale consiliilor județene. Transformarea acestor servicii în direcții pentru protecția copilului în unele județe, chiar și în direcții generale pentru protecția copilului, a constituit o cale de supradimensionare a schemelor de funcționare a acestora.

Este de subliniat și faptul că prin Ordonanța Guvernului nr.63 din 1998 a fost ratificat Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare destinat finanțării Proiectului privind reforma în domeniul protecției copilului, în valoare de 5 milioane dolari SUA, iar prin Ordonanța Guvernului nr.64 din 1998 a fost ratificat Acordul - cadru de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei, în valoare de 10 milioane ECU, destinat finanțării Proiectului privind protecția copilului.

Aceste fonduri sunt destinate implementării măsurilor privind reforma în acest domeniu și privesc servicii de protecția copilului la nivelul comunității, copiii străzii, dezvoltare instituțională, pregătire de personal, sensibilizare a opiniei publice, monitorizare, evaluare, reabilitare și conversie a sediilor și a instituțiilor de stat de îngrijire rezidențială în centre care promovează integrarea în societatea românească a copiilor instituționalizați.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.8 din 1994 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale, se constituie Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale, prin perceperea unui comision de 0,5% aplicat asupra valorii în vamă a mărfurilor importate sau exportate, pentru prestarea serviciilor vamale.

Folosirea fondurilor speciale pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite reprezintă deturnare de fonduri.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și noi vă mulțumim.

Domnule deputat, înainte de a vă da replica, vreau să anunț nu numai pe domnii deputați, ci și pe domnii miniștri prezenți aici să răspundă că trebuie să se încadreze în perioada de timp de maximum trei minute.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Doamnă președinte,

Dați-mi voie să fac o afirmație aici. Nu vreau să o supăr pe doamna secretar de stat, dar am impresia că nu mi-a înțeles solicitarea și nu a înțeles sensul interpelării.

Dânsa vine aici cu Banca Mondială, ce prevederi are și ce acțiuni doresc cei de la Banca Mondială să facă în România… Dar eu am spus foarte clar, și nu este nici un fel de dezinformare, pentru că, într-adevăr, consiliilor județene, cu Ordonanța nr.26/1997, le-a fost transferată activitatea din cadrul Ministerului Educației Naționale și Ministerului Sănătății. Deci, în această situație, ei au nevoie de sume, au nevoie de bani.

Situația nu este numai în cadrul județului Alba, ci este în toată țara. Și nu poate să vină să-mi spună doamna secretar de stat că s-au încărcat schemele. Poate este vorba și de așa ceva – unul sau doi oameni să fi fost încadrați în plus. Dar este vorba numai la nivelul județului Alba de 26 de miliarde, și eu i-aș spune doamnei secretar de stat să nu se joace cu aceste situații, să nu vină la noi să ne spună povești aici.

O rog să mă scuze, dar eu aș fi vrut ca dumneaei să vină aici, în fața noastră, să ne propună niște soluții, niște măsuri de redresare a unei situații foarte grave. Rămân pe drumuri niște copii; ne batem joc de niște copii care și așa sunt bătuți de soartă, iar doamna secretar de stat vine în fața noastră să ne spună ce vor să facă cei de la Banca Mondială. Eu am nevoie să vină în fața noastră, să ne spună ce va face de azi încolo, pentru că aceste consilii județene sunt puse în imposibilitatea de a mai finanța cu un leu această acțiune de ocrotire a copiilor care sunt abandonați și care, mă rog, cum spuneam și mai înainte, sunt bătuți de soartă.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doriți să mai dați un răspuns, doamnă secretar de stat. Vă rog.

Doamna Iozefina Moroșanu:

Domnule deputat,

Aș vrea să menționez următorul lucru: eu, ca secretar de stat, nu acopăr activitatea întregului minister. Eu am anumite probleme în cadrul Ministerului Finanțelor, deci nu problemele de buget.

Acest răspuns este formulat de secretarul general adjunct Oprea Gheorghiță, care se ocupă de aceste probleme. Dar, dacă vreți un răspuns din partea mea, ca secretar de stat, pentru că și în județul Iași s-a întâmplat același lucru pe care l-ați menționat dumneavoastră, singura soluție, la momentul actual, este să se acorde o anumită sumă din fondul la dispoziția Guvernului. Există acest fond și domnul prim-ministru poate să elaboreze fondul necesar pentru a depăși acest moment de criză.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ioan Bivolaru, care are o întrebare asemănătoare pentru Ministerul Finanțelor.

Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Pentru doamna secretar de stat, având în vedere că ridic aceeași problemă, încep să se deslușeasă oarecare soluții și, atunci, haideți, că poate în seara aceasta reușim, cu ajutorul dumneaei, să găsim o soluție.

În cadrul bugetului Consiliului județean Neamț, pe această temă, buget asigurat cu un deficit de 145 de miliarde pentru 1999, - și situația o reclam ca fiind identică pentru celelalte cinci județe din componența regiunii nord-est Moldova -, această componentă din bugetul județean Neamț, a cărei pondere de 15% din impozitul pe salarii înseamnă 24 de miliarde de lei, din aceste 24 de miliarde de lei trebuie asigurate 26 de miliarde, în urma unor propuneri de reducere a acestor cheltuieli. Deci, 26 de miliarde pentru cele 6 centre de plasament, cu 1.500 de locuri și 780 de cadre de specialitate, și, respectiv, 20 de miliarde pentru cele 6 cămine de bătrâni cu 705 locuri și 800 de cadre de specialitate.

Și, în aceste condiții, doamnă secretar de stat, având în vedere această dificultate enormă, în această lună, - și cred că acest lucru îl cunoașteți -, Consiliul județean Neamț n-a asigurat salarii, deci nu a înaintat salariile și cheltuielile respective decât în proporție de 50% la toate serviciile și instituțiile care țin de subordinea Consiliului județean Neamț.

Situația nu este numai neplăcută, dar efectiv nu este acceptată în primul rând de toți cei care așteaptă aceste fonduri.

Doresc o replică de la dumneavoastră; poate că este o replică constructivă. Vă întreb câteva lucruri foarte pe scurt, poate îmi dați un răspuns.

În primul rând, care este soluția pe care Guvernul reprezentat de dumneavoastră acum, aici, preconizează să o ia.

Și, doamnă președinte de ședință, țin să remarc un lucru: noi, aici, am interpelat pe primul-ministru și, în condițiile acestea, doamna secretar de stat ne spune că nu este autorizată să dea un răspuns competent, conform reglementărilor Camerei Deputaților, deci regulamentul respectiv, să dea un răspuns coerent la niște întrebări ținând de politica Guvernului. Deci, să spună și doamna secretar de stat dacă este reprezentantă a Guvernului în această seară, la această interpelare. Dacă nu, mutăm interpelările pentru săptămâna viitoare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveți dreptate – interpelările se adresează primului-ministru și, mă rog, astăzi este o situație specială, dar de obicei acesta este nivelul de reprezentare.

Doamna secretar de stat.

Doamna Iozefina Moroșanu:

Domnule deputat Ioan Bivolaru,

Ca și la domnul deputat anterior, la răspunsul pe care l-am dat pentru copii, pentru necesitățile de finanțare a caselor de copii, același răspuns îl am și aici, formulat tot de secretarul general adjunct Gheorghiță Oprea. Dar, cum dumneavoastră de la bun început ați anticipat că răspunsul nu vă va conveni dacă nu este pozitiv, în sensul de a găsi o soluție, am următoarele remarci personale pe care pot să le fac la această întrebare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnă, aici vorbiți în numele Guvernului; nu remarci personale, vă rog.

Doamna Iozefina Moroșanu:

Punctul meu personal este formulat pe baza legilor care există la ora actuală.

Consiliile locale și județene au dorit autonomie; toată lumea a vrut descentralizare, motivând permanent că un buget centralizat nu satisface nevoile locale și, atunci, această descentralizare, având aplicații din acest an, din 1999, se pare că nu mulțumește pe nimeni – nici primarii, nici președinții consiliilor județene - pentru că, în momentul în care s-a făcut această descentralizare prin Legea finanțelor publice locale, nu s-a dimensionat corect puterea și capacitatea primăriilor și a consiliilor județene de a finanța nevoile locale, și se pare că între lege și realitate există o mare discrepanță.

De aceea, probabil că aceste lucruri vor fi aduse în atenția ministrului Traian Decebal Remeș, pentru că are aceste semnale din teritoriu, și vom căuta o modificare a Legii finanțelor publice locale, pentru că ea nu poate fi aplicată așa cum este dată la ora actuală, iar pentru a rezolva problema punctual, așa cum ați spus-o dumneavoastră, aceeași soluție există: din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului se poate aloca o anumită sumă pentru a rezolva punctual această problemă pe care ați ridicat-o dumneavoastră în seara aceasta aici.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim și noi, doamnă secretar de stat.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu mai vreau să comentez. Această pur și simplu nemulțumire nu este numai nemulțumire. Nu este de dorit să mai avem astfel de interpelări și răspunsuri la interpelări, doamnă președinte, dar vă rugăm, doamnă secretar de stat, dacă cumva aveți această autoritate, să solicitați, în numele interpelatorilor respectivi, pe această temă, ca măcar domnul Remeș, dar nu prin interpuși, ci el, personal, să accepte o întâlnire cu toți președinții consiliilor județene care reclamă această problemă și, dacă se poate, în cursul săptămânii viitoare, cel mai târziu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Se află în sală, pentru a răspunde unei interpelări adresate de domnul Nicolae Popa, domnul Cristian Hadjiculea, președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.

Domnule deputat Nicolae Popa, vă rog, prezentați-vă interpelarea.

Domnul președinte al Consiliului de administrație al Televiziunii Române a fost chemat de Parlament, și nu de Guvern. Dumneavoastră aveți o ordine pentru solicitările prezentate la Guvern.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Popa:

Doamnă președinte de ședință,

Interpelarea am adresat-o domnului director general al Televiziunii Române, domnul Cristian Hadjiculea, pentru a-i prezenta o situație neplăcută, aș putea spune, din cadrul Televiziunii, unde oameni de specialitate, oameni care sunt buni profesioniști sunt tot timpul tracasați de alți oameni, care nu sunt în specialitatea respectivă și care nu-și cunosc bine atribuțiunile de serviciu.

De fapt, este vorba despre emisiunea "Viața satului". Eu am mai relatat acest lucru și altă dată; dânsul cunoaște această situație – că în cadrul acestui departament există de mai mult timp tensiuni și cred că dânsul va fi capabil, și sunt convins de acest lucru, să dezamorseze acest conflict, având în vedere faptul că eu l-am stimat și îl stimez în continuare și am încredere în ceea ce dorește să facă dânsul în cadrul Teleziunii.

Sigur că s-ar putea să fie și interese, eu știu, aleatoare în cadrul acestei situații, dar eu aș ruga pe domnul Hadjiculea, prin intermediul acestei interpelări, să dezamorseze situația respectivă, din cadrul departamentului respectiv, în așa fel încât oamenii de calitate, oamenii buni profesional să-și găsească locul respectiv și să nu se încerce a se construi în cadrul acestui departament fel de fel de improvizații, înlăturând oamenii care ar trebui să fie prezenți.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte Hadjiculea, vă rog, răspundeți la interpelare.

Domnul Cristian Hadjiculea:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În interpelarea sa, domnul deputat Nicolae Popa era mâhnit și, pe bună dreptate, revoltat, anunțând că un realizator al Televiziunii publice române a fost sau ar putea fi sancționat pe motive politice.

Îmi pare foarte rău că s-a strecurat o astfel de idee, conform căreia un redactor al Televiziunii Române ar mai putea fi sancționat pe motive politice, Televiziunea Română, prin statutul ei, prezentând opinii de orice natură ar fi acestea, normal, și politice.

Cu toate acestea, considerăm că în orice instituție, deci și în TVR, trebuie să existe o ordine, iar aceasta să fie respectată. De aceea, trebuie să precizez că în contextul dat nu a existat nici o conotație politică în măsură sau de natură să antreneze sancționarea domnului Alexandru Popescu.

Sancționarea domniei sale se înscrie în practica, sperăm normală, a Societății Române de Televiziune de a lua măsuri imediate împotriva încălcărilor, constând fie din nerespectarea normelor de disciplină, fie din neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Prin decizia respectivă s-a aplicat măsura diminuării salariului cu 10%.

În perioada 1 – 30 martie 1999, din numărul total de decizii emise de conducrea SRTV, 11 sunt decizii de sancționare, care aplică sancțiuni diferite de mustrare, până la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Pentru aceeași faptă, constând în nepredarea fișei de emisie, care reprezintă o neîndeplinire a sarcinilor de serviciu, conform art.100 din Codul Muncii și art. 124 din Contractul colectiv de muncă, și care atrage răspunderea disciplinară, în perioada 1 – 30 martie au fost sancționați doi salariați, ceea ce confirmă faptul că măsura de sancționare se aplică indiferent de persoană, numai celor care se fac vinovați de nerespectarea prevederilor din legislația muncii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune s-a confruntat, o dată cu numirea sa, cu numeroase probleme legate de activitatea în toate domeniile din societate. Suntem însă hotărâți să le rezolvăm cât mai bine, eliminând prin legi accidentele.

În urma hotărârii Consiliului de administrație din 26 martie, s-a hotărât începerea restructurării, iar comitetul director al Societății Române de Televiziune a votat două principii care sper să-l mulțumească și pe domnul deputat, reguli clare care trebuie respectate, acestea fiind singura cale permisă de afirmare a valorii în serviciul public de televiziune.

Regulile trebuie să impună concurența loială, ca bază a ocupării oricăror funcții în Societatea Română de Televiziune, și transparența, ca principiu esențial al activității unui serviciu public.

Atât eu, cât și ceilalți membri ai comitetului director, considerăm foarte importat rolul consiliilor de programe, consiliilor de buget înființate în Societatea Română de Televiziune.

Avizul acestora va prevala oricăror modificări de conținut sau formă în interiorul fiecărei emisiuni – este esențial, deoarece emisiunile nu aparțin nici unei direcții, nici unei redacții, ci Televiziunii publice.

Doar prin licitații transparente vor intra de acum înainte pe post emisiuni în Societatea Română de Televiziune. Nu va fi ușor, dar, fiind moral, considerăm că va fi și benefic pentru Televiziunea Română.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumit, domnule deputat?

Pe scurt, pentru că mai sunt și alți colegi care doresc să vorbească.

Vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte al Televiziunii Române,

Aș vrea să vă asigurăm, cel puțin eu vă asigur că nu m-am îndoit niciodată de buna dumneavoastră credință și să știți că eu voi crede în continuare ceea ce ați declarat dumneavoastră aici, în fața Parlamentului – că Televiziunea Română va fi o televiziune publică, aservită cetățeanului și toate nonvalorile vor fi înlăturate.

Dar eu aș vrea să vă spun totuși că, așa cum v-am sesizat și altă dată, și am și stat de vorbă împreună, că la Departamentul acesta al emisiunii "Viața satului" totuși mocnește o stare de tensiune, generată chiar de șefa acestui departament, Ștefana Bratu, care, sigur, poate are anumite antipatii și trebuie să-și rezolve problemele.

Pentru că domnul Popescu a făcut contestație cu privire la sancțiunea domniei sale, nu i s-a luat încă în considerare contestația și totuși i s-a și reținut din salariu penalizarea care i s-a aplicat pentru această abatere.

De asemenea, aș vrea să vă informez, domnule președinte, că domnul Popescu, de la emisiunea din 21 februarie, când a apărut pe post, a fost eliminat totalmente de la realizarea acestor emisiuni, el, de fapt, era programat în 21 martie, și până în luna mai el nu mai este programat și, atunci, omul, pe bună dreptate, se întreabă: "Ce voi face eu în această perioadă?", în condițiile în care în această emisiune sunt tot felul de improvizații. Se aduc din afară colaboratori, și oamenii care se pricep la treaba aceasta sunt înlăturați!

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog.

Domnul Cristian Hadjiculea:

Consiliul de administrație, luând hotărârea înființării acestor consilii de programe, a dat posibilitatea să ofere un aviz pentru fiecare din emisiuni, pentru fiecare din moderatorii care vor apărea pe post începând de acum, tocmai pentru a nu exista neclarități, obscurități în modalitatea de alegere atât a emisiunilor, a celor care le produc, cât și a celor care le prezintă.

Nu susținem că totul este paradisiac în Televiziunea Română; suntem foarte departe de acest moment – nu l-am atins. Ceea ce susținem este că, prin restructurarea pe care am început-o, ca și prin toate formele de organisme pe care le introducem, vrem să fie clare și transparente fiecare din activitățile televiziunii.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și noi vă mulțumim.

Se află în sală, din partea Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Ioszef Koto, pentru a răspunde întrebării domnului deputat Mihai Vitcu și a altora.

Domnul deputat Mihai Vitcu.

Vă rog.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Andrei Marga.

În una din numeroasele apariții în mass-media a domniei sale, se întreba dacă reforma învățământului este perceptibilă și cum este ea percepută în rândul cadrelor didactice.

Răspunsul pe care mi l-am dat eu cel puțin a fost "Da", și această afirmație o făceam în numele unui mare număr de cadre didactice din județul Suceava, și nu numai, care, după politizarea consecventă a învățământului, prin instalarea unor directori și inspectori pe criteriul apartenenței la un partid sau altul din spectrul politic al actualei Puteri, au acum surpriza de a nu fi primit drepturile bănești pentru orele suplimentare efectuate și nu numai – chiar și neplata primei chenzine.

Îl rugăm pe domnul ministru să facă precizarea care sunt cauzele care au determinat neplata acestui număr mare de ore, cu consecințele previzibile în activitatea școlilor.

Să fie aceasta o primă etapă în raționalizarea folosirii resurselor bugetare, astupându-se una din găurile negre din învățământul românesc, sau o disfuncție în aplicarea prevederilor legale, în general și a statutului personalului didactic, în special?

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, vă rog, prezentați răspunsul.

Domnul Koto Joszef:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Vitcu,

Răspunsul este foarte simplu. Se rezolvă printr-o măsură organizatorică.

Datorită deschiderilor de credite în 4 tranșe săptămânale și a limitei de creditare insuficiente, am propus unităților de învățământ decalarea plății cu ora și a cumulului de funcții în a patra săptămână a lunii, în aceeași dată cu avansul planificat pentru luna în curs și prin această măsură sperăm că vom rezolva, că toate cadrele didactice vor primi în timp retribuțiile solicitate.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Mulțumit, domnule deputat? Poftiți. Replică.

Domnul Mihai Vitcu:

Este foarte adevărat că interpelarea mea am adresat-o în ziua de 8 martie și acum ne aflăm în 29 martie. Astăzi am aflat că într-adevăr s-a procedat la plata primei chenzine și la plata orelor suplimentare, dar aș vrea să fac o precizare, și anume că în Ucraina și în Republica Moldova, tot așa s-a început cu întârzierea la neplata salariilor de o săptămână, două, trei, și s-a ajuns la câte un an de zile.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Florian Serac are o interpelare pentru același minister.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florian Serac:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Domnule secretar de stat,

Interpelarea mea se referă la două articole dintr-o ordonanță de Guvern și o hotărâre a Guvernului și, mai clar, la art.4 din Ordonanța Guvernului nr.87/1998 și art.17 din Hotărârea Guvernului nr.31/1999, prevederi care descurajează orice bună-intenție de a investi în dezvoltarea și modernizarea învățământului românesc.

Aceste prevederi împiedică în mod evident dezvoltarea învățământului particular prin acele taxe care se impun la începutul desfășurării activității în acest domeniu.

Spun asta, pentru că cele două acte normative vin oarecum să împiedice pe acei care doresc să investească în școlile particulare. Cu atât mai mult cu cât ele școlarizează la ora actuală copiii contribuabililor români și peste tot în lume aceste școli particulare sunt ajutate de stat, nu împiedicate.

E pe scurt ceea ce am vrut să spun în această interpelare. Domnia sa a primit în scris și aștept răspunsul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog, domnule secretar de stat, prezentați răspunsul, da?

Pe scurt, da?

Domnul Koto Ioszef:

Doamnă președinte,

Domnule deputat,

Într-adevăr, conform Legii nr.84, învățământul privat a devenit parte organică a sistemului de învățământ și vreau să accentuez, cu permisiunea dumneavoastră, că nu formal, ci într-adevăr, cum afirmați și dumneavoastră, contribuie la ridicarea calității învățământului.

Însă, sectorul privat are legile sale și, ca peste tot și în toate domeniile, normal că se percep taxe și la aceasta se referă hotărârea guvernamentală, art.17 și Ordonanța nr.87, art.4.

Și aș vrea să adaug că această problemă s-a dezbătut și în plenul Camerei și s-au votat în plenul Camerei aceste taxe în Legea de înființare a Comisiei de acreditare pentru învățământul preuniversitar.

Aș vrea să adaug, cu permisiunea dumneavoastră, că învățământul privat, dincolo de sprijinul statului, poate să profite și de alte sprijine, și anume venituri proprii din partea societății civile, de la fundații, sau chiar poate să obțină și granturi internaționale.

Normal că, după opinia noastră, trebuie să ne străduim să găsim modalitățile ca, pe parcursul timpului, să alocăm cote personale fiecărui elev și prin aceasta să ajungă într-adevăr un sprijin ppentru fiecare copil contribuabil care s-a înscris în sistemul de învățământ privat.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat. Replica.

Domnul Florian Serac:

Domnule secretar de stat,

Răspunsul dumneavoastră este parțial adevărat și mulțumitor.

Este adevărat că Ordonanța Guvernului nr.87/1998 a fost aprobată în plenul Parlamentului, dar, dacă ați fi fost atent la interpelarea mea, mai mult și mai mult m-am referit la acele taxe de autorizare de încredere, iar Hotărârea Guvernului nr.31/1999 vine să impună acestor noi instituții de învățământ acele taxe.

Or, pentru a nu avea dubii în ceea ce privește răspunsul dumneavoastră, vă solicit să-mi prezentați scris ceea ce ne-ați citit de la acest microfon și să vedem, poate că în viitor ne vom găsi pe aceeași lungime de undă.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și noi vă mulțumim.

Pentru întrebarea adresată de domnul deputat Viorel Burlacu avem doi reprezentanți care vor răspunde din două puncte de vedere diferite.

Deci, domnul deputat Viorel Burlacu. Și va răspunde domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea este adresată domnului Valeriu Stoica, ministrul justiției, și domnului secretar de stat Vlad Roșca.

Conflictul de hotar dintre județul Neamț și județul Harghita nu este de dată recentă și nici nu se întrevede vreo speranță de rezolvare, cu toate că în urmă cu luni de zile reprezentanții celor două județe au convenit asupra traseului hotarului, care a și fost bornat parțial de o firmă din Sfântul Gheorghe.

În esență, conflictul este acum calat pe regimul pășunii alpine Lapoș, în suprafață de aproape 220 de hectare, disputată între comuna Bicaz Chei din Neamț și localitatea Gheorghieni din Harghita. Disputa a ajuns pe rolul Tribunalului județean Bistrița-Năsăud care, la ultimul termen, nu a acceptat documentația depusă de nemțeni.

Cum este posibil așa ceva, domnule ministru Stoica?

De parcă nu era destul, Primăria Gheorghieni nu mai acceptă nici punctul de hotar numit Cupaș, punct stabilit de autoritățile în drept, în condițiile legii, decât dacă partea nemțeană renunță la pășunea alpină Lapoș.

Vă întreb: autoritățile publice locale de la Gheorghieni sunt de capul lor, în România? Autonomia locală înseamnă astăzi și abuz?

Închei această interpelare amintindu-vă că la această oră speranțele locuitorilor din Bicaz Chei sunt legate exclusiv de presa cinstită din Neamț și de intervențiile parlamentarilor.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța, din partea Ministerului Justiției.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat Viorel Burlacu, vă comunicăm următoarele.

Situația conflictuală la care vă referiți privește revendicarea unei pășuni alpine situată la hotarele județelor Neamț și Harghita, care face obiectul unui litigiu între Consiliile locale Gheorghieni, județul Harghita, și Bicaz Chei, județul Neamț.

Acțiunea în revendicare formulată de Consiliul local al orașului Gheorghieni împotriva Consiliului local al comunei Bicaz Chei a format obiectul dosarului nr.117/1997 al Judecătoriei Bistrița. Această instanță a fost investită cu soluționarea cauzei prin încheierea nr.941 din 1997 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admisă cererea de strămutare a cauzei de la Judecătoria Gheorghieni.

Prin sentința civilă nr.2368 din 1998, pronunțată de Judecătoria Bistrița, s-a admis în parte acțiunea reclamantei, Consiliul local al orașului Gheorghieni, împotriva Consiliului local al comunei Bicaz Chei, pârâta fiind obligată să recunoască dreptul de proprietate și să predea în posesia reclamantei suprafața de 2 hectare pășune înscrisă în cartea funciară nr.34 Gheorghieni, cu numerele topografice nr.23.129 și 23.130, suprafață situată din punct de vedere administrativ în județul Harghita, pe raza orașului Gheorghieni.

Prin încheierea din 14 iulie 1998, pronunțată în Camera de consiliu, instanța s-a pronunțat cu privire la cererea de îndreptare a erorii materiale privind suprafața revendicată, astfel că a fost admisă cererea și s-a dispus admiterea acțiunii pentru suprafața de 223 hectare, suprafață reală, și nu 2 hectare, cum greșit a fost redactat în minuta sentinței.

Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Bistrița a reținut că reclamanta, Consiliul local Gheorghieni, are calitatea de proprietar tabular exclusiv al terenului în litigiu, pârâta folosind fără un litigiu legal suprafața revendicată.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâta în termen legal, ce formează obiectul dosarului nr.2310/1998 al Tribunalului Bistrița-Năsăud. În această cauză au fost acordate două termene la solicitarea părților pentru soluționare pe cale amiabilă a litigiului, respectiv pentru a delimita suprafețele cuvenite fiecăreia dintre părți. Au mai fost acordate două termene pentru ca apelanta să timbreze, conform dispozițiilor legale, apelul și a obținut scutire de plata taxei de timbru de la Ministerul Finanțelor.

Ultimul termen a fost la 3 martie 1999, cauza fiind amânată pentru 31 martie, pentru ca expertul topometru desemnat în cauză să prezinte în instanță lămuriri cu privire la diferențele de suprafață dintre extrasele de carte funciară depuse de părți și suprafețele reale măsurate și evidențiate în raportul de expertiză.

Din verificările dispuse, nu apar elemente care să conducă la concluzia că se tergiversează soluționarea acestei cauze. Fiind vorba de o cauză aflată în curs de soluționare, Ministerul Justiției nu este abilitat legal să formuleze aprecieri cu privire la situația de fapt și probele de drept ridicate într-o asemenea cauză.

Părțile care sunt nemulțumite de o soluție pronunțată în instanța de judecată au la dispoziție căile legale de atac ordinare și extraordinare de care pot uza, actul de justiție neputând fi influențat pe cale administrativă.

Vă predau și un răspuns scris.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trasarea limitelor între cele două județe s-a făcut inițial așa cum bine știți, prin Legea nr.2 din 1968, când, de fapt, s-a făcut o măsurătoare la scara 1:25.000.

Ulterior, în 1982, s-au repetat măsurătorile pe o scară mult mai bun㠖 1:10.000 – și știu că știți toate aceste lucruri și, mai de curând, de când a început acest conflict, anul trecut, în baza Legii cadastrului, s-au refăcut măsurătorile. Există două comisii la nivelul celor două județe care au discutat între ele și toată documentația completă în legătură cu punctele de interferență a granițelor dintre cele două județe se află la cele două oficii de cadastru pentru a fi semnate și, după aceea, promovate ca atare.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriți să interveniți? Nu.

Are cuvântul domnul deputat Radu Mazăre, pentru a-și prezenta interpelarea.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Am o rugăminte la dumneavoastră: să-mi precizați care dintre ele, întrucât am făcut două și așteptam răspunsul la două interpelări. Cea a Ministerului Justiției, sau cea adresată primului-ministru.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cea adresată Ministerului Justiției.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Până în toamna lui ’96, fosta Opoziție, presa și societatea civilă acuzau din răsputeri Puterea, respectiv PDSR-ul, că menține Procuratura ca pe o instituție anchilozată și aservită politic. Convenția promitea că, dacă va ajunge la guvernare, va primeni Parchetul și va sufla praful de pe miile de dosare ascunse prin fișetele unor procurori. Nu numai că nu s-a întâmplat așa ci, dimpotrivă, mulți procurori aserviți și suspectați de necinste au fost păstrați în funcții sau chiar avansați.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a fost, este și va muri șef Dărângă Alin. Pe scurt, vă voi prezenta câteva cazuri pe care acest Dărângă le-a rezolvat în contradicție flagrantă cu legea și dreptatea.

Hotelul Continental, emblematic pentru orașul Constanța, a fost demolat, cu toate că se afla în litigiu în instanță. Vinovat de emiterea autorizației de demolare este viceprimarul PD Lungu. Poliția a cercetat și a propus trimiterea acestuia în judecată pentru abuz și neglijență în serviciu. Procurorul Dărângă a dispus, însă, neînceperea urmăririi penale. Ulterior, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a infirmat soluția ca fiind nelegală și netemeinică.

O situație similară se regăsește și în cazul unui flagrant surprins la Casa de schimb valutar Balcan, ba, mai mult, 100 de mii de dolari confiscați de poliție au fost restituiți de același domn Dărângă.

Însă, cele mai grave sunt acuzațiile de mită și de acoperire a contrabandiștilor de țigări. Există declarații în acest sens, iar ele se află inclusiv la Parchetul General. Celebrul general Florică este un apropiat al procurorului Dărângă. Atât de apropiat, încât acesta din urmă și-a întrerupt concediul medical pentru a-l audia pe Florică.

Domnule ministru, atâta vreme cât însăși poliția constănțeană evită trimiterea dosarelor de contrabandă la Parchet, domnului Dărângă, înseamnă că situația este foarte gravă.

Dacă sunteți un om cu spiritul dreptății, vă rog verificați și luați măsuri împotriva acestui dinozaur păcătos.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmare interpelării adresate de domnul deputat Radu Mazăre, am solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție verificarea aspectelor referitoare la activitatea domnului Alin Dărângă, prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. Rezultatul verificărilor este prezent printr-o adresă pe care o să v-o înaintăm și care sperăm să vă satisfacă.

La Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Secția anticorupție, urmărire penală și criminalistică, se află în curs de soluționare dosarul nr.211 c.3/13.381 din 1998, având ca obiect cercetarea unor aspecte ale activității prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, Alin Dărângă.

În funcție de constatări, urmează ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție să adopte măsurile corespunzătoare.

În speranța că demersul nostru va găsi la dumneavoastră înțelegerea necesară, vă rugăm să primiți, stimate domnule deputat, întreaga noastră considerație.

Vă înaintez un rezultat și un răspuns.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, poftiți.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Foarte pe scurt, vă mulțumesc și mă bucur că, în sfârșit, aud asemenea cuvinte. Tot ce doresc eu este să nu se prelungească până la viitoarele alegeri, întrucât aceste declarații despre mita luată de domnul procuror sunt deja, cred, de vreo 5-6 luni.

Dacă, totuși, se rezolvă până în 2000, e-n regulă.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul Vasile Stan. Vă rog, prezentați interpelarea adresată Ministerului Justiției.

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se referă la materializarea raportului de control al Departamentului de Control al Guvernului, privind activitatea domnului Cahniță Gheorghe, fost director general al Regiei Naționale a Pădurilor. În sarcina sa s-au reținut fapte care cad sub incidența Codului penal. În interpelare am enumerat mai multe asemenea fapte. Tot raportul este plin de activități dubioase și am întrebat, în afară de schimbarea sa din funcție, dacă s-a materializat ceva din dosarele sale?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

Domnule secretar de stat, vă rog, prezentați răspunsul.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Despre activitatea domnului Cahniță Gheorghe, în calitatea pe care a avut-o ca director general al Regiei Naționale a Pădurilor și despre rezultatele controlului efectuat în vara anului 1998 de Departamentul de Control al Guvernului asupra activității sale nu am avut cunoștință și nu am fost sesizați până în prezent.

Pentru a răspunde însă la întrebarea domnului deputat Vasile Stan, am solicitat în scris Secretariatului General al Guvernului, domnului secretar general Radu Stroe, să dispună verificarea aspectelor semnalate de domnul deputat în raport de constatările controlului menționat și să ne informeze. După primirea rezultatului demersului pe care l-am făcut, vom acționa, după caz, în conformitate cu dispozițiile legale, informându-vă și pe dumneavoastră în acest sens.

Vreau să vă precizez că, după cunoștințele mele și după ultimele verificări, dosarul la care vă referiți dumneavoastră se află înregistrat la Inspectoratul General al Poliției și bănuiesc că este în curs de soluționare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriți să interveniți?

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc pentru răspuns. Dar consider că ar fi necesar, având în vedere că domnul Valeriu Stoica girează postul de prim-ministru, din cauza situației deosebite în care se află domnul Radu Vasile, cu care ocazie îi urez sănătate, și cred că ar fi normal ca domnul Valeriu Stoica, în această calitate, să-l întrebe pe domnul ministru Dudu Ionescu în ce situație se află dosarele acestui domn fost director general?

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Domnul deputat Marian Sârbu a adresat o întrebare Departamentului pentru Administrația Publică Locală.

Vă rog, domnule deputat, prezentați interpelarea.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc.

Vreau să vă reamintesc faptul că am rugat Departamentul Administrației Publice să prezinte, să facă o scurtă prezentare în legătură cu stadiul de implementare a legii cu privire la organizarea și funcționarea Fondului pentru Dezvoltare Socială.

L-aș ruga pe domnul secretar de stat să ne spună în ce măsură s-au avizat proiecte, în ce măsură s-au constituit consiliile respective, în ce măsură funcționează finanțările și așa mai departe și-i reamintesc că am rugat să facă o scurtă prezentare atât la nivel național, cât, mai ales, la ce tipuri de proiecte s-au inițiat pentru județul Călărași.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei. Vă rog.

Domnul Ioan Onisei:

Până la răspunsul în detaliu să-mi îngăduiți să fac două precizări.

Prima: nu este Departamentul pentru Administrație Publică Locală direct responsabil de implementarea acestei legi. Legea în sine, cum ați văzut, nu vrea decât să creeze o serie de structuri asociative care ele însele să aibă inițiativă în derularea unor proiecte. Pe de o parte. Pe de altă parte, nu departamentul sau altă structură guvernamentală impune proiecte sau gândește proiecte, ci aceste structuri asociative locale, pe baza unor norme metodologice, propun proiecte de finanțare.

În legătură cu construcția instituțională, după aprobarea Legii nr.129 din 1998, prin Ordonanța nr.29 din 1999 s-a aprobat Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Referitor la acest fond, fondul finanțat de către această bancă este de 10 milioane de dolari.

În legătură cu construcția instituțională, s-a construit acest fond român de dezvoltare socială, ca instituție de interes public, fiind total operațional prin numirea consiliului director și angajarea întregului personal. Este vorba de 16 angajați.

De asemenea, reglementările prevăzute de Legea nr.129, și anume Manualul de operare, Manualul procedurilor administrative și finaniare, Ghidul pentru utilizarea tehnologiilor adecvate pentru proiectele de infrastructură, Ghidul facilitatorului, Procedura de dobândire a personalității juridice sunt gata și urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.

În legătură cu proiectele pentru anul acesta, există selectate categorii de posibile finanțări pentru: mică infrastructură - 45 de proiecte, servicii sociale comunitare – 15 proiecte, activități generatoare de venituri – 15 proiecte.

Așa cum spuneam, finanțarea este deschisă tuturor potențialilor beneficiari ai proiectelor, și anume: comunității rurale sărace, grupuri dezavantajate, grupuri productive provenind din comunitățile rurale sărace, conform celor stipulate în lege.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Marian Sârbu. Replica.

Domnul Marian Sârbu:

Trebuie să vă mărturisesc că sunt de-a dreptul stupefiat de felul în care domnul secretar de stat afirmă că departamentul la care și dânsul participă în structurile de conducere nu este responsabil pentru un proiect, pentru implementarea unui proiect de lege pe care dumnealor l-au susținut în calitate de inițiatori. E prima oară .... Dar, în ceea ce privește modul original în care acest Guvern conduce țara, nu mai e nici un fel de dubiu.

În al doilea rând, este evident că în raport de ceea ce s-a promis atunci când am tot discutat acest proiect de lege, nu s-a făcut aproape nimic. Dânsul vine și ne spune ce se întâmplă cu manualele operaționale și cu toate problemele acestea strict birocratice care ar fi trebuit să fie pregătite înainte de finalizarea, să spunem, proiectului de lege, pentru că așa ni s-a promis în cadrul comisiilor în care am discutat acest proiect, iar despre realizări concrete este foarte evident că nu există absolut nimic. Nu solicit un răspuns scris, pentru că este evident că nu am ce să citesc și nici să informez nici la nivel național, și nici pe reprezentanții din județul Călărași.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Pentru că nu aș vrea să se creeze nici un echivoc, vă rog, domnule deputat, să-mi arătați în Legea nr.129, pe care o am în față, care este și unde este responsabilitatea Departamentului pentru Administrație Publică Locală? Pentru că inițierea unui proiect de lege este un lucru. Eu, ca secretar de stat la Ministerul Culturii, am inițiat, de pildă, un proiect de lege privind cinematografia. Din momentul constituirii Oficiului Național al Cinematografiei, ei sunt responsabili.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi, vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Laszlo Borbely se află în sală pentru a răspunde la două întrebări.

Domnule deputat Marian Ianculescu, vă rog, prezentați interpelarea.

Domnul Marian Ianculescu:

Doamna președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Obiectul interpelării adresate domnului ministru Nicolae Noica, ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, este în legătură cu sprijinirea comunităților rurale în alimentarea cu apă potabilă. Se știe că obiectivul oricărei guvernări trebuie să-l constituie, printre altele, și sprijinirea comunităților în alimentarea cu apă potabilă.

Pentru acest lucru, locuitorii comunei Salcia, din județul Teleorman, vă adresează rugămintea să fiți de acord, stimate domnule ministru, și să dispuneți repunerea în stare de funcționare a instalației de alimentare cu apă realizată în anii 1965-1967, dar care, datorită unor greșeli de concepție și execuție, cât și organizării defectuoase a sistemului de exploatare și întreținere, a fost, în perioada din jurul anilor '80, lăsată în stare de nefolosință și degradare.

Instalația în stare de nefuncționare conține în principal un bazin subteran de captare, o pompă de suprafață acționată electric, un rezervor de apă și o rețea de conducte de distribuție de aproximativ 2,5 km.

Între timp, în 1997, Primăria comunei Salcia, profitând de execuția unor foraje geologice în zonă, a realizat chiar în incinta instalației de alimentare un puț tubat la adâncimea de 140 de metri.

Actuala administrație a încercat repunerea în funcțiune a rețelei de alimentare cu apă a locuitorilor comunei, însă nu a fost posibil din lipsa fondurilor necesare, care s-ar ridica la prețuri actuale la suma de circa 400 milioane de lei.

Față de cele prezentate, vă rugăm, domnule ministru Nicolae Noica, cunoscând preocuparea dumneavoastră pentru sprijinirea comunității rurale, să fiți de acord și să dispuneți alocarea sumei de 400 de milioane de lei necesari pentru repunerea în funcțiune a instalației de alimentare cu apă potabilă în comuna Salcia, județul Teleorman.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul Borbely Laszlo:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Lucrărilor Publice a elaborat un program privind alimentarea cu apă a satelor și pietruirea drumurilor comunale în 1997 și a alocat fonduri deja din 1998 în toate județele țării.

Județul Teleorman a fost sprijinit și a primit fonduri destul de substanțiale anul trecut, pe baza acestei hotărâri de guvern. Anul acesta vom demara acest program cu un credit internațional de 280 de milioane de dolari, din care, județul Teleorman este cuprins cu 130 de miliarde aproximativ, pentru alimentarea cu apă a satelor. Din păcate, comuna Salcia nu este prevăzută în acest program datorită unor motive, zicem noi, obiective, având acest sistem centralizat, deja, în această comună. atunci când consiliul județean a elaborat acea hartă a județului, cu acele localități unde nu există acest sistem centralizat, din păcate, sigur că aveți dreptate că au fost unele defecțiuni de proiectare, dar apare comuna salcia, ca o localitate care deja e introdusă în sistem centralizat, trebuie să se descurce din fonduri locale sau din fondurile alocate de la consiliul județean. vreau să vă spun că anul acesta noi acordăm și din cadrul bugetului MLPAT-ului, în afară de aceste 135 de miliarde, o anumită sumă pentru alimentarea cu apă a acestor sate.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule secretar de stat, v-aș ruga să-i transmiteți domnului ministru Noica că am apelat la domnia-sa și în calitate de deputat al acestui județ și cred că se poate găsi o soluție, având în vedere influența domniei sale la nivelul conducerii județului, întrucât administrația locală nu sprijină comuna Salcia în realizarea acestui obiectiv, și cred că este mai ieftin să pui în funcțiune, decât să te apuci să faci o instalație nouă. ea funcționează ca instalație existentă, dar care a fost degradată înainte cu mult de 1989, și ea trebuie repusă în funcțiune. Comuna nu are posibilitatea, din taxe locale, să facă rost de 400 de milioane de lei. De aceea, cred că este în măsura domnului ministru Nicolae Noica să rezolve această problemă, chiar dacă primarul din comuna Salcia are altă coloratură politică decât domnia-sa.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Nicolae Dărămuș a adresat o interpelare aceluiași minister.

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Doamna președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Obiectul interpelării mele este următorul.

Prin Hotărârea de Guvern nr.700 din 30.10.1992 s-a aprobat investiția promovată de Consiliul județean Alba și intitulată: "dezvoltarea cu apă potabilă a localităților aferente sistemului zonal al județului Alba, sursa râul Sebeș", cu scopul de a rezolva definitiv și integral alimentarea cu apă potabilă a orașelor Alba Iulia, Blaj, Aiud, Ocna Mureș, Teiuș, precum și al noilor consumatori din zonele rurale aflate în imediata vecinătate a instalațiilor sistemului zonal, precum: comuna Săsciori, Ciugud, Sântimbru, Galda de Jos, Stremț, Mihalț, Crăciunelul de Jos, Mirăslău, Unirea, toate aceste localități însumând o populație de peste 200.000 de locuitori. Lucrarea finanțată începând cu anul 1994 de Consiliul județean Alba prin transferuri de la bugetul de stat este executată într-o proporție de 70%, realizându-se aducțiunile principale, iar lucrările rămase de executat sunt următoarele: terminarea stației de tratare Săsciori, terminarea aducțiunii spre stația de pompare Galda, începerea lucrărilor la stația de pompare de intervenții, toate costând 41,3 miliarde de lei în prețuri de la 31.12.1998. Finalizarea acestor lucrări în anul 1999 ar face ca apa consumată în momentul de față în orașele și comunele racordate la sistemul deja existent să coste cu 30% mai ieftin, întrucât prin noul sistem apa se deplasează gravitațional, și nu prin pompare, cu consum de curent electric, ca până acum.

Întrucât veniturile bugetului consiliului județean Alba nu pot asigura fondurile necesare terminării acestor lucrări, vă rog, domnule ministru, a-mi răspunde ce posibilități ar exista pentru a se aloca acestui obiectiv suma minimă de 30 de miliarde de lei, menționez, sumă minimă necesară finalizării parțiale a capacităților menționate mai sus, respectiv stația de tratare Săsciori și aducțiunea până la stația de pompare Galda în lungime de 7,8 km, având în vedere și programul dumneavoastră anunțat privind alimentarea cu apă a localităților rurale.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Borbely Laszlo:

În răspunsul meu, pentru că se referă la aceeași speță, n-o să repet acele elemente pe care le-am menționat în răspunsul dat anterior, vreau să vă spun numai că județul Alba, care e prevăzut în cele 28 de județe, prin acest credit internațional ar beneficia de circa 100 de miliarde de lei pentru alimentări cu apă, totodată, comunele Ciugud și Mirăslău sunt propuse de Consiliul județean Alba pentru a se finanța în 1999 din fonduri de la Hotărârea de Guvern nr.577, în limita sumelor prevăzute în bugetul ministerului, deci lucrările în aceste două comune, și, de asemenea, în lista satelor cuprinse în acest credit internațional sunt prevăzute Săsciori, Sântimbru, Stermț, Mihalț, Căciunelul de Jos și Unirea. Aceste localități sunt prevăzute pentru a fi demarate lucrările în acest an, din acest credit internațional.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai doriți, domnule deputat?

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Doar o frază aș vrea să spun. Aceste informații pe care le-am prezentat și această interpelare a fost cerută de Consiliul județean Alba care într-adevăr nu are fonduri pentru a realiza întregul sistem zonal. Și dacă nu are fonduri să execute întregul sistem zonal, atunci nu poate să fie aplicat sistemul de alimentare cu apă potabilă în nici una din comunele menționate de domnul secretar de stat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Nicolae Groza este invitat pentru... A, doriți să răspundeți?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Un moment, domnule deputat. Vă pregătiți, da?

Domnul Borbely Laszlo:

Domnule deputat, noi am finalizat această listă, împreună cu consiliul județean. Există pe lista finalizată semnătura președintelui consiliului județean și vreau să vă rog, este un apel la dumneavoastră, în fiecare miercuri, domnul ministru Nicolae Noica primește în audiență pe toți deputații care au întrebări punctuale. Noi suntem, evident, dispuși să vă răspundem și la interpelări, dar și în cursul săptămânii, oricând puteți apela, în aceste situații punctuale, la MLPAT.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Domnule deputat Nicolae Groza, vă rog prezentați-vă interpelarea adresată Ministerului Transporturilor.

Domnul Nicolae Groza:

Doamna președinte,

Domnule secretar de stat.

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor. În interpelare arăt că Ministerul Transporturilor are în portofoliul său o serie de transformări structurale, printre care și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea SNCFR: "Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate de stat în domeniul transporturilor, are următoarele atribuții principale: emite normele tehnice obligatorii pentru construcția, modernizarea exploatarea, întreținerea, repararea și verificarea tehnică a infrastructurii feroviare și a materialului rulant."

În stația CFR Piatra Olt a existat o trecere la nivel peste calea ferată, care s-a deteriorat și nu mai poate fi folosită nici de personalul gării și nici de cetățenii cartierului nord-vestic Segarcea pentru a trece în orașul Piatra Olt. În prezent, trecerea se face peste cele 12 linii de cale ferată, fiind nenumărate ocazii de accidente colective produse de trenurile ce trec prin gara respectivă, gara Piatra Olt fiind un nod important de trafic al căilor ferate.

Când considerați, domnule ministru, că se poate reface, reconstrui și reda în folosință trecerea la nivel peste calea ferată din gara Piatra Olt?

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul secretar de stat Adrian Marinescu, din partea Ministerului Transporturilor, pentru a răspunde la interpelare.

Domnul Adrian Marinescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Nicolae Groza.

În stația Piatra Olt, într-adevăr, la km 205+212 din capătul X dinspre București a existat o trecere la nivel nepăzită peste 7 linii de cale ferată, care a fost desființată la data de 23.06.1976, în urma întrunirii unei comisii care a constatat că nu sunt respectate prevederile din STAS-ul 1244/1/1973 pct.5.2 și 5.3 și, de comun acord, regionala Craiova și Consiliul local al orașului Piatra Olt au stabilit ca circulația pietonilor să se facă pe pasarela din stație, iar circulația rutieră să fie dirijată peste tecerea la nivel nepăzită de la km 207+169. Nu se poate reînființa această trecere la nivel, deoarece contravine STAS-ului 1244/1996, recent, art.2.2 în care se spune că nu se admit treceri la nivel noi peste mai mult de 3 linii de cale ferată. Deoarece situația în stația Piatra Olt la punctul pe care l-ați sesizat este aceeași, de 7 linii de cale ferată în zonă, conform STAS-ului, nu se poate reînființa această trecere de nivel. Traversarea căii ferate se face în prezent peste trecerea la nivel existentă la km 203+200, cu semnalizare automată de trecere, cu semnalizare luminoasă, și la km 207 + 169, unde este barieră la nivel cu calea ferată, deci intersecție rutieră.

Anexat, vă prezentăm procesul-verbal de desființare și răspunsul Primăriei Piatra Olt din 23.06.1976, conform STAS-ului, pentru că ar împiedica foarte tare circulația o barieră peste 7 linii de cale ferată. Acesta este motivul pentru care în STAS s-au prevăzut cel mult 3 linii.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Radu Mazăre a adresat o întrebare la care sunt prezenți responsabili din partea Fondului Proprietății de Stat și autorității naționale pentru turism.

Domnule deputat, prezentați interpelarea.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Am să prezint foarte pe scurt, este vorba despre privatizarea obiectivelor turistice din stațiunea Mamaia. Concret, în Mamaia au fost îndeplinite integral condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88 aprobată de Parlament sub forma Legii nr.44/1998, fapt confirmat de comitetul de direcție al Fondului Proprietății de Stat prin mandatul special din 23 noiembrie 1998. La 20 ianuarie anul acesta însă, datorită ordonanței domnului Remeș privind reevaluarea activelor, s-a suspendat executarea mandatului de privatizare.

Una dintre întrebările mele era: de ce, la câteva zile după această suspendare, Fondul Proprietății de Stat a negociat și a vândut Petromidia? Pentru turci nu era valabilă reevaluarea, domnule prim-ministru? Sau mai plătim încă tribut la Înalta Poartă? Însă cel mai important, așteptam răspunsul despre ceea ce se întâmplă cu privatizarea în Mamaia, întrucât sezonul din acest an este compromis, statul n-a încasat nici un leu, locatarii sau cei care au contracte în asociere și doreau leasingul nu mai pot să facă investiții, în esență, privatizarea este blocată. Or, eu știu că aceasta reprezintă politica primordială a actualului Guvern.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, are cuvântul domnul vicepreședinte al Fondului Proprietății de Stat, domnul Victor Eros. Se pregătește domnul vicepreședinte Dorin Anton, pentru aceeași interpelare.

Domnul Victor Eros:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Mazăre,

întrebarea dumneavoastră, din punctul nostru de vedere, este la obiect și vă mulțumesc pentru această întrebare fiindcă aduce în fața dumneavoastră problema pe care și noi o considerăm arzătoare și pe care am dori s-o rezolvăm în acest an. Din acest motiv, aș încerca, pe scurt, să vă redau situația de la Societatea Comercială Mamaia, fiindcă în acest exemplu poate există și celelalte situații la ora actuală din țară.

Societatea Comercială Mamaia are o componență a acționariatului de 51,65% - Fondul Proprietății de Stat, 44,66% - SIF și ceilalți sunt acționari din programul de privatizare în masă și manageri. Într-o serie întreagă de ședințe, o să vă dau și în scris, domnule deputat, aceste ședințe, cronologic, Fondul Proprietății de Stat, în noua filosofie de privatizare pe care ne străduim s-o instaurăm din noiembrie anul trecut, a încercat, în primul rând, să creeze pentru cei care au în locație de gestiune sau în asociere în participațiune sau în chirie anumite spații, acele condiții necesare pentru a le trece în proprietatea acestora, după care să privatizeze societatea ca un întreg, urmând ca, ori să divizeze societatea, dacă nu se găsește cumpărător pentru pachetul de acțiuni pe care îl deține Fondul Proprietății de Stat, ori, dacă se găsește acest acționar, atunci să vindem acestuia întreg pachetul. Însă, societatea de investiții financiare acționară la această societate a impus sistarea temporară a privatizării acestei societăți comerciale, pe motiv că se simte păgubită, și dreptul acționarilor minoritari este să ceară suspendarea execuției hotărârii adunării generale până la pronunțarea instanței de judecată. Momentan, așteptăm definitivarea procedurilor în instanțe, pentru a putea relua într-o formă sau alta privatizarea. Încă o dată, mulțumesc pentru interpelare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul vicepreședinte al autorității naționale pentru turism, Dorin Anton, pentru a răspunde la aceeași întrebare.

Vă rog, păstrați liniște la balcon. Închideți ușile!

Domnul Dorin Anton:

Doamna președinte,

Stimate domnule deputat Radu Mazăre.

Situațiile specifice societăților comerciale de turism privind structura acționariatului, existența unui număr mare de active naționalizate au condus în cazul unor societăți comerciale de turism la blocarea procesului de privatizare. În această situație se află și SC Mamaia SA. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri și pentru finalizarea procesului de privatizare Autoritatea națională de turism a propus semnarea unui acord privind divizarea asimetrică a societățiilor comerciale de turism între ANT, Fondul Proprietății de Stat și SIF. Acordul a fost semnat de ANT și SIF, Fondul Proprietății de Stat nefiind de acord cu acest mod de divizare. Noul proiect de Lege a privatizării societăților comerciale sperăm că va rezolva acest impas în care s-a ajuns în multe societăți comerciale din turism.

datele generale privind situația privatizării Societății Comerciale Mamaia SA au fost date de domnul Eros. Eu o să trec peste ele, direct la situația patrimoniului. are active în administrarea directă - 20 de active, cu valoare contabilă de 21.778.182 mii lei, active cu contracte de alocație de gestiune - 39 de active, cu valoare contabilă de 48.284. 467 mii lei, active cu contracte de asociere - 58 de active, cu valoare contabilă de 44.775.251 mii lei și activele cu contracte de închiriere - 7 active, cu valoare contabilă de 323.175 mii lei. În total 115.161.075 mii lei.

În baza hotărârilor AGA nr.6/24.09.1998 și 12/25.10.1998 s-au întocmit și s-au transmis la Fondul Proprietății de Stat și SIF Transilvania documentațiile în vederea privatizării în sistem de leasing imobiliar și vânzare directă pentru un număr de 70 de active. Fondul Proprietății de Stat București, cu adresa nr.104/4896 din 8.09.1998, aprobă vânzarea unui număr de 13 active propuse de AGA, prin licitație publică cu strigare și plata integrală, care e prezentată în anexă și o să vă las răspunsul în scris. SIF Transilvania, cu adresa nr.15.686/19.11.1998 nu este de acord cu vânzarea. Prin sentința 100/1999, Tribunalul Constanța s-a pronunțat în favoarea cererii SIF Transilvania de anulare a hotărârii AGA în privința privatizării SC Mamaia prin leasing imobiliar sau vânzare directă de active a unui număr de 70 de active. Asta este situația reală în care ne aflăm cu societatea comercială Mamaia.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Domnule deputat, mai doriți?

Vă reamintesc că programul ar fi trebuit să se termine la orele 19,30.

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Da, foarte pe scurt doamnă.

Eu știu că în țara aceasta societățile comerciale funcționează pe bază de lege și acționarul minoritar, asta e, e acționar minoritar și trebuie să se supună deciziei luate de către AGA și de acționarul majoritar. Eu cred că ar fi cazul de o replică mai dură în instanță, un apel din partea AGA, prin votul acționarului majoritar, pentru a debloca această situație, pentru că ea se poate prelungi încă doi ani de acum încolo, judecând procesul pe fond. Să se ceară deblocarea suspendării din partea Fondului Proprietății de Stat și să se procedeze în continuare la privatizare.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei pe o problemă de procedură.

Vă rog, din partea Fondului Proprietății de Stat, să fiți atenți, pentru că la dumneavoastră se referă.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vreau să beneficiez de prezența domnului vicepreședinte al Fondului Proprietății de Stat în această seară aici și să reiterez, pe o chestiune de procedură, un drept pe care îl am, acela de a primi un răspuns la o interpelare. Și anume, vă rog să-mi permiteți să intervin în această chestiune de procedură, în sensul de a face trimitere la art.156 alin.2 coroborat cu art.162 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede că urmare a unei interpelări adresate de un deputat Guvernului sau fiecăruia dintre membrii săi, cei interpelați sunt obligați să răspundă în cel mult două săptămâni, iar răspunsul poate fi amânat cu cel mult o săptămână, și aceasta numai în situații justificate.

Vă reamintesc faptul că în data de 15 martie am așteptat răspunsul domnului președinte Radu Sârbu, președintele Fondului Proprietății de Stat, ca urmare a unei interpelări adresate domniei sale la data de 8 martie 1999, legat de situația societății PROLA COM – Botoșani și mai ales de modul cum s-a produs privatizarea acestei unități, precum și efectele. Și atunci, ca și acum, după încă două săptămâni, domnul președinte nu a binevoit să dea curs invitației adresate de parlamentari la această secțiune specială a ședinței Camerei Deputaților pentru a ne răspunde.

Înțeleg că domnia-sa se eschivează, evitând răspunsurile solicitate sau că, pur și simplu, ne ignoră. Sunt indignată de o astfel de atitudine și doresc să-l rog pe domnul vicepreședinte, prezent în această seară, să amintească domnului președinte Sârbu că are o astfel de interpelare, transmisă încă din data de 8 martie, din partea mea, referitoare la o societate privatizată în județul Botoșani, numită PROLA COM, și doresc să mă asigurați dumneavoastră că în decurs de două săptămâni, la următoarea dată a răspunsurilor la interpelări, veți avea bunăvoința să veniți la această ședință și să îmi prezentați răspunsul, așa cum eu în fiecare seară aștept până la ora 20 răspuns din partea dumneavoastră.

Vă mai fac cunoscut, de asemenea, că, în conformitate tot cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, la art.165 se prevede că pot solicita, printr-o cerere adresată președintelui Camerei, de a mi se pune la dispoziție de la orice instituție documente care să-mi poată fi utile în exercitarea mandatului pe care îl am.

Deocamdată aștept răspunsul dumneavoastră, în caz contrar voi solicita să mi se pună la dispoziție toate documentele, desigur, în copie certificată, așa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaților, și vă mai spun că Regulamentul Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art.74 din Constituția României, are caracter de lege organică și deci el trebuie respectat de toți cei care sunt învederați în prevederile articolelor respective.

Așadar, aștept încă termenul următor, după care, desigur, voi proceda în consecință.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat, domnul secretar de stat dorește să-i notați numele dumneavoastră și obiectul întrebării ca s-o caute, nu are cunoștință, da? Așa.

Rog pe domnul deputat Gheorghe Oană să prezinte interpelarea. mai sunt două interpelări.

Domnul Gheorghe Oană:

Doamna președinte,

Domnule vicepreședinte,

Obiectul interpelării mele este adresat domnului prim-ministru Radu Vasile și se referă la urmările unui control efectuat la SC UCMR SA Reșița.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule vicepreședinte, vă rog...

Domnul Gheroghe Oană:

Urmare a acestui control, ordonat de Fondul Proprietății de Stat la data de 10 martie, a fost schimbată echipa managerială de la societatea amintită mai înainte. Deși unele argumente par să fie cât de cât pertinente, totuși, dincolo de aceste măsuri se vede foarte limpede izul politic al acestor înlocuiri. Vă amintesc că directorul, managerul general de la UCMR Reșița este președintele organizației PDSR Reșița. Acest lucru este demonstrat și de faptul că deși răspunderea era solidară, în noua formulă managerială este păstrat domnul Lăbădău Dan, deși o mare parte din răspundere revine și dânsului, având atribuții directe în domeniul desfacerii, exportului și producției din sectoarele calde.

Sigur că apelarea la o serie de argumente, cum ar fi înrăutățirea indicatorilor economico-financiari ai societății, în susținerea măsurilor dispuse sau propuse de echipa de control, nu este un rezultat atât de direct al echipei manageriale, cât, în primul rând, înrăutățirii indicatorilor și climatului financiar din țară, pentru că dacă s-ar acționa în acest fel, foarte mulți manageri și foarte multe conduceri de societăți ar trebui să fie înlocuite, ca să nu spunem marea majoritate a lor. În plus, ceea ce este frapant pentru mine este că înlocuirea managerului general s-a produs o dată cu schimbarea și soției din funcția de director de la sucursala CEC Reșița. Cred că prin aceste acțiuni, deși în ceea ce mă privește am căutat să creăm un climat favorabil desfășurării normale a activității în Reșița, a celor două societăți mari de acolo, repet, prin aceste măsuri nu se creează un climat favorabil și mai departe cred că s-a urmărit rezolvarea unor pretenții care țin mai mult de algoritmul politic pe plan local.

Aștept răspunsul dumneavoastră, deși interpelarea mea era adresată domnului prim-ministru, cu care ocazie, îi doresc o însănătoșire grabnică.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul vicepreședinte Eros, vă rog răspundeți la interpelarea domnului deputat.

Domnul Victor Eros:

Stimată doamnă președinte,

Stimată doamnă,

Domnilor,

Fiindcă fostul manager mi s-a adresat personal, am dispus o anchetă și, conform acestei anchete, am obținut informații care sunt următoarele:

După expirarea contractului de management care a fost încheiat în anul 1995, adunarea generală a acționarilor, la care Fondul Proprietății de Stat a deținut majoritatea, având 51,25% din acțiuni, minoritatea mare aparținând SIF Oltenia 18,9% și SIF Banat cu 20,3%, a constatat că este cazul ca echipa managerială să fie revocată, să convoace o adunare generală pe data de 10 martie, aceasta fiind ținută pe 3 martie, deci cu o săptămână înainte, cea din 10 martie fiind continuarea acesteia și care să aleagă un consiliu de administrație și să se renunțe la forma de conducere managerială prin contract a societății.

De asemenea, adunarea generală a hotărât tragerea la răspundere a conducerii, a consililui de administrație, a managerilor care au condus societatea, și a hotărât sesizarea poliției economice, a gărzii financiare, a controlului financiar al Direcției generale a finanțelor publice. Tot această adunare generală a hotărât un pachet de măsuri urgente de relansare și redresare economico- financiară și de producție și social-umană a societății, redimensionarea personalului acestei societăți, vânzări de active și mijloace fixe disponibile pentru a putea să plătească datoriile acumulate în decursul anilor, deci din 1995 până în 1998, s-au cumulat de la 84 de miliarde la aproape 280 de miliarde de lei datorii și înființarea de centre de profit.

De asemenea, în afară de fostul manager general, s-a întocmit un proces-verbal între ceilalți membri ai fostului management în frunte cu actualul președinte al consiliului de administrație, domnul Lobădău, prin care de comun acord renunță la acest contract de management.

Domnule deputat, vă rog, dacă cumva informarea mea nu corespunde așteptărilor dumneavoastră sau sunt și alte întrebări, să mi le spuneți și vă stau la dispoziție și aici și la FPS pentru a putea clarifica problema în speță.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat... A, mai aveți, domnul...

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule vicepreședinte,

Vreau să vă spun că unele informații nu sunt exacte. Contractul echipei manageriale expiră peste trei luni. Deci, nu a expirat. Asta pentru că o să continuăm analiza împreună pentru că eu sunt total nemulțumit de răspunsul dumneavoastră. Convocarea adunării generale nu s-a făcut cu respectarea procedurilor legale și vă rog să mă credeți că mă pricep la chestiunile acestea, lucrând și eu foarte mulți ani în domeniul respectiv.

Am spus că răspunderea, fiind echipă managerială, este solidară și nu înțeleg de ce trei din echipă sunt vinovați și unul, promovat ca președinte al consiliului de administrație. Pentru că atunci o să sesizez și eu Parchetul, respectiv poliția, pentru anchetarea completă a echipei manageriale, nu numai a unora care sunt membri PDSR. O să văd și eu pachetul acesta de măsuri de care vorbiți dumneavoastră, din care singura măsură realizată este disponibilizarea personalului, că alta nu s-a luat până în momentul de față. Și în orice caz, pentru că cu siguranță vrem să continuăm acțiunile noastre pentru lămurirea acestei situații care mie mi se pare nepermisă, vreau să vă spun foarte clar, să ni se dea și un răspuns în scris pentru a putea continua și pe alte căi.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Viorel Burlacu. Ultimul vorbitor pe ziua de astăzi, deja vă anunț că am depășit cu o jumătate de oră programul.

Domnul Viorel Burlacu:

Vina nu-i a noastră. Probabil că au fost prea multe programate.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Au primit prea multe interpelări. De altfel, trebuie să le limităm strict regulamentar.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Viorel Burlacu:

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Radu Vasile și se referă la tentativa de privatizare frauduloasă a ceea ce a mai rămas din stațiunea Durău și a două cabane montane din masivul Ceahlău, reunite sub numele de S.C. Durău S.A. care este binecunoscută, la această oră, atât opiniei publice, cât și FPS-ului, IGP-ului, Justiției, Corpului de Control al Guvernului, Parlamentului României. Salut pe această cale contribuția întregii prese din județul Neamț în denunțarea acestei tentative, prin care, din motive de ordin politic țărănist se favorizează o firmă din Harghita, în fața unei firme din Neamț, cea din urmă având o cifră de afaceri de 50 de ori mai mare și susținută ferm de BRD.

Întrebările mele de astăzi sunt clare și sper să aflu răspunsurile oficiale.

l. Dacă FPS nu știe ce, cum și cui să mai vândă, teoretic pe un preț mai bun, atunci de ce intervine într-un asemenea caz, printr-o adresă emisă de Direcția Teritorială Neamț, pentru încheierea de urgență a contractului de vânzare-cumpărare a S.C. Durău S.A. cu Transmarflemn Harghita, incluzând clauze de litigiu, câtă vreme litigul aflat pe rolul secției comerciale a Tribunalului Neamț n-a fost soluționat? Doar pentru a da o umbră de satisfacție celui care oferă bani mai puțini?

2. De ce termenele date de tribunalele comerciale sunt atât de lungi, când un asemenea caz impune soluții rapide? A trecut destul timp de la 20.01.1999, ziua când TCE 3 Brazi a fost exclusă de la licitație.

3. Contractul prin care Hotelul Durău din stațiune a fost închiriat anul trecut de firmele Transmarflemn și Dradia din Harghita fără licitație este cunoscut de toate autoritățile în drept. Nu observă nimeni ilegalitatea?

4. La sfârșitul săptămânii trecute a descins în Neamț, pe acest subiect, o echipă de control a Corpului de control al Guvernului, într-o atmosferă de deplină discreție. Nu se poate lucra la vedere, după modelul oferit de Ovidiu Grecea la Timișoara?

Fac această intervenție și dintr-un motiv subiectiv, pentru că sunt inginer constructor și am participat la edificarea acestei stațiuni Durău și mă doare ceea ce se întâmplă acolo.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul vicepreședinte Eros, vă rog, răspundeți.

Domnul Victor Eros:

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

La prima întrebare pot să vă răspund că în 27 ianuarie am elaborat contractul de vânzare-cumpărare între FPS și ofertantul declarat câștigător, respectiv TRANSMARFLEMN SRL, dar nu am semnat acest contract, deoarece în aceeași zi s-a primit un certificat emis de Tribunalul Neamț, Direcția comercială, prin care se aducea la cunoștință contestația împotriva procesului-verbal din data de 20 ianuarie 1999. În prezent, privatizarea Societății comerciale Durău este oprită până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanțele de judecată.

La cea de a doua întrebare, referitoare la termenele tribunalelor comerciale, pot să vă relatez că soluționarea litigiului are, a avut și va avea până în momentul de față, următoarele termene: 22 februarie, 15 martie, 26 martie și următorul este în 23 aprilie. Pe acestea noi prea le putem influența, doar atâta că vom face toate diligențele necesare ca să fie procedurile complete pentru a se putea judeca cauza de pe rol.

La întrebările trei și patru care mi s-au părut corelate între ele, răspunsul este următorul: Departamentul de control al Guvernului a efectuat deja verificările la fața locului, Fondul Proprietății de Stat punând la dispoziție toate documentele referitoare la aspectele vizate. După încheierea notei de control, domnul deputat, cu permisiunea dumnealui, va fi informat asupra aspectelor constatate, bineînțeles dacă înainte noastră nu o să primiți de la Departamentul de Control al Guvernului, și din partea noaste numai măsurile dispuse și modul de aducere la îndeplinire a acestora.

Prin răspunsurile formulate, sper că am clarificat unele probleme. Repet, dacă considerați că nu sunt clare, sunt dispus să reiau, să dispun orice alte cercetări, singurul punct de vedere valabil ar fi într-adevăr să încercăm să triumfe, dacă se poate, adevărul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunteți mulțumit, domnule deputat? Da.

Cu aceasta ședința de astăzi a luat sfârșit.

Ședința s-a încheiat la ora 20,00.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 19 august 2022, 21:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro