Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 24, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 24-05-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 24, 1999

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 24-28 mai 1999 (cu modificări).

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Ioan Vida Simiti, secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar ședința de astăzi, luni, 24 mai 1999, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 228, 172 deputați sunt absenți și din aceștia 31 deputați participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul de lucru prevăzut de art.128 din regulamentul nostru este întrunit. Cvorumul este astăzi de 141.

Pentru început, urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi și al programului de lucru ale Camerei pentru această săptămână. Sunt difuzate.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Întâi pogramul de lucru, domnule președinte de ședință!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu mă iau după acest document, pe care nu l-am făcut eu. Da? Bun. Domnul Gavra are, tehnic, dreptate.

Programul de lucru pentru ședințele Camerei pentru săptămâna aceasta.. În programul de lucru care a fost distribuit s-a strecurat o greșeală, în sensul că pentru ziua de miercuri, Biroul permanent, având în vedere ordinea de zi deosebit de încărcată, pe care o avem, și importanța legilor aflate în dezbatere, a propus ca miercuri să se lucreze în plen de la orele 8,30 până la 16,30, și săptămânile viitoare, începând de săptămâna viitoare, nu de săptămâna asta, miercurea să fie dimineața plenuri și după amiaza lucru în comisii.

Acest lucru ne va permite să votăm mai multe legi în plen, legi care sunt așteptate și așa suntem foarte acuzați de toată lumea, nu întotdeauna cu dreptate, pentru lentoarea cu care trec legile.

Cu excepția faptului că miercuri este prevăzută activitate în plen până la 16,30, și nu în comisii, după amiază, întreb dacă are cineva vreun amendament la program. Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Trecem la ordinea de zi, dacă e difuzată, aici nu am văzut erori față de ce s-a adoptat în Biroul permanent, vă întreb dacă sunt amendamente.

Domnul deputat Iliescu.

 
 

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O să vă rog să-mi permiteți să fac o propunere legată de programul zilei de astăzi.

V-aș face rugămintea ca la pct.6, la pct.1, deci pentru ședința de luni, 24 mai, să fie inclus un proiect de lege extrem de important, proiectul de Lege privind salarizarea clerului. El, inițial, a fost respins de comisie, ulterior revăzut și propus într-o formă acceptată și de inițiator, este un proiect extrem de necesar, aș spune chiar urgent, în momentul de față, și cred că existând sprijinul plenului Camerei Deputaților el s-ar putea discuta chiar astăzi în cadrul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci salarizarea clerului pentru I – pct.6. Raportul s-a difuzat? Poftim? Tehnic, raportul s-a difuzat sau nu?

Domni deputați din sală:

Nu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă nu s-a difuzat raportul suplimentar și nu a fost încă citit nu se poate dezbate astăzi, trebuie introdus pentru săptămâna viitoare și rugămintea mea este că o să vină domnul deputat Gavra la ședința de Birou permanent de miercuri și ne va aduce aminte de acest lucru ca să-l introducem pe ordinea de zi de lunea viitoare.

Amendamente la ordinea de zi?

Doamna vicepreședinte Ivănescu, vă rog.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe ordinea de zi de marți-joi, la pct.II, la pct. 8 se află un proiect de lege extrem de apreciat și care nu creează probleme. În același timp, este solicitat de sindicate și se referă la unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă. Aș dori ca acest proiect de lege care nu va suscita discuții și va trece foarte repede, pentru că este agreat atât de majoritate, cât și de Opoziție, să ocupe locul 4 în ordinea de zi de marți, restul ordinii de zi curgând, așa cum a fost propusă. Vă propun ca 8 să devină 4.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gavra, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, revin asupra solicitării domnului deputat Valentin Iliescu, președintele Comisiei de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, și-i rog pe colegii care încă nu și-au ridicat din casete materialele distribuite dimineață de către secretariatul general, să le ridice. Deci raportul suplimentar asupra proiectului de Lege privind salarizarea clerului, dimineață s-a găsit la casete. Cei care nu l-au luat sunt rugați să-l ridice.

Ca atare, domnule președinte, eu reiterez solicitarea domnului Iliescu, pentru a fi introdus acest raport pentru dezbatere în regim prioritar săptămâna aceasta. Da? S-a primit la casete, s-a difuzat dimineață.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Pe ce loc propuneți să fie? Pe locul 6. Eu trebuie să fac o precizare. Din punct de vedere procedural, un raport la o lege care nu este în regim de procedură de urgență trebuie să stea o săptămână, cele 8 zile, până când trebuie să fie dezbătut. În cazul acestei legi, a fost un prim raport de respingere. Acum este un raport de adoptare cu niște amendamente. Eu nu cred că este normal să încălcăm regulamentul. Pentru o săptămână, cred că nu se va întâmpla absolut nimic, dacă va rămâne, îl punem săptămâna viitoare cu prioritate și va avea șanse să treacă, pentru că ne încălcăm propriul regulament. Grupurile parlamentare trebuie să poată să citească raportul, dacă ar fi fost un raport inițial de adoptare cu mici diferențe, retrimis la comisie, raport suplimentar pe retrimitere la comisie, era cu totul altceva. Săptămâna viitoare, cu prioritate.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da. E bine și așa.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Biroul permanent, fără nici un vot împotrivă sau vreo abținere, s-a acceptat ca Propunerea legislativă pentru reconstruirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și cu destinație forestieră, în completarea Legii nr.169/1997, să fie pe pct.4. Înțeleg grija doamnei Paula Ivănescu pentru proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, dar cred că s-ar cuveni să vină imediat la pct.5 și nu la pct.4, pentru că mult mai așteptată este Legea funciară decât acest proiect de lege care oricum va trece dacă, așa cum a spus doamna deputat, puțin este de dezbătut pe fond.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De ce aș fi preferat umorul, domnul vicepreședinte Vasile Lupu să și-l folosească în cu totul alte locuri, realitatea este că am propus și acolo un alt loc pentru această lege, dar am reprezentat aici ,prin propunerea făcută, poziția Grupul parlamentar al PD. Deci am vorbit în numele Grupului parlamentar al PD și susțin această propunere.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, alte amendamente dacă mai sunt la ordinea de zi? Nu mai sunt.

Sunt două amendamente care au rămas legate de pct.II – 8. Această Lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, pe care doamna vicepreședinte Ivănescu dorește s-o treacă de pe II – 9 pe II – 4, domnul vicepreședinte Lupu de pe II-8 pe II-5. Eu vă supun în ordinea în care s-au făcut aceste două amendamente... De procedură? Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Ana-Maria Biriș:

Vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot ordinea de zi, după verificarea cvorumului. Solicit aceasta în numele Grupului parlamentar al PNȚCD.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Rog ca cei doi secretari să verifice cvorumul.

Rog liderii de grupuri să-i aducă pe colegii care mai sunt afară în sală, pentru a nu mai pierde timpul cu un apel nominal.

Vă rog. Ne lipsesc din sală 14 colegi, ca să fim 172. Rugămintea mea este să vină și ceilalți colegi. Vă rog citiți apelul nominal. Avem documentele pentru apel nominal? Care dintre cei doi secretari e la rând? Rog cei doi secretari de ședință să verifice încă o dată cvorumul.

Bun. S-a restabilit cvorumul în sală, așa că trecem la votarea celor două amendamente. În momentul de față, suntem 176 în sală. Amendamentul doamnei deputat Paula Ivănescu, ca proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, aflat la pct.II-8 să treacă la pct.II-4.

Voturi pentru? Sunt 23 și 35 pe partea cealaltă. Este insuficient pentru a trece.

Cealaltă propunere făcută de domnul vicepreședinte Lupu, ca pct.II-8 să treacă pe pct.II-5.

Voturi pentru? 136 de voturi pentru. S-a adoptat.

Vă supun spre aprobare ordinea de zi, în ansamblu, cu acest amendament adoptat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

A fost adoptat.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

În continuare, vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia buget-finanțe și bănci și pentru avize, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Se va dezbate în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/1999 privind salarizarea personalului Agenției pentru valorificarea activelor bancare, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize – Comisia buget-finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut tot în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/1999 privind autorizarea Fondului Proprietății de Stat de a acorda un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 50 miliarde de lei Societății Comerciale COMTIM SA Timișoara, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și pentru avize – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru politică economică reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut tot în procedură de urgență.

4. Propunerea legislativă privind mecanismele de stimulare a comerțului exterior românesc și organizarea și funcționarea Băncii de Export-import a României SA – Eximbank, inițiată de un număr de 10 parlamentari PNȚCD. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Propunerea legislativă de modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, adoptată prin Legea nr.44/1998, inițiată de doamna deputat Carmen Dumitriu și de domnul deputat Miron Mitrea - PDSR.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru avize – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

6. Propunerea legislativă privind combaterea marginalizării sociale, inițiată de un număr de 6 deputați PDSR. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize – Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget-finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

7. Propunerea legislativă privind publicarea componenței adunărilor generale ale acționarilor și consiliilor de administrație ale agenților economici cu capital majoritar de stat, inițiată de un număr de 15 parlamentari independenți. A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

8. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor dispoziții ale Legii nr.69/1991, a administrației publice locale, inițiată de domnul deputat Adrian Tudor Moroianu Geamăn. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică de disciplină și imunități și pentru avize – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului 1997, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond – pentru raport, împreună cu Comisia pentru buget-finanțe, bănci a Senatului, Comisia pentru buget-finanțe, bănci și pentru avize – Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Legat de acest proiect de lege fac precizarea că proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997, înaintat spre dezbatere Parlamentului cu adresa E-236 din 15 sept.1998 a fost restituit inițiatorului, Guvernului, în conformitate cu prevederile art.87 din regulamentul nostru.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, inițiată de domnul deputat Nicolae Bud – PUNR.

Dacă grupul solicită procedura de urgență. Grupul parlamentar al PUNR nu solicită? Vă rog să fiți atenți și liderul grupului sau unul din vicelideri să vină și să solicite plenului procedura de urgență.

 

Domnul Ioan Gavra:

Sunt două proceduri, la care dintre ele?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cea cu statutul Băncii Naționale.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Noi am solicitat mai multe proceduri de urgență, văd că pe rol pe locul I este cea legată de modificarea Legii privind statutul Băncii Naționale, deci solicităm, în continuare, modificarea art.51 la aceată lege, prin care cei care oferă spre vânzare lingouri de aur Băncii Naționale, banca să le plătească și TVA-ul conform normelor în vigoare de la Legea nr.31. Despre asta este vorba, o singură modificare, care se poate realiza într-un timp record, de 5 minute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci pentru propunerea legislativă pentru modificarea Legii 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, inițiată de domnul deputat Nicolae Bud PUNR, liderul grupului a cerut plenului procedură de urgență.

Vă supun spre aprobare cererea de procedură de urgență a liderului pentru această propunere legislativă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Este o mare majoritate care a votat pentru.

Fiind aprobată procedura vor fi sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanțe, bănci și pentru avize – Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
Validarea mandatului de deputat al domnului Adrian Gheorghiu, PDSR, Circumscripția electorală nr.19 Giurgiu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan Marțian pentru a da citire unui raport privind validarea unui mandat de deputat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Marțian Dan:

Comisia de validare a fost sesizată că a devenit vacant un loc de deputat în circumscripția electorală nr.19 Giurgiu, ca urmare a decesului deputatului Mircea Adrian Croitoru, aparținând grupului parlamentar al PDSR.

În conformitate cu dispozițiile art.66 alin.9 din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă până la data validării partidele sau fomațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând, în ziua de 24 mai 1999, la examinarea dosarului în cauză a constatat următoarele: pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr.287/1996, pentru PDSR în circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu, la nr.crt.148, figurează ca prim supleant domnul Adrian Gheorghiu. La dosarul de validare se află scrisoarea PDSR, prin care se precizează că supleantul mai sus nominalizat aparține și în prezent acestui partid, pe listele căruia a candidat la alegerile din 3 nov.1996.

De asemenea, supleantul a declarat, în scris, că acceptă mandatul de deputat și a prezentat dovada depunerii la președintele Camerei Deputaților a declarației prevăzute la art.2 și 3 din Legea nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere.

Având în vedere cele constatate și reținând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Adrian Gheorghiu, ales în Circumscripția electorală nr.19 Giurgiu. Acesta este raportul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulțumesc. Deci, nu-mi rămâne decât să vă supun spre aprobare raportul Comisiei de validare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost validat un nou coleg, domnul Adrian Gheorghiu, care este deputat, coleg cu noi din acest moment. Unde este domnul deputat? Bun. De mâine vine. Bine. Să rugăm grupul să-l informeze să vină la ședințele Camerei Deputaților.

 
Aprobarea cererii domnului deputat Teodor Jurcă de a fi membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Vă mai supun spre aprobare o modificare într-o comisie. Domnul deputat Jurcă Teodor, care a fost validat pe 29 aprilie, dorește să devină membru în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic. Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost de acord cu această cerere.

V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Dezbateri asupra propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.69/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Continuăm cu propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul. Domnul deputat Acsinte Gaspar. O să rog inițiatorii să-și ocupe locurile. O să rog Comisia juridică... Membrii Comisiei juridice, vă rog.

Comisia juridică, o să o rog să ia loc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar, din partea inițiatorilor.

Vă rog.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din împuternicirea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România vă rog să-mi permiteți să prezint plenului Camerei Deputaților fundamentarea propunerii noastre legislative privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

În opinia noastră, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, adoptată în anul 1992, a îndeplinit un rol pozitiv în configurarea sistemului electoral în perioada post-totalitară, în concordanță cu principiile și valorile universale ale democrației și pluralismului politic, consacrate de Constituția țării.

Introducând pentru prima dată în practica el ectorală de la noi un prag electoral minim necesar accesului în parlament al partidelor politice și al alianțelor acestora, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului a avut rolul ei în precizarea primelor clarificări privind sistemul partidist din România, matricea lui pluralistă, nu în funcție de criterii arbitrare și idei prestabilite, ci luând în seamă opțiunile exprimate de electorat, drept criteriu obiectiv de recunoaștere a statutului de forțe politice naționale a diferitelor partide.

În același timp, analiza obiectivă a experienței date la iveală de cele două rânduri de alegeri parlamentare a permis evidențierea mai multor probleme referitoare la reglementările cuprinse în Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, care cer unele precizări, perfecționări și dezvoltări ale unor prevederi care să ne ducă în direcția unui sistem multipartidist mai funcțional, a consolidării premiselor stabilității politice din țară și ale unei guvernări mai eficiente. Acestor exigențe și altora, la care nu ne-am referit, încearcă să le răspundă propunerea noastră legislativă, care este concepută nu în perspectiva unei rupturi cu dispozițiile legii în vigoare, ci în aceea a perfecționării și dezvoltării unor prevederi importante ale acesteia.

S-a propus, în primul rând, o reducere a duratei campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de la 60 de zile la 45 de zile, ceea ce, credem noi, va fi în beneficiul unei campanii electorale mai bine structurate, mai dense, de natură de a nu focaliza, un timp prea îndelungat, preocupările partidelor și ale instituțiilor guvernamentale în jurul temelor electorale și în detrimentul altor preocupări la fel de vitale pentru bunul mers al treburilor în țară. Costurile înseși ale campaniei electorale, inclusiv cele legate de efective mari de oameni antrenați aproape exclusiv în operațiuni și campanii legate de alegeri, ar avea o dimensiune mai rezonabilă prin această propunere.

Așa cum se vede din propunerea legislativă, socotim că este oportun a se menține în continuare scrutinul electoral de listă blocată. În ceea ce privește nivelul pragului electoral care asigură accesul în Parlament, avem opinia că acesta poate fi majorat de la 3 la 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară. În cazul alianțelor politice constituite potrivit legii, la pragul de 5% prevăzut pentru partide urmează să se adauge câte 5 procente pentru fiecare membru al alianței, începând cu al doilea partid.

În cadrul campaniei electorale, sursele de finanțare pentru partidele politice și pentru alianțele acestora urmează să fie asigurate în concordanță cu prevederile Legii partidelor politice, nr.27/1996.

Totodată, se propune îmbunătățirea unor dispoziții din lege referitoare la acreditarea delegațiilor privind presa, cinematografia, radioul și televiziunea română sau străină, precum și cu privire la acreditarea observatorilor interni și din străinătate în vederea monitorizării campaniei electorale și a desfășurării alegerilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ținând seama de amendamentele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond, considerăm că sunt create toate premisele pentru dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege menit să asigure cadrul corespunzător pentru organizarea și desfășurarea viitoarelor alegeri parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice. Doamna deputat Dumitriu.

Vă rog.

 
 

Doamna Carmen Dumitriu:

Raport asupra propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului

La Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a trimis spre dezbatere și avizare în fond propunerea legislativă menționată mai sus, inițiată de 5 deputați și 5 senatori aparținând Grupului parlamentar al PDRS. Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ, conform Avizului nr.245/1998.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, sesizată în avizare, a comunicat cu Adresa nr.391/1998 avizul favorabil, cu trei amendamente. În urma finalizării dezbaterilor din ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 11 noiembrie 1998, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi ca propunerea legislativă să fie supusă plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare, cu următoarele precizări: prin conținutul juridic și obiectul reglementării propunerea legislativă are caracter de lege organică. Amendamentele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost însușite parțial de Comisia juridică, de disciplină și imunități și se regăsesc în amendamentele propuse.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este favorabil, drept pentru care propunem dezbaterea sa în plenul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul deputat Ioan Gavra, Grupul PUNR.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte,

Sigur, domnilor colegi, orice inițiativă parlamentară de modificare a Legii electorale trebuie salutată în consecință, având în vedere contestarea vehementă a Parlamentului României de către electorat, de către mass-media și de către opinia publică, în general. Prin urmare, suntem obligați să reorganizăm structurile Parlamentului României, inclusiv ale celor două Camere, în asemenea fel încât sub aspect calitativ să se resimtă altfel imaginea noastră publică.

Această inițiativă legislativă, așa cum a rostit și inițiatorul, domnul deputat Acsinte Gaspar, așa cum s-a trecut și în raportul comisiei de specialitate, are avizul Consiliului Legislativ și, ca atare, conform normelor regulamentare, poate fi trecută pe ordinea de zi și poate fi analizată, dezbătută și adoptată în final în Camera Deputaților.

Vreau însă să atrag atenția asupra câtorva lucruri legate de Legea electorală și de reforma electorală în România, despre care se face vorbire în opinia publică, în mass-media, inclusiv la nivelul celor două Camere ale Parlamentului și, de altfel, într-o campanie electorală mascată, la nivelul întregii clase politice românești. Din păcate, ea nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla nici astăzi dacă noi vom adopta această inițiativă legislativă a PDSR. Ea este secvențială, este parțială și nu are în vedere modificarea de fond a Legii electorale, prin care să se resimtă calitativ ceva în privința imaginii Parlamentului României, ci se referă strict la o schimbare cantitativă, de creștere a pragului electoral. Deci, se validează în continuare, se confirmă suportul legii electorale pe care noi am adoptat-o în 1992, adică scrutinul de listă, când în Parlamentul României se vine de către partide prin propunerile pe care le fac domniile lor, în funcție de varii criterii care la fel au fost contestate și criticate atât din interioriul partidelor, cât, mai ales, de către opinia publică românească.

Domnilor colegi, și mai ales mă adresez colegilor de la Comisia juridică. Sigur că dumneavoastră ați folosit ca argument faptul că există un aviz favorabil din partea Consiliuilui Legislativ. Așa este. Numai că ați uitat să spuneți dumneavoastră, și erați obligați s-o spuneți chiar dacă președintele comisiei nu este aici, faptul că la Comisia juridică a Camerei Deputaților mai există încă trei inițiative legislative care au în vedere modificarea Legii nr.68/1992, dintre care două au și avizul favorabil, cu observațiile de rigoare, mai ales ca tehnică de redactare ale Consiliului Legislativ. Dumneavoastră, conform normelor regulamentare, erați obligați să informați Camera Deputaților asupra acestor demersuri legislative ale altor grupuri parlamentare sau ale deputaților individual, în asemenea fel încât atunci când punem în dezbatere motificarea și completarea Legii nr.68 să avem în vedere de plano toate asemenea inițiative legislative care vin din partea deputaților sau a grupurilor parlamentare.

Întrucât la comisie ați primit de foarte mult timp avizul Consiliului Legislativ, erați obligați ca până acum să prezentați un raport și asupra unei asemenea inițiative care are în vedere modificarea de fond a Legii electorale, practic, o reformă a sistemului electoral în România.

S-a discutat și se discută foarte mult despre scrutinul uninominal. Știți foarte bine că foarte multe sindicate, mass-media în ansamblul său, segmente ale societății civile au cerut modificarea de fond a Legii electorale, în sensul aducerii în Parlamentul României a unor valori, mai ales sub aspect profesional. Acest lucru poate fi validat doar de către scrutinul uninominal. În lume, în Europa, dacă tot este să ne inspirăm din democrațiile avansate, știți foarte bine că doar cinci excepții există de la scrutinul mixt, care îmbină scrutinul de listă cu scrutinul uninominal. Iar aceste excepții sunt următoarele: România, Republica Moldova, Turcia, Albania și Cipru. Dacă dumneavoastră vă convine ca în 1999 să adoptăm o modificare a Legii electorale care în 2000 să devină viabilă la alegeri, în care România să facă parte în continuare nu din axa balcanică, chiar mai rău decât axa balcanică, este treaba Camera Deputaților și este o problemă care sub aspect politic ar trebui să ne intereseze. Dacă țări ca până și Ucraina, până și Rusia, ca să nu mai vorbesc de altele, și-au modificat sistemul electoral, au introdus sistemul electoral occidental mixt, care are proporții de prag electoral între 3-5 până la 12%, cred că ar fi nevoie ca noi atunci când facem reforma electorală, ultima reformă într-un segment atât de important, pentru că în restul domeniilor s-a început reforma, chiar dacă ea este la început, și la acest nivel al reformei clasei politice românești ar trebui să avem în vedere faptul că dorim să facem parte din structurile europene și la acest capitol.

De aceea, domnilor colegi din Comisia juridică, eu vă întreb încă odată, deși sunt membru al acestei comisii, de ce până acum la comisie n-a existat stăruință sau preocupare ca celelalte trei proiecte de lege care sunt la fel de importante, sau poate chiar mai importante ca susținere decât acest proiect de lege care este susținut de cinci colegi de la PDSR, să intre în discuție sau în atenția deputaților ca să știe și domniile lor despre ce este vorba atunci când propunem modificarea Legii electorale.

Vreau să vă spun că o reformă electorală reală nu se realizează în România doar prin adoptarea acestei inițiative legislative. Este o inițiativă care presuppune un singur lucru: creșterea pragului electoral, și din acest punct de vedere este împotriva pluralismului politic și împotriva opțiunii pe care și-o manifestă electoratul. De fapt, pragul electoral nu este pentru stabilitate politică, nu este pentru partide, nu este pentru acces în Parlamentul României, ci este un prag stabilit pentru electorat. Prin urmare, este un prag antidemocratic și împotriva manifestării opțiunilor reale ale electoratului. Cine ne îngăduie nouă să anulăm votul electoratului, și în Parlamentul României, prin redistrubuiri de acest gen, să fie reprezentați cei care au optat pentru un partid de către reprezentanții altor partide, care în urma aplicării unui sistem Hondt, deocamdată, la nivel național, aduce în Parlamentul României alți reprezentanți decât cei pe care în circumscripțiile electorale i-au votat alegătorii.

O experiență de acest gen este anul 1996. Pragul electoral atunci fixat a fost de 3%. Prin acest prag electoral, un milion de alegători din cei 8,5 care au participat, și-au exprimat votul și a fost votul validat ca atare, nu au reprezentare în Parlamentul României. Deci circa 10% din electorat nu are la ora actuală reprezentare la nivelul Parlamentului României. Este corect? Dacă mărim pragul la 5%, aproape că dublăm numărul celor care nu au reprezentare în Parlamentul României dacă se aplică acest prag electoral.

Apreciați dumneavoastră dacă este corect sau nu este corect să falsificăm votul electoratului. Eu nu doresc altceva decât un singur lucru. Inițiativele legislative depuse la Camera Deputaților, care au și avizul Consiliuilui Legislativ, în sensul adoptării lor, au în vedere introducerea votului mixt sau unei variantă prin care electoratul să se exprime preferențial pe o anumită listă de candidați. Știți că lista de candidați a fost foarte criticată și de către partide și de către opinia publică. În spatele primului de pe listă, care aduce după sine pe ceilalți, știți că se spune că sunt înghesuiți fel de fel de oameni care au legături mai mult sau mai puțin ortodoxe cu viața politică și mai ales cu demnitatea de parlamentar. De aceea, în Parlamentul României probabil au ajuns și oameni de afaceri, care n-au legătură cu politica și care nu se regăsesc nici azi aici în sală pentru că domniile lor se ocupă de domeniul în care s-au specializat. De ce este nevoie să deturnăm votul electoratului? De ce este nevoie ca în Parlamentul României, mascat, să intre alte persoane decât cele care ar fi chemate efectiv să facă actul legislativ?

De aceea, eu aș avea o propunere, domnule președinte, nu asupra pragului electoral, ci asupra altui fenomen. Până ce nu vin toate inițiativele de modificare în Camera Deputaților cu aviz favorabil sau nefavorabil la acest capitol al modificării Legii nr.68 din partea Comisiei juridice, să amânăm această dezbatere. Pentru că altfel, vreau să vă spun, nu se termină dezbaterea la acest capitol. Astăzi să adoptăm pragul electoral, peste o lună de zile adoptăm votul mixt, peste altă lună mai adoptăm niște modificări, încât demonstrăm că suntem neserioși și la acest capitol al reformei electorale și al reformei clasei politice românești.

Dacă noi dorim, putem să facem acest lucru, și eu nu sunt de acord cu colegii care spun că la ora actuală noi reprezentăm poporul român - îl reprezentăm așa cum îl reprezentăm, și dacă întrebăm poporul cum îl reprezentăm, uitați-vă în sondaje, să vedeți cam ce părere are poporul despre această reprezentate - și că noi hotărâm, nu poporul român, cum va arăta viitorul Parlament al României.

Ultima chestiune. Domnilor colegi, nu considerați normal și firesc să modificăm atribuțiile celor două Camere ale Parlamentului României? Pentru acest lucru nu este nevoie de modificarea Constituiției, este nevoie de modificarea regulamentelor de organizare ale fiecărei Camere în asemenea fel încât să nu mai existe suprapunere sub aspect legislativ, ci să existe o completare la acest nivel, între cele două Camere, pentru a nu întârzia adoptarea unui act normativ. Și tot, dacă am ajuns aici, așa cum știm cu toții, bugetul este de austeritate. Nu credeți că ar fi normal să reducem dimensiunile numerice ale celor două Camere ale Parlamentului României? Eu cred că la actualul buget...

 
 

Domnul Gheorghe Vâlceanu:

Numai domnul Gavra vrea să facă parte din Parlamentul României!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu, să vină numai domnul de la PDRS, cum vă cheamă? Eu sunt de acord. Domnul Bivolaru, eventual, să mai vină în Parlamentul României, și este suficient.

Deci, domnilor colegi... Am încheiat. Deci nu considerați...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să supunem la vot propunerea să nu se vorbească mai mult de cinci minute.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

Nu credeți că ar fi normal să reducem numărul deputaților și al senatorilor pentru viitorul legislativ al țării? Reflectați, analizați și vedeți că dacă am face un sondaj de opinie cred că am ajunge la Parlament unicameral. Prababil că nu vom face acest lucru din acest an, dar măcar să reducem dimensiunile celor două Camere, pentru că și așa, uitați-vă, astăzi cam acesta este nivelul de reprezentare al deputaților, 150.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule deputat Támas. Urmează domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Tamás Sándor:

Domnule președinte de ședință,

Onorată Cameră,

Sugestia domnului coleg Gavra este oricum retorică pentru că și dânsul face parte din Comisia juridică, și eu cred că acolo ar fi trebuit să ridice această problemă.

Dar, revenim la discuția în fond.

Modificarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului a intrat de mult timp în faza dezbaterilor politice și, desigur, și dezbaterilor publice. Nu se mai pune problema necesității, aproape toată lumea vrea o schimbare, fie ea cât de mică. Din sumedenia de inițiative legislative, azi, vom discuta despre o propunere a PDSR-ului, care nici ea nu este perfectă. Are, desigur, o latură pozitivă, și are, desigur, și una negativă.

Uniunea Democrată Maghiară din România susține forma îmbunătățită de către Comisia juridică a inițiativei legislative în speță. Suntem de acord cu modificările fundamentale aduse legii, cum ar fi ridicarea pragului electoral de la 3% la 5%, variantă agreată și de Comisia juridică. Susținem în continuare acreditarea delegațiilor presei, precum și acreditarea reprezentanților unor organizații internaționale la alegerile parlamentare. Suntem pentru menținerea în forma inițială a urnei volante, un instrument, după părerea noastră, necesar în democrații moderne.

Însă nu putem să fim de acord cu inițiativa PDSR-ului în următoarele puncte majore: nu suntem de acord cu eliminarea din textul legii a sintagmei "formațiune politică", pentru că la alegerile parlamentare, pe lângă partidele politice clasice, participă și alte formațiuni, cum ar fi, de pildă, organizațiile minorităților naționale. Nu suntem de acod cu reducerea duratei campaniei electorale de la 60 de zile până la 45 de zile, pentru că țelul clasei politice în general, și eu cred că și în special în România, este mobilizarea electoratului. Deci, eu cred că nu putem să îngrădim acest țel.

În consecință, UDMR este pentru această inițiativă, mai precis spus, va vota forma îmbunătățită de către Comisia juridică a Camerei Deputaților, susținând propriile propuneri, adoptate de altfel și în comisia respectivă.

Stimați colegi,

Vă doresc o zi fructuoasă în continuare și vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Se pregătește domnul deputat Liviu Bujor.

Aș dori să știu din partea celorlalte grupuri cine se înscrie dacă dorește, ca să fac lista, da?

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Vreau să spun de la început că principala modificare pe care această inițiativă legislativă PDSR o aduce, și anume modificarea pragului electoral, are acordul și sprijinul Partidului Demcrat pentru a nu da naștere în continuare la speculații sau alte discuții.

În ceea ce ne privește, sigur că vrem ca reforma electorală să fie mai amplă decât atât, și anume decât modificarea pragului electoral ca element esențial. Partidul Democrat a vorbit recent despre o necesară revizuire a Constituției în ceea ce privește atribuțiile Camerelor și cred că acest lucru este pe deplin împărtășit sau într-o imensă majoritate împărtășit de partidele parlamentare pentru a găsi o soluție de a da atribuții specifice Camerelor, așa cum sunt ele compuse, poate de a le dimensiona mai riguros și a fi, în expresia democrației reprezentative, totuși, niște Camere mai dinamice.

Credem că acest lucru ar trebui întâmpinat chiar, și dacă nu, oricum însoțit de o reformă electorală mai amplă, care să prevadă și alegeri într-un mod specific pentru Camere cu atribuții specifice. Credem, de asemenea, că legătura între electorat și cei aleși este destul de șubredă sau de slabă în România, datorită sistemului de listă electorală, și credem că aici trebuie făcute intervenții, trebuie făcuți pași în care recunoașterea celui ales și responsabilitatea lui în fața electoratului să crească, ceea ce ar însemna, să zicem, un sistem de tranzit, cu un vot de listă cu posibilitatea de opțiune. Credem că toate aceste lucruri pot fi făcute și că ar fi fost bine să fie făcute în momentul în care să discutăm în ansamblu o modificare a Legii electorale, și nu o modificare a Legii electorale, conjunctural, în nevoia de a ridica acum pragul electoral. Repet, însă, dat fiind că, cu această prevedere, suntem de acord, sigur, putem să discutăm câți vor mai avea sau nu reprezentare electorală, dar, în același timp, trebuie să discutăm și cum se va desfășura viața politică și cum va fi reprezentată populația într-o majoritate coerentă și într-o poziție solidă. Credem că un prag electoral de 5% pentru partide și un prag multiplicat, așa cum va reieși din această lege, în ceea ce privește coalițiile, va da o mai mare soliditate și coerență grupurilor politice din Parlament și socotim că acesta este un lucru bun. Contăm pe faptul că discuțiile începute pe marginea Legii electorale de către toate partidele parlamentare, ca și celelalte inițiative care nu sunt astăzi pe masa dezbaterilor noastre, vor reveni și că, deci, Legea electorală va fi repusă în discuție după ce vom adopta - să vedem, sigur, în ce fel - ceea ce această modificare propusă de PDSR ne conduce să dezbatem.

Sper că nu ne vom opri aici și sunt convins că dacă ne vom opri aici vom crea un curent de și mai mare nemulțumire publică și de mai mare neîncredere decât există chiar astăzi în Parlament. S-au vehiculat și s-au cerut în mod expres atât de societatea civilă, cât și de cei care reprezintă societatea românească, și comentatorii din media și toate grupurile sociale ale țării, să se facă o lege electorală care să conducă la o mult mai adâncă și mai strânsă, dacă vreți, participare a electoratului în contact cu cei aleși, și credem în necesitatea acestor modificări și în necesitateta reformei electorale.

În consecință, sprijinind această prevedere de modificare a pragului electoral, care este principala modificare în Legea electorală propusă de PDSR, grupul se va exprima la fiecare articol, așa cum va crede de cuviință. Sperând, repet și subliniez, cu aceasta închei, în reluarea discuțiilor în comisia pe care noi am hotărât să o facem și pe care am uitat-o, datorită unor interese, probabil mai degrabă politicianiste, decât politice, și în nici un caz de dimensiune națională. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Liviu Bujor, se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Liviu Bujor:

Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal a susținut și va susține un alt sistem electoral decât cel propus de prezenta lege. Noi mergem pe sistemul votului uninominal.

Și voi fi foarte sincer cu dumneavoastră, făcând câteva afirmații pe care probabil că nu toți colegii noștri le cunosc. Și anume că, având în vedere o serie de dispute de drept constituțional, pe de o parte, cât și inutilitatea discuțiilor care au fost purtate între liderii grupurilor parlamentare privind schimbarea sistemului de vot, Partidul Național Liberal trăiește cu suspiciunea că există o ocultă care folosește acest proiect legislativ pentru a plusa în favoarea unor grupuri de putere politică.

Noi considerăm că inițiativa de a ridica pragul electoral la 5%, plus un multiplicator de 3%, este acceptabilă. Îl cunoaștem pe domnul Gaspar ca pe un om de bună credință, vom vota articolele acestei legi cu bună credință, acolo unde ele vor exprima punctele noastre de vedere – și numai aceste articole! – și vom observa cu atenție dacă, într-adevăr, suspiciunea noastră, declarată acum de la microfon, a fost întemeiată sau nu. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pambuccian, se pregătește domnul deputat Vasile Lupu.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, există o oarecare senzație de grabă în adoptarea acestui proiect de lege, poate întemeiată, dar, în același timp, noi suntem în momentul de față în centrul unei discuții extrem de ample legate de sistemul electoral. Au fost lansate, nu numai din interiorul partidelor politice, ci și din cadrul societății civile, o serie de idei care cred că nu au fost îndeajuns de mult discutate, ceea ce ni se prezintă astăzi fiind, pur și simplu, o simplă creștere a pragului electoral și atât.

Bun, aceasta poate fi o propunere legislativă pe care să o discutăm acum, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne oprim aici, în momentul în care discutăm despre un nou sistem electoral. De exemplu, a fost pusă în discuție și știu că în ultimul timp, mai ales din zona Partidului Democrat, dar nu numai, a fost ridicată și această întrebare, dacă nu ar fi bine ca atribuțiile celor două Camere să fie diferite? Este, iarăși, o chestiune importantă de discutat. Au fost puse în discuție chestiuni legate chiar de sistemul de vot, poate și aceste lucruri ar mai trebui discutate.

Acum, însă, discutăm un lucru, poate, cel mai simplu dintre toate, și anume ridicarea acestui prag electoral. Bun, aceasta este o primă discuție, putem să ajungem, aici, să cădem de acord asupra unei soluții, însă aceasta nu înseamnă că toate celelalte probleme care decurg din reformarea sistemului electoral nu trebuie, una câte una, aduse în discuție, analizate și soluționate în această legislatură.

De aceea, noi ne exprimăm speranța că ziua de astăzi este doar începutul unei reforme mai ample a sistemului electoral și credem că, până la urmă, vom reuși împreună să găsim soluția care să fie convenabilă, din toate punctele de vedere, tuturor și cât mai folositoare țării. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Vasile Lupu, se pregătește domnul deputat Miron Mitrea, care este ultimul înscris pe listă. Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Multe discuții politice s-au purtat, multă cerneală a curs în gazetele românești invocând nevoia schimbării sistemului electoral, pe considerentul că o asemenea schimbare ar primeni clasa politică, ar schimba, poate, raportul de forțe între structurile parlamentare, ar schimba, până la urmă, poate, chiar destinul României. Nu fac parte dintre cei care cred că o modificare a sistemului electoral ar schimba radical situația politică sau raportul între forțele politice din România. Nici nu mă pot alătura celor care cu greu își adună colegii în Parlament pentru a obține o majoritate de jumătate plus unu pe niște legi organice, și aici cred, cu excese de sinceritate, în modificarea Constituției României cu o majoritate calificată de două-treimi, ba și cu un referendum care să confirme votul Parlamentului, după.

Noi, PNȚCD-ul, am avut un proiect de Constituție încă din 1990 și am susținut ideile noastre în Adunarea Constituantă: pe raportul dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe garantarea dreptului de proprietate și pe alte instituții. Deci, am susținut aceste soluții, când trebuiau susținute. Suntem gata să le susținem și astăzi, așa cum suntem gata să participăm și la modificarea sistemului electoral, dar într-un mod rezonabil și, dacă vreți, decent.

În Biroul permanent al Camerei Deputaților s-a hotărât constituirea unui grup de lucru, compus din reprezentanți ai grupurilor parlamentare din Cameră, care să vină cu alte soluții la inițiativa PDSR de modificare a Legii privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților. Am mai convenit atunci că vom fi de acord numai cu acele soluții care vor întruni, în prealabil, din discuții, din negocieri, o majoritate parlamentar㠖 chiar și alta decât majoritatea constituită în actuala coaliție de guvernământ, cu condiția să dea mai mare stabilitate sistemului politic din România.

În paranteză fie spus, noi, PNȚCD, nu dorim nici altui partid viitor de guvernământ să treacă prin ce am trecut noi în această coaliție. (Aplauze.) Și, evident, așteptăm o legislatură cu un sistem politic mai stabil. (Aplauze.)

Dar, din rândurile parlamentarilor noștri țărăniști, au ieșit două inițiative, una înregistrată, una nu. Cea înregistrată susținea sistemul reprezentativității maxime sau sistemul Hondt. O altă inițiativă, neînregistrată, dar prezentată colegilor în grupul de lucru, ca și în Biroul permanent, a fost soluția votului preferențial pe liste, nu o inițiativă originală, aplicată cu succes în alte țări. Dacă nici una din soluțiile noastre, din discuțiile pe care le-am purtat, nu a conturat o majoritate în susținere, atunci, nu ne rămâne decât, ca un prim pas, să susținem inițiativa PDSR în modificările esențiale: și mă refer întâi la pragul de 5%, acceptat aproape de toate grupurile parlamentare, oricum, de grupurile parlamentare care pot constitui o majoritate în acest Parlament. Fără îndoială că vom susține, în parte, și celelalte texte din inițiativa PDSR privind tehnica desfășurării alegerilor, dar și cu amendamentele pe care noi le-am susținut la comisie, unele admise, altele respinse.

De asemenea, suntem pregătiți să participăm mai departe la negocieri și discuții, pe o modificare mai radicală a sistemului electoral, dar negocieri purtate cu răspundere, cu sinceritate și cu respect unul față de altul. Așa, dacă dintr-un partid parlamentar, la Senat unii susțin votul uninominal pe sistem majoritar, alții au rezerve la Cameră și, din toate, nu iese decât timp pierdut și negocieri fără rezultat... Noi nu suntem din cei care una credem la microfon, și alta votăm în Parlament.

Ca atare, cu precizările făcute, susținem în special ridicarea pragului electoral la 5% și așteptăm alte inițiative parlamentare lansate cu răspundere, cu susținerea grupurilor parlamentare, pentru a participa la o modificare mai radicală a sistemului electoral, în sensul acelor inițiative lansate de noi până în prezent. Nu pot crede că unele partide, în disperare, și-ar rezolva problema politică cu o introducere a votului uninominal pe sistem majoritar.

Stimați colegi,

Acest sistem de vot a dat rezultate în statele cu sistem politic bipartid, în sistemul anglo-saxon, unde sunt două partide puternice care alternează la guvernare și, eventual, un al treilea, care, câteodată, face jocul politic, dar nu șantajeză o majoritate, cum se întâmplă la noi. Este drept că acest scrutin uninominal pe sistem majoritar a fost adoptat și în alte țări cu tradiție democratică neîntreruptă și cu mare stabilitate a instituțiilor democratice în timp. La noi, considerăm că un sistem majoritar cu scrutin uninominal ar putea fi catastrofal pentru evoluția politică a societății românești. Nu contează dacă un partid sau altul accede sau nu în Parlament; evident, contează stabilitatea sistemului politic, dar un asemenea sistem citat aici prezintă pericolul ca un partid cu 40-45 și, prin absurd, chiar cu 49%, să nu aibă nici o reprezentare în Parlament.

În cele cinstite, în cele corecte, în cele parlamentare tradiționale și sincere, contați pe sprijinul nostru și în modificarea sistemului electoral. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea. Și, din partea celui de al optulea grup parlamentar din Cameră, s-a înscris domnul deputat Bălăeț. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Putem discuta în acest moment despre multe lucruri importante: despre agricultură, despre industrie, despre reformă constituțională, dar nu au nici o legătură cu subiectul pe care îl discutăm, și anume, Legea electorală. Este nevoie de reformă constituțională, unii o vedem într-un fel, alții o vedem în alt fel, așa cum foarte bine spunea domnul Lupu, unii o folosim electoral în anumite momente...

Am spus, politic, că suntem dispuși să discutăm acest lucru după alegerile următoare, astfel încât într-un moment de liniște politică să modificăm Constituția, nu într-un moment de populism politic, cum este o perioadă preelectorală, dar să lăsăm acest subiect, să nu mai facem apeluri, nu aceasta avem în discuție! Avem o Constituție, avem două Camere, știm cum lucrează Camerele respective!

Avem de rezolvat o problemă care este și simplă și complicată. Este simplă pentru că, cu toții, știm, teoretic, ce înseamnă sistem electoral, este complicată pentru că, în fond, este legea cu cea mai mare încărcătură politică pe care o discutăm în Parlament. Și trebuie să fim onești cu acest lucru, iar o bună parte din luările de cuvânt pe care le-am auzit și le vom mai auzi țin cont – și este normal să fie așa, chiar dacă nu este foarte bine – de disperarea sau de frica unor partide, că vor fi sau nu prezente în Parlament, că se configurează sisteme electorale care le dezavantajează.

Știu că există organizații ale societății civile care au puncte de vedere despre lege: organizații sindicale, organizații ale crescătorilor de animale, dar problema lor nu este să voteze o modificare a Legii electorale, problema lor este să se ocupe de obiectul de activitate al organizațiilor respective. Problema Legii electorale este a noastră, a deputaților și senatorilor, noi vom vota, iar orice încercare de a se spune că altcineva decât noi, Parlamentul României, reprezintă poporul în probleme legislative este cel puțin o falsificare a Constituției. Deci, noi suntem singurii care reprezentăm, conform Constituției României, poporul României și voința lui, în modul în care votăm o lege sau alta.

Referitor la Legea electorală, care este subiectul discuției noastre de astăzi, sigur că fiecare grup parlamentar avem puncte de vedere diferite. Chiar noi, cei care am inițiat acest proiect de lege care astăzi se află în discuție, am fi propus și alte modificări, dar, ca politicieni, am învățat că în Parlament poți trece acele propuneri legislative care se bucură de o majoritate. Or, la ora actuală, este evdent, cum spunea distinsul meu coleg Vasile Lupu, că mai mult decât mărirea pragului electoral este greu să obții, ca și majoritate în Parlament. Nu are nici un alt sistem de redistribuire, astăzi, o majoritate, nemaivorbind de sistemul de vot, care se numește, în mod greșit, dar nu aceasta este important, "uninominal".

Nu numai acesta am încercat noi să rezolvăm în această mică modificare, dar care este o modificare importantă, credem noi, a Legii electorale. Noi am încercat să propunem, prin această lege, obținerea unui Parlament cu o stabilitate politică mai mare.

Sigur, sunt de acord, nu Legea electorală, în primul rând, va modifica componența politică sau va îmbunătăți clasa politică din România, aceasta este în mod cert o exagerare. Nici legătura dintre electorat și parlamentari nu o va schimba sistemul de alegere, ea va fi schimbată în momentul în care noi, parlamentarii, vom simți responsabilitatea efectivă a electoratului pe care îl avem în spate. Avem exemple de zeci și sute de primari aleși în mod uninominal, cărora puțin le pasă de urbele pe care le conduc. Și au fost aleși prin vot uninominal. Când noi vom fi responsabili și vom avea moralitatea necesară, prin educație democratică, atunci nu mai contează sistemul electoral, ca să fim mai strânși sau mai puțin strânși față de electorat.

Am încercat, prin această inițiativă legislativă, să mai rezolvăm o problemă, o problemă care devine dramatică în Parlamentul României. Astăzi, al patrulea grup parlamentar este Grupul parlamentar al independenților! Parlamentari voiajori, care ne vorbesc astăzi despre legătura cu electoratul și despre necesitatea unui scrutin uninominal, ca să aibă o legătură mai mare cu electoratul, când ei au "zburat" la primul interes personal de pe listele partidului care i-a adus în Parlament! (Aplauze. Se strigă: "Bravo!") Aș vrea să vorbească de moralitate, în general, cei care nu au făcut gesturi clare de imoralitate politică! Și, sigur, am constatat, stând și studiind Constituția, că nu putem, în mod forțat, prin lege, să rezolvăm această problemă, și va trebui să apelăm în continuare la conștiința celor care vor fi aleși în Parlament, să-și respecte cuvântul elementar, acela al contractului cu un partid și cu electoratul care alege un partid și listele lui.

Referitor la grabă, domnule Pambuccian, acest proiect de lege stă pe ordinea de zi de 9 luni de zile și a fost depus la Parlament în martie 1998, deci, acum 1 an și 2 luni. Nu este vorba de grabă, de aceea, resping acele idei, că ar trebui să discutăm toate proiectele de lege odată, chiar proiectele de lege depuse acum o lună sau 6 săptămâni, procedură parlamentară evident făcută ca să se blocheze discutarea acest proiect de lege.

În final, sigur că sprijinăm majoritatea modificărilor propuse de Comisia juridică, care au fost aduse acestui proiect de lege, și ne arătăm disponibilitatea ca, și pe viitor, dacă vor veni alte proiecte de modificare a Legii electorale, în sensul măririi reprezentativității și a funcționabilității Parlamentului prin stabilirea unei majorități mai mari, le vom sprijini. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț, din partea Grupului parlamentar PRM, care este al optulea grup care ia cuvântul. Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Câteva cuvinte din partea Grupului parlamentar al PRM. Noi am examinat acest proiect de lege, avem unele observații punctuale la el, le vom face pe parcurs, deocamdată, vrem să vă precizăm că suntem de acord cu principiul acestui proiect legislativ și îl considerăm util și necesar.

Nu excludem posibilitatea și a altor inițiative legislative pe aceeași temă, dar, deocamdată, îl avem pe acesta la ordinea de zi și vă spunem că, examinându-l cu atenție, vedem în el posibilitatea consolidării sistemului democratic în ceea ce privește reprezentativitatea politică în Parlament. Considerăm că principiul este just, este necesar și este în concordanță cu evoluția politică a țării. Credem că, în felul acesta, prin ridicarea pragului electoral, partidele politice sunt obligate să se apropie mai mult de electorat, să-l câștige prin programe politice mai solide, ancorate în realitățile țării.

De asemenea, considerăm că această stabilitate a partidelor reprezentative se realizează printr-o concordanță mai mare între principiul politic și principiul moral al aleșilor poporului, cu această consecvență, pe care o considerăm obligatorie, în ceea ce privește prezența în Parlament. Și credem că obligația mass-mediei față de problemele politice și de sistemul acesta electoral trebuie să fie mai mare și în concordanță cu prevederile legii.

În acest sens, ne declarăm de acord cu proiectul respectiv și cerem să se treacă la dezbaterea lui pe puncte. Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Toate grupurile parlamentare au luat cuvântul. Procedură, domnul deputat Ioan Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

A fost utilă dezbaterea generală, am ascultat opțiunile fiecărui grup parlamentar...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, procedura!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

...și, acum, pentru că, "în mod cinstit și cu bună credință", cum spunea domnul vicepreședinte Lupu, este de acord cu tot ce este regulamentar și, mai ales, în spiritul Constituției, îi citesc regulamentul, și domniei sale, și dumneavoastră. Ce spune la acest capitol!

Art. 63 alin. 3: "În cazul în care o comisie examinează în fond – este cazul comisiei de față! – mai multe proiecte de legi și propuneri legislative – cazul de față! – care au același obiect de reglementare – cazul de față! – se întocmește un singur raport, cu respectarea prevederilor de la alin. 1 și 2."

Și, acum, eu v-am propus, domnule vicepreședinte, în acest sens, amânarea dezbaterii, până, Comisia juridică, care are avizele respective, să vină la această reglementare - este vorba de Legea alegerii Senatului și Camerei Deputaților - cu un singur raport, se cheamă: "Raport unitar asupra propunerilor legislative înaintate comisiei". Respectați, vă rog, regulamentul, că, dacă nu, trebuie să sesizăm pe altcineva și pe altceva!

Deci, "cinstit", domnule Lupu, vă rugăm să fiți de acord - ca întotdeauna - să respectăm legile și regulamentele după care se guvernează Parlamentul României! Vă mulțumesc frumos. (Aplauze. Se strigă: "Bravo!")

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură, domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne găsim în fața unei interpretări foarte originale a textului pe care l-a invocat aici colegul nostru. S-a făcut precizarea de domnul secretar Mitrea: propunerea legislativă a PDSR a fost înregistrată în martie 1998; la 17 noiembrie 1998, a fost depus raportul comisiei sesizate în fond. Potrivit regulamentului, în termen de cel mult 10 zile, proiectele de legi și propunerile legislative, care au raportul comisiei sesizate în fond, se înscriu obligatoriu pe ordinea de zi. Acest proiect de lege a fost înscris, deci, din decembrie și a stat până acum, când se ia în dezbatere.

Probabil că domnul Gavra știe că vor mai fi depuse și alte proiecte și vrea să nu fie dezbătut nici unul până când nu se vor cumula. Este o chestiune, care, repet, mi se pare destul de originală, dar nu este în spiritul textelor regulamentului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petreu.

Vorbiți din partea comisiei, sau...? Deci, din partea comisiei.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Liviu Petreu:

Cred că deja s-a explicitat de către domnul Gaspar faptul că în interiorul intervalului de timp prescris de lege avem un singur text și un singur raport. Ce este ulterior unui anumit moment nu mai privește această situație și lecturarea textului, chiar exactă, nu i se aplică.

Deci, noi avem o singură propunere: să trecem la discutarea pe articole.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Problemă de procedură, domnul deputat Vasile Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu (din sală):

Domnule președinte,

Voiam să spun doar că renunț la dreptul la replică! (Rumoare).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Vasile Lupu renunță la dreptul la replică. Bun.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Deci, nu mai sunteți cinstit, da?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedural sunt întrunite condițiile pentru dezbaterea proiectului.

Trecem la dezbaterea propunerii și începem cu titlul.

Amendamente? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Adoptat.

Articolul I, pct. 1, dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Amendament? Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord, în principiu, cu formularea în prima jumătate a ei: "Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare...", dar nu sunt de acord cu cea de-a doua parte a acestei propuneri, în care se spune: "... cu cel mult un sfert, dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate", din mai multe motive: în primul rând, pentru că unitățile de măsură sunt eterogene: un sfert reprezintă un raport și 2 reprezintă un număr. Se creează situații aberante. Am să vă dau un exemplu: luați cifra de bază, numărul de candidați 8. Un sfert înseamnă 2. Cel mult 2. Partea a doua spune: "... dar nu mai puțin de 2..."

Iată, ajungem la situații aberante.

Și eu am o propunere: ca numărul candidaților suplimentari introduși pe listă să fie prevăzut în anexa de bază, unde este și numărul de candidați normați.

Și propunerea ar suna în felul următor: "Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare, conform Anexei nr...", menționându-se numărul anexei, în care sunt prevăzuți și candidații normați și, alături, cei suplimentari.

Fac această propunere, pentru că, la alegerile din 1996, s-au creat situații imposibil de rezolvat în teritoriu și unele partide au fost excluse din comisiile electorale locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ați făcut un amendament la pct. 1 de la art. I.

Doresc să știu dacă inițiatorul este de acord cu acest amendament sau nu.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să fie trimis la comisie, pentru analiză!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan, din partea inițiatorilor. Vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Rațiunea formulării textului de la pct. 1, în cuprinsul art. I, este acela care ține de specificul sistemului electoral pe bază de liste. Aceasta în primul rând.

În al doilea rând, există diferențe în ceea ce privește numărul de locuri de deputați în diferite circumscripții electorale. Sunt cel puțin două județe în care există, potrivit numărului alegătorilor, un număr de 4 deputați. Sunt circumscripții electorale mai mari, ajugând până la 9 și chiar 10 deputați, ce urmează să fie aleși în circumscripții. Acest lucru trebuie să-și aibă reflectarea într-un text, care să fie apt să acopere aceste situații diferențiate.

Dacă se propune suprimarea: "... dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate", se pot întâmpla anumite lucruri, și realitatea confirmă într-o măsură destul de importantă acest aspect, ca unii deputați să nu-și mai poată exercita mandatul, iar în cadrul sistemului electoral de liste, nu se organizează, nu există alegeri parțiale și, dacă noi suprimăm acest segment de text care spune: "...dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate...", s-ar putea ca, în anumite situații, în care deputații aleși nu vor fi în măsură să-și îndeplinească mandatul, alegătorii din circumscripția respectivă să fie frustrați nefiresc de a avea o reprezentare în Camera Deputaților sau în Senat, în conformitate cu drepturile pe care le dă Legea electorală.

De aceea, noi considerăm că, în ceea ce privește formularea textului de la pct. 1, referitor la alin. 2 din cuprinsul art. 5, el ar trebui să rămână așa cum este, nu pentru că am ține neapărat la punctul nostru de vedere, ci pentru că el este acoperitor pentru realitățile despre care am vorbit.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Petreu.

 
 

Domnul Liviu Petreu:

Domnilor colegi,

Deci susținem textul inițiatorului. Nu o să mai vin cu explicații științifice. O să vă reamintesc că numai în acest an a trebuit să validați, în locul unor colegi, alți 3 colegi. Și este explicația normală, pentru că în aceste condiții, avem siguranța rămânerii cifrei constante de aleși.

Deci, se susține textul așa cum a fost el formulat, exact, primiți aceleași explicații ca cele ale domnului Dan Marțian.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Leonăchescu,

Dacă aveți ceva de spus, suplimentar față de argumentele anterioare, pentru ca să trecem la vot.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Eu nu sunt împotriva ideii de a introduce suplimentar un număr de candidați, cum greșit a înțeles domnul deputat Dan Marțian. Eu sunt pentru o exprimare clară, fără erori.

Repet, aici este o formulare de interval deschis și anume: "...dar nu mai puțin de 2" și cât, unde ne oprim? Dar, dincolo se spune: "... de cel mult un sfert...", deci, alt interval deschis, în sens invers.

Trebuie o formulare clară și cel mai eficace, pragmatic, ar fi să completăm în anexa în care dăm numărul candidaților normați și "...cei suplimentari introduși pe listă", așa cum doresc dânșii, cel puțin 2, dar, la fiecare județ menționat câți - 2, 3, 5..., sau pornind de la 1..., dar așa, nu ține.

Cine citește textul științific, își dă seama de eroare. Eroare de redactare, nu de…, din dorința de a rezolva o problemă.

Vă mulțumesc.

Eu votez împotriva acestei forme de redactare, nu asupra ideii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorii!

Domnul deputat Dan.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să coborâm puțin în aritmetica parlamentară. Sunt județe care au 4 locuri în Camera Deputaților. Un sfert din aceste 4 locuri este unul. Cu alte cuvinte, în această circumscripție electorală, va trebui să fie propus un singur candidat.

Ce facem dacă, în caz de deces, în caz de alte chestiuni, nu doar unul din acești deputați, ci 2 vor fi în imposibilitate de a-și exercita mandatul. În acest caz, mergem pe linia nereprezentării alegătorilor din respectiva circumscripție electorală?

De aceea este această precizare în segmentul de text: "... dar nu mai puțin de 2 din aceste mandate" și cred că este legitimă o asemenea formulare a lucrurilor.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Este un amendament al unui coleg și acest amendament trebuie întâi să-l supunem la vot. Și dacă mai sunt alte amendamente ale altor colegi, le vom supune după aceea la vot, în ordinea în care vor veni. Deci, există o anumită ordine în care vom dezbate această chestiune.

Există amendamentul domnului deputat Leonăchescu, cu care inițiatorul și comisia nu sunt de acord.

Îi mai dau o ultimă dată cuvântul domnului deputat Leonăchescu și cu asta trecem la vot și, pe urmă, celelalte amendamente. Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu este vorba de a nega esența propunerii, ci numai de eroarea existentă în text.

Luați exemplul cu 4 deputați, 4 propuneri. Un sfert înseamnă 1. Și prima parte spune: "... cel mult 1". Deci, stânga deschis. Partea a doua zice: "... dar cel puțin 2". Partea a doua deschis. "... cel mult 1"… "cel puțin 2". Iată, textul conține erori.

Luați orice număr doriți și dați peste eroare. Ea trebuie eliminată din formularea din partea a doua a chestiunii. Dacă redactăm așa, sigur vom face o eroare științifică și rog matematicienii să judece textul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul pentru procedură domnului deputat Grigoriu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Părerea mea este că aici nu trebuie să oprim dezbaterile, pentru că sunt simple rocade de text, care fac ca textul să devină bun.

Dacă dumneavoastră supuneți la vot, sigur va rămâne un text prost.

De aceea, vă rog să mai dați cuvântul și la ceilalți, care vor să modifice puțin textul inițiatorului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă dau cuvântul, ca să propuneți o modificare de text.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Ideea este că se dorește a fi pe listă cel puțin 2 de rezervă și, în cazul în care sfertul depășește 2, să nu fie mai mult de un sfert. Aici, asta a înțeles toată lumea. Adică, dacă sunt 12 la Camera Deputaților, să fie 3. Dacă sunt 8, să fie 2, dacă sunt sub 8, să fie tot 2.

Sunt puține județe cu 12 și mai este Bucureștiul cu 29 la Camera Deputaților, la care se face sfertul de rigoare.

De aceea, textul trebuie să curgă în felul următor: "Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare... va fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu cel puțin 2..." aceasta-i prima idee, "... dar, după caz, nu mai mult de un sfert, fracțiunile întregindu-se la cifra 1". Care caz? Cazul în care sfertul este mai mare decât 2, lucru care nu cred că-i cazul să-l scriem în lege, că se înțelege că la asta ne referim, dar toată chestiunea este (ca) întâi să punem 2, deci "... nu mai puțin de 2", apoi "... nu mai mult de un sfert", în cazul în care, natural, se pun mai mult de 2.

Asta-i tot.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, din partea inițiatorilor.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

domnule președinte, ca să simplificăm lucrurile, pentru că văd că nu s-a înțeles, deși vă spun că textul a fost destul de mult cântărit atunci când s-a redactat, noi renunțăm la acest text și cerem să fie păstrată reglementarea actuală. Deci, se păstrează reglementarea care există în prezent în lege și renunțăm la această modificare.

Și vă citesc reglementarea actuală: "Numărul de candidați de pe fiecare..."

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dacă renunțați, atunci ce modificări faceți la acest proiect?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: faceți liniște ca să ascultați, pentru că altminteri o să fie probleme la vot.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

"Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentre cu 2 până la un sfert din aceste mandate. Fracțiunile se întregesc la cifra 1".

Este textul care a operat la aceste alegeri și cred că, în felul acesta, renunțăm la modificarea inițială.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, inițiatorii își retrag textul și, ca atare...

Domnule deputat Leonăchescu,

Mai aveți ceva de spus? Și-au retras inițiativa...

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Era greșit și textul vechi!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Era greșit și textul vechi?

În momentul de față inițiatorii și-au retras acest articol și îmi permiteți... Vă rog foarte mult, da? Faceți liniște...

Domnule deputat Leonăchescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am înțeles că inițiatorul și-a retras propunerea. Eroarea a rămas, era prezentă și în textul vechi. Acolo erau inversați termenii, "... cu 2 până la un sfert", și, dacă luai 4, ieșea cu 2 până la 1..., 1,5. Sau, dacă luai 8 candidați de bază, cu 2 până la 2. Ce formulare este aceasta, în concret? Aruncă lumea în teritoriu în necunoscut, în discuții interminabile și în abuz. Și-n vechea lege era greșit și-n propunere, în partea a doua. Ideea este bună. O vom materializa cum dorim.

Din discuțiile pe care le-am avut în teritoriu, rezultă că cea mai bună soluție este să completăm în anexa în care prevedem la fiecare județ numărul de candidați, conform normei pe alegători, și rezerva. Și, foarte simplu, câți vrem, 2, 3, 4 în fiecare județ. Sigur că da. Cât se poate, dar, de precizat, ca să se elimine arbitrariul în aplicarea pe teren a acestei formulări imprecise.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu.

Vă anunț că am depășit ora 18,00, la care trebuia să oprim ședința.

Vă rog să interveniți, să încercăm să votăm pe această chestiune, dacă este cazul și, dacă nu, continuăm săptămâna viitoare.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Eu cred că este o greșeală să modificăm textul inițial, pentru că lucrurile sunt foarte corecte aici. Este vorba de o regulă care vorbește de un sfert și există o excepție care, în cazul în care acest sfert este mai mic decât 2, atunci va fi 2. Deci, este o regulă și o excepție. Nu are rost să începem cu intervale și alte lucruri, pentru că nu-i vorba de intervale aici, ci este vorba de o regulă și-n cazul în care această regulă ne dă mai puțin de..., atunci vor fi 2. Este o chestiune, după părerea mea, absolut clară.

Orice intervenție pe text face să devină un text care ne va crea probleme.

Deci, este o chestiune clară și rog inițiatorul să nu retragă textul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Întrerupem ședința aici. Continuăm lunea viitoare cu această chestiune. Sper ca până atunci, cei interesați să poată să producă un text coerent, pe care să-l supunem la vot.

Vă mulțumesc.

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate de deputați membrilor Guvernului.

Trecem în partea a doua a ședinței noastre, cea destinată răspunsurilor membrilor Guvernului la interpelările adresate de deputați în ședința Camerei Deputaților din data de 24 mai 1999.

Domnul deputat Viorel Burlacu este aici sau nu? Nu este. A adresat o interpelare Departamentului pentru Protecția Copilului.

Domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru este aici. Am o rugăminte: răspunsul, vă rog, în scris, îl predați, ca să-i fie dat domnului deputat Burlacu, care nu este de față.

Domnul deputat Mihai Nicolescu este. Interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Aveți cuvântul, domnule deputat, să vă citiți interpelarea, după care vă va răspunde domnul secretar de stat Ștefan Pete din Ministerul Agriculturii și Alimentației.

 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii și are ca obiect situația fertilizării culturilor agricole de primăvară, preconizată a se realiza în condițiile anului 1999.

Se cunoaște faptul că nu putem obține producții agricole mari și eficiente, decât în condițiile efectuării lucrărilor tehnologice în epoca optimă și la un nivel calitativ ridicat. În acest context, aplicarea îngrășămintelor joacă un rol deosebit pentru fiecare cultură agricolă.

Pornind de la această realitate, am ruga respectuos să se clarifice câteva aspecte, legate de obiectul interpelării și anume:

1.) sistemul de fertilizare preconizat a se realiza la principalele culturi agricole de primăvară, în acest an;

2.) Ce cantități de îngrășăminte chimice cu azot și fosfor se vor folosi în agricultură, la nivel național?

3.) În ce măsură necesarul de îngrășăminte chimice se asigură integral din producția combinatelor chimice din țară?

4.) În situația importurilor de îngrășăminte chimice, care sunt cantitățile și ce efort valutar este necesar pentru procurarea acestor îngrășăminte?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Ștefan Pete din Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ștefan Pete:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi răspunde la interpelarea domnului deputat Nicolescu.

În luna ianuarie 1999 s-a întocmit Programul de fertilizare fazială la cerealele păioase de toamnă și pentru culturile ce urmau a fi însămânțate, îndeosebi porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi și legume.

Necesarul de îngrășăminte chimice s-a făcut pe baza solicitărilor organelor județene. Ca urmare, a rezultat ca pe trim. I, pe total agricultură, un necesar de 1.188,5 mii tone substanță activă. În scris, o să vă dau componentele pe azot, pe fosfor și pe potasiu. Cantitățile de îngrășăminte chimice livrate și utilizate până în data de 30 aprilie, conform datelor preluate de la combinate de îngrășăminte chimice, reprezintă 17,2% din necesarul minim solicitat de județe.

Menționăm că, până la această dată, la cerealele păioase de toamnă, s-au fertilizat fazial 1.084 mii hectare, cu azot și cu fosfor.

Cele mai importante culturi fertilizate sunt floarea soarelui, porumbul și sorgul, la 19, 12, respectiv 63% din suprafața însămânțată.

În vederea asigurării cu îngrășăminte chimice, în baza Ordonanței nr. 32, producătorii au primit și cupoane pentru a putea cumpăra îngrășăminte chimice.

La a doua întrebare, aș răspunde domnului deputat: cantitățile de îngrășăminte chimice cu azot și cu fosfor, folosite până în data de 30 aprilie, au fost următoarele: deci, azot 117.000 tone, fosfor 21 mii și potasiu 4,4 mii. Estimăm pentru perioada următoare, deci, cam până în 30 iunie 1999, că se vor mai aplica circa 40.000 tone substanță activă.

Cantitățile de îngrășăminte chimice utilizate sunt în cea mai mare parte livrate de combinatele chimice din țară.

Cantitățile de îngrășăminte chimice importate de diferite societăți comerciale sunt relativ mici, sub 30.000 tone, acestea fiind utilizate îndeosebi la culturile horticole. Importurile de îngrășăminte chimice sunt liberalizate și se realizează de diferite societăți comerciale abilitate în acest scop.

Întrucât cererea pentru produse din import omologate în România este foarte redusă, nu s-a elaborat un program de import, în care să se prevadă cantități de îngrășăminte care să se importe și nici efortul valutar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Dacă aveți de pus vreo întrebare suplimentară.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai formulez întrebări, însă mi-aș permite câteva reflecții pe marginea celor prezentate.

Este clar, în strategia ministerului trebuie să existe preocuparea aceasta, în mod evident, privind folosirea îngrășămintelor, pentru că, într-adevăr, producătorii agricoli nu vor putea obține producții corespunzătoare și eficiente. Nu ne este indiferent ce nivel de recoltă obțin producătorii, dacă aceste producții sunt la prețuri comunitare și, bineînțeles, la eficiența comunitară. Numi atunci ne vom putea permite să discutăm pătrunderea în Comunitatea Europeană, inclusiv în ceea ce privește agricultura.

Trebuie să avem în vedere faptul că România este țara care, practic, din punct de vedere agricol, trebuie să producă de altă manieră, mai mult, în condițiile eficienței economice, pentru că, într-adevăr, sunt foarte multe zone care nu produc și România are posibilitate să producă și pentru aceste zone ale lumii.

Bineînțeles, aici s-ar putea discuta mai mult, nu este momentul, probabil cu o altă ocazie, vizavi de studiul de piață și condițiile de păstrare, am înțeles.

În legătură cu sporurile pe care le aduc îngrășămintele, nu discutăm, se cunosc, trebuie să mizăm pe aceste sporuri, pentru că fără îngrășăminte nu putem obține sporurile respective și eficiența economică. Doi: pe scurt, agricultura are nevoie atât de azot și de fosfor, penuria numărul 1 este fosforul, la nivel mondial, iar pentru România în mod special. De aceea consider absolut necesară o atitudine mult schimbată în această direcție și, trei, nu consider că se poate vorbi de realizarea unui program de fertilizare, fără să luăm în calcul posibilitățile proprii, autohtone, vizavi de producția internă de îngrășăminte.

Este normal în economia de piață, vom avea intrări și din afară, însă acestea trebuie să fie sub prețurile pe care le realizăm în țară și să ne asigure eficiența pe ansamblu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu a apărut între timp. Îi dau cuvântul.

O să-l rog, după aceea, să răspundă, pe domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru din Departamentul pentru Protecția Copilului.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Este cunoscut, în județul Neamț, cazul Căminului pentru copii cu handicap din comuna Păstrăveni, cămin care este o veritabilă bijuterie, adus la standarde internaționale cu sprijinul Ministerului Muncii, Ordinii Sociale, Familiei, Femeilor și Sănătății din landul Bavaria, din Germania. Doamna ministru Barbara Stamp se bucură, și în alte zone ale țării, de un binemeritat prestigiu, ca urmare a sprijinului oferit, în mod constant, unui sector de protecție și asistență lipsit de resurse autohtone.

Iată, însă, și aspecte locale neplăcute: pe 15 aprilie a.c., a plecat din München, cu destinația Păstrăveni, un transport de ajutoare în valoare de 19.000 de mărci germane. În actul de donație, se face următoarea mențiune: "Rugăm a ține seama de această donație, la acordarea punctelor de adopțiune, la Fundația "Fortuna" din București".

Știu că, potrivit reglementărilor în vigoare, Comitetul Român pentru Adopții, care reprezintă autoritatea centrală înființată în scopul supravegherii și sprijinirii acțiunilor de protecție a drepturilor copilului prin adopție și al realizării cooperării internaționale în acest domeniu, nu are legătură cu unitățile care țin de Secretariatul de Stat pentru Handicapați și inspectoratele teritoriale. Se știe că invocatele punctaje se acordă la nivel județean, Direcția pentru Protecția Copilului întocmind clasamente cu fundațiile agreate, care se ocupă de adopții.

Fundația "Fortuna" este agreată în Neamț, dar ce legătură este între sprijinirea copiilor din centrele de plasament, copii ce pot deveni adoptabili și nefericiții copii cu handicap, care beneficiază de sprijinul landului Bavaria?! M-am adresat domnului prim-ministru, întrebând dacă germanii fac donații la copiii bolnavi, pentru a înfia copii sănătoși. De când autoritățile din Bavaria sunt reprezentate de o fundație? A obținut, această fundație, avantaje în activitatea de adopții, ca urmare a donațiilor făcute sub directa îndrumare a doamnei Barbara Stamp? Mă întreb dacă autoritățile germane au știință de această sinistră cooperare și promit că voi reveni, pe măsură ce și ancheta independentă de presă, întreprinsă în județul Neamț, își va urma cursul. Vorba unui ziarist de la un prestigios cotidian județean de Neamț: "Irakienii dau petrol contra hrană, noi exportăm copii sănătoși contra hrană copiilor bolnavi".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

 
 

Domnul Cristian Tăbăcaru (secretar de stat Departamentul pentru Protecția Copilului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Viorel Burlacu, vă putem comunica următoarele.

Avându-se în vedere că unitățile de tip cămin-spital au fost organizate în baza Legii nr.3/1970 privind protecția unor categorii de minori, în interiorul lor au existat și există, în continuare, copii protejați de Comisiile pentru protecția copilului.

Căminele-spital fac obiectul Hotărârii Comitetului Român pentru Adopții nr.437/1998, prin care se stabilesc criteriile de repartizare și modul de evaluare a colaborării organismelor private române cu autoritățile publice specializate în protecția copilului. Comitetul Român pentru Adopții, la propunerea reprezentantului Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, a dorit atragerea de organizații capabile să amelioreze situația dificilă în care se găsesc unitățile de tip cămin-spital.

În ceea ce privește Fundația "Fortuna", aceasta este, conform informațiilor existente la nivelul Departamentului pentru Protecția Copilului, susținută de autoritățile bavareze, pentru a desfășura activități de protecție a copilului în România, lucru lăudabil, de altfel, atât pentru organizație, care desfășoară acțiuni în conformitate cu obiectul său de activitate, cât și pentru autoritățile bavareze care susțin, în acest mod, inițiativele locale. De altfel, acest lucru este în conformitate și cu spiritul reformelor din domeniul protecției copilului din România, care susțin, în conformitate și cu normele și documentele internaționale ratificate de România, că adopția este o măsură de protecție a copilului, iar activitățile prestate pentru aceasta trebuie să fie susținute de specialiști în domeniu.

În concluzie, nu poate fi abordat subiectul în mod restrictiv. În realitate, Fundația "Fortuna" are o colaborare, în domeniul protecției copilului, cu autoritățile competente din județul Neamț și este evaluată, pentru aceasta, în conformitate cu actul normativ în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Burlacu.

Aveți, pentru comentarii sau întrebări suplimentare, 2 minute.

Vă rog.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Eu am pus o întrebare domnului secretar de stat: dacă această fundație a primit punctaje în vederea adopțiilor pentru copii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul la replică, domnule secretar de stat, 2 minute.

 
 

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul este: da, Organizația "Fortuna" este punctată, conform metodologiei Comitetului Român pentru Adopții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Continuăm cu interpelările adresate de domnii deputați Vasile Stan, Marian Ianculescu și Nicolae Popa, Ministerului Justiției. Va răspunde domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Domnul deputat Vasile Stan.

Deci le luăm pe rând.

Aveți cuvântul. Vă rog să dați citire interpelării dumneavoastră.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În luna februarie, la o interpelare adresată domnului prim-ministru, privind pe domnul Cahniță Gheorghe, fost director general la Regia Națională a Pădurilor, am primit un răspuns de la Ministerul Justiției, evaziv, care nu răspundea la problema ridicată de mine și mi se promitea că vor face investigațiile de rigoare și voi fi informat asupra celor sesizate de către mine. Întrucât, între timp, eu, de la alte organisme, respectiv de la Secretariatul General al Guvernului și de la Departamentul de Control al Guvernului, am primit precizări, am ținut să informez și ministrul de justiție despre aceste cazuri și am constatat, cu stupoare, că dosarele acestui domn zac, de aproape 10 luni, la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Și l-am întrebat pe domnul ministru ce măsuri s-au luat în consecință.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Gheorghe Mocuța, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră din 18 mai 1999, privind cazul domnului Gheorghe Cahniță, fost director general al "Romsilva", vă aducem la cunoștință, pe această cale, că, în temeiul art.34, alin.4 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, am cerut Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție o informare asupra situației invocate în conținutul interpelării.

Din cuprinsul acestei informări, rezultă că, la data de 5 iunie 1998, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin au fost înregistrate, sub nr.163 P/1998 și 164 P/1998, două procese-verbale de control, întocmite de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Reșița, cu referire la unele ilegalități constatate la Societatea comercială "Interprod" SRL și Asociația caritabilă "Clubul Intelectualilor", Clubul "Lions", al căror administrator este domnul Gheorghe Cahniță. Întrucât cele două acte de control aveau același obiect și priveau pe aceeași persoană, s-a procedat la conexarea lor într-un singur dosar, înregistrat sub nr.163 P/1998 și trimis, pentru efectuarea cercetărilor, la Inspectoratul de Poliție al județului Caraș-Severin. Dosarul a fost solicitat de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, pentru consultare, la data de 13 iulie 1998, iar la data de 19 august 1998 a fost restituit Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, pentru continuarea cercetărilor. Prin Ordonanța nr.163 P/1998 din 5 aprilie 1999, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, în temeiul art.249, art.11, pct.1, lit.b), raportat la art.10, lit.d) din Codul de procedură penală, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Gheorghe Cahniță, sub aspectul infracțiunii prevăzute de art.194, pct.5 din Legea nr.31/1991 privind societățile comerciale, întrucât, din cercetările efectuate în cauză, a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, lipsind latura subiectivă. De asemenea, în temeiul art.228, raportat la art.10, lit.a) și b) din Codul pe procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Gheorghe Cahniță, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.215, alin.3 din Codul penal și art.11 din Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, deoarece fapta săvârșită nu este prevăzută de legea penală.

Cu speranța că răspunsul nostru va găsi, la dumneavoastră, înțelegerea necesară, vă și dăm un exemplar scris al acesteia.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Vasile Stan, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Eu mă așteptam la răspunsul acesta, dar v-aș ruga să aveți amabilitatea să mai așteptați circa 30 de minute și să ascultați răspunsul pe care mi-l dă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, la o interpelare făcută de mine, în aceeași zi cu cea adresată dumneavoastră, și să vedeți ce a făcut acest domn și nimeni nu vrea să se implice și nimeni nu vrea să ia nici o măsură.

V-aș rămâne îndatorat dacă ați avea această răbdare să ascultați răspunsul Ministerului Mediului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, doriți să răspundeți sau răspundeți...

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Nu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

E adevărat că aceeași interpelare a fost adresată, de domnul deputat Vasile Stan, și Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și o să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Anton Vlad să răspundă, și dânsul, acestei interpelări, astfel ca să putem să avem un caz concentrat de răspunsuri.

Vă rog.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat, referitoare la rezultatele controlului efectuat, în luna martie 1999, la Ocolul silvic Oravița din cadrul Direcției Silvice Reșița, la persoanele găsite responsabile și măsurile dispuse, sunt în măsură să fac următoarele precizări.

În urma controlului desfășurat la Ocolul silvic Oravița din cadrul Direcției Silvice Reșița, în martie 1999, s-au constatat nereguli și abateri grave de la normele și reglementările silvice în vigoare, vinovat principal fiind inginerul Cahniță Gheorghe, fost șef Ocol silvic Oravița, pentru perioada controlată. Astfel s-au constatat: tăieri de masă lemnoasă în afara prevederilor amenajamentului silvic, în suprafețe necuprinse în planul decenal, fără a exista aprobări legale de derogare de la prevederile acestora, fiind afectate păduri cu funcții speciale de protecție, inclusiv din categoria rezervațiilor de semințe, unele din acestea fiind, practic, desființate; nu s-au respectat reglementările privind punerea în valoare a masei lemnoase, întocmirea, verificarea și aprobarea actelor de punere în valoare, s-a pus în valoare, în unele cazuri, în mod evident, selectiv și preferențial, masa lemnoasă din anumite specii cu sortimente valoroase, nerespectându-se tehnica aplicării tratamentelor; în cazul unor partizi, nu s-au respectat reglementările legale privind autorizarea controlului exploatării și definirea parchetelor; evidențele de arhivă privind fondul forestier și, în primul rând, documentațiile partizilor, constituite în perioada 1990 – 1993, lipsesc sau au fost necorespunzător gestionate; nu a existat o justificare temeinică pentru vânzarea, în anul 1990, a sediului cantonului silvic Horotic, construcție ce a făcut parte din clădirile administrative ale Ocolului silvic Oravița și care a fost reparat, în acest sens, în anul 1988, reparație capitală; nu s-au respectat, în cazul vânzării sediului cantonului silvic Horotic, prevederile Decretului-lege nr.50/1990, instrucțiunile de aplicare a acestei reglementări; nu există documente de predare a sediului cantonului Horotic către cumpărător; nu s-a întreprins nici o acțiune în scopul reglementării legale a situației terenului forestier, pe care se află sediul cantonului respectiv, vândut persoanei fizice în cauză.

Pentru gravele deficiențe constatate, Direcția Generală a Pădurilor din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a propus, iar conducerea ministerului a aprobat, desfacerea contractului de muncă al domnului inginer Cahniță Gheorghe, urmând ca Regia Națională a Pădurilor, prin Direcția Silvică Reșița, să facă plângere penală împotriva inginerului Cahniță Gheorghe, pentru abuz în serviciu.

Referitor la întrebarea domnului deputat, dacă, la schimbarea din funcție a domnului inginer Cahniță Gheorghe, acesta s-a mai prezentat la servici și în ce perioadă, vă pot răspunde că, din data de 3 august 1998 și până în prezent, a lucrat efectiv 80 de zile, restul perioadei fiind în concediu medical sau în concediu de odihnă.

Anexez, alăturat, raportul înaintat de Direcția Silvică Reșița, referitor la perioada efectiv lucrată de domnul inginer Cahniță Gheorghe.

Lansăm, pe această cale, un apel Parchetului de a urgenta soluționarea dosarului la care v-ați referit.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Stan.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

De fapt, acesta este răspunsul la un alt control. Deci eu i-aș propune domnului secretar de stat Mocuța, așa cum s-a autosesizat justiția, și în alte cazuri, să se autosesizeze și poate că, și de data aceasta, îl scoatem basma curată.

Eu nu sunt specialist în materie, deci nu sunt jurist. S-ar putea ca multe din faptele incriminate de către minister să nu îmbrace o haină penală, dar, din moment ce ministerul a dispus Direcției Silvice Reșița să sesizeze justiția, cred că, pe undeva, există și un adevăr penal și s-ar putea ca și vechile dosare, ca urmare a sesizării Corpului de Control al Guvernului, să le redeschidem și, poate că, cine știe ce o să mai iasă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Marian Ianculescu Ministerului Justiției, la care va răspunde tot domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării îl constituie interpretarea eronată a prevederilor art.97 din Legea nr.26/1996, Codul Silvic, referitoare la pedepsele care se aplică în cazul tăierilor ilegale de arbori din pădurile care fac parte integrantă din fondul forestier național și din vegetația din afara fondului forestier.

Fondul forestier național, conform art.4 din Legea nr.26/1996, este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național.

Prin aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991, a Fondului funciar, au fost retrocedate foștilor proprietari circa 381.000 ha. Din cauza tăierilor ilegale practicate în aceste păduri, circa 40.000 ha de pădure au fost defrișate, iar mai mult de jumătate din suprafața de pădure retrocedată se află într-un stadiu avansat de degradare, prin rărirea efectivelor de arbori.

Personalul silvic, conform prerogativelor conferite de Legea nr.26/1996, Codul Silvic, art.105 și, respectiv, art.106, a instrumentat procese-verbale de constatare a infracțiunii prevăzute la art.97 din aceeași lege. Din păcate, organele de justiție nu rezolvă asemenea cazuri, în spiritul și litera Legii nr.26/1996, a Codului Silvic, clasând procesele-verbale de constatare a infracțiunii. Mai mult, la o ședință de instruire organizată la Bacău, cu responsabilii cu paza și protecția pădurilor de la toate Direcțiile silvice din țară, o doamnă procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, pe nume Nicoară, paricipând în calitate de invitat, a făcut și susținut afirmația că tăierea ilegală a pădurilor particulare nu constituie infracțiunea prevăzută de art.97 din Legea nr.26/1996, Codul Silvic.

Față de această situație, vă rugăm, stimate domnule ministru, să ne precizați punctul de vedere al Ministerului Justiției, în cazul acestei probleme deosebit de importante pentru păstrarea și conservarea echilibrului ecologic în țara noastră, cunoscut fiind faptul că pădurile constituie principalul factor al mediului înconjurător.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Nu constituie infracțiune, dar ce este?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: păstrați liniștea în sală, da?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Dar ce a zis ea...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

... că este o faptă permisă sau este o altă infracțiune?!

Din sală:

La microfon!

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Potrivit art.97, alin.1 din Legea nr.26/1996, tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră, prevăzute la art.6, dacă valoarea pagubei este de peste cinci ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori, în interval de doi ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. În conformitate cu art.1 din același act normativ, pădurile, terenurile destinate împăduririi, celor care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național. Iar potrivit art.4, alin.1 fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național. Din prevederile citate, rezultă că art.97 privește, în mod evident, fondul forestier național, așa cum este definit în art.1, iar fapta descrisă, în acest text de incriminare, constituie infracțiune, indiferent dacă obiectul sau material aparține proprietății publice sau private.

Menționăm că Ordonanța Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național accentuează această idee, prin prevederile art.3, potrivit cărora fondul forestier național este constituit din: fondul forestier proprietate publică a statului, fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ teritoriale, fondul forestier proprietate privată a unităților de cult, instituțiilor de învățământ sau a altor persoane juridice, fondul forestier proprietate privată indiviză a persoanelor fizice și fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice.

Cu privire la terenurile cu vegetație forestieră, arătăm că, întrucât art.6 nu face nici o distincție, în funcție de forma de proprietate, fapta prevăzută în art.97 constituie infracțiune atât în cazul în care terenurile cu vegetație forestieră aparțin proprietății publice, cât și în cazul în care acestea aparțin proprietății private.

Vă înmânez și un răspuns scris al interpelării dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai doriți să luați cuvântul?

Domnul deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnului ministru Mocuța, aceasta este realitatea: art.97 constituie infracțiune și pentru pădurile proprietate privată.

Ca urmare, vă rog, domnule ministru, acest răspuns să-l transmiteți și în teritoriu, pe raza tuturor parchetelor, tribunalelor din țară, pentru a aplica corect această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa, interpelare adresată Ministerului Justiției.

Vă va răspunde tot domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat Mocuța,

Stimați colegi,

Legea fondului funciar, nr.18/1991, modificată și completată prin Legea nr.169/1997, se dovedește a fi o lege cu multe imperfecțiuni. Datorită acestui fapt, se creează posibilitatea săvârșirii unor abuzuri de către instanțele judecătorești, care, de cele mai multe ori, nu au avut în vedere aprecierea probelor, au judecat, în repetate rânduri, cu superficialitate, iar în unele cazuri, chiar dacă acestea sunt în număr mic, cu incompetență. Toate acestea au produs prejudicii grave unor categorii de cetățeni care, deși erau proprietari administrativi ai unor terenuri, nu și-au putut vedea realizat dreptul de proprietate, fiind purtați pe drumuri, în procese interminabile, cu hotărâri nelegale și netemeinice, astfel încât mulți dintre aceștia au renunțat la dreptul lor legitim. Pe de altă parte, însă, pe căi ilicite, alți cetățeni au devenit proprietari ai unor terenuri, asupra cărora nu aveau acest drept legal.

Sigur că, urmare a acestor erori judiciare, consecințele au fost imediate, concretizându-se în pierderea încrederii în justiție, demoralizarea și nemulțumirea oamenilor, cărora li s-au luat abuziv drepturilor și, totodată, frânarea și obstrucționarea procesului de reformă în agricultură.

Pentru a ilustra cât mai fidel afirmațiile mele, vă aduc la cunoștință situația locuitorilor comunei Cricău din județul Alba, unde majoritatea acestora sunt nemulțumiți de modul în care instanța a hotărât schimbarea dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren, stârnind mari nemulțumiri în rândul acestora. Mai concret, este vorba de un teren, în suprafață de 48 ha, unde cei 88 de cetățeni din localități Tibru și Cricău, care se află în această situație, invocă faptul că, în perioada anilor 1945 – 1950, au cumpărat suprafețele de teren, pe care le dețin, de la numitul Rusan Ioan, pe baza unor contracte provizorii încheiate între ei și proprietar, aceștia figurând în registrele privind plata costurilor și impozitelor aferente acestor terenuri, precum și în Registrul agricol de intrare a terenurilor în CAP, din anul 1959, dar, pentru că în extrasul de Carte funciară nu s-au efectuat modificările de rigoare, având în vedere procesul de cooperativizare din anul 1959, Judecătoria Alba Iulia a reconstituit, prin sentință civilă, dreptul de proprietate al mai multor moștenitori.

Având în vedere faptul că nu am văzut și nu am auzit, până acum, de vreun caz în care un judecător să fie sancționat pentru soluții nelegale, pentru anumite greșeli săvârșite în sentințele judecătorești date, consider că ministrul justiției și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să ia măsuri ferme, fără echivoc, astfel încât fiecare din cei care săvârșesc asemenea abateri să răspundă, în fața legii, pentru erorile judiciare care se produc, cu sau fără știință.

În aceste condiții, l-am rugat pe domnul ministru al justiției să dispună un control de urgență, serios și obiectiv, pentru a scoate la lumină adevărul, iar cei care, într-un fel sau altul, au încălcat legea, prin sentințe judecătorești date abuziv și nelegale, să răspundă pentru acestea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Gheorghe Mocuța.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Din verificările dispuse, în legătură cu procesele înregistrate pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, în temeiul prevederilor Legii nr.18/1991, modificată prin Legea nr.169/1997, nu am putut identifica dosarele la care dumneavoastră faceți referire, privind situația din localitățile Tibru și Cricău.

Din prezentarea dumneavoastră, nu avem date de identificare a cauzelor, anul înregistrării, numărul de dosar, părțile din proces, pentru a putea aprecia cu privire la aspectele la care faceți referire.

Vă rugăm să ne precizați datele concrete, în legătură cu procesele în care sunt implicați cetățenii celor două localități, pentru a avea posibilitatea să verificăm susținerile dumneavoastră.

În legătură cu numărul de dosare înregistrate și soluționate de către instanțele judecătorești, în temeiul Legii nr.18/1991, modificată prin Legea nr.169/1997, vă prezentăm alăturat situația statistică, începând cu anul 1999, până în primul trimestru al acestui an. Din această situație, rezultă că, în ciuda numărului foarte mare de cauze înregistrate, 256.110, instanțele au soluționat 250.398 dosare, în prezent aflându-se în curs de soluționare, la instanțele de fond și în recurs, 5.712 dosare.

În conformitate cu prevederile Legii nr.92/1992, republicată, ministrul justiției nu este abilitat legal să formuleze aprecieri în legătură cu situațiile de fapt și problemele de drept din cauzele aflate în curs de soluționare sau soluționate de către instanțele judecătorești.

Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar controlul legalității și temeiniciei hotărârilor se face exclusiv prin intermediul căilor de atac ordinare și extraordinare. Numai în acest fel poate fi respectat principiul independenței magistraților în cadrul separației puterilor în stat.

Vă mulțumim și vă înmânez răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa aveți dreptul să interveniți cu întrebări suplimentare sau comentarii pentru maximum 2 minute. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

În această situație, eu aș vrea să prezint o situație înregistrată din 1990 și până în momentul de față, în urma aplicării Legii nr.18.

Deci, s-au înregistrat 1,2 milioane de procese în legătură cu modul de aplicare a Legii nr.18/1991, foarte multe, și eu aș fi dorit și de aceea am și făcut apel la Ministerul Justiției, să găsească măsuri – știu eu – măsuri operaționale pentru rezolvarea acestor procese, poate chiar, dacă s-ar putea, niște complete de judecată, care să fie specializate și care să judece în regim de urgență aceste cazuri, pentru că ele sigur că vor mai fi și de acum încolo.

În ceea ce privește faptul de a fi depus sau nu la Ministerul de Justiție probele și dosarele cu privire la hotărârile judecătorești, aș vrea să vă spun că eu am făcut un memoriu la Ministerul Justiției, deci, adresat personal domnului ministru de justiție Valeriu Stoica, unde am arătat foarte amănunțit numărul sentințelor și anul în care ele s-au eliberat și de asemenea și numele cetățenilor care au fost implicați în acest proces și, din acest punct de vedere, nu cred că Instanța Alba Iulia nu avea cunoștință de acest caz, pentru că el a făcut foarte multă vâlvă la vremea respectivă și, ca atare, putea, fără nici un fel de reținere, să pună la dispoziția Ministerului Justiției toate dosarele pe rol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. O să-i mulțumim domnului secretar de stat Mocuța; a răspuns la toate cele trei interpelări.

Continuăm cu interpelările adresate Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, domnul deputat Marian Ianculescu, interpelare, va răspunde domnul secretar de stat Anton Vlad. Vă rog!

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Obiectul interpelării îl constituie implicarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în organizarea controlului privind aplicarea regulilor silvice și de pază pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național și cele referitoare la circulația materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri, în conformitate cu prevederile Legii 26/1996 Codul silvic.

Conform art.6 din Legea 26/1996, vegetația forestieră, situată pe terenuri din afara fondului forestier național, este constituită din vegetație forestieră de pe pășurile împădurite, perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole, a căilor de comunicație, a zonelor de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, plantațiile forestiere de pe terenurile degradate, zonele verzi din jurul localităților, altele decât cele care sunt cuprinse în fondul forestier național, precum și parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul forestier național. Suprafața cea mai mare, circa 500.000 de hectare este deținută de pășunile împădurite care se află în Munții Apuseni, în județele Covasna și Harghita, mare parte din acestea situate pe pante mai mari de 30 de grade și care au un rol de protecție.

Potrivit art.87 din Legea nr.26/1996 Codul silvic, vegetația forestieră din afara fondului forestier prezentată mai sus este supusă unor norme tehnice silvice și de pază, precum și de circulație și transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, care controlează aplicarea și respectarea lor.

De asemenea, art.88 din Legea 26/1996 stipulează faptul că transformarea pășunilor împădurite se face pe baza unor studii întocmite de unități specializate, abilitate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și că este interzisă defrișarea vegetației forestiere pe terenul din afara fondului forestier în cazurile în care aceasta îndeplinește funcții speciale de protecție, când este situată pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 de grade și nu are realizată vârsta de tăiere stabilită prin norme tehnice.

În ultimii ani, din păcate, se constată defrișări pe mari suprafețe și asupra vegetației forestiere situate pe terenuri din afara fondului forestier național, în special în pășunile împădurite, în situația în care acest lucru este interzis prin Legea nr.26/1996 prin art.83.

Având în vedere faptul că vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, alături de vegetația forestieră din cadrul fondului forestier național au un rol primordial în realizarea echilibrului ecologic, vă rog, stimate domnule ministru, să ne precizați principalele măsuri întreprinse de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru respectarea prevederilor Legii nr.26/1996 - Codul silvic referitoare la această problemă, având în vedere și abrogarea Decretului nr.257/1982 care stipula obligativitatea organelor silvice în realizarea inspecțiilor de fond în respectivele păduri și forme de vegetație forestieră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Anton Vlad.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Administrarea vegetației forestiere situate pe terenuri din afara fondului forestier național și este vorba despre cazul pășunilor împădurite revine în totalitate consiliilor populare deținătoare a acestor suprafețe comunale. Valorificarea lemnului de pe aceste terenuri se face de către proprietarii acestora, deci, de către consilii.

Recoltarea masei lemnoase este permisă numai cu marcarea prealabilă a acesteia de către ocoalele silvice. Actul de control al respectării regimului silvic revine autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care a împuternicit în acest sens Regia Națională a Pădurilor, prin subunitățile sale, să efectueze inspecțiile de fond în aceste suprafețe pe bază de grafice, la solicitările proprietarilor. Și acest lucru se datorează faptului că în teritoriu, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, până în acest moment nu a avut inspecții teritoriale. De altfel, conform art.105 din Legea nr.26/96 Codul silvic, organele silvice sunt competente să constate contravențiile și infracțiunile silvice și în suprafețele cu vegetație forestieră la care vă referiți. Mai mult, controlul circulației materialelor lemnoase pe drumurile publice a fost îmbunătățit prin apariția Hotărârii de Guvern nr.735 din 1998, ca urmare a inițiativei conducerii ministerului și se referă și la pășunile împădurite.

Deci, controlul circulației materialului lemnos pe drumurile publice se face și pentru lemnul provenind din pășuni împădurite.

Precizăm că în 26 aprilie anul acesta, am înaintat spre publicare la Monitorul Oficial, Normele tehnice silvice privind gospodărirea vegetației forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier național.

Din aceste norme, îmi permiteți să citez câteva puncte.

Art.6 – Inspectoratele silvice teritoriale din subordinea Direcției generale a regiei pădurilor din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură sunt obligate să țină evidența terenurilor cu vegetație forestieră, situate în afara fondului forestier național.

La art.20, alin.1 se precizează că valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național se face de către deținătorii acestuia. Transportul materialului lemnos rezultat în urma tăierilor vegetației forestiere se face cu respectarea prevederilor din instrucțiunile cu privire la circulația materialelor lemnoase, aprobate prin hotărârea de guvern amintită.

La art.21, alin.1 se mai prevede că inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate să controleze modul de gospodărire a vegetației forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier național și să încheie procese-verbale de constatare, prin care să consemneze și măsurile reglementărilor de gospodărire în vigoare.

Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale cu atragerea, după caz, și a personalului tehnic al ocolului silvic, de două ori pe an, la începutul și sfârșitul sezonului de vegetație, precum și ori de câte ori sunt sesizări că se comit fapte ce contravin prevederii Codului silvic.

La executarea controlului va participa și proprietarul sau delegatul persoanei juridice deținătoare, care vor fi anunțați în prealabil asupra datei controlului. În lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita participarea unui delegat al consiliului local.

Deci, domnule deputat, după o perioadă de 7 ani, până în 1996 și chiar încă doi ani după, deja avem norme care reglementează exploatarea vegetației pe aceste terenuri, până acum ale comunelor și în viitor ale lor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Ianculescu aveți cuvântul pentru o replică, 2 minute maximum.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie făcută o precizare. La pădurile care constituie vegetație din afara fondului forestier nu este vorba de aplicarea regimului silvic, pentru că regimul silvic se aplică numai pentru pădurile care fac parte din fondul forestier național, proprietate publică, aici fiind vorba numai de niște norme tehnice de aplicare; dar aceste norme tehnice de aplicare nefiind respectate, nefiind controlat modul de aplicare a acestor norme tehnice de aplicare, s-a întâmplat exact ce s-a întâmplat și în alte păduri, cum sunt cele din proprietate privată, unde zeci de mii de hectare de păduri au fost defrișate. Se întâmplă acest lucru în special în Munții Apuseni, în prezent, cu pășunile împădurite și aș ruga pe domnul ministru să fie vigilent în ceea ce privește transformarea, conform legii, a acestor pășuni împădurite, pentru că marea majoritate în Munții Apuseni sunt situate pe pante mai mari de 30 de grade și au un rol de protecție deosebit; aceste păduri sunt chiar, în multe situații, mai valoroase decât pădurile din domeniul public al statului și ele merită să fie protejate, merită să fie conservate în folosul comunităților locale. Aici trebuie să-și îndrepte atenția Ministerul Mediului.

Deci, nu este suficient să facă numai norme, este necesar să se execute și acest control în teritoriu pentru respectarea prevederilor Codului silvic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ion Cîrstoiu a avut o interpelare adresată tot Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, dânsul nu este aici, o să rog ca răspunsul scris să-i fie înmânat prin departamentul respectiv.

Din partea Ministerului de Interne este cineva? Nu. De la DAPL? Nu.

Deci, continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Nicolae Popa Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Va răspunde doamna Norica Nicolai, secretar de stat în acest minister.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă secretar de stat, obiectul interpelării mele se referă la o situație din cadrul unei întreprinderi, la SC Metalurgica SA Aiud din județul Alba. În urma disponibilizărilor de personal de la această unitate, în baza Ordonanței nr.9/1997, modificată prin Ordonanța nr.52/1998, mai mulți salariați aflați în această situație, cu sumele primite conform prevederilor ordonanței mai sus menționate, au dorit, conform aceleiași ordonanțe, să investească în acțiuni prin cumpărarea lor de la unul din SVM-uri, cu mențiunea de a nu le înstrăina timp de 12 luni, așa cum prevedea legea. Deși au fost făcute numeroase demersuri la Direcția județeană de muncă și protecție socială Alba în aceaste probleme, acestea au rămas fără finalitate, deoarece salariații acestei instituții nu numai că nu i-au sprijinit tehnic sau teoretic într-o asemenea acțiune, dar efectiv nu le-au oferit nici o soluție sau consultație în acest sens. Mai mult, au declarat că nu respectă anumite alineate din această Ordonanță 52/1998.

Conform art.13, se menționează: plățile compensatorii se pot achita, după caz, a) – într-o singură tranșă, dacă beneficiarul se angajează să utilizeze sume de bani pentru dezvoltarea sau asocierea în vederea dezvoltării unei societăți comerciale, desfășurarea unei activități comerciale pe cont propriu, achiziționarea sau asocierea în vederea achiziționării de inventar agricol sau pentru cumpărarea de acțiuni. Or, în această situație, salariații disponibilizați, în număr de 23, au hotărât să cumpere acțiuni din sumele compensatorii, conform Ordonanței 52/98, prin Societatea de Valori Mobiliare S.C. Eurointermed S.A. Aiud fără nici o motivație din partea Direcției Muncii, aceștia s-au izbit de un refuz, fără nici o replică de parcă aceștia ar fi funcționat stat în stat.

Cunoaștem programul de guvernare atât pe termen mediu, cât și pe termen lung cu privire la prioritatea națională în vederea susținerii întreprinderilor mici și mijlocii, a inițiativelor locale, în așa fel încât să diminuăm rata șomajului.

De aceea, domnule ministru, vă rog respectuos să dispuneți, de urgență, un control riguros și obiectiv. Cei vinovați să fie sancționați și salariații acestei instituții să nu uite că totuși sunt în slujba cetățenilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul doamnei Norica Nicolai, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a vă răspunde la interpelare. Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Metalurgica S.A. Aiud, urmare a unui program de închidere operațional, a disponibilizat un număr de 450 de persoane la data de 26 martie 1999, în baza Ordonanței nr.9, modificată prin Ordonanța nr.52. Dintre aceștia, un număr de 23 de persoane, în baza prevederilor art.21, au solicitat ca sumele de bani să fie date într-o singură tranșă, pentru a cumpăra acțiuni de la Societatea de Valori Mobiliare.

Persoanele beneficiare de plăți compensatorii care solicită bani într-o singură tranșă pentru cumpărarea de acțiuni, în conformitate cu art.25 din Normele de aplicare ale Ordonanței nr.9, modificată prin Ordonanța nr.52, au obligația să prezinte la Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională următoarele documente: un angajament pe care-l dau în fața reprezentantului agenției cu privire la această opțiune, un contract de administrare discrețională a portofoliului de acțiuni, încheiat cu o societate de valori mobiliare, în conformitate cu Instrucțiunile nr.3/99 pentru aplicarea Ordonanței de Guvern nr.52/98 și un număr de cont în care se poate vira suma, cont deschis la Casa de Economii și Consemnațiuni.

Din informațiile pe care le-am luat de la Agenția de Ocupare și Formare Profesională Alba, rezultă că în vederea încadrării în prevederile legale sus-menționate și pentru evitarea deficiențelor întâmpinate în anii anteriori, pentru că acum am schimbat puțin prevederile legii, agenția județeană a inițiat, de comun acord cu societățile de valori mobiliare din județ, o procedură administrativă pentru derularea acestei activități. Beneficiarul de plăți compensatorii care a investit în acțiuni sumele de bani primite este obligat să prezinte la agenție lunar situația contului de acțiuni.

Totodată, precizăm că întârzierea în aplicarea măsurilor respective s-a datorat publicării în Monitorul Oficial al României, de către Comisia Națională de Valori Mobiliare, numai în data de 26.04.1999 a Instrucțiunilor nr.3, prin care se stabilesc obligațiile ce revin societăților de valori mobiliare în legătură cu asigurarea respectării prevederilor art.1, pct.14 din Ordonanța nr.52.

Conform adresei 1457/99 pe care v-o putem pune la dispoziție, Societatea de Valori Mobiliare Eurointermed S.A. Aiud, rezultă că, începând cu 26.V.1999, persoanele care au solicitat plățile compensatorii într-o singură tranșă se pot prezenta la agenția județeană împreună cu persoana de contact pentru a întocmi formulare necesare primirii banilor într-o singură tranșă. Deci, a fost o disfuncție datorată publicării cu întârziere a Normelor metodologice de către C.N.V.M.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Rog să-i înmânați domnului deputat nota.

Domnii deputați Petre Naidin și Petru Bejinariu au interpelări adresate Ministerului Finanțelor, va răspunde acestor interpelări doamna Gheorghița Oprea, secretar general adjunct în acest minister.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Naidin. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Remarcând, domnule președinte, că interpelarea mea este adresată premierului și, în mod automat, ar fi trebuit să intre printre primele la răspunsuri și remarcând faptul că încă nu primesc două răspunsuri la o interpelare adresată premierului privind conduita politică a prefectului de Călărași și respectiv o întrebare adresată Ministerului Sănătății privind legalitatea alegerii a trei consilieri județeni în Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări Județene, interpelarea mea face referire, dacă vreți, mai mult trage un semnal de alarmă asupra faptului că autoritățile locale și județene din țară au intrat într-un pseudofaliment întrucât din impozitul pe salariu și din taxele și impozitele locale nu reușesc să mai asigure funcționalitatea.

Acest semnal de alarmă politic l-au tras și alți colegi, sunt cei din Partidul Democrat și, dacă vreți, ne-am permis, în numele Grupului parlamentar al PDSR, să trimitem două inițiative legislative de corecție, așa cum le-am gândit noi, către Guvern, spre analiză.

Împreună cu doamna secretar general, noi ne-am punctat, am răspunsul scris, mi s-au părut interesante propunerile Ministerului de Finanțe pentru corecție, nu este suficient și cred că și semnalul nostru de alarmă va reuși să determine Executivul, cu rapiditate, să emită o ordonanță de urgență de rectificare a Bugetului de stat pe 1999, pentru ca, efectiv, autoritățile locale să mai aibă viață.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să înțeleg că mai doriți răspunsul doamnei...? Nu. Ați primit răspunsul scris. Bun. O să-i dau cuvântul domnului deputat Petru Bejinariu. Este aici? Nu este aici. O să am rugămintea ca răspunsul scris să i-l transmiteți.

Au solicitat amânarea răspunsurilor, din motive obiective, Ministerul Sănătății pentru interpelările domnilor deputați: Lazăr Lădariu și Mihai Vitcu, Ministerul Educației Naționale pentru interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu, Ministerul Afacerilor Externe pentru interpelarea adresată de domnul deputat Dumitru Bălăeț și primul ministru pentru interpelările adresate de domnii deputați: Ioan Oltean și Aureliu Săndulescu și respectiv Florian Serac.

Doresc să știu dacă celelalte interpelări care mai sunt, văd, trecute aici în listă vor primi răspuns astăzi sau nu.

Încă nu a sosit nimeni de la Interne și de la DAPL. Doriți să luați cuvântul? (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei.)

Pe procedură, doamna deputat Viorica Afrăsinei. Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am dorit să intervin, având în vedere faptul că am adresat o interpelare în data de 19.IV.1999 Guvernului României, domnului prim-ministru Radu Vasile și iată, au trecut 5 săptămâni și nu am primit acest răspuns, cu atât mai mult nu ați citit nici dumneavoastră pe lista de solicitare de amânare.

Așadar, consider că ar trebui atrasă atenția și, cel puțin în săptămâna imediat următoare pentru răspunsuri la interpelări, să primesc acest răspuns, cu toate că el este deja cu o întârziere de 6-7 săptămâni față de prevederile regulamentare și, de asemenea, doresc să reamintesc că în data de 3.05.1999, am adresat o interpelare domnului Radu Sârbu, președinte al Fondului Proprietății de Stat cu privire la privatizarea BANCOREX. De asemenea, F.P.S.-ul nu a anunțat că solicită o prelungire a datei de prezentare a răspunsului. Sunt nedumerită că nu se respectă prevederile regulamentare.

Amintesc, Constituția României prevede la art.74 alin.1 că atât regulamentele Camerei Deputaților și hotărârile Parlamentului României se legitimează ca legi organice și, pentru aceste motive, am rugămintea de a se apela atât la F.P.S. cât și la Guvernul României, la domnul prim-ministru, pentru a-și asuma răspunderile care le revin din relația cu Parlamentul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să vă rog la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul să verificați ce s-a întâmplat cu aceste interpelări care au fost amânate la datele respective, pentru că nu înseamnă că dacă nu s-au rezolvat atunci, nu se mai rezolvă deloc. Și aș vrea să mai verificați care mai sunt rămase fără răspunsuri din urmă, în așa fel încât ele să fie repuse pe ordinea de zi și răspunsurile respective să apară în mod corect.

Bun. O să luăm o pauză de 5 minute, că nu văd altă soluție, până când, să sperăm, vin cei care mai sunt anunțați să vină astăzi din partea Ministerului de Interne și a DAPL-ului. Am rugămintea să le dați telefoane, să vedem ce se întâmplă.

Domnul deputat Ion Rațiu a acceptat răspuns scris din partea domnului ministru de interne Constantin Dudu Ionescu.

Rămâne să vedem dacă mai apare astă-seară cineva de la DAPL.

Bun. Având în vedere că nu au venit cei de la DAPL, amânăm și răspunsul la interpelarea adresată de domnul deputat Tudor Marcu pentru ședința ulterioară, și declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 19.30.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 14 august 2022, 5:52
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro