Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 26, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 26-04-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 26, 1999

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 26-29 aprilie 1999.

Ședința a început la ora 16,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Iaon Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Vida Simiti și Corneliu Ciontu, secretari.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Rog liderii de grupuri să îi aducă și pe colegii de pe culoare care mai sunt în sala de ședință, ca să putem începe.

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi, luni, 26 aprilie 1999, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrărie 271, 71 sunt absenți, iar din aceștia 32 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul de lucru pentru ziua de astăzi este de 140 și cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Pentru început, pentru că săptămâna trecut, joi, am anunțat doar și n-am supus spre aprobare programul și ordinea de zi, vă informez că programul pentru săptămâna aceasta este cel pe care l-am prezentat joi, și anume mâine și poimâine comisii, plen astăzi și joi.

Intervenții. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș propune ca pentru ziua de joi, programul să fie completat cu timpul afectat intervențiilor deputaților. Deci, de la ora 8,30 la 9,20 să aibă loc intervențiile deputaților pe diferite probleme, urmând ca după aceea să se desfășoare lucrările în legătură cu problemele înscrise pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Se face propunerea ca programul de joi să cuprindă acele 50 de minute pentru intervențiile deputaților, care nu au avut loc nici săptămâna trecută, și, ca atare, ar putea să aibă loc săptămâna aceasta, joi. Deci, dacă mai sunt alte intervenții. Nu sunt.

Da, vă rog. Suntem la program. La program, dacă nu mai sunt intervenții, vă supun spre aprobare întâi amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Marea majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat.

Vă supun spre aprobare programul de lucru pentru această săptămână cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

Fac precizarea că acest program este în felul acesta, cu două zile de comisii, din cauza lipsei din țară a vicepreședinților Camerei. Săptămâna viitoare, în schimb, Biroul permanent al Camerei va propune ca în fiecare zi să fie zi de plen. În acest fel, vom reuși să depășim anumite întârzieri în aprobarea în plen a legilor aflate pe ordinea de zi.

Trecem la ordinea de zi. Biroul permanent al Camerei a propus ordinea de zi, în forma aceasta, și având în vedere că joi vor fi conduse lucrările de către domnul președinte Diaconescu, s-a propus de către domnul deputat Mitrea ca Statutul funcționarilor publici, două săptămâni, să nu fie dezbătut în plen și în locul lui în plen să fie dezbătute o serie de alte proiecte de legi care au devenit prioritare.

Dacă sunt amendamente la ordinea de zi.

Da, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Intervin la pct.2 cap. II din ordinea de zi de joi și propun ca acest proiect de lege privind înființarea Societății naționale a îmbunătățirilor funciare, să fie mutată pe un loc 9 sau 10, având în vedere că la raportul făcut de comisia de specialitate, de agricultură, din Camera Deputaților, Banca Mondială a venit cu observații și a cerut ca acest proiect să fie amânat până la discutarea legii Asociației utilizatorilor de apă. După ce aprobăm această lege să le punem de acord pe cele două, în așa fel ca legea să fie complectă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră spuneți la II.19?

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

La pct.2 de la II.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vorbți de îmbunătățirile funciare?

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Da. Să treacă mai jos, un loc 9 – 10...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să treacă mai jos ca să fie dezbătut după ce...

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Întâi Legea utilizatorilor de apă. Acum vine la comisie și o discutăm în comisie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți ca să amânăm dezbaterea până la apariția raportului de la...

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

...de la Legea utilizatorilor de apă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. În acest caz, noi nu putem să scoatem de pe ordinea de zi acest proiect, dar putem să așteptăm ca să fie dezbătute împreună.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Le putem pune la poziția 72, de exemplu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu trebuie pusă la poziția 72, putem să o lăsăm oriunde pe ordinea de zi, numai să știm că o dezbatem dacă există votul plenului.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Exact.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea. Vă rog.

 
 

Domnul Marin Cristea:

Eu vreau să spun un singur lucru.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, vorbiți în microfoane, astăzi se aude destul de prost.

 
 

Domnul Marin Cristea:

Da, domnule vicepreședinte.

Sunt două subiecte care se leagă între ele, dar rămân totuși două subiecte diferite. Deci, proiectul de lege care a venit la Camera Deputaților și care a fost dezbătut în Comisia de agricultură, se referă la transformarea Regiei autonome a îmbunătățirilor funciare în Societate Națională de îmbunătățiri funciare, iar proiectul de lege pe care încă nu l-am văzut, cu asociațiile utilizatorilor de apă, înseamnă un proiect separat. Eu repet, ele sunt conexe sub aspectul obiectului, să spunem, dar, ca proiecte legislative, sunt totuși proiecte separate. Sunt totuși proiecte separate și nu putem să așteptăm dezbaterea acestui proiect până când va trebui să dezbatem ce? Un alt proiect. Un alt raport. Sigur, mai poate fi amânată dezbaterea, în ideea că acest proiect cu asociațiile utilizatorilor ajunge tot la Comisia de agricultură și într-un raport suplimentar poate fi conexat cu actualul raport de la Societatea națională de îmbunătățiri funciare, dar întâi să vedem proiectul depus, să vedem la ce comisie este repartizat de către Biroul permanent și, după aceea, putem să discutăm, să spunem.

Deci, eu cred că poate să rămână. În momentul în care acest proiect este depus, vom solicita amânarea dezbaterii dacă el ajunge la Comisia de agricultură, repet, dar dacă nu ajunge, n-avem cum. Acest proiect nu există depus, domnule deputat, asta vreau să spun, iar a amâna dezbaterea asta pe un proiect care urmează să vină cine știe când, mi se pare că nu e corect.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, punctul de vedere al domnului ministru care este aici de față... Îi dau cuvântul domnului ministru Mureșan.

 
 

Domnul Ioan Mureșan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul acesta de lege pentru restructurarea și reformarea Regiei autonome a îmbunătățirilor funciare, care are importanța sa, trebuie într-adevăr completat cu o lege care să definească asociația utilizatorilor de apă. Aceasta pentru ca întreg transferul de la stația de punere sub presiune către utilizatorii de apă, și nu o externalizare în societăți comercial care ulterior ar putea să-și schimbe obiectul de activitate, să se facă coerent. Este adevărat că proiectul de lege n-a fost înaintat încă la Parlament. Proiectul de lege este finalizat la minister și în cursul zilei de astăzi va fi trimis pentru a fi pus pe ordinea de zi a Guvernului, astfel încât cred că în două săptămâni va veni la Camera Deputaților.

Deci, rugămintea mea, domnule președinte și stimați colegi, este să temporizăm puțin luarea în discuție a raportului pe care l-a întocmit comisia de agricultură de la Camera Deputaților, tocmai ca să vedeți noul proiect și să putem din mers reașeza și lega cu proiectul de lege privind asociația utilizatorilor de apă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, există un prim amendament, și anume ca pct. de la II A, aflat pe poziția 2, Lege privind înființarea Societății naționale a îmbunătățirilor funciare, să fie dezbătut numai după ce va apărea și proiectul de lege cu privire la utilizatorii de apă, având în vedere o conexiune între cele două proiecte de lege. ... dumneavoastră ați propus să meargă pe poziția 20, da? Da. Să-l punem pe poziția 20 atunci. Deci, de pe II A2, pe II A. 20.

Deci, vă supun acest lucru spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, un prim amendament admis.

Vă rog.

 
 

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca legea de la pct.66 să fie trecută pe ordinea de zi de joi, la pct.6.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, de pe poziția 66.

 
 

Domnul Traian Dobre:

Este o lege economică care la comisia de specialitate a primit consensul întregii comisii, a fost trecută pe un loc care, probabil, nici la sfârșitul actualei legislaturi nu va fi dezbătută. Este o lege economică și vă propun s-o treceți pe locul 6.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră propuneți ca II A, poziția 66 să treacă la II A, poziția 6.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, nici un vot împotrivă, s-a adoptat și acest al doilea amendament.

Vă rog. Domnul deputat Popa. Aveți un amendament? Da.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct.1 al ordinii de zi cu privire la informarea la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Vorbiți în microfoane pentru ca să se audă.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Grupul de deputați independenți, grupul parlamentar de deputați independenți aparținând Alianței pentru România a depus la Biroul permanent o inițiativă legislativă privind publicarea componenței adunărilor generale ale acționarilor și consiliilor de administrație ale agenților economici cu capital de stat. Din acest punct de vedere...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, suntem la odinea de zi, domnule deputat.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Păi, la ordinea de zi. Deci, la pct.1 al ordinii de zi, unde este trecută informare cu privire la proiectele de legi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dar n-am intrat încă în pct.1 de la ordinea de zi, suntem la aprobarea ordinii de zi. Deci, cine mai are amendamente la ordinea de zi? Vă rog. Domnul deputat Partal, vă rog.

 
 

Domnul Petre Partal:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

La pct.62, II A, figurează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței 65/1994 privind activitatea de expertize contabile și a contabililor autorizați. Vă propun, domnule președinte, ca acest proiect de lege să fie discutat împreună cu un alt proiect de lege care reglementează activitatea de expertiză contabilă, situat la pct.15 I A, și anume să fie trecută pe poziția 14 înaintea pct.15. Deci, 62 să fie adus la I A, pe poziția 14, înainte de poziția 15. Ambele reglementând activitatea de expertize contabile.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, vorbiți de pct.62 de la II?

 
 

Domnul Petre Partal:

Da, pct.62 II A cu expertiza, dacă s-a identificat, da?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, eu l-am identificat. Deci, dumneavoastră propuneți, având același conținut, obiect, să fie adus pe...

 
 

Domnul Petre Partal:

Înainte de 15, deci pe 14, cum ar veni.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de pct.15, la I A, 14. Da.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Există propunerea să fie după, însă, pentru că există o anumită ordine... nu aveți nimic împotrivă să fie imediat după pct.15, da? Da.

Deci, II A 62 să treacă pe I A 16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și nici un vot împotrivă, s-a adoptat și această modificare la ordinea de zi.

Alte amendamente? Nu mai sunt.

Vă supun spre aprobare ordinea de zi cu aceste amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

 
Aprobarea prelungirii termenului de depunere a raportului de către Comisia de anchetă privind situația economiei forestiere din România până la 15 iunie 1999.

În continuare, înainte de a intra în punctul 1 al ordinii de zi de astăzi, vă informez că la Biroul permanent s-a propus și s-a adoptat, cererea Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România, de prelungire a termenului de activitate al comisiei și, de asemenea, pentru depunerea raportului, până la 15 iunie, motivele fiind enunțate în documentul care a fost susținut la Biroul permanent de Biroul comisiei respective.

Vă supun spre aprobare prelungirea termenului până la 15 iunie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.48/1999 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului, nr.48/1992, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; și pentru avize, comisiile pentru industrii și servicii și juridică, de disciplină și imunități. Va fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Propunerea legislativă privind obligativitatea debitorilor de a-și achita credite contractate cu băncile din România, inițiată de un număr de 3 deputați PUNR.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

3. Proiectul de Lege privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciul de apă, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, comisiile pentru politică economică, reformă și privatizare și juridică, de disciplină și imunități.

Pentru proiectul de Lege privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciul de apă, primit de la Guvern, înțeleg că veți solicita din partea Guvernului procedura de urgență.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Ioan Mureșan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlament, am elaborat acest proiect de Lege privind privatizarea societăților comerciale care administrează terenuri agricole și terenuri aflate sub luciul de apă, urmărim două obiective: privatizarea structurilor economice care lucrează aceste terenuri și gestionarea coerentă a domeniului privat și public al statului, prin înființarea Agenției domeniilor statului.

Pentru că anul agricol următor, cel care începe în toamna acestui an, să ne găsească într-o fază de pregătire sau cu un număr cât mai mare de societăți comerciale foste IAS-uri, din cele 450 câte există astăzi privatizate, solicităm această procedură de dezbatere, procedura de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La cererea inițiatorului, vă supun spre aprobare procedura de urgență pentru acest proiect de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt în total 6 abțineri.

A fost adoptată cu marea majoritate a voturilor procedura de urgență.

Aici la punctul acesta dorea să intervină domnul deputat Neculai Popa. Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În data de 20.IV, Grupul ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să vorbiți în microfoane.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Da. Domnule președinte,

Stimați colegi,

În data de 20.IV, grupul deputaților independenți aparținând Alianței pentru România a depus un proiect de Lege privind publicarea componenței adunărilor generale ale acționarilor și consiliilor de administrație ale agenților economici cu capital de stat. Propunem Biroului permanent și supunem aprobării Camerei Deputaților ca acest proiect de lege să fie dezbătut în regim de urgență. Și aici facem trimitere la Regulamentul Camerei Deputaților, la art.79 unde se stipulează că la ședințele Biroului permanent în care se dezbate proiectul ordinii de zi, poate participa la cerere și un membru al Guvernului, precum și delegați ai grupurilor parlamentare nereprezentate în Birou. Deci, vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot discutarea și dezbaterea în regim de urgență a proiectului de lege depus de deputații independenți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Fac o precizare. Deputații independenți nu pot să formeze grupuri parlamentare. Ați precizat de mai multe ori despre un grup parlamentar. Conform Regulamentului nostru nu există un grup parlamentar al deputaților independenți. Deputații care sunt independenți, sunt independenți ca atare, chit că unii dintre ei fac parte dintr-o serie de partide. Ca atare, nu există un grup parlamentar al deputaților ApR, așa cum ați precizat dumneavoastră, din punct de vedere al Regulamentului Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Regret, domnule președinte, dar eu n-am amintit aici că suntem grup parlamentar. Eu am spus că grupul deputaților independenți. Or, este cu totul altceva.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu există grup de deputați independenți. Există deputații independenți și atâta tot.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Dar pentru că suntem mai mulți, formăm un grup, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu formați un grup din punct de vedere al Regulamentului Camerei Deputaților.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Alianța pentru România...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Dacă puteți să aranjați microfoanele, să vorbiți în ele.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Partidul Alianța pentru România nu a participat la alegeri. Deci, el nu a obținut mandate în urma alegerilor. Noi știm cu au obținut mandatele de deputați acest partid. Pe de altă parte, vreau să vă spun că temeiul pentru a cere ca un proiect de lege sau o propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgență, este art.102, alin.2. "Cererea Guvernului și propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Camerei în ziua în care a fost înregistrată cererea pentru a se dezbate în procedură de urgență". Deci, dânșii nu sunt un grup parlamentar. Nici Biroul permanent, nici Guvernul, nici comisiile permanente nu au solicitat.

Domnule președinte, este o inițiativă legislativă, este dreptul fiecărui deputat, în virtutea Constituției, de a face propunri legislative, numai că în acest caz ea trebuie să urmeze procedura obișnuită.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din păcate, procedural, ne aflăm efectiv în alin.2, art.102 care spune clar că cererea de procedură de urgență nu poate fi făcută decât de Guvern, de Biroul permanent al Camerei Deputaților și, respectiv, de grupurile parlamentare care sunt constituite în Cameră și de comisiile permanente ale Camerei Deputaților. Deci, nu ne aflăm în acest spirit al Regulamentului nostru și în litera Regulamentului.

Domnul deputat Boda. Vă rog.

 
 

Domnul Iosif Boda:

Stimați colegi,

Eu nu pot concura cu domnul deputat Gaspar în procedură parlamentară și nici în interpretarea Regulamentului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Vorbiți în microfoane.

 
 

Domnul Iosif Boda:

Eu acolo încerc să vorbesc, dar dacă nu asta, înregistrează poate altfel...

Eu mă gândeam atunci când domnia sa a urcat la acest microfon, tocmai cunoscând eventualele prevederi ale Regulamentului care fac imposibil ca vreo 10%, cât sunt acum în Camera Deputaților deputați independenți, deci cum nu pot ei să solicite acest lucru, poate că ar fi interesat PDSR-ul să preia inițiativa, pentru că eu mă întreb ce este important pentru Cameră, și ce este important, dacă vreți, pentru realitatea românească: a ne împiedica de o procedură regulamentară, care poate ușor fi depășită, sau este interesat ceea ce solicită în conținut inițiativa legislativă, recte ceea ce și solicită și opinia publică și prin intermediul presei scrise și a celei electronice, este aceea de a face cunoscute listele de deputați, de prefecți, de subprefecți ș.a.m.d, de alți demnitari pe diverse scări ierarhice, care fac parte din consiliile de administrație și din adunările generale ale acționarilor, chiar și din 2, 3, 4, 5. Nu e un secret pentru nimeni că este aceasta o realitate. Eu mă așteptam de la domnul coleg Gaspar să ne ajute în aceastăl privință și să preia inițiativa, conținutul ei sau eventual de la colegii care astăzi sunt interesați, aflându-se la putere, de a soluționa această chestiune. Poate să solicite până și domnul deputat Gavra, din partea PUNR-ului, pentru că sunt convins că în această privință nu avem dispute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Liviu Bujor.

Vă rog foarte mult să fiți atenți. Vă rog frumos, ca să putem să depășim acest moment.

 
 

Domnul Liviu Bujor:

Doamnelor și domnilor,

Dat fiind importanța morală a acestei probleme, trecând peste problemele procedurale, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal preia inițiativa deputaților independenți.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Procedură.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Mă surprinde intervenția colegului de la PNL, pentru care am o deosebită considerație. Este membru al Comisiei juridice. Dar, deocamdată, Biroul permanent a fost sesizat cu o propunere legislativă inițiată de deputații independenți. Această propunere legislativă a fost înregistrată, ea a fost prezentată plenului și, deci, nu cred că în acest moment dânsul, sau Grupul PNL se poate asocia la această problemă. Dacă Grupul deputaților independenți vine și declară că își retrage în momentul de față această propunere și pe urmă împreună cu PNL-ul vor să îl prezinte, nu avem nimic împotrivă, dar în acest moment, procedura este declanșată ca o inițiativă aparținând grupurilor independenți.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popa, după care domnul deputat Gavra, după care vom aplica regulamentul.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc Grupului parlamentar al PNL că a preluat această inițiativă legislativă, la care vom subscrie și noi, Grupul de parlamentari independenți. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Pentru a nu mai prelungi discuția, pentru că sunt chestiuni de procedură, de regulament, vreau să aduc următoarele precizări:

1. Dacă domnul deputat Popa citea presa centrală, vedea că în urmă cu o săptămână noi am anunțat că nu ne oprim la jumătate, adică la publicarea listelor, ci și a sumelor ridicate de către cei care au fost membri în AGA și în consiliile de administrație, care este mult mai interesantă pentru opinia publică.

2. Majoritatea celor care au fost în consiliile de administrație și în AGA, la diverse societăți, le-au adus în faliment general, lucru despre care vorbim în fiecare zi și ne învinuim reciproc. Moștenirea și cu actuala putere! Și atunci noi am spus că vom veni cu o asemenea inițiativă legislativă. Fiecare deputat independent, sigur că are dreptul la inițiativă, că e deputat!, deci, are dreptul la inițiativă legislativ㠖 și mai mulți și unul singur. O asemenea propunere, dacă a fost înaintată la Biroul permanent, își urmează cursul firesc: demersul legislativ merge la comisiile de specialitate pe care le-ați anunțat și vom vedea care va fi finalul.

3. Oricum, grupul nostru parlamentar va introduce o inițiativă legislativă prin care cerem nu numai publicarea listelor, ci și a sumelor ridicate, pentru că acelea interesează, nu altceva.

Sigur, domnul deputat Popa s-a grăbit, domnia sa nu are grup parlamentar, noi îl înțelegem, nu este partid parlamentar decât în opoziție, în umbră, este cu totul altceva. O să-l sprijinim în continuare, însă, pentru că atunci când votează cu opoziția, merită să fie sprijinit! Din păcate, de cele mai multe ori votează "gri", adică se abține, ceea ce nu înseamnă coloană vertebrală politică!

Deci, domnule vicepreședinte, să nu mai prelungim discuția, inițiativa pe care au depus-o își urmează cursul, dacă mai vin și altele – și de la liberali și din altă parte – este foarte bine.

În al doilea rând, ca să lămurim lucrurile, domnule Boda, pentru totdeauna, sigur că procedurile sunt neinteresante pentru dumneavoastră, trecerea de la un partid la altul nu-i procedurală, de acord! Este coloană vertebrală!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, să ne întoarcem la subiect!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da, sigur că da, aici vreau să spun!

Sigur că grupul parlamentar care poate cere un regim de urgență pentru orice act normativ este cel recunoscut prin intrare în Parlament ca partid parlamentar. Sigur că dumneavoastră nu aveți așa ceva! Când o să veniți cu așa ceva, în Parlamentul viitor, aveți tot dreptul!

Așa că, a veni cu inițiative care nu sunt regulamentare și nici legale nu e bine! Lăsați-ne pe noi, ăștia, care încă reprezentăm opinia publică, să facem ce trebuie să facem! Bine? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Aici trebuie să-l corectez pe domnul deputat Gavra, inițiativele legislative devin legi, deci, nu se poate spune despre ele că nu sunt legale. În schimb, această inițiativă făcută acum nu întrunește condițiile regulamentare pentru a se supune la vot cererea de procedură de urgență. Ca atare, nu pot să fac acest lucru, pentru că aș încălca regulamentul.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, urmează Nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei pentru sesizarea de către deputați a Curții Constituționale:

1. Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 6/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Europeană de Investiții și Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R. pentru finanțarea proiectului de modernizare a căilor ferate, semnat la Luxemburg și București la 30 iunie 1998.

2. Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 7/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Europeană de Investiții și Administrația Națională a Drumurilor A.N.D. pentru finanțarea Proiectului de reabilitare a drumurilor etapa a III-a, semnat la Luxemburg la 21 iulie 1998 și la București la 24 iulie 1998.

3. Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Regatul Olandei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evazunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexat, semnate la Haga la 5 martie 1998.

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 189/1998 privind finanțele publice locale.

5. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 23 decembrie 1998.

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/1998 privind prețurile și tarifele produselor și serviciilor care se execută sau se prestează în țară în cadrul activităților cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței.

7. Lege pentru ratificarea Cartei Sociale Europene Reviziuite, adoptate la Strasbourg la 3 mai 1996.

8. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind responsabilitatea ministerială.

Vă supun spre aprobare componența Comisiei de mediere privind soluționarea textelor în redactări diferite la proiectul de Lege privind responsabilitatea ministerială: Popescu Emil Teodor, Dejeu Gavril, Dumitriu Carmen, Dragu George, Stancov George Iulian, Bujor Liviu și Paneș Iosif.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Intrăm, de data aceasta, în ordinea noastră de zi.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului.

Comisia de mediere ne propune următoarele texte:

Nr. crt. 1, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2, tot textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Nr. crt. 3, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 4, textul Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 5, textul Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 6, tot textul Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Intervine următoarea problemă tehnică, în legătură cu această ordonanță: prin art. II din raportul comisiei de mediere de la poz. 6, se propune ca Ordonanța nr. 128, cu modificările care au fost aduse prin acest proiect de lege, să fie republicată în Monitorul Oficial; raportul mediat următor este un raport care privește aceeași Ordonanță nr. 128, care este modificată printr-o Ordonanță de urgență nr. 38. Deci, tehnic, se va publica în Monitorul Oficial proiectul de lege prin care se aprobă Ordonanța nr. 128, în baza art. III se va dispune republicarea ei, iar imediat se intervine cu o nouă lege prin care se modifică Ordonanța nr. 128 și, astfel, nu vom reuși ceea ce de regulă se urmărește, ca să se poată lucra cu o singură lege.

Și mă gândesc că, din punct de vedere tehnic, poate, s-ar sugera ca republicarea să se facă după ce se aprobă și cea de a doua lege, de modificare a Ordonanței nr. 128.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerea pe care o face domnul deputat Acsinte Gaspar v-o voi explica imediat, deocamdată vă supun spre aprobare raportul în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a aprobat prin vot deschis acest raport, e o lege cu caracter ordinar.

Propunerea pe care o face domnul deputat Acsinte Gaspar este ca legile să fie publicate într-o anumită ordine, în așa fel încât acest raport pe care tocmai l-am aprobat să ducă la introducerea tuturor modificărilor care s-au făcut, în așa fel încât să se republice o singură dată întreaga lege, cu toate modificările făcute prin aceste două ordonanțe.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/1998 pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Trecem în continuare la Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 38/1998 pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului.

Comisia de mediere ne propune următoarele texte:

La nr. crt. 1, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare raportul de mediere în ansamblul său. Este tot o lege cu caracter ordinar, vot deschis prin ridicarea mâinii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

O să rugăm departamentul nostru să ia măsurile care trebuie ca la republicarea în Monitorul Oficial să fie cuprinse toate aceste modificări.

Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1999 pentru ratificarea Protocolului armonizând Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, după efectuarea unor modificări, adoptat la Bruxelles, la 27 iunie 1997, și a Protocolului adițional privind trecerea de la regimul Acordului multilateral privind tarifele de rută din 12 februarie 1981 la regimul Anexei IV (Dispoziții privind sistemul comun de tarife de rută) la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene EUROCONTROL, armonizată prin Protocolul adoptat la Bruxelles la 27 iunie 1997.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1999 pentru ratificarea Protocolului armonizând Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, după efectuarea unor modificări, adoptat la Bruxelles la 27 iunie 1997, și a Protocolului adițional privind trecerea de la regimul Acordului multilateral privind tarifele de rută din 12 februarie 1981 la regimul Anexei nr. IV (Dispoziții privind sistemul comun de tarife de rută) la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene EUROCONTROL, armonizată prin Protocolul adoptat la Bruxelles la 27 iunie 1997.

Rog Comisia pentru industrie și servicii să poftească pe baza rezervată ei!

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog!

 

Domnul Aleodor Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte. Numele meu este Aleodor Frâncu, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr. 44/26 mai 1996, România a ratificat Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru siguranța navigației aeriene și Acordului multilateral privind tarifele de rută semnat la Bruxelles în februarie 1981. În cadrul Conferinței diplomatice din 27 iunie 1997, au fost aduse modificări la sus-menționata convenție și la actele sale adiționale, modificări incorporate în Protocolul care armonizează Convenția internațională pentru cooperarea pentru siguranța navigației aeriene.

Convenția revizuită definește sfera de activitate a organizației, ce are ca principală sarcină integrarea și armonizarea sistemelor europene destinate navigației aeriene, având ca bază principiul fundamental că spațiul, din perspectiva utilizatorilor săi, este considerat un sistem unitar pentru asigurarea utilizatorilor spațiului aerian, eficiență maximă la un cost minim, compatibil cu nivelul necesar de securitate, cât și cu nevoia de a minimiza efectele negative asupra mediului. Reorganizarea EUROCONTROL are ca obiective principale: implementarea unui plan comun de dezvoltare a serviciilor de trafic aerian, de reglementări și standarde comune; dezvoltarea capacității de prelucrare a traficului aerian în vederea creșterii acestuia, a unui sistem comun de cesiune a traficului aerian; încurajarea achiziționării echipamentelor compatibile în vederea realizării sistemului comun de gestionare a traficului aerian.

Drept pentru care, vă rugăm să fiți de acord cu acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat Frâncu.

Din partea comisiei? Domnul deputat Dan Ioan Popescu, președintele Comisiei pentru industrie și servicii. Vă rog!

 
 

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deoarece domnul secretar de stat a făcut o prezentare detaliată a acestui proiect de lege, eu îmi permit numai să spun că el a fost analizat în cadrul Comisiei pentru industrie și servicii, s-au luat în considerare și avizele trimise de Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Consiliul Legislativ și, în unanimitate, a hotărât să fie trimis plenului Camerei, pentru aprobare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la ordonanță. Titlul ordonanței. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 1 al ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară, v-o supun spre aprobare în ansamblu, prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptată.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan, în domeniul transporturilor rutiere de tranzit și a Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan privind colaborarea în activitatea de transport pe calea ferată, semnate la București la 6 iunie 1996.

Trecem la următorul proiect de lege și anume proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan în domeniul transporturilor rutiere de tranzit și a Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan privind colaborarea în activitatea de transport pe calea ferată, semnate la București la 6 iunie 1996.

Din partea inițiatorului?

 

Domnul Aleodor Frâncu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În contextul dezvoltării relațiilor economice dintre România și Republica Uzbekistan a apărut necesitatea reglementării modului de derulare a transporturilor rutiere și feroviare între cele două țări. Acest acord și această convenție oferă cadrul juridic pentru rederularea transporturilor rutiere și feroviare între România și Republica Uzbekistan, reglementând documentele pe baza cărora se efectuează acest transport, precum și procedurile de rezolvare a eventualelor diferende apărute între părți.

Acordul și convenția vor intra în vigoare la data ultimei notificări în care părțile contractante își vor comunica reciproc îndeplinirea procedurilor cerute de legislațiile lor privind intrarea în vigoare a acordurilor internaționale.

Documentele anterior menționate sunt de natură a contribui la sporirea eficienței transporturilor rutiere și feroviare între cele două țări, asigurând desfășurarea activităților în acest domeniu pe bază de reciprocitate.

Este un acord așa cum au fost și celelalte, din 1990 până acum, parafate între România și celelalte state, drept pentru care s-a elaborat prezentul act normativ și vă rugăm să fiți de acord. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Dan Ioan Popescu, președintele Comisiei pentru industrie și servicii. Vă rog!

 
 

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrie și servicii a primit acest raport pentru examinarea în fond în 29 martie 1999. Luându-se în considerare și avizele Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Consiliului Legislativ, s-a avizat favorabil proiectul de lege, specificându-se totodată că el trebuie prezentat respectându-se titlul original al acordului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la articolul unic al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

În continuare, vă supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicată acest proiect de lege, ca lege ordinară.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/1998 privind acordarea de către stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, de garanții pentru emisiuni de obligațiuni pe piețele financiare externe.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/1998 privind acordarea de către stat prin intermediul Ministerului Finanțelor de garanții pentru emisiunile de obligațiuni pe piețele financiare externe.

Este un proiect aflat în procedură de urgență și îl invit pe domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei sesizate în fond, să propună timpii pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dat fiind dimensiunea redusă a acestui proiect, vă propunem 15 minute maximum și câte 3 minute pentru fiecare intervenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare cei doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptați în unanimitate.

Dacă au fost amendamente la titlul legii? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă au fost amendamente la titlul ordonanței? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă au fost amendamente la articolul unic al ordonanței. Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mă scuzați, la ordonanță am greșit, pentru că a fost o modificare propusă în articolul unic al legii, care ne-a venit de la Senat.

Deci, la articolul unic, pct. 1, vi-l supun spre aprobare, articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare articolul unic al ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu această modificare, ordonanța în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim la articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea, în ansamblu. Este o lege ordinară, v-o supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/1998 privind acordarea de către stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, de garanții pentru emisiuni de obligațiuni pe piețele financiare externe.

Continuăm cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/1998 privind acordarea de către stat prin intermediul Ministerului Finanțelor de garanții pentru emisiunile de obligațiuni pe piețele financiare externe.

Proiectul este tot în procedură de urgență, o să-i dau cuvântul domnului deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, pentru a propune timpii. Vă rog, aveți cuvântul!

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Înainte de a propune timpii, pentru ca să justificăm și bugetul de timp foarte redus pe care îl voi propune, doresc să menționez că în proiectul de lege pe care cu puțin timp l-am aprobat amendamentul propus de către Senat și adoptat de către noi vizează tocmai materia reglementată în actualul proiect de lege. Pe cale de consecință, vă propunem susținerea ideii de respingere a acestui proiect de lege și, deci, cred că 10 minute pe total și 3 minute pe intervenție este suficient pentru a-l respinge, întrucât, așa cum spuneam, textul a fost introdus ca amendament de către Senat și acceptat de Camera Deputaților în proiectul de lege anterior. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, timpii propuși sunt tot 10 și 3 minute, vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare acest proiect de lege ordinară, prin vot deschis cu mâna ridicată, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/1999 pentru suspendarea temporară a unor atribuții ale comitetului de conducere și ale președintelui Curții de Conturi.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/1999 pentru suspendarea temporară a unor atribuții ale Comitetului de conducere și ale președintelui Curții de Conturi.

Îl invit pe domnul deputat Dan Constantinescu, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci sesizate în fond, să propună timpii. Menționez că este tot în procedură de urgență. Vă rog!

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Tot în scurte cuvinte, permiteți-mi să justific mai întâi și pe urmă să propun timpii. În Hotărârea Parlamentului privind prelungirea cu 30 de zile a mandatului membrilor Curții de Conturi înainte de a fi votați de Parlament în noua componență, există un paragraf prin care se interzice o serie întreagă de modificări în componența conducerii direcțiilor ș.a.m.d. De fapt, restrânge mandatul vechii componențe a Curții de Conturi pe perioada aceasta de provizorat.

În paralel cu hotărârea Parlamentului a apărut o ordonanță de urgență, care, odată ce Parlamentul a dat această hotărâre, nu mai are obiect. Acesta este motivul pentru care propunem respingerea ordonanței de urgență.

Și cred că, la fel, 10 minute pentru întreg procedeul și câte 3 minute pentru fiecare intervenție este suficient.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare cei doi timpi: 10, respectiv, 3 minute.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem direct la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Nu au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare această lege ordinară, în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/1998 privind transferul sumei de 90 miliarde lei din bugetul de stat în bugetul asigurărilor sociale de stat.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/1998 privind transferul sumei de 90 de miliarde de lei din bugetul de stat în bugetul asigurărilor sociale de stat. Este o lege ordinară, aflată în procedură de urgență.

Invit pe domnul deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei pentru buget finanțe și bănci, să propună timpii.

Vă rog.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Vă propunem 15 minute pentru întreaga dezbatere și 3 minute pe fiecare intervenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

15 și 3, da?

Deci cei doi timpi vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul legii.

Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 al ordonanței.

Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2 al ordonanței.

Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3.

Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea, în ansamblul său, este o lege ordinară, prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr. 53/1998 cu privire la acordarea unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.53/1998 cu privire la acordarea unor înlesniri la plata obligațiilor bugetare.

Suntem tot într-o procedură de urgență.

Invit pe domnul deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, comisie sesizată în fond, să propună timpii.

Vă rog.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

suntem în fața unei propuneri de respingere, de data aceasta din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Și de data aceasta, este vorba de o respingere procedurală, și nu pe fond, întrucât, prin art.6 al Ordonanței de urgență nr.13/1999, prevederile ordonanței în cauză, deci nr.53/1998, sunt abrogate în fapt.

Pentru punerea de acord, vă propunem respingerea, și timpii necesari: credem că sunt suficiente 10 minute pentru întreaga dezbatere, 3 minute pe fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o întrebare: dacă avem textele respective, de la comisie? Deci comisia a propus respingerea, aceasta înseamnă că titlul legii trebuie să fie "Lege pentru respingerea ordonanței". (Discută cu domnul deputat Dan Constantinescu) Deci, în locul titlului cu care legea a venit de la inițiator "Lege pentru aprobarea ordonanței", trebuie scris "Lege pentru respingerea ordonanței".

Vă supun spre aprobare titlul legii, în această formulare: "pentru respingerea ordonanței" și așa mai departe.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic va fi: "Se respinge ordonanța" și așa mai departe.

Deci vă supun spre aprobare articolul unic, în această formulare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea, în ansamblul ei, prin vot deschis, cu mâna ridicată, lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

 
Proiectul de Lege privind protecția patrimoniului cultural național mobil (Amânarea dezbaterilor.)

În continuare, la nr.11 din ordinea de zi, este proiectul de Lege privind protecția patrimoniului cultural național mobil.

Deci, în 27 ianuarie 1999, la solicitarea Biroului permanent, s-a adoptat procedura de urgență. Ca atare, suntem în această situație.

Biroul Comisiei pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă, sesizată în fond, să facă propunerile de timpi. Invit Biroul comisiei să propună timpii.

Domnul deputat Hașotti.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă propunem pentru fiecare intervenție 5 minute și pentru lege 4 ore.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci propunerile care s-au făcut sunt 5 minute pentru intervenții și 4 ore pentru întreg proiectul.

Vă supun spre aprobare cei doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, o chestiune procedurală.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Sigur că s-a aprobat, la vremea respectivă, procedura de urgență, însă vreau să vă spun că aceasta este o lege foarte importantă și raportul comisiei sesizate în fond a fost primit astăzi. Eu, cel puțin, astăzi l-am primit la casetă. Sunt vreo 70 de articole. Uitați câte soluții sunt propuse acolo și câte modificări. Părerea mea este ca, totuși, acest proiect de lege să-l lăsați să-l dezbatem în ședința următoare. Eu, unul, cel puțin, vreau să vă spun că, efectiv, nu pot participa la dezbaterea acestui proiect de lege, pentru considerentul pe care l-am invocat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, recunosc că este o chestiune absolut logică. Eu un proiect de lege important și, cum raportul a venit doar acum, eu vă supun spre aprobare ca să-l dezbatem în săptămâna viitoare, fiind pe locul 1, evident, dintre legi. Mai o să fie, probabil, niște medieri și câteva anunțuri înainte.

Deci vă supun spre aprobare această propunere, ca dezbaterea să fie săptămâna viitoare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, am depășit acest moment.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/1997 privind navigația civilă.

Deci continuăm cu punctul 12 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/1997 privind navigația civilă.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Deci s-a făcut prezentarea, de către inițiator.

Din partea comisiei? Deci și comisia a susținut raportul.

Dezbaterile generale au avut loc. Deci trecem la dezbatere. Aici vom merge numai pe raportul comisiei.

la nr.crt.1 din raport, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trec peste nr.crt.2, care e articolul unic și o să-l votăm la sfârșit.

Nr.crt.3, titlul ordonanței.

Intervenții? nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.18.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.31.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.37.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.38.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.39.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.41.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.44.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.45.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.47.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.49.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.50.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.51.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.16, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.52.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.54.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.55.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.56.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.57.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3 al art.17, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.58.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17, în ansamblu.

Voturi pentru?

 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Am și eu o observație.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Mihăilescu.

Unde?

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

La art.18.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu am ajuns încă.

Deci art.17, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.59.

La care dintre punctele referitoare la...?

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Numai o clipă, domnule președinte de ședință, vă rog.

Era la lit.a), teza a șaptea, dar, având în vedere că sunt necesare niște modificări mai importante, legate de experiența ultimului an, propun, atât comisiei, cât și inițiatorului, să amânăm art.18 pentru săptămâna viitoare, urmând să i se dea o nouă formulare, de comun acord între minister și comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Întreb inițiatorul dacă e de acord? Dacă ați discutat această problemă. (Rumoare în sală.)

Comisia. Vă rugăm, să vedem formulările, poate reușim să depășim momentul acum.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Corect, o să iau cuvântul la teza 7.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Deci nr.crt.59.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.60.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.61.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.62.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.63.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.64.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.65.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.66, art.18 lit.a) teza 7, aveți cuvântul, domnule deputat Mihăilescu.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Deci textul propus este, practic, realizat împreună cu Ministerul Transporturilor, nu este un text nou, și sună în felul următor: "Se înscriu în Registrul matricol al căpităniilor de port și în Registrul de evidență centralizată al Ministerului Transporturilor și navele care au purtat pavilion străin și sunt închiriate de persoane juridice sau fizice române pentru perioade de cel puțin un an, numai după scoaterea din evidență sau suspendarea dreptului de abordare a pavilionului de către autoritatea competentă a statului respectiv. Pe întreaga perioadă când nave la care se face referire în acest paragraf, așa cum sunt definite la art.24 lit.c), care urmează, vor fi înregistrate temporar în Registrul matricol al căpităniilor de port românești toate problemele legate de titlul de proprietate asupra lor, precum și constituirea, transmiterea sau stingerea de drepturi reale asupra acestor nave, vor fi sub incidența Legii statului de pavilion. Astfel de operațiuni vor fi înregistrate și în Registrul matricol al țării de origine, responsabilitatea îndeplinirii acestei condiții revenindu-i armatorului sau operatorului navei". Și, în final: "Noul act de naționalitate va cuprinde numele proprietarului și numele operatorului. Acest document va fi eliberat la cererea operatorului, cu acceptul proprietarului, operatorului revenindu-i obligația de a plăti taxele aferente către statul român".

Rațiunea acestei propuneri, care pare destul de complicată, este foarte simplă: pe perioada în care se renunță, de la o fostă țară de pavilion, datorită unei închirieri anterioare, și până se obține redobândirea dreptului românesc, nava rămâne fără înregistrare.

În această propunere, așa cum este elaborată, se rezolvă și această problemă.

Predau textul la comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc punctul de vedere al comisiei și al inițiatorului.

Comisia, domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Vă rog să-i predați amendamentul, ca să poată să...

Da, domnul deputat Bivolaru.

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

În principiu, s-a analizat acest text, care am înțeles că este și cu acordul inițiatorului, dar, la alin.2, rog inițiatorul să răspundă cum putem noi să impunem unei legislații străine o prevedere care sună cam așa, că "astfel de operațiuni vor fi înregistrate și în Registrul matricol al țării de origine". În legislația română nu putem impune legislațiilor străine astfel de prevederi. totuși, să dea un răspuns pentru astfel de prevederi. Poate ne scapă nouă.

 
 

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

În momentul în care autoritatea competentă din România face cunoscută unei alte țări o asemenea solicitare, și țara respectivă, pe principiul obligațiilor reciproce, procedează în acest fel. Deci reglementarea propusă este corectă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere conținutul acestui amendament, eu retrimit acest punct 66 la comisie, teza 7 art.18 lit.a), urmând ca, comisia să vină cu un text convenit, în așa fel încât să nu stabilim aici, să pierdem timpul în plen.

Trecem la nr.crt.67.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.68.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.69.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.70.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.71.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.72.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.73.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.74.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.75.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu ați terminat Secțiunea III!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu pot să supun Secțiunea a III-a spre aprobare, pentru că a rămas în dezbatere, la art.18, o porțiune. Deci aceasta va fi data viitoare, după ce se reglementează acest pct.66.

titlul Secțiunii IV. Nr.crt.75.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.76.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.77.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.78.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.24, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.79.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.80.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.81.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.82.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.83.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II, în ansamblu, îl vom supune votului după reglementarea punctului rămas în suspensie.

Nr.crt.84, referitor la titlul Cap.III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.85, referitor la titlul Secțiunii I.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.86.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.87.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.88.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.89.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.90.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.91.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.92.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.93.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.94.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.29, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30, nr.crt.95.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Eu vă propun, fiind ora 18, să întrerupem aici, urmând să continuăm, de la titlul Secțiunii II, nr.crt.96, data viitoare.

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate de deputați membrilor Guvernului.

Deci trecem la partea a doua a ședinței noastre, și anume la interpelările la care se va răspunde în această ședință.

Domnul deputat Simion Darie este aici?

 

Domnul Simion Darie:

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați avut o interpelare adresată Ministerului Culturii.

Vă rog.

 
 

Domnul Simion Darie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Ion Caramitru, ministrul culturii.

Obiectul interpelării se referă la colectarea și gestionarea banilor la Fondul național cultural.

Fondul național cultural a fost înființat prin Ordonanța nr.79/27 august 1998. Întrucât discutarea acestei ordonanțe se face în următorul interval de timp, este util să știm care a fost oportunitatea și eficiența creării acestui organism. De aceea vă rugăm, domnule ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce fonduri s-au adunat la Fondul național cultural, de la data înființării lui și până în prezent?

2. Cum și unde au fost repartizate aceste fonduri?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Hunor Kelemen din Ministerul Culturii, pentru a vă răspunde.

Vă rog.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Fondul național cultural, înființat prin Ordonanța Guvernului nr.79/1998, are ca scop sprijinirea unor programe și proiecte culturale de anvergură, capabile să promoveze cultura pe plan european și mondial. Pentru aceasta, Fondul național cultural are o anumită structură și componență, stabilite în conformitate cu art.6 din ordonanță.

În cursul lunii septembrie a anului 1998, Ministerul Culturii a transmis Ministerului Finanțelor proiectul Hotărârii Guvernului pentru înființarea Consiliului Fondului cultural național și pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Fondului cultural național. Tot în cursul anului 1998, Ministerul Culturii a transmis Ministerului Finanțelor, în vederea formulării de propuneri și observații, proiectele de Hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor ce constituie Fondul cultural național, respectiv pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar din Fondul cultural național.

În ceea ce privește primul act normativ, și anume proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Nomelor metodologice privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor ce constituie Fondul cultural național, acesta a putut fi finalizat, în urma unor îndelungate discuții și negocieri cu specialiștii Ministerului Finanțelor, abia în cursul lunii martie 1999, fiind avizat de către Ministerul Finanțelor în data de 11 martie 1999. În prezent, acest proiect de act normativ se află la Ministerul Justiției, unde a fost transmis, în vederea avizării, încă din data de 12 martie.

Cât privește proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar din Fond, acesta se află încă la Ministerul Finanțelor, în vederea formulării de observații și propuneri, deși asupra acestui proiect de act normativ au fost purtate discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor, încă din luna septembrie a anului 1998.

Ca urmare a acestei stări de fapt, la Fondul cultural național, nu au putut fi colectate nici un fel de fonduri, până la ora aceasta, urmând ca, în momentul în care Fondul cultural național va cuprinde anumite resurse financiare, acestea să fie destinate realizării scopurilor arătate în art.6. Deci, deocamdată, nu avem fonduri, fiindcă nu au fost aprobate aceste norme metodologice și, imediat ce vom putea promova hotărârea de Guvern, începe colectarea sumelor. Deocamdată, acest fond există doar pe hârtie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, dacă sunteți mulțumit de răspuns? Dacă nu, aveți dreptul să interveniți, maximum 2 minute, pentru comentarii și întrebări suplimentare.

Vă rog.

 
 

Domnul Darie Simion:

În situația când nu s-au adunat nici fonduri și nu s-au repartizat, am dori ca în ședința comisiei, din data de 27 aprilie, reprezentantul Ministerului Culturii să prezinte Normele metodologice, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Fondului național cultural.

Ne pare rău, timp de aproape un an de zile, această ordonanță nu și-a făcut efectul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Trecem la următoarea interpelare.

Domnul deputat Mihai Nicolescu este aici? Interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Este prezent domnul secretar de stat Aurel Pană.

Dacă doriți să interveniți?

O să am rugămintea ca toate intervențiile să fie cât mai scurte, pentru că s-au adunat foarte, foarte multe interpelări și să dăm posibilitatea unui număr cât mai mare de colegi să asculte răspunsurile la interpelările făcute.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru Ioan Mureșan și are ca obiect o situație pornind de la sistemul și modul de lucru în această campanie de primăvară, când se resimte lipsa sau, mai corect, folosirea seminței hibride la o serie de plante alogame. Pornind de la această situație, mi-am permis să formulez câteva întrebări.

1. În primăvara acestui an, câtă sămânță hibridă de porumb se va semăna din sămânța produsă în țară, câtă sămânță de porumb se va aduce din import și se va semăna și în ce procent se va recurge la sămânță din țară, generația F-2, F-n, care prezintă o importanță deosebită?

2. La cultura de floarea-soarelui, dacă s-a recurs la import de sămânță, ce cantitate, de unde s-a importat și ce hibrizi?

3. Care este efortul valutar pentru importul de sămânță, pentru această primăvară, la principalele specii agricole?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Aurel Pană, din Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la interpelarea domnului deputat doctor inginer Mihai Nicolescu, vă comunicăm următoarele.

În primăvara acestui an, la porumb se vor folosi pentru însămânțări circa 25.000 de tone sămânță produsă în țară, circa 5.000 tone sămânță din import și un procent de circa 45% sămânță din generația a doua sau a populației locale.

Ministerul Agriculturii și Alimentației a întreprins o serie de măsuri pentru a convinge producătorii agricoli să folosească semințe de porumb certificate, prin reducerea cu 37% a prețului de cumpărare a acestora, popularizarea, prin mass-media, a procentului de reducere a producțiilor de porumb, în cazul folosirii de sămânță din generația a doua. Cu toate acestea, în ultimii ani nu s-au putut produce și valorifica mai mult de 30 – 35.000 de tone de sămânță de porumb certificată, fapt pentru care nici firmele autorizate nu au importat cantități mai mari de sămânță de porumb.

În ceea ce privește cultura de floarea-soarelui, firmele specializate au importat circa 1.700 de tone sămânță din Franța, Italia, Spania, Ungaria, Iugoslavia, din hibrizii înscriși - conform prevederilor Legii nr.75/1995, republicată, - în Lista oficială a României, în Catalogul Comunității Europene sau al unei țări membre a Comunității Europene, și anume: Pointer, Sena, Magnum, Sambred - 247, Valentino, Gloria Sol, Banat, LG-5410, LG-5632, Coril, Beril și alți hibrizi.

Efortul valutar pentru importul de sămânță din această primăvară nu poate fi cuantificat la Ministerul Agriculturii și Alimentației, întrucât firmele specializate importatoare au caracter privat, iar tranzacțiile lor sunt confidențiale. Aceste firme sunt în general reprezentanțe ale unor mari firme de semințe din străinătate care, pentru a câștiga un segment din piața românească de semințe, creează diverse facilități cumpărătorilor, precum fixarea unor prețuri promoționale, pentru a fi competitive cu semințele românești, acceptarea integrală sau parțială a plății la recoltat în România sau sub formă de produse agricole.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog. Dacă aveți completări, întrebări, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

În legătură cu prima problemă, mi-aș permite să rețin atenția ministerului că e suficient să semănăm 30% sămânță generația a doua și să pierdem cel puțin 1 miliard de lei, numai din minusul de producție care se realizează în condițiile în care nu folosim sămânță hibridă, să valorificăm capacitatea heterozis.

La a doua problemă, aș vrea să rețin atenția ministerului că există, în țară, încă sămânță din hibrizii românești, care nu este folosită, este nevândută, în condițiile în care sămânța românească s-a vândut cu 40 până la 60.000 de lei/kg, iar sămânța care se aduce de afară, se aduce și se valorifică la 110 – 120.000 de lei/kg. Cred că nu este normal, punem în pericol producerea de sămânță și crearea de hibrizi la floarea-soarelui, unde România are prioritate mondială, aș putea spune, înaintea Franței și a Americii.

În legătură cu efortul valutar, cred că este o realitate, tot ce se aduce de afară, dacă se plătește, mai devreme sau mai târziu, se aduce pe valută, cu efort valutar.

Cred că este bine să renunțăm la acest sistem, să susținem mai bine programul de producere de sămânță. Aș vrea să informez că, la porumb, la ora actuală, sunt județe mari care nu vor cultiva decât 100 de hectare de producere sămânță și în aceleași județe se cultivau, altădată, 4.500 – 5.000 de hectare. Este absolut necesar să se prindă această problemă în strategia de lucru a ministerului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Mai doriți un răspuns, din partea domnului secretar de stat?

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Nu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ionescu a avut, și dânsul, o interpelare adresată tot Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Probleme cu Ministerul Agriculturii, domnule președinte!

Către domnul Mureșan, ministrul agriculturii.

În ziarul "Adevărul" din 7 aprilie 1999, a apărut un articol intitulat "Crescătorii de porci și păsări terminați de micșorarea taxelor vamale de import", cu două subtitluri foarte sugestive: "Proiectul unei hotărâri de Guvern pentru aplicarea clauzei de salvgardare pe timp de 200 de zile, reconvertit la exigențele ASAL" și al doilea subtitlu: "În lipsa producției autohtone, eforturile valutare pentru importurile de carne vor însuma 750 de milioane de dolari pe an".

"Ca urmare a situației grave în care se află crescătorii de păsări și porci din România, și în special a situației de la S.C. COMTIM SA Timișoara, s-au promis, domnule ministru, măsuri de sprijinire a acestora, însă o hotărâre de Guvern privind micșorarea taxelor vamale la importurile de carne de porc și de pasăre, respectiv o scădere de la 65 la 48%, vine să infirme ce ați promis în vizita făcută la Timișoara. Se pare, domnule ministru, că măsura reașezării taxelor vamale ar fi condiționată de primirea celei de a doua tranșe din creditul ASAL, Banca Mondială prelungind programul de credit până la 30 iunie 1999.

După cum se știe, în deplină concordanță cu prevederile acordurilor comerciale multilaterale încheiate cu Organizația Mondială a Comerțului, fostul GATT, autoritățile române au posibilitatea și dreptul de a proteja producătorii autohtoni de carne de pasăre și porc, prin utilizarea unor măsuri compensatorii, antidumping, fiecare în funcție de specificul relației - țară importatoare, țară exportatoare, cât și în raport cu situația de urgență cu care se confruntă România. Se impune, astfel, elaborarea unor soluții de protecție competitivă și corectă, justificate de regulile jocului comercial internațional, atrăgând atenția că, prin anihilarea producției naționale, eforturile valutare solicitate de importurile de carne de porc și de pasăre vor însuma cel puțin 750 de milioane de dolari pe an.

În loc ca Guvernul să se implice responsabil în elaborarea unor instrumente și politici comerciale menite să protejeze industria alimentară autohtonă, iată că este pe cale să emită alt act antieconomic al tranziției, care să ducă la anihilarea definitivă a producătorilor de carne de porc și de pasăre.

Cum este posibil, domnule ministru, acest lucru, când, în România, produsele de carne de porc și de pasăre au umplut depozitele și nu se cumpără?! A se vedea, în mod special, cazul de la SC COMTIM SA Timișoara, care dispune de stocuri foarte mari, societate pe care Guvernul s-a hotărât să o lichideze.

Din cauza acestor politici comerciale necompetitive, s-a ajuns ca, în România, prețul la carnea de porc și de pasăre să fie mult sub cel de producție, și anume în jur de 6 – 7.000 de lei/kg de carne vie la porc.

Prin asemenea politici, domnule ministru, în anul 1998, producția de carne de pasăre a fost de 63.000 de tone, față de 105.600 tone în 1997, importurile crescând de la 2%, în 1996, la 12%, în 1997 și la 50%, în 1998.

Față de cele arătate mai sus, vă rog, domnule ministru, să precizați poziția Ministerului Agriculturii, deoarece producătorii de carne de porc și de pasăre sunt pe cale de dispariție, în timp ce, cu sprijinul dumneavoastră, intră în țară cantități mari de carne din țări unde se practică subvenționarea, cu prețul de dumping. Nu considerați, domnule ministru, că prin astfel de politici comerciale România va fi o piață de desfacere pentru țările din Europa? A se vedea importul de produse alimentare, care în anul 1998 a fost de aproape 80%.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Aurel Pană, aveți cuvântul, pentru a răspunde interpelării.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmare a interpelării domnului deputat Gheorghe Ionescu din ședința Camerei Deputaților, din data de 21.04.1999, vă comunicăm următoarele. Conform Acordului privind împrumutul de ajustare a sectorului agicol - Acordul ASAL - dintre Guvernul României și Banca Mondială, unul din obiective este reducerea tarifelor vamale pentru carnea de porc și pasăre, de la 60% la 45%. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Alimentației a inițiat și promovat un proiect de act normativ, transmis către Ministerul Industriei și Comerțului, în data de 5 aprilie a.c.

Prin avizarea favorabilă și intrarea în vigoare a actului normativ privind reducerea taxelor vamale la importul de carne de pasăre și porc, se va produce, într-adevăr, un efect economic negativ pentru producătorul autohton. Pentru a diminua acest impact, măsurile de politică agroalimentară vizează o serie de măsuri compensatorii de susținere a producătorului în aprovizionarea cu materii prime, de promovare a exportului și de diminuare a concurenței pe piața internă, după cum urmează.

În primul rând, cum taxele vamale pentru făina de pește necesară sectorului avicol ca materie primă sunt, în prezent, de 15% pentru importul din statele membre ale Uniunii Europene, de 20% pentru celelalte țări și de numai 0% în cazul CEFTA, Ministerului Agriculturii și Alimentației a elaborat un proiect de act normativ care să elimine taxele vamale la importul făinii de pește, ceea ce va avea un efect pozitiv pentru producătorii de carne de pasăre și porc, prin reducerea cheltuielilor lor de producție. Proiectul a fost transmis către organele avizatoare în 2 aprilie a.c.

În al doilea rând, susținerea producătorului intern se va realiza prin promovarea exportului de carne de porc și pasăre. În acest sens, s-a elaborat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/1999 privind aprobarea primei de export la carnea de porc și de pasăre. Normele metodologice la acest act normativ au fost deja elaborate de specialiștii Ministerului Agriculturii și Alimentației și transmise către organele de avizare, încă din data de 15 aprilie a.c.

În al treilea rând, pentru a face față importului de carne de pasăre, am propus un proiect de act normativ, aflat în circuitul de avizare, pentru a se introduce o clauză de salvgardare pentru acest produs, pentru anul în curs. Actul normativ respectiv a fost elaborat de către direcțiile de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Alimentației și transmis la Ministerul Industriilor și Comerțului, în data de 2 aprilie.

În afară de aceste măsuri, încă de anul trecut, a intrat în vigoare și se aplică Legea nr.165/1998 privind constituirea, la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației, a Fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal și a celor pentru creșterea animalelor, în perioada 1998 – 2000.

Porcinele și păsările, inclusiv cele aferente fondului genetic național, sunt incluse ca specii de animale finanțate cu prioritate, conform Hotărârii de Guvern nr.650/1998, completată cu Hotărârea de Guvern nr.760/1998. Hotărârea de Guvern nr.649/1998 de aprobare a Normelor metodologice, prevede, la art.8, acordarea de credite cu dobândă subvenționată în proporție de 70% producătorilor de carne de pasăre și porc, pentru aprovizionarea cu furaje, medicamente de uz sanitar-veterinar, material biologic pentru producție și alte materiale, precum și pentru lucrări mecanice și manuale pentru creșterea animalelor.

Pentru aplicarea Legii nr.165/1998, în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației s-au prevăzut plafoane de 700 de miliarde de lei, în 1998, și de 600 de miliarde de lei în 1999, fiind, astfel, în circuit, circa 1.300 de miliarde de lei, pentru susținerea agriculturii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

O să aveți 2 minute, pentru completare, întrebări dacă mai aveți.

Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Deci Ministerul Agriculturii își însușește problema distrugerii sectorului porcin și avicol din România. Eu nu înțeleg cum Ministerul Agriculturii vine să subvenționeze exportul, și nu putem exporta carne, și să ne spună domnul ministru cât a exportat COMTIM-ul Timișoara, pe care, acum, vrea să-l închidă, să-l lichideze.

Cu toate aceste facilități de export, să ne spună cât poate să exporte sau unde poate să exporte COMTIM Timișoara, pentru că noi sprijinim exportul, dar reducem taxele vamale. Nu pricep mecanismul acesta!

Vreau să ne spună cum vede dânsul, ca economist, această problemă, pentru că mi se pare că problema este foarte periculoasă și eu vă spun, vin din mijlocul producătorilor de carne de porc și de pasăre, în piețe și în târguri, carnea de porc în viu este 6 – 7.000 și nu o cumpără nimeni. A ajuns un porc de 100 de kilograme să-l iei cu 500.000! Păi o mai crește, țăranul?!

Dânsul ne spune de făină de pește și nu știu ce, dar țăranul nu cumpără făină de pește, își produce porumb și grâu, ca să crească porci și să valorifice carnea de porc. Or, nu poate valorifica nici grâul, nici porumbul, nici carnea de porc. Și, atunci, ce facem: închidem agricultura din România?!

Să ne dea răspunsul care este contradicția dintre sprijinirea exportului și reducerea taxelor vamale?, că nu pricep mecanismul acesta.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul la replică, domnule secretar de stat.

Vă rog.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Cu tot respectul, am să încerc să vă dau un răspuns foarte pertinent. Între export și import nu există absolut nici o contradicție, ci acestea fac parte din politica agricolă pe care poate să o susțină, într-un anumit moment, o țară sau alta. Desigur că nivelul de susținere pentru activitățile specifice de export este mult diminuat, comparativ cu celelalte țări, fie că sunt în lumea europeană sau sunt în CEFTA. Totodată, aș vrea să vă mai informez că, din cauza nearmonizării pe problemele sanitar-veterinare, piața de export pentru carne, atât la porc, cât și la pasăre, este o piață restrânsă și nu ne putem adresa decât pieței ex-sovietice.

În consecință, după cât se cunoaște, sunt depuse eforturi, atât la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii, cât și al FPS-ului, de a identifica, în procesul de privatizare a COMTIM-ului, acel investitor care, îndeobște, desface astfel de produse din carne pe piața ex-sovietică. Piața ex-sovietică este o piață cu o putere foarte mare de absorbție, pe de o parte, și pe de altă parte, și cu putere de plată, și relansarea acestui mare combinat nu poate să fie decât în strânsă legătură cu reluarea exporturilor. Tocmai de aceea, conducerea Ministerului Agriculturii a venit cu propunerea de subvenționare și, dacă vreți, fiindcă ați făcut o referire punctuală la
Complexul COMTIM Timișoara, să știți că modul cum a fost conceput actul normativ este făcut cu fața către acele tipuri de produse pe care le realizează acest combinat, tocmai pentru a putea beneficia, într-o măsură cât mai mare, de subvenții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, interpelările adresate Ministerului Agriculturii și Alimentației au fost epuizate.

Este o interpelare a domnului deputat Nicolae Popa, adresată Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Domnul ministru Romică Tomescu a solicitat amânarea răspunsului, din motive obiective.

În continuare, o să îi dau cuvântul domnului deputat Remus Opriș, care are o interpelare adresată Ministerului Sănătății. Va răspunde domnul ministru Hajdu Gabor.

Am rugămintea, însă, ca toți cei care urmează să aibă interpelări să încerce să sintetizeze la maximum, pentru că sunt foarte, foarte mulți cei care au fost reprogramați și nu aș dori să mai reprogramăm, în continuare, și după ședința de astăzi, o serie de răspunsuri.

Vă rog.

 
 

Domnul Remus Constantin Opriș:

Da, am să țin seama de acest lucru.

Este cunoscut faptul că Hotărârea de Guvern nr.173/18 martie 1999 prevedea, în conținutul ei, transmiterea în folosință gratuită, pe un termen de 49 de ani, către Episcopia romano-catolică din Alba Iulia, a imobilului situat în Miercurea-Ciuc, în str.Szek nr.146, unde funcționau două secții ale Spitalului județean din Miercurea Ciuc, de tuberculoză și boli infecțioase.

Acest lucru a luat pe nepregătite cadrele medicale din spital și iată de ce am făcut această interpelare, pentru a afla acum, de la domnul ministru al sănătății, care este soluția pe care a găsit-o domnia sa, astfel încât, prin trecerea în folosința Episcopiei romano-catolice a acestui imobil, să nu fie prejudiciați bolnavii din județul Harghita și, de asemenea, cele două secții să poată să funcționeze mai departe, cel puțin la nivelul condițiilor pe care le-au avut în incinta inițială.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, aveți cuvântul pentru a răspunde interpelării.

 
 

Domnul Hajdu Gabor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Acest imobil, care constituie obiectul interpelării, a fost construit în urmă cu peste 150 de ani și a făcut parte dintr-un ansamblu de clădiri ecleziastice împreună cu Catedrala Sfintei Fecioare și Mânăstirea Franciscanilor, situate într-o suburbie a municipiului Miercurea Ciuc, Șumuleu Ciuc, loc de pelerinaj pentru credincioșii romano-catolici din țară și de peste hotare.

Anterior trecerii în proprietatea statului, prin actul de naționalizare din ’48, imobilul a constituit proprietatea de carte funciară a Episcopiei romano-catolice din Alba Iulia. Ulterior naționalizării, puterea comunistă a făcut tot posibilul pentru obstrucționarea pelerinajului și pentru transformarea caracterului religios al locului, organizând întreceri de motociclete, instalând unități școlare pentru copiii bolanvi sau handicapați, precum și secția exterioară a spitalului pentru bolnavii tuberculoși și contagioși.

În programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea din 15 aprilie 98 a Parlamentului figurează printre obiectivele și măsurile prioritare pe termen scurt politici privind drepturile omului, culte și minorități și retrocedarea bunurilor imobile și mobile aferente acestora, care au aparținut bisericilor. Pe de altă parte, programul prevede printre principiile fundamentale ale coaliției politice de guvernământ și pe cel privind aplicarea de politici active în domeniu prin care să fie depășită starea declarativă. Se mai arată în același program necesitatea creării cadrului juridic adecvat care să asigure persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Potrivit recensământului din 92, județul Harghita are un număr de 348.000 de locuitori, din care 45.000 aparțin cultului ortodox, 228.000 cultului romano-catolic, 44.000 cultului reformat și 25.000 cultului unitarian. La Miercurea Ciuc se găsește sediul Episcopiei Ortoxe a Covasnei și Harghitei, care, de la înființare, a beneficiat de importante dotări imobiliare și financiare, inclusiv prin donarea unor imobile.

De la începutul lunii martie 97 s-a înființat, tot la Miercurea Ciuc, Episcopiatul auxiliar romano-catolic, care are un sediu provizoriu în căminul destinat pentru preoții pensionari. În aceste împrejurări, s-au adoptat în ședința din 18 martie 99 a Guvernului, două hotărâri de guvern. Hotărârea nr.172 prin care s-a aprobat o donație imobiliară către Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei și Hotărârea 173 privind transmiterea în folosință gratuită, pe termen de 49 de ani, către Episcopia romano-catolică a imobilului, care, până la naționalizarea din 48, a constituit proprietatea acestei episcopii.

Prin Protocolul încheiat la data de 19 aprilie 99 între reprezentanții Episcopiei, Direcției de sănătate publică și Spitalul județean Miercurea Ciuc, s-a prevăzut predarea imobilului în două etape, în prima etapă predarea sediului actualei Secții de boli infecto-contagioase și mutarea acesteia într-o fostă creșă și în a doua etapă, până la 30 iunie 2002, predarea actualei Secții de TBC, cu asigurarea accesului reprezentanților Episcopiei în vederea întocmirii proiectului de reamenajare a imobilului pentru destinația de sediu a episcopatului.

Consider că măsurile erau chibzuite, raționale și în strictă conformitate cu programul nostru de guvernare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți, domnule deputat Remus Opriș, 2 minute. Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Drept să vă spun, partea a doua a răspunsului m-a liniștit, pentru că eu, de fapt, ministrului sănătății mă adresasem, nu senatorului UDMR și nu reprezentantului Departamentului Cultelor. Eu nu am ridicat problema unui principiu, altul decât al restituirii proprietăților naționalizate către persoanele fizice sau juridice.

Problema care am ridicat-o era faptul că în hotărârea aceasta se prevedea un termen de 30 de zile pentru transferul acestor două secții, fără ca, în conținutul ei, hotărârea să prevadă și locul unde urmau să funcționeze aceste două secții. Și vă este cunoscut, domnule ministru, faptul că, chiar domnul director al Direcției sanitare din Harghita v-a adresat un memoriu în care vi s-a cerut ca această hotărâre să poată fi aplicată într-un termen mult mai mare decât intervalul prevăzut în conținutul ei, tocmai pentru a se găsi mijloacele de punere a ei în aplicare, adică de transfer al celor două secții în incinte adecvate. Dacă considerați că acest lucru s-a rezolvat, este probabil și răspunsul pe care-l așteaptă medicii din Harghita și, de asemenea, dacă nu s-a respectat art.3, el ar fi trebuit, în felul acesta, modificat printr-o altă hotărâre de guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, aveți, pentru răspunsul la această întrebare, dreptul la replică.

 
 

Domnul Hajdu Gabor:

Cred că am demonstrat că prin adoptarea concomitentă a celor două hotărâri de guvern s-a urmărit crearea unei situații de echilibru într-un județ cu multe probleme și în care cultul romano-catolic, nu numai că nu a beneficat de donații din partea statului, dar nici măcar nu și-a reprimit bunurile care au fost confiscate sau naționalizate prin diferite acte normative abuzive.

Deci, noi am urmărit asigurarea unui echilibru și consider că prin hotărârea respectivă s-a realizat această doleanță.

În al doilea rând, nimeni nu a urmărit evacuarea imediată a instituției sanitare care s-a instalat, cum v-am spus, pentru a deranja activitatea religioasă concomitent. Tocmai de aceea, nici nu am luat nici o măsură, am lăsat la latitudinea organelor locale care au făcut demersul pentru a găsi soluții cât mai adecvate.

Consider că măsurile erau juste, în strictă conformitate cu programul nostru de guvernare și astfel erau motivate sub toate aspectele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, bun. Am epuizat și această interpelare, continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Nicolae Antonescu, Ministerului Educației Naționale. Aveți cuvântul, domnule deputat. Vă va răspunde domnul secretar general Horia Gavrilă din Ministerul Educației Nnaționale.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se referă la unele aspecte privind funcționarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Vreau să spun, de la început, că am avut o discuție mai largă în prealabil cu domnul profesor Horia Gavrilă, profitând de participarea noastră la Consiliul Național al Rectorilor, așa că unele dintre problemele ridicate sper că le-am lămurit și le-am înțeles bine amândoi.

De la început doresc să declar că cel puțin, în această perioadă, acest consiliu este absolut necesar pentru a asigura criterii unitare și la un nivel corespunzător pentru acordarea titlurilor științifice și a gradelor didactice universitare superioare.

De asemenea, remarc modul, în general, corespunzător, corect și obiectiv în care consiliul a evaluat în majoritatea cazurilor lucrările de doctorat, precum și dosarele de concurs pentru gradele didactice de conferențiari și profesori.

De asemenea, apreciez în mod deosebit profesionalismul, corectitudinea și obiectivitatea, precum și marele volum de muncă depus de mulți dintre membrii consiliului, precum și a unor comisii care au reușit să se mențină în limitele normalului și raționalului, fără cerințe exagerate, asigurând un standard corespunzător exigențelor actuale pe plan național și internațional, fapt pentru care îi felicit și le mulțumesc.

În același timp, s-a constatat, pe baza unor sesizări ale cadrelor didactice, precum și a unor instituții de învățământ superior că, în organizarea și funcționarea acestuia, sunt și o serie de lipsuri, de formă sau de fond, care ar trebui remediate pentru a asigura o funcționare normală, eficientă, corectă și neexagerată a acestuia în ansamblu, cât și, în special, a unor comisii componente.

Astfel, nu există reguli clare ale Ministerului Educației Naționale care să statueze componența acestuia, numărul de persoane, așa cum este la CNFIS, CNCSU sau la alte comisii, de asemenea, componența și numărul unor comisii, structură, componență, mod de lucru, cerințele pe care trebuie să le îndeplinească persoanele numite și modul de selectare a acestora, criteriile generale și specifice pe baza cărora se face evaluarea de formă, legalitate și de fond a tezelor de doctorat, mai puțin a tezelor, dar în special a dosarelor de concurs, termenul la care este obligat să se întrunească și modul de organizare a evaluărilor, forul la care se adresează eventualele contestații și modul de solulționare al acestora, comunicarea în termen și cu o justificare temeinică a rezultatului evaluării, respectiv motivarea concretă cu argumente clare și corecte a propunerii comisiei.

De asemenea, se constată că la unele comisii de specialitate se introduc criterii arbitrare și care depășesc competența membrilor acestora privind manualele, cărțile și tratatele, precum și editurile în care au fost realizate, lucrările științifice și revistele sau volumele în care au fost publicate, inclusiv cerințe exagerate de a avea un număr de lucrări publicate în străinătate, pretenția de a fi citat în biografia unor lucrări republicate în străinătate, mă rog, și de multe ori și părerile subiective ale unor membri.

De asemenea, se remarcă lipsa unor comisii pe domenii, de exemplu cum ar fi: mine, petrol și gaze, respectiv mine, petrol și geologie, așa cum a fost înainte, care nu are nici un fel de reprezentanți pentru evaluarea acestor domenii.

De asemenea, trebuie să arăt că, chiar unii membri ai comisiilor actuale nu îndeplineau aceste cerințe, atunci când au obținut gradul didactic de conferențiar sau profesor, dar se pare că au uitat acest lucru și argumentează că acum ei îndeplinesc criteriile pe care le pun, lucru care, după părerea mea, este de neacceptat și chiar imoral.

Din sesizările primite, rezultă că cel mai ades astfel de exagerări și deficiențe apar la unele comisii cum sunt: de fizică, științe socio-umane, medicină, geologie și altele.

În concluzie, doresc încă o dată să menționez rolul deosebit al acestui consiliu în asigurarea unui standard calitativ corespunzător titlurilor științifice și gradelor didactice superioare, precum și activitatea competentă, exigentă, corectă și obiectivă a multora dintre membrii acestora, precum și a comisiilor acestuia.

În același timp, vreau să vă asigur că datorită unor deficiențe organizatorice, precum și exagerărilor făcute de unii membri și comisii, am ajuns la concluzia că trebuie să fac această interpelare și aceasta numai din dorința de a contribui la asigurarea unui cadru legal și normal de lucru al consiliului, care să nu ducă la unele abuzuri sau exagerări și care să-l ferească de orice acuzație privind corectitudinea și obiectivitatea deciziilor date.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Horia Gavrilă din Ministerul Educației Naționale vă va răspunde interpelării. Aveți 3 minute, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Horia Gavrilă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am sintetizat puțin răspunsul la interpelarea domnului deputat, profesor Nicolae Antonescu. Patru par a fi întrebările de esență.

1. Cu privire la componența și funcționarea Consiliului CNATDCU și a comisiilor de specialitate. Prin două ordine ale ministrului educației naționale: 4764 din 14 octombrire 98 și 3010 din 15 ianuarie 99 a fost stabilită componența consiliului și a comisiilor sale.

În prezent, consiliul este format din 47 de membri, iar comisiile de specialitate, în număr de 21, au între 4 și 9 membri, în funcție de volumul estimat al lucrărilor. Membrii consiliului și ai comisiilor de specialitate au fost selectați de regulă pe baza propunerilor senatelor universitare, în conformitate cu art.140, alin.3 din Legea învățământului, nr.84/95. Consiliul și comisiile sale de specialitate funcționează pe baza regulamentului de organizare și funcționare, aprobat în ședința din 24 octombrie 1998 a consiliului și confirmat prin ordin al ministrului.

2. Cu privire la criteriile de evaluare a tezelor de doctorat și a dosarelor de concurs.

Criteriile de evaluare a tezelor de doctorat și a dosarelor de concurs care se au în vedere în prezent sunt cele stabilite prin Ordinul ministrului învășământului nr.5723 din 1994. Pentru realizarea unui sistem unitar de evaluare a tezelor de doctorat și a dosarelor de concurs, comisiile de specialitate ale consiliului elaborează noi criterii care, după dezbaterea lor în cadrul consiliului și aprobarea prin ordin al ministrului educației naționale, vor fi aplicate cu începere din anul universitar 1999-2000.

3. Datele la care se întrunesc comisiile de specialitate și consiliul.

Datele la care se întrunesc comisiile de specialitate și consiliul se stabilesc de către biroul consiliului în funcție de numărul tezelor de doctorat și al dosarelor de concurs primite la Ministerul Educației Naționale. În general sunt 6 până la 8 întruniri pe an, niciodată la intervale mai lungi de 3 luni.

4. Înregistrarea și soluționarea contestațiilor.

Contestațiile se înregistrează la minister, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare este un organism consultativ. Majoritatea contestațiilor solicită reanalizarea tezei de doctorat, respectiv a dosarului de concurs, ceea ce se și face. Legea învășământului nr.84/95, Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic și Hotărârea de Guvern nr.37 din 1999 privind organizarea și desfășurarea doctoratului nu includ prevederi clare privind soluționarea contestațiilor. Luând în considerare această situație, consiliul elaborează în prezent o metodologie de soluționare a contestațiilor, care va fi făcută publică și va fi aplicată cu începere din anul universitar 1999-2000.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Antonescu, aveți dreptul la replică, respectiv întrebări suplimentare, maxim 2 minute. Vă rog.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Sigur, sunt mulțumit de răspunsurile date în general de domnul profesor Gavrilă, totuși au rămas unele aspecte care nu au primit răspuns concret, dar am înțeles că sunt în curs de elaborare, de exemplu: criteriile pe baza cărora se fac aprecierile respective. De asemenea, în ce privește selectarea, eu am unele rezerve, pentru că se pare că contează foarte mult în primul rând instituția de unde vine și mai puțin profesorul propus, cadrul didactic propus. După părerea mea, ar trebui să conteze în primul rând profesorul ca personalitate și curriculum vitae al acestuia și în al doilea rând instituția din care provine. De asemenea, am unele rezerve în privința contestațiilor sau reanalizărilor, pentru că acestea merg la aceleași comisii care le-au dat primul verdict și, mă rog, numai în cazuri de completări ale dosarului, ele schimbă acest verdict.

Eu cred că ar trebui să fie un alt for care să analizeze contestațiile și domnul Gavrilă a fost în esență de acord, părerea mea este că ministerul ar trebui să le analizeze prin niște specialiști, hai să spunem așa, independenți de comisiile care au dat verdictul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Continuăm cu interpelarea adresată de doamna deputat Viorica Afrăsinei Fondului Proprietății de Stat, va răspunde domnul vicepreședinte Victor Eros. Fac precizarea că ordinea în care iau anumite interpelări nu trebuie să-i surprindă pe colegi, dar totuși avem o doamnă printre noi, singura deputată, mi se pare, care astăzi are o interpelare. Vă rog.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Sârbu, președinte al Fondului Proprietății de Stat.

Domnule președinte, prin prezenta interpelare doresc să revin asupra temei care a constituit subiectul interpelării anterioare privind privatizarea societății comerciale PROLACOM S.A. Botoșani, având în vedere că răspunsul primit de la dumneavoastră cu adresa nr.P1443 din 31.III.1999, nu face referire la esența interpelării mele, și anume aceea privind efectele nefaste pentru societatea botoșeneană, a măsurilor luate de actualul proprietar.

Spuneam atunci și îmi mențin afirmația și în momentul de față că la data de 1.X.1998, unitatea PROLACOM S.A.Botoșani se înregistra cu un profit de 1,8 miliarde lei. Am informații că în nu mai puțin de 2 săptămâni, cât a durat până la momentul preluării pachetului majoritar de acțiuni de PARAMETRU SRL București, unitatea s-a înregistrat cu o pierdere de 6 miliarde de lei, fapt care mă duce cu gândul la "strategia" pe care o are în vedere F.P.S. pentru pregătirea societăților pentru privatizare. Mai spuneam atunci că, la data privatizării, 20% din acțiunile societății aparțineau Asociației salariaților, 10% SIF Moldova și 19% deținători de cupoane și că în Consiliul de administrație nu a fost desemnat nici un reprezentant ai celor 49 de acționari, deja existenți la data privatizării.

În răspunsul dumneavoastră anterior, enumerați obligațiunile cumpărătorului stipulate în contract privind: plata prețului negociat, efectuarea de investiții în societatea comercială la nivelul capitalului social existent de 633.000 de dolari, pentru 2 ani - începând cu 1999, preluarea drepturilor și obligațiilor existente în momentul transferului de proprietate privind contractul colectiv de muncă, contracte individuale de muncă, dispoziții privind menținerea sau disponibilizarea și despăgubiri în acest caz și plăți compensatorii pentru personal, cumpărătorul obligându-se să asigure aplicarea legislației românești în vigoare în domeniul protecției sociale.

Ei bine, domnule președinte, acestea din urmă constituie de fapt esența interpelării mele, care a vizat, în principal, efectele negative ce s-au înregistrat la PROLACOM S.A. Botoșani, post-privatizare.

Doresc, prin urmare, să cunosc punctul dumneavoastră de vedere privind evoluția acestei societăți post-privatizare și ce măsuri considerați că pot fi luate pentru salvarea unității botoșenene, având în vedere că până nu de mult era una dintre societățile cu profit. Funcție de răspunsul dumneavoastră îmi rezerv dreptul regulamentar de a reveni cu noi argumente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul vicepreședinte al Fondului Proprietății de Stat, Victor Eros. Vă rog. Aveți 3 minute pentru răspuns vă rog.

 
 

Domnul Victor Eros:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnă deputat,

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: să trageți microfoanele acelea, pentru că sonorizarea sălii este destul de păcătoasă și dacă vorbiți în microfoane, atunci vă aude bine toată lumea. Vă rog.

 
 

Domnul Victor Eros:

Având în vedere cele 3 minute, încerc să fiu foarte scurt, punctiform. În cazul în când nu sunt destul de explicit, vă rog să mă mai întrebați.

Referitor la cea mai arzătoare problemă, la problema personalului, societatea cumpărătoare, parametrul comercial Engeneering SRL București a disponibilizat un număr de 113 salariați în 30 octombrie 1999, începând din ianuarie 1999. Din păcate, în contractul de vânzare-cumpărare încheiat anul trecut nu s-au prevăzut clauze care să menționeze aplicarea plăților compensatorii, conform Ordonanței de urgență 9. Astfel, singurele plăți compensatorii care s-au făcut, a fost jumătate din salariu celor disponibilizați.

În ceea ce privește celelalte clauze contractuale, s-a dispus verificarea respectărilor de către cumpărător. Bineînțeles, din notă rezultă că acestea au fost respectate, urmând ca investițiile să fie verificate doar în luna martie a anului 2000 ș.a.m.d.

Am o notă completă făcută de către Direcția post-privatizare care, cu îngăduința dumneavoastră, dacă solicitați, pot să v-o înmânez. Totodată, am și un alt răspuns de la direcția de specialitate de la F.P.S. central referitoare la această privatizare.

Ceea ce vreau însă să menționez și unde accentuez că aveți perfectă dreptate în sesizările care sunt, este această lacună a legislației să o numesc, nu pot să o numesc așa, fiindcă este imposibil să prevezi toate situațiile, dar această urmare a privatizării, deci, interesele celuia care cumpără sunt, bineînțeles, coordonate pe întreaga țară, dacă el mai are în funcțiune și alte societăți în domeniu, își întocmește un plan de afaceri, o politică de desfacere și o politică managerială, care, în această situație concretă, a dus la restrângerea activității de la Botoșani.

Discuția avută cu avocatul societății cumpărătoare, așa cum v-am promis data trecută, stimată doamnă, am abordat și pe aceștia, a fost că dânșii spun că-i numai provizoriu, că își vor relansa activitatea și la Botoșani, odată cu efectuarea unor investiții la care s-au angajat și vi le spun valoric – și cu aceasta termin, domnule președinte – deci, s-au angajat ca, până la 31 decembrie 99, să investească 287.500 de dolari și, până la 31 decembrie 2000, încă peste 45.500 de dolari americani. Aceste sume sunt la mărimea societății importante, înseamnă și o relansare a activității, garanția pentru efectuarea acestor investiții sunt acțiunile achiziționate, sunt gajate și – conform contractului – dacă investițiile nu se execută, acțiunile vor reveni de drept, din nou, statului român.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți să interveniți? Aveți 2 minute pentru întrebări, intervenții suplimentare. Doamna deputat Afrăsinei.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule vicepreședinte, eu aș dori să vă mulțumesc și pentru faptul că mi-ați răspuns atât de sincer și direct, cât și pentru faptul că ați făcut referire și la primul răspuns al F.P.S.

Desigur, nu mă mulțumește răspunsul primit. Este ușor să privești cu ochi și suflet de bucureștean ce se întâmplă într-un colț uitat de țară, uitat de guvernanți, cum, de altfel, uitate sunt și alte zone defavorizate ale țării.

În primul răspuns, semnat de domnul președinte Radu Sârbu, se spune: "Urmare a negocierilor care au avut loc, vânzarea s-a făcut peste valoarea nominală de acțiuni, protocolul final consemnând o valoare totală a tranzacției de 8,5 miliarde lei". Și mai scrie domnul președinte că "suma s-a achitat la data de 22.IX.1998".

Aș vrea, domnule vicepreședinte, să supuneți atenției comisiei post-privatizare o reflecție asupra unor elemente suplimentare pe care eu îndrăznesc să vi le dau acum, și anume că unitatea botoșeneană avea patru fabrici: două fabrici la Botoșani, din care una este închisă la data prezentei discuții, iar una nu face altceva decât să prelucreze foarte rareori produse lactate: iaurt, sana, iar fabrica din Săveni și fabrica din Dorohoi, de altfel renumite prin cașcavalul pe care-l produceau și-l exportau, sunt doar depozite de achiziții a laptelui, constituind materie primă pentru PARAMETRU SRL București.

Aș vrea să vă mai spun că nivelul inițial al acțiunilor a fost de 3.000 de lei pe acțiune, că s-au suplimentat acțiunile astfel încât valoarea acțiunilor a scăzut la 1.000 și că, într-adevăr, cumpărătorul a plătit 1.600. Dacă considerați că aceasta înseamnă că s-a vândut peste nivelul acțiunii, eu atunci însamnă că nu am înțeles aproape nimic din ce s-a întâmplat la această unitate.

De asemenea, aș vrea să vă mai spun că, la data ultimei analize, care s-a făcut la unitate pe data de 7 aprilie, unitatea este în pierdere cu 582 de milioane lei și că unitatea PARAMETRU SRL București, care este de fapt cumpărătoare a unității PROLACOM S.A.Botoșani, are o datorie de peste 1 miliard către PROLACOM Botoșani.

Aș vrea să mă faceți, prin răspunsul dumneavoastră și mai ales al comisiei care urmărește post-privatizarea, să înțeleg ce fenomene le putem noi urmări ca să avem convingerea că privatizarea se face în beneficiul oamenilor, în beneficiul economiei și nu în beneficiul unor oameni și numai a unor societăți private.

Vă mulțumesc și aștept răspunsul dumneavoastră scris.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi veți transmite răspunsul scris doamnei.

Domnul deputat Mihail Sirețeanu are o interpelare adresată tot Fondului Proprietății de Stat.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihail Sirețeanu:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se referă la anumite nereguli apărute în procesul de privatizare a societăților comerciale IPIP SA și ICERP SA Ploiești, nereguli sesizate atât în presa locală, cât și în cea centrală, nereguli sesizate atât de salariații celor două societăți, cât și de conducerile acestora.

Privatizarea unor astfel de societăți nu este același lucru cu privatizarea unei fabrici, a unei crescătorii de porci sau a unui magazin, datorită specificului deosebit al activității lor, și ofertanții care solicită cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni de la FPS ar trebui să fie bine selectați, deoarece există riscul ca, odată cu vânzarea acțiunilor, să fie transmise și arhivele deosebit de prețioase ale celor două institute care conțin secrete privind cercetările făcute de ani și ani de zile de specialiști renumiți care au lucrat sau lucrează aici, sau proiecte și brevete deosebit de valoroase care pot aduce proprietarilor sume importante obținute din vânzarea lor.

Probabil că știți că faima celor două institute a făcut înconjorul lumii și, nu cu mult timp în urmă, țara noastră aducea venituri importante la buget din această activitate.

Din nefericire, decăderea cercetării în România, lipsa unei perspective au făcut ca mulți specialiști să ia calea străinătății, unde sunt prețuiți la adevărata lor valoare, iar prin vinderea cercetării românești indiferent cui, numai bani să iasă, s-ar aduce prejudicii țării care nu vor mai putea fi recuperate poate niciodată.

Când în toată lumea cercetarea este un domeniu prioritar, noi renunțăm la această bogăție naturală, și mă refer aici la inteligența acestor oameni, cu foarte mare ușurință, ca să nu o numesc iresponsabilitate.

În acest context, fac un apel la dumneavoastră să interveniți acum, când încă se mai poate, pentru ca cele două institute să beneficieze de o privatizare reală, nu cum se încearcă acum – ca vânzarea lor să se facă unor firme create ad-hoc ce pot ascunde în spatele lor cu totul alte interese. Și îmi permit să vă fac și o propunere: încercați să selectați în așa fel ofertanții, încât prin privatizare să existe garanția că aceștia au capacitatea profesională să mențină și să dezvolte profilul și nivelul de activitate al acestor institute.

Puteți face acest lucru pentru țară și nu ratați această ocazie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte al Fondului Proprietății de Stat, Victor Eros.

 
 

Domnul Victor Eros:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Despre privatizarea în cercetare-proiectare și informatică ar fi bine dacă s-ar putea discuta pe baza unui proiect de act normativ care să apere aceste institute ale noastre care sunt supuse privatizării, care se află în portofoliul nostru, al FPS-ului, și sarcina noastră este să le privatizăm.

Pentru apărarea intereselor statului, pentru promovarea cercetării în continuare pe cât posibil în România, pe bazele unei economii de piață, FPS-ul al hotărât la începutul acestui an păstrarea unei acțiuni nominative de control la acele societăți din cercetare, proiectare și informatică care sunt considerate viabile și unde menținerea profilului se impune în domeniul de ramură sau teritorial, respectiv pe plan național la multe dintre ele.

Marea tragedie a acestor institute este de fapt lipsa pieței; nu există cerere pentru lucrările care sunt efectuate, nu există cerere pentru cercetările care s-au efectuat și care s-ar mai putea efectua și în continuare. Din acest motiv, este foarte-foarte greu să decizi ce să faci cu aceste institute în lipsa unui act normativ care să asigure sprijinul statului, care să le scoată din portofoliul FPS-ului, să le treacă într-un alt sistem decât cel existent la ora actuală.

Eu și FPS nu vedem altă soluție decât privatizarea, și privatizarea cât mai rapidă, fiindcă la majoritatea dintre aceste institute, aceste centre de calcul cum sunt în informatică, problema salarizării, a plății salariilor, deja se pune într-o lună sau două de acum încolo.

Referitor la cele două situații concrete de la Ploiești, vă pot informa că ICERP, de exemplu, s-a privatizat prin adjudecarea pachetului de acțiuni de către asociația salariaților – este un mare curaj din partea acestor oameni; eu îi înțeleg perfect – este vorba de munca lor, de trecutul lor, poate și de viitorul lor. Eu nu pot decât să le urez succes. Bineînțeles, ca de obicei în asemenea situații, contracandidatul, SUN OIL COMPANY, deja a și contestat toată privatizarea. Să sperăm totuși că va rămâne la această asociație.

În ceea ce privește privatizarea IPIP-ului, acolo va trebui să așteptăm hotărârea judecătoriei, fiindcă societatea care a fost - nu știu cum să spun în afară de "eliminată" din competiție, a intentat acțiune. Urmează ca judecătoria să se pronunțe.

Observația dumneavoastră, domnule deputat, privind arhivele, cunoștințele și valoarea acestora, mi-o însușesc în totalitate, dar nu văd altă soluție decât împreună cu Agenția Națională pentru Cercetare, Știință și Tehnologie; și am și primit de la dânșii o scrisoare prin care se propune ca în comun să elaborăm un act normativ în această direcție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul la întrebări suplimentare, domnule deputat Sirețeanu.

Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Sirețeanu:

Nu doresc neapărat, domnule președinte, o întrebare suplimentară.

Răspunsul cred că a fost destul de concludent într-un fel.

Într-adevăr, unde nu există economie, este normal să nu existe nici cereri pentru cercetare, și soarta unor astfel de institute, și nu mă refer numai la cele din Ploiești, este pusă sub semnul întrebării.

Inițiativa legislativă în acest domeniu cred că ar fi trebuit să vină de mai mult timp. Acum este, am putea spune, în ceasul al 12-lea, dacă nu cumva în al 13-lea, pentru că, până vom primi un proiect de lege privind cercetarea, proiectarea, informatica, cred că nu vom mai avea ce să privatizăm.

Într-adevăr, salariații de la ICERP au avut, îmi permit să spun, un curaj "nebun" ca să încerce cu bani pe care nu-i au, cu bani pe care îi împrumută să scoată acest institut din haosul în care se află.

Cred că și la IPIP s-ar fi putut găsi totuși o situație, și nu cred că cea mai bună soluție era judecătoria; cred că ar fi trebuit să mai așteptăm un pic până vom găsi într-adevăr un ofertant care să fie de marcă, pentru că în interpelarea mea nu spuneam să nu se facă o privatizare, ci spuneam să se încerce o selectare a celor care doresc să cumpere, și în mod cert oamenii sau societățile comerciale care doresc să cumpere aceste institute s-ar fi găsit dacă s-ar fi dorit să se facă într-adevăr o privatizare. Luăm numai exemplul celor care au participat acum la această privatizare, la această licitație, la presiunile care s-au făcut, și nu cred că s-au făcut degeaba presiuni atât politice, cât și de altă natură. Nu s-ar fi investit atât de mulți bani dacă aceste institute n-ar fi fost totuși rentabile.

Așteptăm totuși din partea dumneavoastră, așa cum ați spus, o inițiativă legislativă care să vină totuși într-un timp în care să se mai poată permite și aplicarea ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

În continuare, trecem la cele câteva interpelări adresate Ministerului Finanțelor.

Domnul deputat Neculai Grigoraș.

Este vorba de o interpelare reprogramată din 29 martie.

Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Voi intra direct pe conținutul interpelării.

Cunoscând faptul că Suedia a revendicat, începând de acum 3 – 4 ani, plata de către România a unor pretinse creanțe în valoare de circa 3 miliarde de dolari, ne îngrijorează modul cum se prefigurează soluționarea acestei probleme de către actuala Putere, îndeosebi prin prisma lipsei de resurse valutare cu care se confruntă țara.

Nu doresc să fac istoria acestui litigiu inițiat de partea suedeză, dar trebuie totuși să menționez că România a achitat până în 1980 sumele negociate cu Suedia.

Diferite medii de informare au menționat că în 1997 reprezentanții de frunte ai Guvernului aflat la Putere atunci au confirmat disponibilitatea părții române de a porni o negociere cu partenerii suedezi, plecându-se de la obligația României însumând circa 800 de milioane de dolari. Apreciem acest demers ca fiind deosebit de oneros pentru țara noastră și neavând nici un fel de corespondent în realitățile raportărilor anterioare de către cele două țări.

Din elementele pe care le deținem rezultă că recent domnul ministru Remeș a numit o nouă comisie, după cele 2 – 3 anterioare, de analiză și negociere a pretențiilor suedeze. Din comisie lipsesc însă reprezentanți ai unor instituții importante care dețin competențe legale în rezolvarea unor asemenea situații sau specialiști de prestigiu în domeniu care au prezentat poziții corecte în interes național pe parcursul lucrărilor comisiilor anterioare. Totodată, din datele de care dispunem rezultă că în aceste zile reprezentanții noii comisii se află în Suedia pentru negocieri.

Față de cele mai sus prezentate, am solicitat domnului ministru Decebal Traian Remeș precizarea următoarelor: Care instituții nu sunt reprezentate în noua comisie, comparativ cu cele participante la comisia precedentă, și de ce au fost omise? Care sunt partenerii de negocieri ai părții române, reprezentanți ai Guvernului suedez sau ai unor entități neguvernamentale? În al doilea caz am rugat să se precizeze temeiul juridic al discutării cu organizațiile neguvernamentale. Care este mandatul noii comisii în negocierile cu partea suedeză și de la ce nivel al pretențiilor acesteia se pornește în discuții? Totodată, în ce măsură suedezii au cerut despăgubiri în natură și care sunt societățile comerciale sau/și regiile naționale, companiile naționale pe care aceștia le-au solicitat în contul așa-ziselor pretenții?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul, pentru a răspunde interpelării dumneavoastră, doamnei Doina Leonte, secretar general adjunct în Ministerul Finanțelor.

Aveți cuvântul, doamnă.

 
 

Doamna Doina Leonte:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

La întrebările formulate de domnul deputat Neculai Grigoraș vă formulăm următoarele răspunsuri.

Referitor la prima întrebare, în baza memorandumului aprobat de primul-ministru, s-a format o nouă echipă de negocieri reprezentând partea română în Comisia de negociere a datoriilor către Suedia din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Externe, Băncii Naționale, Ministerului Justiției, Ministerului Industriilor și Comerțului, Ministerului Transporturilor, Agenției Române de Dezvoltare și Fondului Proprietății de Stat.

Se observă că noua echipă română de negociatori are o componență lărgită față de prima echipă din care nu au făcut parte reprezentanți ai Agenției Române de Dezvoltare și Ministerului Transporturilor. Cu alte cuvinte, din noua echipă nu a fost omisă nici una din instituțiile reprezentate în echipa precedentă, dimpotrivă, ea fiind lărgită.

La punctul al doilea, această nouă echipă de negociatori s-a întâlnit pentru prima oară la data de 4 martie 1999 cu partea suedeză formată din reprezentanți ai Ambasadei Suedei în România, Ministerului Afacerilor Externe Suedez și ai firmei AB ELECTROINVEST. Menționăm că din echipa suedeză de negociatori fac parte reprezentanți ai firmei AB ELECTROINVEST, deoarece din afirmațiile părții suedeze rezultă că firma deține în proprietate un număr neprecizat de obligațiuni la purtător emise în anul 1929, în temeiul Legii nr.16/1929 de fosta Casă Autonomă a Monopolurilor, garantate de statul român, în valoare de peste 26 milioane de dolari aur, cu ultima scadență în anul 1959, ce nu au fost răscumpărate până în prezent. Altfel spus, temeiul juridic al participării reprezentanților firmei AB ELECTROINVEST la aceste negocieri l-ar reprezenta răspunderea statului român în calitate de garant al emisiunilor de obligațiuni efectuate în temeiul legii în anul 1929 de către fosta Casă a Autonomă a Monopolurilor.

La punctul al treilea. Mandatul noii echipe de negocieri este de a încheia un acord de reinvestiție cu partea suedeză în măsura în care se stabilește cu certitudine, pe baza unui acord, că statul român are o datorie față de Suedia, urmând ca în această situație să fie determinat riguros și cuantumul acesteia. Deoarece nu s-a stabilit cu certitudine că statul român are o datorie față de partea suedeză, noua echipă nu a fost mandatată să înceapă negocierile de la un anumit nivel al acestor datorii.

În vederea stabilirii cu certitudine a răspunderii juridice ce revine statului român în calitate de garant al emisiunii de obligațiuni din anul 1929, s-a stabilit ca o echipă de experți români formată în special din juriști să se deplaseze în Suedia pentru a examina la fața locului obligațiunile pe care le deține firma AB ELECTROINVEST ce au fost depozitate de la Banca Centrală a Suediei. În funcție de constatările echipei tehnice de experți români, se va stabili la viitoarele runde de negocieri poziția părții române referitoare la pretinsa datorie a României față de partea suedeză și cu privire la cuantumul acesteia.

Referitor la ultima întrebare dacă partea suedeză a cerut despăgubiri în natură și care ar fi entitățile economice pe care aceasta le-a solicitat în contul așa-ziselor ei pretenții, vă precizăm că în prima rundă de negocieri, care a avut loc la data de 4 martie 1999, nu s-a specificat decât la nivel de principiu posibilitatea unui acord de reinvestiție, fără să se stabilească dacă partea suedeză este sau nu este interesată în a fi despăgubită în natură și care ar fi agenții economici care ar prezenta interes pentru aceasta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul la două minute întrebări suplimentare.

Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Foarte scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu aceste răspunsuri se pot formula foarte multe comentarii, însă m-aș opri doar asupra a două dintre ele, și anume în legătură cu componența acestei echipe de negocieri - dacă nu se consideră util a introduce în structura acestei comisii și reprezentanți din Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe. Nu cred că trebuie să comentez de ce.

Și, în legătură cu partea a doua a răspunsului referitoare la așa-zisele obligațiuni pe care le-ar deține această firmă de la fosta Casă Autonomă a Monopolurilor, trebuie să vedem în ce măsură și modul în care se raportează partea română în aceste negocieri, ținând cont de faptul că toate obligațiile noastre au fost onorate până la finele anului 1970 și ele au fost recunoscute de către partea suedeză printr-un protocol încheiat la începutul anilor 1980, precizare pe care am și făcut-o în alin.2 al interpelării mele.

Atât am avut de adăugat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Romulus Raicu are o interpelare adresată tot Ministerului Finanțelor. Aș dori să știu dacă este. Este absent. Bun. Atunci am rugămintea ca răspunsul să-i fie transmis în scris și, de asemenea, în cazul în care eventual dânsul dorește, să vedem, poate va trebui reprogramat. A mai fost reprogramat din 13 aprilie.

Tot interpelări adresate Ministerului Finanțelor au mai avut domnii deputați Radu Mazăre, care este bolnav în spital și solicită răspunsul în scris, și domnul deputat Vasile Stan care a acceptat răspunsul în scris.

Am rugămintea, pentru stenogramă, să fie dat un exemplar al răspunsului și celor care întocmesc stenograma.

De asemenea, domnul deputat Ionel Marineci acceptă răspunsul scris al ministerului și, tot așa, pentru corectititudine cred că este bine să apară în stenogramă acest răspuns.

Continuăm cu domnul deputat Ion Pârgaru. Interpelare adresată Ministerului Industriei și Comerțului. Îi va răspunde domnul secretar de stat Sorin Potâng.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Ion Pârgaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresa Guvernului și era legată de pierderile urmare conflictului din Kosovo pentru economia noastră, urmare inițiativei Guvernului bulgar de a organiza o reuniune la Sofia, la 23 aprilie, destinată exact acestui lucru.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Sorin Potâng, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Sorin Potâng:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Într-adevăr, România a fost prezentă la această convocare la Sofia, pe 23 aprilie.

Punctul de vedere referitor la prezentarea daunelor cauzate economiei românești s-au bazat pe o fișă de evaluare care în primul rând ia în considerare schimburile comerciale cu Iugoslavia la nivelul anului trecut, care se cifrează la circa 180 de milioane de dolari; apoi schimburile comerciale cu țările din spațiul iugoslav – aproximativ 135 de milioane de dolari; apoi am estimat reduceri ale exportului românesc pe relația Ungaria – Austria – Germania, în general vestul Europei, de produse al căror transport se efectuează pe Dunăre – este vorba în special de produse petroliere, produse metalurgice, chimice – în jur de 300 de milioane de dolari; apoi reclamații ale unor firme românești cu diverse contracte pe care pot să vi le enumăr: Șantierul naval Constanța, CET Govora, Petrom, în valoare de aproximativ 35 de milioane de dolari; este vorba de o creanță a Societății Naționale a Căilor Ferate de aproximativ 25 de milioane de dolari cu Căile Ferate Iugoslave și vreau să vă spun că această situație este ținută și reactualizată zilnic la nivelul ministerului.

Probabil că vom mai avea de suferit și din cauza embargoului cu produse petroliere, deci oricând vă putem prezenta la zi o asemenea situație pe care noi o ținem.

Vreau să vă spun că această situație a fost prezentată și în cadrul acestei întâlniri de la Sofia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți să reinterveniți?

Aveți cuvântul, domnule deputat Pârgaru.

 
 

Domnul Ion Pârgaru:

Domnule președinte,

Vreau să mulțumesc pentru modul în care a fost dat răspunsul la interpelare și să-mi exprim speranța că se va menține același profesionalism și în continuare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Trecem la următoarele interpelări adresate Ministerului de Interne.

Domnul deputat Vasile Stan a acceptat răspunsul în scris.

Rog, de asemenea, să fie dat un exemplar pentru stenogramă.

Domnul deputat Petru Mihăilescu a acceptat răspunsul în scris.

Rog să îl anunțați să dea un exemplar, tot așa, la stenogramă. Poate aveți dumneavoastră un răspuns scris, pentru ca să-l putem introduce în stenogramă.

Următorul este domnul deputat Mihai Vitcu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea era adresată domnului ministru de Interne Constantin Dudu Ionescu și viza un sector important din subordinea domniei sale, și anume Poliția rutieră.

Sunt cunoscute dificultățile foarte mari ale agenților de circulație în urma aplicării prevederilor noului Cod rutier și mai ales starea de surescitare a șoferilor în general atunci când trebuie să suporte amenzi substanțiale care depășesc uneori cu mult salariile pe care le primesc. Respectarea legii reprezintă singura soluție pentru starea de normalitate și calmarea spiritelor pentru agenții de circulație și, de asemenea, și pentru șoferi.

Ce ne facem, însă, atunci când dintr-un exces de zel unii agenți de circulație aplică amenzi consistente mai ales sau de regulă șoferilor ce nu sunt din județul în care sunt controlați și mai cu seamă a șoferilor din provincie care vin prin București, pentru fapte minore cum ar fi, spre exemplu, lipsa ecusonului de inspecție tehnică aplicat pe numărul de înmatriculare.

Întrebam dacă aceste procese-verbale mai sunt analizate de cei care conduc Poliția rutieră, pentru că în felul acesta s-ar putea constata aptitudinile sau incompetența unor agenți de circulație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Liviu Popescu.

Vă rog.

 
 

Domnul Liviu Popescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Domnilor deputați,

Privind interpelarea domnului deputat Mihai Vitcu, vă informez că la nivelul tuturor unităților de poliție, inclusiv la Direcția Generală a Poliției municipiului București, a fost stabilită o metodologie privind comportamentul și modul de acțiune al lucrătorilor de poliție care desfășoară activități de supraveghere, dirijare și control al circulației rutiere.

În baza acesteia și a altor ordine de linie, activitatea tuturor lucrătorilor de poliție rutieră este analizată în mod obligatoriu zilnic la terminarea programului de către ofițerii cu atribuțiuni în acest sens, verificându-se legalitatea și temeinicia măsurilor luate.

Lucrătorii de poliție rutieră au fost instruiți să acționeze în spiritul respectului față de toți participanții la trafic, să dea dovadă de corectitudine și apreciere justă și reală, în strică conformitate cu prevederile legii, a faptelor pe care le constată și să aplice sancțiuni în raport cu gradul de vinovăție a contravenientului, și nu după criterii de apreciere subiectivă cum ar fi, de exemplu, faptul că are domiciliul în altă localitate, așa cum rezultă din interpelare.

Referitor la sancțiunea aplicată domnului Scutaru din Fălticeni, județul Suceava, acesta a fost sancționat întrucât nu avea aplicat pe placa din spate, cu numărul de înmatriculare al autovehiculului, ecusonul care atestă executarea inspecției tehnice periodice și nici nu a făcut dovada că a efectuat-o, neavând asupra sa tichetul de evidență a stării tehnice a autovehiculului.

În ceea ce privește lipsa ecusonului de la autoturismul poliției, precizez că verificarea din punct de vedere tehnic a autovehiculelor din dotarea Ministerului de Interne se execută pentru perioade de timp mai scurte, în scopul măririi duratei de folosire și prevenirii unor evenimente rutiere.

Pentru evitarea unor situații conflictuale de acest gen am dispus restudierea metodologiei și întărirea controlului aplicării sale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vitcu, pentru completări.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Eu mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns și m-aș declara și mulțumit dacă nu s-ar fi strecurat o mică eroare, (mă rog, era un caz particular și m-am legat și de acest caz particular), și anume aceea că pe certificatul de înmatriculare al șoferului era consemnată inspecția tehnic㠖 a demonstrat-o deci și, cu toate acestea, i s-a aplicat amenda pentru faptul că nu era pusă țidula aceea pe numărul de înmatriculare.

Problema este următoarea: respectivele ecusoane pot pica, pot fi luate de copii și așa mai departe. Important este să aibă și să demonstreze acest lucru, lucru pe care șoferul respectiv l-a demonstrat și, din păcate, lucrurile acestea s-au mai întâmplat și din cauza aceasta am venit cu interpelarea, pentru că există o exigență sporită, mai ales pentru șoferii care sunt din provincie. Practic, foarte mulți șoferi au spus că nu pot pleca din capitala țării fără să lase o amendă substanțială uneori. Și vă imaginați ce este suma de 120 de mii de lei amendă, când el primește salariu 400 de mii de lei. Dacă vine de două ori în capitală se pare că muncește o lună de pomană.

De aceasta am intervenit și intervenția mea nu a fost în ideea nerespectării legii, ci să se respecte legea. Legea trebuie respectată, dar trebuie analizată exigența aceasta sporită a unor agenți de circulație, pentru că, din păcate, se mai întâmplă și abuzuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Marian Ianculescu Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Din partea ministerului este prezent domnul secretar de stat Șerban Antonescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelara mea are ca obiect înființarea distribuției gazelor naturale în județul Teleorman.

Așa cum, după cum se știe, prin Legea bugetului de stat pe anul 1998, a fost repartizată suma de 22 miliarde de lei pentru continuarea lucrărilor la obiectivul de investiții "Înființare distribuții gaze naturale în județul Teleorman", cu destinație pentru municipiile Turnu-Măgurele, Alexandria, Roșiori și orașul Videle.

De menționat că această sumă a fost în concordanță cu solicitările primite de fiecare primărie în parte.

Față de suma alocată prin Legea bugetului de stat pe anul 1998 cu destinația specială pentru lucrările de distribuție a gazelor, efectiv au fost cheltuiți pentru acest gen de lucrări în loc de 22 de miliarde lei, numai circa 14 miliarde lei.

Spre exemplu, municipiului Turnu-Măgurele, care a solicitat pentru definitivarea lucrărilor de înființare distribuție gaze naturale, începute încă din 1994, suma de 10 miliarde lei, Consiliul județean Teleorman i-a alocat numai 2,7 miliarde lei, contribuind în acest fel la nefinalizarea lucrărilor la timp, cu consecințe negative prin deprecierea lucrărilor deja executate.

Municipiului Roșiori, față de 7 miliarde solicitate, i-au fost alocate 6,5 miliarde, iar orașului Videle, față de 8 miliarde lei solicitate, i-au fost alocate numai 5 miliarde.

Ne întrebăm și vă întrebăm și pe dumneavoastră, domnule ministru Noica, unde au fost cheltuiți restul de circa 8 miliarde lei alocați prin Legea bugetului de stat pe anul 1998, cu destinație expresă: "Lucrări de înființare distribuție gaze în județul Teleorman" pentru municipiul Turnu-Măgurele, Roșiori, Alexandria și orașul Videle?

Situația este dramatică pentru anul 1999. Spre exemplu, municipiului Turnu-Măgurele nu i-au fost alocate fonduri pentru finalizarea lucrărilor de distribuție a gazelor naturale începute încă din 1994, așa cum am mai spus, cu repercursiuni negative prin imposibilitatea conservării lucrărilor executate și deprecierea lor în timp. În schimb, se alocă fonduri pentru lucrări noi, cum ar fi: canalizare – 2,7 miliarde lei; trotuare – rețineți, trotuare, pavelele acelea care se pun – 5,6 miliarde lei și altele. Și acestea sunt importante. Dar mai necesar ar fi fost să se finalizeze ceea ce s-a început.

Față de cele prezentate, l-am rugat pe domnul ministru Noica să dispună verificarea modului în care au fost și sunt cheltuiți fondurile prin Legea bugetului de stat, cu destinație specială, așa cum este cazul prezentat la această interpelare. Sau, de obicei, nu se execută această verificare.

Noi considerăm că ea totuși ar fi necesar să se execute această verificare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Șerban Antonescu, pentru a vă răspunde interpelării.

Vă rog.

 
 

Domnul Șerban Antonescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, domnule deputat, aveți dreptate, aceste verificări trebuie făcute.

Din păcate, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nu are atribuții în privința controlului utilizării fondurilor alocate prin transfer de la buget către consiliile locale, cum este cazul expus de dumneavoastră, pentru investiții.

Cu toate acestea, pentru clarificarea aspectelor semnalate de dumneavoastră, ne-am adresat Consiliului județean Teleorman, care, prin scrisoarea nr.1728 din 23.04., deci recent, pe care o pot prezenta, bineînțeles, ne-a fost prezentată o situație a derulării investițiilor finanțate în anul 1998 cu fondul de la bugetul de stat.

În situația prezentată de Consiliul județean Teleorman, privitor la reabilitarea și înființarea de distribuție gaze naturale, procentele de cheltuire a acestora, fac o mică digresiune, ca să spunem așa, sunt între 96,4 până la sută la sută.

Noi suntem de părere în continuare că trebuie făcute niște comisii speciale, subordonate Guvernului, care să verifice modul în care sunt gestionate fondurile provenite de la bugetul de stat și, în acest sens, dacă o să fiți de acord, având în vedere că transferul s-a făcut prin Ministerul Industriei și Comerțului, respectiv Regia ROMGAZ, ne vom adresa dânșilor pentru a verifica împreună cu ministerul această situație.

De altfel, noi am propus la nivelul tuturor consiliilor județene – și sunt în stare de constituire -, în cadrul direcțiilor de urbanism, amenajarea teritoriului și a direcțiilor tehnice, să se formeze niște colective formate din 4-5 persoane care să verifice cheltuirea banului public.

E posibil să existe niște anomalii în cheltuirea acestor bani pentru distribuția de gaze și, sigur, anul acesta, nemaifiind alocate fonduri, acestea trebuie puse în funcțiune, dar nu putem afla aceasta decât cu sprijinul Ministerului Industriei și Comerțului, care au dirijat acești bani și, ca titulari de investiție, au admis sau nu au admis anumite derogări de la fondurile alocate inițial de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, doriți să interveniți din nou?

Da. Vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să mă adresez și Ministerului Industriei și Comerțului și eventual și altor ministere care pot fi în stare să execute această verificare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Fac precizarea că pentru domnul deputat Vasile Stan, răspunsul va veni în scris, cum l-a acceptat dânsul. Nu există încă pregătit.

Cu aceasta, interpelările adresate Ministerului de Interne s-au epuizat.

Continuăm cu interpelarea domnului deputat Mihail Sirețeanu, adresată tot Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Vreau să fac precizarea că, în afară de dânșii, mai există doar două interpelări și aș vrea să le epuizăm astă-seară.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihail Sirețeanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, interpelarea mea se referă la situația în care se află cei circa 6.500 de locuitori din comunele Cosminele și Vâlcănești din județul Prahova care, în perioada de vară, începând cu luna iunie și până în octombrie, nu se pot alimenta cu apă din fântânile din comună, deoarece acestea seacă în proporție de circa 85%.

De altfel, nici apa existentă în aceste fântâni nu corespunde calitativ la parametrii ceruți, ceea ce conduce la apariția unor boli grave, atât în rândul oamenilor, cât și la animale, în special boli renale. Singura șansă, singura speranță pentru locuitorii acestor comune este magistrala care pleacă de la Barajul Mâneciu și ajunge în Ploiești, magistrală care se află la 2 km de comuna Vâlcănești și circa 5 km de comuna Cosminele.

La începutul acestui an, primăriile celor două comune au fost anunțate că vor primi fonduri de la Banca Mondială pentru începerea lucrărilor, existând deja de anul trecut studiile avizate, studiu de fezabilitate avizat.

Bucuria locuitorilor a fost de scurtă durată, deoarece în data de 19 martie, la ședința de consiliu județean, la care a participat și domnul ministru Noica, cele două comune, lucrările pentru alimentarea cu apă au fost șterse de pe listă.

Considerând că s-a făcut o mare nedreptate pentru aceste comunități care au așteptat cu sufletul la gură această lucrare de necesitate vitală, solicităm un răspuns prin care să se precizeze dacă în acest an oamenii din aceste comune vor mai avea vreo șansă în începerea lucrărilor sau vor fi nevoiți să care în continuare apa cu sacaua.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Șerban Antonescu, vă rog să răspundeți interpelării.

 
 

Domnul Șerban Antonescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat,

Am încercat să elucidăm interpelarea făcută de dumneavoastră. Într-adevăr, cele două comune, Cosminele și Vâlcănești, au o situație deosebită privind alimentarea cu apă. Cu toate acestea, aș vrea, foarte pe scurt să vă informez că ele nu au fost cuprinse nici în Hotărârea nr.577/1997, dar pentru anul 1999, deoarece fondurile de la bugetul de stat fiind foarte reduse, s-a apreciat că trebuie alocate pentru terminarea lucrărilor începute în alți ani. De asemenea, nu sunt cuprinse nici pe lista însușită de MLPAT și Consiliul județean Prahova pentru a fi cuprinse în liste de sate care vor beneficia de Hotărârea nr.687/1987 care se referă la garantarea creditelor de către statul român, în valoare de 340 milioane de dolari.

Recent, există o propunere scrisă din partea consiliului județean, dar care solicită pentru includerea acestor comune, pentru includerea în programe la Cap.C "Lucrări în curs de proiectare sau avute în vedere pentru cuprinderea programului în continuare".

Pentru că interpelara dumneavoastră este foarte recentă, noi facem mâine intervenție la Consiliul județean Prahova, pentru a delimita, pentru a revizui lista, în sensul cuprinderii acestor două comune.

Acestea se vor face din fondurile pe care le-am expus mai înainte, care sunt singurele fonduri care se pot aloca – "alimentare cu apă la comune".

În legătură cu precizarea privind fondurile de la Banca Mondială pentru începerea lucrărilor, într-adevăr, municipiul Ploiești este cuprins într-o listă specială, alături de patru municipii care beneficiază de asemenea fonduri, dar ele sunt alocate numai pentru municipiile respective și acestea sunt condițiile care le-a impus Banca Mondială.

O să ne ocupăm ca Consiliul județean Prahova, care are prioritate în stabilirea competenețlor, să spunem, sau a priorităților de alimentare cu apă la comune, să cuprindă și aceste două comune cu sume mai mici în cadrul listei generale, sau renunțând alte comune în favoarea acestora două.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Sirețeanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihail Sirețeanu:

Vă mulțumesc pentru răspuns.

Îmi pare bine că există un interes din partea ministerului dumneavoastră pentru așa ceva, deoarece, dacă pentru alte lucrări mai pot exista amânări, e adevărat, că este necesar să se astupe și gropi, să se facă trotuare, canalizări, sau mai știu eu ce. Lipsa apei potabile cred că este cel mai mare neajuns pe care poate să-l suporte o comunitate.

Cât privește fondurile de la Banca Mondială, primarii celor două comune așa au fost anunțați de la consiliul județean și dumneavoastră aveți dreptate. Aici este vorba pentru municipiul Ploiești, nu pentru comunele din județul Prahova, dar primarii au spus și ei la oameni ceea ce au primit răspuns la consiliul județean. Și era normal, și dânșii la rândul lor m-au informat pe mine că au primit acest răspuns.

Fac un apel la dumneavoastră să încercat, prin pârghiile pe care le aveți, ca să se înceapă aceste lucrări. Este normal că nu vor putea fi terminate în acest an, dar măcar să înceapă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, și interpelările adresate Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului s-au epuizat.

Există două interpelări care au fost adresate Departamentului pentru Administrație Publică Locală.

Domnul deputat Ionel Marineci a acceptat răspunsul scris.

Domnul deputat Petre Naidin a acceptat răspunsul scris, dar îi dau cuvântul pentru a face comentariile.

Vă rog.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Am acceptat răspunsul scris al domnului Ioan Onisei, secretar de stat.

Credem că am convenit o anumită atitudine, pentru ca problema tensionată, starea de tensiune între un primar din județul meu și respectivul consiliu local a fi rezolvată. Dumnealui a promis că va trimite un corp de control autorizt de la Guvern, care să verifice și să dea dreptate, conform legii, celor care merită.

Pentru mine nu rămâne decât un exercițiu oratoric, intelectual pentru stenogramă.

În condițiile în care eu cred că acest primar, acum lider local cederist, se străduiește, precum Sisif, să creeze o altă imagine partidului și coaliției care-l susține, pentru că, cu antecedentele pe care le are, credem că el trebuia de mult suspendat sau demis.

Dacă nu se dorește acest lucru, pentru mine cel puțin este un lucru bun, pentru că îmi este adversar politic. Din păcate, pentru cetățeni acest lucru nu poate fi decât a crea o anumită imagine defavorabilă atunci când vor veni, pentru CDR, atunci când vor veni alegerile locale și parlamentare.

Primarul respectiv este susținut cu tărie de către prefectură, de către singurul parlamentar CDR, care este și deputat, ceea ce nu este decât un lucru bun.

Închei, adresându-mă departamentului nostru de lucru cu Guvernul, că trebuie să primesc răspuns la o interpelare adresată primului-ministru privind conduita prefectului de Călărași, de același neam politic și de altă, ca să nu spun aceeași teapă cu primarul de la Curcani, cât și răspunsul la o întrebare adresată FPS-ului privind lista cenzorilor, membrilor consiliului de administrație, și respectiv reprezentanții FPS în adunarea generală a acționarilor, răspuns care trenează de cel puțin o lună și care, evident, îmi spune ceea ce se dorește și ceea ce nu se dorește pentru județul meu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu. Sper că ați dat un exemplar din răspuns pentru stenogramă.

Nu pot să închei ședința inainte de a anunța, de a informa că au solicitat amânarea răspunsurilor din partea Ministerului Afacerilor Externe pentru interpelările domnilor deputați Mihai Drecin și Petru Bejinariu, și din partea Ministerului Industriei și Comerțului, pentru interpelarea domnului deputat Simion Darie.

Cu aceasta, onorați colegi, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 19,45.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 29 september 2022, 21:27
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro