Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 24-05-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 1999

6. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate de deputați membrilor Guvernului.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Trecem în partea a doua a ședinței noastre, cea destinată răspunsurilor membrilor Guvernului la interpelările adresate de deputați în ședința Camerei Deputaților din data de 24 mai 1999.

Domnul deputat Viorel Burlacu este aici sau nu? Nu este. A adresat o interpelare Departamentului pentru Protecția Copilului.

Domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru este aici. Am o rugăminte: răspunsul, vă rog, în scris, îl predați, ca să-i fie dat domnului deputat Burlacu, care nu este de față.

Domnul deputat Mihai Nicolescu este. Interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Aveți cuvântul, domnule deputat, să vă citiți interpelarea, după care vă va răspunde domnul secretar de stat Ștefan Pete din Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii și are ca obiect situația fertilizării culturilor agricole de primăvară, preconizată a se realiza în condițiile anului 1999.

Se cunoaște faptul că nu putem obține producții agricole mari și eficiente, decât în condițiile efectuării lucrărilor tehnologice în epoca optimă și la un nivel calitativ ridicat. În acest context, aplicarea îngrășămintelor joacă un rol deosebit pentru fiecare cultură agricolă.

Pornind de la această realitate, am ruga respectuos să se clarifice câteva aspecte, legate de obiectul interpelării și anume:

1.) sistemul de fertilizare preconizat a se realiza la principalele culturi agricole de primăvară, în acest an;

2.) Ce cantități de îngrășăminte chimice cu azot și fosfor se vor folosi în agricultură, la nivel național?

3.) În ce măsură necesarul de îngrășăminte chimice se asigură integral din producția combinatelor chimice din țară?

4.) În situația importurilor de îngrășăminte chimice, care sunt cantitățile și ce efort valutar este necesar pentru procurarea acestor îngrășăminte?

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Ștefan Pete din Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Aveți cuvântul.

Domnul Ștefan Pete:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi răspunde la interpelarea domnului deputat Nicolescu.

În luna ianuarie 1999 s-a întocmit Programul de fertilizare fazială la cerealele păioase de toamnă și pentru culturile ce urmau a fi însămânțate, îndeosebi porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi și legume.

Necesarul de îngrășăminte chimice s-a făcut pe baza solicitărilor organelor județene. Ca urmare, a rezultat ca pe trim. I, pe total agricultură, un necesar de 1.188,5 mii tone substanță activă. În scris, o să vă dau componentele pe azot, pe fosfor și pe potasiu. Cantitățile de îngrășăminte chimice livrate și utilizate până în data de 30 aprilie, conform datelor preluate de la combinate de îngrășăminte chimice, reprezintă 17,2% din necesarul minim solicitat de județe.

Menționăm că, până la această dată, la cerealele păioase de toamnă, s-au fertilizat fazial 1.084 mii hectare, cu azot și cu fosfor.

Cele mai importante culturi fertilizate sunt floarea soarelui, porumbul și sorgul, la 19, 12, respectiv 63% din suprafața însămânțată.

În vederea asigurării cu îngrășăminte chimice, în baza Ordonanței nr. 32, producătorii au primit și cupoane pentru a putea cumpăra îngrășăminte chimice.

La a doua întrebare, aș răspunde domnului deputat: cantitățile de îngrășăminte chimice cu azot și cu fosfor, folosite până în data de 30 aprilie, au fost următoarele: deci, azot 117.000 tone, fosfor 21 mii și potasiu 4,4 mii. Estimăm pentru perioada următoare, deci, cam până în 30 iunie 1999, că se vor mai aplica circa 40.000 tone substanță activă.

Cantitățile de îngrășăminte chimice utilizate sunt în cea mai mare parte livrate de combinatele chimice din țară.

Cantitățile de îngrășăminte chimice importate de diferite societăți comerciale sunt relativ mici, sub 30.000 tone, acestea fiind utilizate îndeosebi la culturile horticole. Importurile de îngrășăminte chimice sunt liberalizate și se realizează de diferite societăți comerciale abilitate în acest scop.

Întrucât cererea pentru produse din import omologate în România este foarte redusă, nu s-a elaborat un program de import, în care să se prevadă cantități de îngrășăminte care să se importe și nici efortul valutar.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Dacă aveți de pus vreo întrebare suplimentară.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai formulez întrebări, însă mi-aș permite câteva reflecții pe marginea celor prezentate.

Este clar, în strategia ministerului trebuie să existe preocuparea aceasta, în mod evident, privind folosirea îngrășămintelor, pentru că, într-adevăr, producătorii agricoli nu vor putea obține producții corespunzătoare și eficiente. Nu ne este indiferent ce nivel de recoltă obțin producătorii, dacă aceste producții sunt la prețuri comunitare și, bineînțeles, la eficiența comunitară. Numi atunci ne vom putea permite să discutăm pătrunderea în Comunitatea Europeană, inclusiv în ceea ce privește agricultura.

Trebuie să avem în vedere faptul că România este țara care, practic, din punct de vedere agricol, trebuie să producă de altă manieră, mai mult, în condițiile eficienței economice, pentru că, într-adevăr, sunt foarte multe zone care nu produc și România are posibilitate să producă și pentru aceste zone ale lumii.

Bineînțeles, aici s-ar putea discuta mai mult, nu este momentul, probabil cu o altă ocazie, vizavi de studiul de piață și condițiile de păstrare, am înțeles.

În legătură cu sporurile pe care le aduc îngrășămintele, nu discutăm, se cunosc, trebuie să mizăm pe aceste sporuri, pentru că fără îngrășăminte nu putem obține sporurile respective și eficiența economică. Doi: pe scurt, agricultura are nevoie atât de azot și de fosfor, penuria numărul 1 este fosforul, la nivel mondial, iar pentru România în mod special. De aceea consider absolut necesară o atitudine mult schimbată în această direcție și, trei, nu consider că se poate vorbi de realizarea unui program de fertilizare, fără să luăm în calcul posibilitățile proprii, autohtone, vizavi de producția internă de îngrășăminte.

Este normal în economia de piață, vom avea intrări și din afară, însă acestea trebuie să fie sub prețurile pe care le realizăm în țară și să ne asigure eficiența pe ansamblu.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu a apărut între timp. Îi dau cuvântul.

O să-l rog, după aceea, să răspundă, pe domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru din Departamentul pentru Protecția Copilului.

Aveți cuvântul.

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Este cunoscut, în județul Neamț, cazul Căminului pentru copii cu handicap din comuna Păstrăveni, cămin care este o veritabilă bijuterie, adus la standarde internaționale cu sprijinul Ministerului Muncii, Ordinii Sociale, Familiei, Femeilor și Sănătății din landul Bavaria, din Germania. Doamna ministru Barbara Stamp se bucură, și în alte zone ale țării, de un binemeritat prestigiu, ca urmare a sprijinului oferit, în mod constant, unui sector de protecție și asistență lipsit de resurse autohtone.

Iată, însă, și aspecte locale neplăcute: pe 15 aprilie a.c., a plecat din München, cu destinația Păstrăveni, un transport de ajutoare în valoare de 19.000 de mărci germane. În actul de donație, se face următoarea mențiune: "Rugăm a ține seama de această donație, la acordarea punctelor de adopțiune, la Fundația "Fortuna" din București".

Știu că, potrivit reglementărilor în vigoare, Comitetul Român pentru Adopții, care reprezintă autoritatea centrală înființată în scopul supravegherii și sprijinirii acțiunilor de protecție a drepturilor copilului prin adopție și al realizării cooperării internaționale în acest domeniu, nu are legătură cu unitățile care țin de Secretariatul de Stat pentru Handicapați și inspectoratele teritoriale. Se știe că invocatele punctaje se acordă la nivel județean, Direcția pentru Protecția Copilului întocmind clasamente cu fundațiile agreate, care se ocupă de adopții.

Fundația "Fortuna" este agreată în Neamț, dar ce legătură este între sprijinirea copiilor din centrele de plasament, copii ce pot deveni adoptabili și nefericiții copii cu handicap, care beneficiază de sprijinul landului Bavaria?! M-am adresat domnului prim-ministru, întrebând dacă germanii fac donații la copiii bolnavi, pentru a înfia copii sănătoși. De când autoritățile din Bavaria sunt reprezentate de o fundație? A obținut, această fundație, avantaje în activitatea de adopții, ca urmare a donațiilor făcute sub directa îndrumare a doamnei Barbara Stamp? Mă întreb dacă autoritățile germane au știință de această sinistră cooperare și promit că voi reveni, pe măsură ce și ancheta independentă de presă, întreprinsă în județul Neamț, își va urma cursul. Vorba unui ziarist de la un prestigios cotidian județean de Neamț: "Irakienii dau petrol contra hrană, noi exportăm copii sănătoși contra hrană copiilor bolnavi".

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

Domnul Cristian Tăbăcaru (secretar de stat Departamentul pentru Protecția Copilului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Viorel Burlacu, vă putem comunica următoarele.

Avându-se în vedere că unitățile de tip cămin-spital au fost organizate în baza Legii nr.3/1970 privind protecția unor categorii de minori, în interiorul lor au existat și există, în continuare, copii protejați de Comisiile pentru protecția copilului.

Căminele-spital fac obiectul Hotărârii Comitetului Român pentru Adopții nr.437/1998, prin care se stabilesc criteriile de repartizare și modul de evaluare a colaborării organismelor private române cu autoritățile publice specializate în protecția copilului. Comitetul Român pentru Adopții, la propunerea reprezentantului Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, a dorit atragerea de organizații capabile să amelioreze situația dificilă în care se găsesc unitățile de tip cămin-spital.

În ceea ce privește Fundația "Fortuna", aceasta este, conform informațiilor existente la nivelul Departamentului pentru Protecția Copilului, susținută de autoritățile bavareze, pentru a desfășura activități de protecție a copilului în România, lucru lăudabil, de altfel, atât pentru organizație, care desfășoară acțiuni în conformitate cu obiectul său de activitate, cât și pentru autoritățile bavareze care susțin, în acest mod, inițiativele locale. De altfel, acest lucru este în conformitate și cu spiritul reformelor din domeniul protecției copilului din România, care susțin, în conformitate și cu normele și documentele internaționale ratificate de România, că adopția este o măsură de protecție a copilului, iar activitățile prestate pentru aceasta trebuie să fie susținute de specialiști în domeniu.

În concluzie, nu poate fi abordat subiectul în mod restrictiv. În realitate, Fundația "Fortuna" are o colaborare, în domeniul protecției copilului, cu autoritățile competente din județul Neamț și este evaluată, pentru aceasta, în conformitate cu actul normativ în vigoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Burlacu.

Aveți, pentru comentarii sau întrebări suplimentare, 2 minute.

Vă rog.

Domnul Viorel Burlacu:

Eu am pus o întrebare domnului secretar de stat: dacă această fundație a primit punctaje în vederea adopțiilor pentru copii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul la replică, domnule secretar de stat, 2 minute.

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul este: da, Organizația "Fortuna" este punctată, conform metodologiei Comitetului Român pentru Adopții.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Continuăm cu interpelările adresate de domnii deputați Vasile Stan, Marian Ianculescu și Nicolae Popa, Ministerului Justiției. Va răspunde domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Domnul deputat Vasile Stan.

Deci le luăm pe rând.

Aveți cuvântul. Vă rog să dați citire interpelării dumneavoastră.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În luna februarie, la o interpelare adresată domnului prim-ministru, privind pe domnul Cahniță Gheorghe, fost director general la Regia Națională a Pădurilor, am primit un răspuns de la Ministerul Justiției, evaziv, care nu răspundea la problema ridicată de mine și mi se promitea că vor face investigațiile de rigoare și voi fi informat asupra celor sesizate de către mine. Întrucât, între timp, eu, de la alte organisme, respectiv de la Secretariatul General al Guvernului și de la Departamentul de Control al Guvernului, am primit precizări, am ținut să informez și ministrul de justiție despre aceste cazuri și am constatat, cu stupoare, că dosarele acestui domn zac, de aproape 10 luni, la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Și l-am întrebat pe domnul ministru ce măsuri s-au luat în consecință.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Gheorghe Mocuța, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră din 18 mai 1999, privind cazul domnului Gheorghe Cahniță, fost director general al "Romsilva", vă aducem la cunoștință, pe această cale, că, în temeiul art.34, alin.4 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, am cerut Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție o informare asupra situației invocate în conținutul interpelării.

Din cuprinsul acestei informări, rezultă că, la data de 5 iunie 1998, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin au fost înregistrate, sub nr.163 P/1998 și 164 P/1998, două procese-verbale de control, întocmite de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Reșița, cu referire la unele ilegalități constatate la Societatea comercială "Interprod" SRL și Asociația caritabilă "Clubul Intelectualilor", Clubul "Lions", al căror administrator este domnul Gheorghe Cahniță. Întrucât cele două acte de control aveau același obiect și priveau pe aceeași persoană, s-a procedat la conexarea lor într-un singur dosar, înregistrat sub nr.163 P/1998 și trimis, pentru efectuarea cercetărilor, la Inspectoratul de Poliție al județului Caraș-Severin. Dosarul a fost solicitat de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, pentru consultare, la data de 13 iulie 1998, iar la data de 19 august 1998 a fost restituit Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, pentru continuarea cercetărilor. Prin Ordonanța nr.163 P/1998 din 5 aprilie 1999, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, în temeiul art.249, art.11, pct.1, lit.b), raportat la art.10, lit.d) din Codul de procedură penală, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Gheorghe Cahniță, sub aspectul infracțiunii prevăzute de art.194, pct.5 din Legea nr.31/1991 privind societățile comerciale, întrucât, din cercetările efectuate în cauză, a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, lipsind latura subiectivă. De asemenea, în temeiul art.228, raportat la art.10, lit.a) și b) din Codul pe procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Gheorghe Cahniță, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.215, alin.3 din Codul penal și art.11 din Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, deoarece fapta săvârșită nu este prevăzută de legea penală.

Cu speranța că răspunsul nostru va găsi, la dumneavoastră, înțelegerea necesară, vă și dăm un exemplar scris al acesteia.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Vasile Stan, vă rog.

Domnul Vasile Stan:

Eu mă așteptam la răspunsul acesta, dar v-aș ruga să aveți amabilitatea să mai așteptați circa 30 de minute și să ascultați răspunsul pe care mi-l dă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, la o interpelare făcută de mine, în aceeași zi cu cea adresată dumneavoastră, și să vedeți ce a făcut acest domn și nimeni nu vrea să se implice și nimeni nu vrea să ia nici o măsură.

V-aș rămâne îndatorat dacă ați avea această răbdare să ascultați răspunsul Ministerului Mediului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, doriți să răspundeți sau răspundeți...

Domnul Gheorghe Mocuța:

Nu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

E adevărat că aceeași interpelare a fost adresată, de domnul deputat Vasile Stan, și Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și o să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Anton Vlad să răspundă, și dânsul, acestei interpelări, astfel ca să putem să avem un caz concentrat de răspunsuri.

Vă rog.

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat, referitoare la rezultatele controlului efectuat, în luna martie 1999, la Ocolul silvic Oravița din cadrul Direcției Silvice Reșița, la persoanele găsite responsabile și măsurile dispuse, sunt în măsură să fac următoarele precizări.

În urma controlului desfășurat la Ocolul silvic Oravița din cadrul Direcției Silvice Reșița, în martie 1999, s-au constatat nereguli și abateri grave de la normele și reglementările silvice în vigoare, vinovat principal fiind inginerul Cahniță Gheorghe, fost șef Ocol silvic Oravița, pentru perioada controlată. Astfel s-au constatat: tăieri de masă lemnoasă în afara prevederilor amenajamentului silvic, în suprafețe necuprinse în planul decenal, fără a exista aprobări legale de derogare de la prevederile acestora, fiind afectate păduri cu funcții speciale de protecție, inclusiv din categoria rezervațiilor de semințe, unele din acestea fiind, practic, desființate; nu s-au respectat reglementările privind punerea în valoare a masei lemnoase, întocmirea, verificarea și aprobarea actelor de punere în valoare, s-a pus în valoare, în unele cazuri, în mod evident, selectiv și preferențial, masa lemnoasă din anumite specii cu sortimente valoroase, nerespectându-se tehnica aplicării tratamentelor; în cazul unor partizi, nu s-au respectat reglementările legale privind autorizarea controlului exploatării și definirea parchetelor; evidențele de arhivă privind fondul forestier și, în primul rând, documentațiile partizilor, constituite în perioada 1990 – 1993, lipsesc sau au fost necorespunzător gestionate; nu a existat o justificare temeinică pentru vânzarea, în anul 1990, a sediului cantonului silvic Horotic, construcție ce a făcut parte din clădirile administrative ale Ocolului silvic Oravița și care a fost reparat, în acest sens, în anul 1988, reparație capitală; nu s-au respectat, în cazul vânzării sediului cantonului silvic Horotic, prevederile Decretului-lege nr.50/1990, instrucțiunile de aplicare a acestei reglementări; nu există documente de predare a sediului cantonului Horotic către cumpărător; nu s-a întreprins nici o acțiune în scopul reglementării legale a situației terenului forestier, pe care se află sediul cantonului respectiv, vândut persoanei fizice în cauză.

Pentru gravele deficiențe constatate, Direcția Generală a Pădurilor din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a propus, iar conducerea ministerului a aprobat, desfacerea contractului de muncă al domnului inginer Cahniță Gheorghe, urmând ca Regia Națională a Pădurilor, prin Direcția Silvică Reșița, să facă plângere penală împotriva inginerului Cahniță Gheorghe, pentru abuz în serviciu.

Referitor la întrebarea domnului deputat, dacă, la schimbarea din funcție a domnului inginer Cahniță Gheorghe, acesta s-a mai prezentat la servici și în ce perioadă, vă pot răspunde că, din data de 3 august 1998 și până în prezent, a lucrat efectiv 80 de zile, restul perioadei fiind în concediu medical sau în concediu de odihnă.

Anexez, alăturat, raportul înaintat de Direcția Silvică Reșița, referitor la perioada efectiv lucrată de domnul inginer Cahniță Gheorghe.

Lansăm, pe această cale, un apel Parchetului de a urgenta soluționarea dosarului la care v-ați referit.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Stan.

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

De fapt, acesta este răspunsul la un alt control. Deci eu i-aș propune domnului secretar de stat Mocuța, așa cum s-a autosesizat justiția, și în alte cazuri, să se autosesizeze și poate că, și de data aceasta, îl scoatem basma curată.

Eu nu sunt specialist în materie, deci nu sunt jurist. S-ar putea ca multe din faptele incriminate de către minister să nu îmbrace o haină penală, dar, din moment ce ministerul a dispus Direcției Silvice Reșița să sesizeze justiția, cred că, pe undeva, există și un adevăr penal și s-ar putea ca și vechile dosare, ca urmare a sesizării Corpului de Control al Guvernului, să le redeschidem și, poate că, cine știe ce o să mai iasă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Marian Ianculescu Ministerului Justiției, la care va răspunde tot domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării îl constituie interpretarea eronată a prevederilor art.97 din Legea nr.26/1996, Codul Silvic, referitoare la pedepsele care se aplică în cazul tăierilor ilegale de arbori din pădurile care fac parte integrantă din fondul forestier național și din vegetația din afara fondului forestier.

Fondul forestier național, conform art.4 din Legea nr.26/1996, este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național.

Prin aplicarea prevederilor Legii nr.18/1991, a Fondului funciar, au fost retrocedate foștilor proprietari circa 381.000 ha. Din cauza tăierilor ilegale practicate în aceste păduri, circa 40.000 ha de pădure au fost defrișate, iar mai mult de jumătate din suprafața de pădure retrocedată se află într-un stadiu avansat de degradare, prin rărirea efectivelor de arbori.

Personalul silvic, conform prerogativelor conferite de Legea nr.26/1996, Codul Silvic, art.105 și, respectiv, art.106, a instrumentat procese-verbale de constatare a infracțiunii prevăzute la art.97 din aceeași lege. Din păcate, organele de justiție nu rezolvă asemenea cazuri, în spiritul și litera Legii nr.26/1996, a Codului Silvic, clasând procesele-verbale de constatare a infracțiunii. Mai mult, la o ședință de instruire organizată la Bacău, cu responsabilii cu paza și protecția pădurilor de la toate Direcțiile silvice din țară, o doamnă procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, pe nume Nicoară, paricipând în calitate de invitat, a făcut și susținut afirmația că tăierea ilegală a pădurilor particulare nu constituie infracțiunea prevăzută de art.97 din Legea nr.26/1996, Codul Silvic.

Față de această situație, vă rugăm, stimate domnule ministru, să ne precizați punctul de vedere al Ministerului Justiției, în cazul acestei probleme deosebit de importante pentru păstrarea și conservarea echilibrului ecologic în țara noastră, cunoscut fiind faptul că pădurile constituie principalul factor al mediului înconjurător.

Vă mulțumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Nu constituie infracțiune, dar ce este?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: păstrați liniștea în sală, da?

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Dar ce a zis ea...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

... că este o faptă permisă sau este o altă infracțiune?!

Din sală:

La microfon!

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Potrivit art.97, alin.1 din Legea nr.26/1996, tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră, prevăzute la art.6, dacă valoarea pagubei este de peste cinci ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori, în interval de doi ani, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. În conformitate cu art.1 din același act normativ, pădurile, terenurile destinate împăduririi, celor care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier național. Iar potrivit art.4, alin.1 fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național. Din prevederile citate, rezultă că art.97 privește, în mod evident, fondul forestier național, așa cum este definit în art.1, iar fapta descrisă, în acest text de incriminare, constituie infracțiune, indiferent dacă obiectul sau material aparține proprietății publice sau private.

Menționăm că Ordonanța Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național accentuează această idee, prin prevederile art.3, potrivit cărora fondul forestier național este constituit din: fondul forestier proprietate publică a statului, fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ teritoriale, fondul forestier proprietate privată a unităților de cult, instituțiilor de învățământ sau a altor persoane juridice, fondul forestier proprietate privată indiviză a persoanelor fizice și fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice.

Cu privire la terenurile cu vegetație forestieră, arătăm că, întrucât art.6 nu face nici o distincție, în funcție de forma de proprietate, fapta prevăzută în art.97 constituie infracțiune atât în cazul în care terenurile cu vegetație forestieră aparțin proprietății publice, cât și în cazul în care acestea aparțin proprietății private.

Vă înmânez și un răspuns scris al interpelării dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai doriți să luați cuvântul?

Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnului ministru Mocuța, aceasta este realitatea: art.97 constituie infracțiune și pentru pădurile proprietate privată.

Ca urmare, vă rog, domnule ministru, acest răspuns să-l transmiteți și în teritoriu, pe raza tuturor parchetelor, tribunalelor din țară, pentru a aplica corect această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa, interpelare adresată Ministerului Justiției.

Vă va răspunde tot domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat Mocuța,

Stimați colegi,

Legea fondului funciar, nr.18/1991, modificată și completată prin Legea nr.169/1997, se dovedește a fi o lege cu multe imperfecțiuni. Datorită acestui fapt, se creează posibilitatea săvârșirii unor abuzuri de către instanțele judecătorești, care, de cele mai multe ori, nu au avut în vedere aprecierea probelor, au judecat, în repetate rânduri, cu superficialitate, iar în unele cazuri, chiar dacă acestea sunt în număr mic, cu incompetență. Toate acestea au produs prejudicii grave unor categorii de cetățeni care, deși erau proprietari administrativi ai unor terenuri, nu și-au putut vedea realizat dreptul de proprietate, fiind purtați pe drumuri, în procese interminabile, cu hotărâri nelegale și netemeinice, astfel încât mulți dintre aceștia au renunțat la dreptul lor legitim. Pe de altă parte, însă, pe căi ilicite, alți cetățeni au devenit proprietari ai unor terenuri, asupra cărora nu aveau acest drept legal.

Sigur că, urmare a acestor erori judiciare, consecințele au fost imediate, concretizându-se în pierderea încrederii în justiție, demoralizarea și nemulțumirea oamenilor, cărora li s-au luat abuziv drepturilor și, totodată, frânarea și obstrucționarea procesului de reformă în agricultură.

Pentru a ilustra cât mai fidel afirmațiile mele, vă aduc la cunoștință situația locuitorilor comunei Cricău din județul Alba, unde majoritatea acestora sunt nemulțumiți de modul în care instanța a hotărât schimbarea dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren, stârnind mari nemulțumiri în rândul acestora. Mai concret, este vorba de un teren, în suprafață de 48 ha, unde cei 88 de cetățeni din localități Tibru și Cricău, care se află în această situație, invocă faptul că, în perioada anilor 1945 – 1950, au cumpărat suprafețele de teren, pe care le dețin, de la numitul Rusan Ioan, pe baza unor contracte provizorii încheiate între ei și proprietar, aceștia figurând în registrele privind plata costurilor și impozitelor aferente acestor terenuri, precum și în Registrul agricol de intrare a terenurilor în CAP, din anul 1959, dar, pentru că în extrasul de Carte funciară nu s-au efectuat modificările de rigoare, având în vedere procesul de cooperativizare din anul 1959, Judecătoria Alba Iulia a reconstituit, prin sentință civilă, dreptul de proprietate al mai multor moștenitori.

Având în vedere faptul că nu am văzut și nu am auzit, până acum, de vreun caz în care un judecător să fie sancționat pentru soluții nelegale, pentru anumite greșeli săvârșite în sentințele judecătorești date, consider că ministrul justiției și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să ia măsuri ferme, fără echivoc, astfel încât fiecare din cei care săvârșesc asemenea abateri să răspundă, în fața legii, pentru erorile judiciare care se produc, cu sau fără știință.

În aceste condiții, l-am rugat pe domnul ministru al justiției să dispună un control de urgență, serios și obiectiv, pentru a scoate la lumină adevărul, iar cei care, într-un fel sau altul, au încălcat legea, prin sentințe judecătorești date abuziv și nelegale, să răspundă pentru acestea.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Gheorghe Mocuța.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Din verificările dispuse, în legătură cu procesele înregistrate pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, în temeiul prevederilor Legii nr.18/1991, modificată prin Legea nr.169/1997, nu am putut identifica dosarele la care dumneavoastră faceți referire, privind situația din localitățile Tibru și Cricău.

Din prezentarea dumneavoastră, nu avem date de identificare a cauzelor, anul înregistrării, numărul de dosar, părțile din proces, pentru a putea aprecia cu privire la aspectele la care faceți referire.

Vă rugăm să ne precizați datele concrete, în legătură cu procesele în care sunt implicați cetățenii celor două localități, pentru a avea posibilitatea să verificăm susținerile dumneavoastră.

În legătură cu numărul de dosare înregistrate și soluționate de către instanțele judecătorești, în temeiul Legii nr.18/1991, modificată prin Legea nr.169/1997, vă prezentăm alăturat situația statistică, începând cu anul 1999, până în primul trimestru al acestui an. Din această situație, rezultă că, în ciuda numărului foarte mare de cauze înregistrate, 256.110, instanțele au soluționat 250.398 dosare, în prezent aflându-se în curs de soluționare, la instanțele de fond și în recurs, 5.712 dosare.

În conformitate cu prevederile Legii nr.92/1992, republicată, ministrul justiției nu este abilitat legal să formuleze aprecieri în legătură cu situațiile de fapt și problemele de drept din cauzele aflate în curs de soluționare sau soluționate de către instanțele judecătorești.

Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar controlul legalității și temeiniciei hotărârilor se face exclusiv prin intermediul căilor de atac ordinare și extraordinare. Numai în acest fel poate fi respectat principiul independenței magistraților în cadrul separației puterilor în stat.

Vă mulțumim și vă înmânez răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa aveți dreptul să interveniți cu întrebări suplimentare sau comentarii pentru maximum 2 minute. Aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Popa:

În această situație, eu aș vrea să prezint o situație înregistrată din 1990 și până în momentul de față, în urma aplicării Legii nr.18.

Deci, s-au înregistrat 1,2 milioane de procese în legătură cu modul de aplicare a Legii nr.18/1991, foarte multe, și eu aș fi dorit și de aceea am și făcut apel la Ministerul Justiției, să găsească măsuri – știu eu – măsuri operaționale pentru rezolvarea acestor procese, poate chiar, dacă s-ar putea, niște complete de judecată, care să fie specializate și care să judece în regim de urgență aceste cazuri, pentru că ele sigur că vor mai fi și de acum încolo.

În ceea ce privește faptul de a fi depus sau nu la Ministerul de Justiție probele și dosarele cu privire la hotărârile judecătorești, aș vrea să vă spun că eu am făcut un memoriu la Ministerul Justiției, deci, adresat personal domnului ministru de justiție Valeriu Stoica, unde am arătat foarte amănunțit numărul sentințelor și anul în care ele s-au eliberat și de asemenea și numele cetățenilor care au fost implicați în acest proces și, din acest punct de vedere, nu cred că Instanța Alba Iulia nu avea cunoștință de acest caz, pentru că el a făcut foarte multă vâlvă la vremea respectivă și, ca atare, putea, fără nici un fel de reținere, să pună la dispoziția Ministerului Justiției toate dosarele pe rol.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. O să-i mulțumim domnului secretar de stat Mocuța; a răspuns la toate cele trei interpelări.

Continuăm cu interpelările adresate Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, domnul deputat Marian Ianculescu, interpelare, va răspunde domnul secretar de stat Anton Vlad. Vă rog!

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Obiectul interpelării îl constituie implicarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în organizarea controlului privind aplicarea regulilor silvice și de pază pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național și cele referitoare la circulația materialului lemnos rezultat de pe aceste terenuri, în conformitate cu prevederile Legii 26/1996 Codul silvic.

Conform art.6 din Legea 26/1996, vegetația forestieră, situată pe terenuri din afara fondului forestier național, este constituită din vegetație forestieră de pe pășurile împădurite, perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole, a căilor de comunicație, a zonelor de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, plantațiile forestiere de pe terenurile degradate, zonele verzi din jurul localităților, altele decât cele care sunt cuprinse în fondul forestier național, precum și parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul forestier național. Suprafața cea mai mare, circa 500.000 de hectare este deținută de pășunile împădurite care se află în Munții Apuseni, în județele Covasna și Harghita, mare parte din acestea situate pe pante mai mari de 30 de grade și care au un rol de protecție.

Potrivit art.87 din Legea nr.26/1996 Codul silvic, vegetația forestieră din afara fondului forestier prezentată mai sus este supusă unor norme tehnice silvice și de pază, precum și de circulație și transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, care controlează aplicarea și respectarea lor.

De asemenea, art.88 din Legea 26/1996 stipulează faptul că transformarea pășunilor împădurite se face pe baza unor studii întocmite de unități specializate, abilitate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și că este interzisă defrișarea vegetației forestiere pe terenul din afara fondului forestier în cazurile în care aceasta îndeplinește funcții speciale de protecție, când este situată pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 de grade și nu are realizată vârsta de tăiere stabilită prin norme tehnice.

În ultimii ani, din păcate, se constată defrișări pe mari suprafețe și asupra vegetației forestiere situate pe terenuri din afara fondului forestier național, în special în pășunile împădurite, în situația în care acest lucru este interzis prin Legea nr.26/1996 prin art.83.

Având în vedere faptul că vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, alături de vegetația forestieră din cadrul fondului forestier național au un rol primordial în realizarea echilibrului ecologic, vă rog, stimate domnule ministru, să ne precizați principalele măsuri întreprinse de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru respectarea prevederilor Legii nr.26/1996 - Codul silvic referitoare la această problemă, având în vedere și abrogarea Decretului nr.257/1982 care stipula obligativitatea organelor silvice în realizarea inspecțiilor de fond în respectivele păduri și forme de vegetație forestieră.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Anton Vlad.

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Administrarea vegetației forestiere situate pe terenuri din afara fondului forestier național și este vorba despre cazul pășunilor împădurite revine în totalitate consiliilor populare deținătoare a acestor suprafețe comunale. Valorificarea lemnului de pe aceste terenuri se face de către proprietarii acestora, deci, de către consilii.

Recoltarea masei lemnoase este permisă numai cu marcarea prealabilă a acesteia de către ocoalele silvice. Actul de control al respectării regimului silvic revine autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, care a împuternicit în acest sens Regia Națională a Pădurilor, prin subunitățile sale, să efectueze inspecțiile de fond în aceste suprafețe pe bază de grafice, la solicitările proprietarilor. Și acest lucru se datorează faptului că în teritoriu, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, până în acest moment nu a avut inspecții teritoriale. De altfel, conform art.105 din Legea nr.26/96 Codul silvic, organele silvice sunt competente să constate contravențiile și infracțiunile silvice și în suprafețele cu vegetație forestieră la care vă referiți. Mai mult, controlul circulației materialelor lemnoase pe drumurile publice a fost îmbunătățit prin apariția Hotărârii de Guvern nr.735 din 1998, ca urmare a inițiativei conducerii ministerului și se referă și la pășunile împădurite.

Deci, controlul circulației materialului lemnos pe drumurile publice se face și pentru lemnul provenind din pășuni împădurite.

Precizăm că în 26 aprilie anul acesta, am înaintat spre publicare la Monitorul Oficial, Normele tehnice silvice privind gospodărirea vegetației forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier național.

Din aceste norme, îmi permiteți să citez câteva puncte.

Art.6 – Inspectoratele silvice teritoriale din subordinea Direcției generale a regiei pădurilor din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură sunt obligate să țină evidența terenurilor cu vegetație forestieră, situate în afara fondului forestier național.

La art.20, alin.1 se precizează că valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național se face de către deținătorii acestuia. Transportul materialului lemnos rezultat în urma tăierilor vegetației forestiere se face cu respectarea prevederilor din instrucțiunile cu privire la circulația materialelor lemnoase, aprobate prin hotărârea de guvern amintită.

La art.21, alin.1 se mai prevede că inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate să controleze modul de gospodărire a vegetației forestiere de pe terenurile situate în afara fondului forestier național și să încheie procese-verbale de constatare, prin care să consemneze și măsurile reglementărilor de gospodărire în vigoare.

Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale cu atragerea, după caz, și a personalului tehnic al ocolului silvic, de două ori pe an, la începutul și sfârșitul sezonului de vegetație, precum și ori de câte ori sunt sesizări că se comit fapte ce contravin prevederii Codului silvic.

La executarea controlului va participa și proprietarul sau delegatul persoanei juridice deținătoare, care vor fi anunțați în prealabil asupra datei controlului. În lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita participarea unui delegat al consiliului local.

Deci, domnule deputat, după o perioadă de 7 ani, până în 1996 și chiar încă doi ani după, deja avem norme care reglementează exploatarea vegetației pe aceste terenuri, până acum ale comunelor și în viitor ale lor.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Ianculescu aveți cuvântul pentru o replică, 2 minute maximum.

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie făcută o precizare. La pădurile care constituie vegetație din afara fondului forestier nu este vorba de aplicarea regimului silvic, pentru că regimul silvic se aplică numai pentru pădurile care fac parte din fondul forestier național, proprietate publică, aici fiind vorba numai de niște norme tehnice de aplicare; dar aceste norme tehnice de aplicare nefiind respectate, nefiind controlat modul de aplicare a acestor norme tehnice de aplicare, s-a întâmplat exact ce s-a întâmplat și în alte păduri, cum sunt cele din proprietate privată, unde zeci de mii de hectare de păduri au fost defrișate. Se întâmplă acest lucru în special în Munții Apuseni, în prezent, cu pășunile împădurite și aș ruga pe domnul ministru să fie vigilent în ceea ce privește transformarea, conform legii, a acestor pășuni împădurite, pentru că marea majoritate în Munții Apuseni sunt situate pe pante mai mari de 30 de grade și au un rol de protecție deosebit; aceste păduri sunt chiar, în multe situații, mai valoroase decât pădurile din domeniul public al statului și ele merită să fie protejate, merită să fie conservate în folosul comunităților locale. Aici trebuie să-și îndrepte atenția Ministerul Mediului.

Deci, nu este suficient să facă numai norme, este necesar să se execute și acest control în teritoriu pentru respectarea prevederilor Codului silvic.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ion Cîrstoiu a avut o interpelare adresată tot Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, dânsul nu este aici, o să rog ca răspunsul scris să-i fie înmânat prin departamentul respectiv.

Din partea Ministerului de Interne este cineva? Nu. De la DAPL? Nu.

Deci, continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Nicolae Popa Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Va răspunde doamna Norica Nicolai, secretar de stat în acest minister.

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă secretar de stat, obiectul interpelării mele se referă la o situație din cadrul unei întreprinderi, la SC Metalurgica SA Aiud din județul Alba. În urma disponibilizărilor de personal de la această unitate, în baza Ordonanței nr.9/1997, modificată prin Ordonanța nr.52/1998, mai mulți salariați aflați în această situație, cu sumele primite conform prevederilor ordonanței mai sus menționate, au dorit, conform aceleiași ordonanțe, să investească în acțiuni prin cumpărarea lor de la unul din SVM-uri, cu mențiunea de a nu le înstrăina timp de 12 luni, așa cum prevedea legea. Deși au fost făcute numeroase demersuri la Direcția județeană de muncă și protecție socială Alba în aceaste probleme, acestea au rămas fără finalitate, deoarece salariații acestei instituții nu numai că nu i-au sprijinit tehnic sau teoretic într-o asemenea acțiune, dar efectiv nu le-au oferit nici o soluție sau consultație în acest sens. Mai mult, au declarat că nu respectă anumite alineate din această Ordonanță 52/1998.

Conform art.13, se menționează: plățile compensatorii se pot achita, după caz, a) – într-o singură tranșă, dacă beneficiarul se angajează să utilizeze sume de bani pentru dezvoltarea sau asocierea în vederea dezvoltării unei societăți comerciale, desfășurarea unei activități comerciale pe cont propriu, achiziționarea sau asocierea în vederea achiziționării de inventar agricol sau pentru cumpărarea de acțiuni. Or, în această situație, salariații disponibilizați, în număr de 23, au hotărât să cumpere acțiuni din sumele compensatorii, conform Ordonanței 52/98, prin Societatea de Valori Mobiliare S.C. Eurointermed S.A. Aiud fără nici o motivație din partea Direcției Muncii, aceștia s-au izbit de un refuz, fără nici o replică de parcă aceștia ar fi funcționat stat în stat.

Cunoaștem programul de guvernare atât pe termen mediu, cât și pe termen lung cu privire la prioritatea națională în vederea susținerii întreprinderilor mici și mijlocii, a inițiativelor locale, în așa fel încât să diminuăm rata șomajului.

De aceea, domnule ministru, vă rog respectuos să dispuneți, de urgență, un control riguros și obiectiv. Cei vinovați să fie sancționați și salariații acestei instituții să nu uite că totuși sunt în slujba cetățenilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul doamnei Norica Nicolai, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a vă răspunde la interpelare. Aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Metalurgica S.A. Aiud, urmare a unui program de închidere operațional, a disponibilizat un număr de 450 de persoane la data de 26 martie 1999, în baza Ordonanței nr.9, modificată prin Ordonanța nr.52. Dintre aceștia, un număr de 23 de persoane, în baza prevederilor art.21, au solicitat ca sumele de bani să fie date într-o singură tranșă, pentru a cumpăra acțiuni de la Societatea de Valori Mobiliare.

Persoanele beneficiare de plăți compensatorii care solicită bani într-o singură tranșă pentru cumpărarea de acțiuni, în conformitate cu art.25 din Normele de aplicare ale Ordonanței nr.9, modificată prin Ordonanța nr.52, au obligația să prezinte la Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională următoarele documente: un angajament pe care-l dau în fața reprezentantului agenției cu privire la această opțiune, un contract de administrare discrețională a portofoliului de acțiuni, încheiat cu o societate de valori mobiliare, în conformitate cu Instrucțiunile nr.3/99 pentru aplicarea Ordonanței de Guvern nr.52/98 și un număr de cont în care se poate vira suma, cont deschis la Casa de Economii și Consemnațiuni.

Din informațiile pe care le-am luat de la Agenția de Ocupare și Formare Profesională Alba, rezultă că în vederea încadrării în prevederile legale sus-menționate și pentru evitarea deficiențelor întâmpinate în anii anteriori, pentru că acum am schimbat puțin prevederile legii, agenția județeană a inițiat, de comun acord cu societățile de valori mobiliare din județ, o procedură administrativă pentru derularea acestei activități. Beneficiarul de plăți compensatorii care a investit în acțiuni sumele de bani primite este obligat să prezinte la agenție lunar situația contului de acțiuni.

Totodată, precizăm că întârzierea în aplicarea măsurilor respective s-a datorat publicării în Monitorul Oficial al României, de către Comisia Națională de Valori Mobiliare, numai în data de 26.04.1999 a Instrucțiunilor nr.3, prin care se stabilesc obligațiile ce revin societăților de valori mobiliare în legătură cu asigurarea respectării prevederilor art.1, pct.14 din Ordonanța nr.52.

Conform adresei 1457/99 pe care v-o putem pune la dispoziție, Societatea de Valori Mobiliare Eurointermed S.A. Aiud, rezultă că, începând cu 26.V.1999, persoanele care au solicitat plățile compensatorii într-o singură tranșă se pot prezenta la agenția județeană împreună cu persoana de contact pentru a întocmi formulare necesare primirii banilor într-o singură tranșă. Deci, a fost o disfuncție datorată publicării cu întârziere a Normelor metodologice de către C.N.V.M.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Rog să-i înmânați domnului deputat nota.

Domnii deputați Petre Naidin și Petru Bejinariu au interpelări adresate Ministerului Finanțelor, va răspunde acestor interpelări doamna Gheorghița Oprea, secretar general adjunct în acest minister.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Naidin. Aveți cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

Remarcând, domnule președinte, că interpelarea mea este adresată premierului și, în mod automat, ar fi trebuit să intre printre primele la răspunsuri și remarcând faptul că încă nu primesc două răspunsuri la o interpelare adresată premierului privind conduita politică a prefectului de Călărași și respectiv o întrebare adresată Ministerului Sănătății privind legalitatea alegerii a trei consilieri județeni în Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări Județene, interpelarea mea face referire, dacă vreți, mai mult trage un semnal de alarmă asupra faptului că autoritățile locale și județene din țară au intrat într-un pseudofaliment întrucât din impozitul pe salariu și din taxele și impozitele locale nu reușesc să mai asigure funcționalitatea.

Acest semnal de alarmă politic l-au tras și alți colegi, sunt cei din Partidul Democrat și, dacă vreți, ne-am permis, în numele Grupului parlamentar al PDSR, să trimitem două inițiative legislative de corecție, așa cum le-am gândit noi, către Guvern, spre analiză.

Împreună cu doamna secretar general, noi ne-am punctat, am răspunsul scris, mi s-au părut interesante propunerile Ministerului de Finanțe pentru corecție, nu este suficient și cred că și semnalul nostru de alarmă va reuși să determine Executivul, cu rapiditate, să emită o ordonanță de urgență de rectificare a Bugetului de stat pe 1999, pentru ca, efectiv, autoritățile locale să mai aibă viață.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să înțeleg că mai doriți răspunsul doamnei...? Nu. Ați primit răspunsul scris. Bun. O să-i dau cuvântul domnului deputat Petru Bejinariu. Este aici? Nu este aici. O să am rugămintea ca răspunsul scris să i-l transmiteți.

Au solicitat amânarea răspunsurilor, din motive obiective, Ministerul Sănătății pentru interpelările domnilor deputați: Lazăr Lădariu și Mihai Vitcu, Ministerul Educației Naționale pentru interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu, Ministerul Afacerilor Externe pentru interpelarea adresată de domnul deputat Dumitru Bălăeț și primul ministru pentru interpelările adresate de domnii deputați: Ioan Oltean și Aureliu Săndulescu și respectiv Florian Serac.

Doresc să știu dacă celelalte interpelări care mai sunt, văd, trecute aici în listă vor primi răspuns astăzi sau nu.

Încă nu a sosit nimeni de la Interne și de la DAPL. Doriți să luați cuvântul? (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei.)

Pe procedură, doamna deputat Viorica Afrăsinei. Aveți cuvântul.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am dorit să intervin, având în vedere faptul că am adresat o interpelare în data de 19.IV.1999 Guvernului României, domnului prim-ministru Radu Vasile și iată, au trecut 5 săptămâni și nu am primit acest răspuns, cu atât mai mult nu ați citit nici dumneavoastră pe lista de solicitare de amânare.

Așadar, consider că ar trebui atrasă atenția și, cel puțin în săptămâna imediat următoare pentru răspunsuri la interpelări, să primesc acest răspuns, cu toate că el este deja cu o întârziere de 6-7 săptămâni față de prevederile regulamentare și, de asemenea, doresc să reamintesc că în data de 3.05.1999, am adresat o interpelare domnului Radu Sârbu, președinte al Fondului Proprietății de Stat cu privire la privatizarea BANCOREX. De asemenea, F.P.S.-ul nu a anunțat că solicită o prelungire a datei de prezentare a răspunsului. Sunt nedumerită că nu se respectă prevederile regulamentare.

Amintesc, Constituția României prevede la art.74 alin.1 că atât regulamentele Camerei Deputaților și hotărârile Parlamentului României se legitimează ca legi organice și, pentru aceste motive, am rugămintea de a se apela atât la F.P.S. cât și la Guvernul României, la domnul prim-ministru, pentru a-și asuma răspunderile care le revin din relația cu Parlamentul.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să vă rog la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul să verificați ce s-a întâmplat cu aceste interpelări care au fost amânate la datele respective, pentru că nu înseamnă că dacă nu s-au rezolvat atunci, nu se mai rezolvă deloc. Și aș vrea să mai verificați care mai sunt rămase fără răspunsuri din urmă, în așa fel încât ele să fie repuse pe ordinea de zi și răspunsurile respective să apară în mod corect.

Bun. O să luăm o pauză de 5 minute, că nu văd altă soluție, până când, să sperăm, vin cei care mai sunt anunțați să vină astăzi din partea Ministerului de Interne și a DAPL-ului. Am rugămintea să le dați telefoane, să vedem ce se întâmplă.

Domnul deputat Ion Rațiu a acceptat răspuns scris din partea domnului ministru de interne Constantin Dudu Ionescu.

Rămâne să vedem dacă mai apare astă-seară cineva de la DAPL.

Bun. Având în vedere că nu au venit cei de la DAPL, amânăm și răspunsul la interpelarea adresată de domnul deputat Tudor Marcu pentru ședința ulterioară, și declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 19.30.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 1 octombrie 2022, 17:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro