Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 3 aprilie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
23-11-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 03-04-1996 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 3 aprilie 1996

2. Continuarea dezbaterilor la Legea bugetului de stat pe anul 1996

Domnul Oliviu Gherman:

................................................

Reîncepem discutarea bugetului cu amendamentul propus de domnul deputat Pițigoi și convenit cu reprezentantul Executivului, cu ministrul de finanțe: amendament la art. 19.

Menționez că domnul senator Aichimoaie și-a retras amendamentul. Deci, a rămas un singur amendament, amendamentul domnului deputat Pițigoi.

Vă rog să ne prezentați amendamentul. Menționez: convenit și cu Ministerul de Finanțe.

Domnule deputat, aveți cuvântul!

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul nostru constă într-un alin. 2 la art. 19, deci un alineat nou, care va suna în felul următor: "Guvernul va acționa pentru recuperarea creanțelor din participarea la realizarea obiectivelor aprobate prin convențiile bilaterale și acordurile interguvernamentale, urmărindu-se prin negocieri obținerea unor termene cât mai scurte de încasare a drepturilor cuvenite părții române, în interiorul datelor prevăzute pentru terminarea livrărilor române către beneficiar". Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, reprezentantul Guvernului, de acord?

Comisia, de acord?

Domnul Dan Stelian Marin:

Am impresia că domnul ministru al finanțelor a acceptat ușor ultima parte. Eu cred că nu puteți să încasați creanțele din participarea la realizarea obiectivelor în cadrul "până la ultima livrare".

Domnul Oliviu Gherman:

"Urmărire". "Urmărire prin negociere".

Deci nu se fixează imperativ recuperarea, ci se negociază pentru a se...

Domnul Dan Stelian Marin:

în aceste condiții acceptăm.

Domnul Oliviu Gherman:

De acord și comisia.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru?

împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat acest amendament.

Cu amendamentul adoptat, întrucât nu au mai existat alte propuneri la art. 19, supun votului dumneavoastră art. 19.

Cine este pentru?

împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat art. 19.

Trecem la art. 20.

V-aș ruga să-mi dați înscrierile la cuvânt.

Are cuvântul domnul senator Crețu Ioan.

Se pregătește domnul deputat Neculai Grigoraș.

Domnul senator Crețu nu este prezent.

Domnul deputat Neculai Grigoraș.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte, stimați colegi,

La art. 20 alin. b), propunem o reformulare pentru satisfacerea unor exigențe impuse de către Curtea de Conturi, în situațiile în care fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este utilizat și pentru finanțarea unor acțiuni și sarcini intervenite în cursul anului, finanțate potrivit dispozițiilor locale din bugetele locale prin majorarea sumelor defalcate din impozitul pe salarii.

Alin. b) ar urma să aibă următoarea formulare: "Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului în sumă de 44,8 miliarde lei se folosește pentru finanțarea unor acțiuni și sarcini intervenite în cursul anului în bugetul de stat și bugetele locale, cu menținerea echilibrului bugetar. Alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru bugetele locale se face prin majorarea sumelor defalcate din impozitul pe salarii sau a transferurilor de la bugetul de stat la bugetele locale, după caz".

Acesta ar fi alin. b) și se observă că s-a operat și modificarea sumei de la 45,3 miliarde la 44,8 miliarde, ca urmare a unor influențe pe care le-am aprobat la art. 10 pentru Societatea națională de Cruce Roșie a României.

Aceasta ar fi la punctul b), iar la punctul c), în raportul comisiei este un amendament, dar pentru respectarea unor norme de tehnică legislativă, cea de a doua frază trebuie să curgă în continuare și nu sub formă de alineat nou.

Domnul Oliviu Gherman:

Deci, la punctul c) care se propune... Am înțeles.

Alte înscrieri la cuvânt? Nu există.

V-aș ruga, domnule ministru, să vă exprimați punctul de vedere în legătură cu noua formulare a punctului b).

în nume personal sau în numele comisiei, domnule Grigoraș?

Domnul Neculai Grigoraș (din sală):

în nume personal, dar discutată cu ambele comisii.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule ministru? De acord.

Mai există propunerea comisiei ca la lit. c) această suplimentare propusă de comisie să fie în continuarea textului și nu alineat nou. Fraza a doua să fie în continuarea primei fraze.

De acord, domnule ministru? Bun.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de comisie la punctul b).

Cine este pentru?

împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat acest amendament.

Referitor la alinierea suplimentului la punctul c): nu este vorba, propriu-zis, de un amendament, ci doar de o redactare altfel făcută, pentru stenogramă, fraza a doua în continuarea primei fraze, fraza a doua fiind un amendament al comisiei pe care îl supun votului.

Cine este pentru?

împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptată această frază a doua care se va adăuga în continuare la prima frază a punctului c).

Neexistând alte amendamente, supun votului dumneavoastră art. 20 cu cele două amendamente acceptate.

Cine este pentru?

împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat art. 20.

Art. 21.

Nu sunt înscrieri. După aceea, ce am eu, nu sunt nici amendamente ale comisiei.

Cine este pentru art. 21?

împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat art. 21 cu cele două alineate ale sale.

Art. 22.

Există înscrieri.

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan, care nu este în sală... Este apoi domnul deputat Suhov și se pregătește domnul senator Senciuc.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Petru Suhov:

Domnule președinte, domnilor senatori și deputați, domnilor miniștri, stimați invitați,

Așa cum am arătat și la dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 1996, care a avut loc marți 19 martie, grupul nostru parlamentar, al cărui reprezentant sunt, a depus un amendament la art. 22 din buget, cel care se referă la sprijinirea activității Consiliului pentru Minoritățile Naționale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Totodată, prin adresa noastră nr. 51 din 14 decembrie 1995, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1405 în aceeași zi, am solicitat Comisiei de buget-finanțe să invite liderul grupului parlamentar al minorităților naționale și secretarul executiv al Consiliului pentru Minoritățile Naționale să dea explicații și să susțină acest amendament atunci când se va dezbate în comisie art. 22 la care m-am referit.

Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar în raportul comun, pe care l-am primit încă din data de 2 februarie din partea comisiei de buget-finanțe și bănci a Camerei Deputaților și Comisiei de buget și finanțe a Senatului la poziția 20 din Anexa 2 — "Amendamente respinse" — figurează și amendamentul nostru respins.

Domnilor colegi, domnilor miniștri,

După cum știți, suma prevăzută la art. 22, de 2,9 miliarde lei, este destinată să acopere parțial — subliniez: parțial — cheltuieli ocazionate de: funcționarea și dotarea minimă a sediilor, activitatea de presă, carte, publicații proprii, acțiuni culturale, științifice, simpozioane și alte asemenea manifestări, organizate de Consiliul Minorităților Naționale. Din această sumă se scad 306 milioane lei destinați finanțării unor programe și proiecte în cadrul campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței. Totodată, tot din această sumă se scad în jur de 300 de milioane pentru funcționarea aparatului propriu al Consiliului pentru Minoritățile Naționale și abia restul se împarte la cele 16 minorități care fac parte din consiliul mai sus menționat. Vă dați seama de suma care revine pentru fiecare minoritate, pentru cele peste 10 activități specifice care se referă, în special, la păstrarea identității culturale și etnice, așa cum sunt definite ele în art. 6 din Constituție.

Vreau să vă mărturisesc că eu, personal, la toate, dar absolut la toate întâlnirile cu diferite comisii, controlori, supraveghetori, monitorizatori și așa mai departe, care se referă la minoritățile naționale, am subliniat faptul că noi, minoritățile naționale, avem toate drepturile, suntem reprezentați în Parlament, avem un articol în Constituție care garantează identitatea culturală și etnică, ba mai mult, pentru realizarea acestui deziderat avem prevăzute sume — este drept, nu prea mari — din bugetul de stat. Am subliniat generozitatea și toleranța poporului român, majoritar față de noi, minoritățile. De ce să nu fim drepți și să nu recunoaștem că aici legiuitorul a dat dovadă de multă înțelepciune în rezolvarea acestei probleme? Și acum, pentru noi toți, este un motiv de mândrie, mai ales față de nenumărații controlori și supervizori care tot controlează și monitorizează. Este un motiv de mândrie și pentru România ca stat european.

în amendamentul pe care l-am depus la comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, am arătat că, ținând cont de suma alocată Consiliului pentru Minoritățile Naționale și de indicele inflației, menținerea acestei sume ar însemna micșorarea în termeni reali față de suma alocată anul trecut. Practic, noi nu solicităm ceva de domeniul de a produce dezechilibre în realizarea bugetului de stat. Nu solicităm 600 de miliarde în plus, cum s-a cerut la unele articole dezbătute săptămâna trecută. Noi nu solicităm sume astronomice în plus ci, pur și simplu, dorim să vă rugăm să acceptați și să aprobați menținerea subvențiilor la nivelul de anul trecut. La dezbaterile generale am solicitat comisiei să dea dovadă de bunăvoință și, eventual, să reexamineze amendamentul propus de noi. Practic, diferența care ar rezulta de aici ar fi de 0,5 miliarde, sumă ce nu are cum să afecteze bugetul general al țării, iar în discuțiile pe care le-a avut grupul nostru parlamentar în ziua de luni, 18 martie 1996, cu domnul ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu, dumnealui a promis că va susține favorabil solicitările noastre, iar sursa de finanțare va fi rezerva de la bugetul de stat. Deci, și motivul că nu există sursă de finanțare dispare.

în speranța că ne-am făcut înțeleși, vă rog, domnilor colegi, să dați dovadă de bunăvoință cum ați făcut și până acum și să votați favorabil amendamentul nostru. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Amendamentul este cel care a fost propus și care a fost trecut în listă ca respins? Da. Vă mulțumesc.

Domnul senator Senciuc.

Se pregătește domnul deputat Bălan.

Domnule senator, aveți cuvântul!

Domnul Niculai Senciuc:

Domnule președinte, distinși demnitari ai Guvernului, doamnelor și domnilor,

Crearea în cadrul Guvernului a Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni a constituit un fapt pozitiv în consolidarea și multiplicarea legăturilor statului român cu comunitățile române de pretutindeni, în vederea păstrării și dezvoltării etnice, culturale și religioase, în conformitate cu rigorile internaționale în materie și cu respectarea legislației din statele de care aparțin aceste minorități.

Numai în trimestrul IV al anului trecut, deci de la data când a fost constituit acest organism guvernamental, s-a cheltuit un miliard 199 milioane lei în cadrul acțiunii de sprijinire a spiritualității românești peste hotare.

Prin înființarea acestui organism a crescut în mod vizibil aria de cuprindere, conținutul, calitatea și eficiența acțiunilor întreprinse.

De asemenea, de la începutul acestui an și până acum au fost organizate o serie de activități — ce-i drept, puține la număr dar pentru care s-au cheltuit circa 153 milioane lei. Aș putea exemplifica, în acest sens: numai în nordul Bucovinei sunt în curs de derulare și de organizare importante activități privind sprijinirea comunității din nordul Bucovinei.

în proiectul de buget, potrivit art. 22 alin. 3, este prevăzută suma de 2 miliarde 327 milioane lei pentru susținerea unor activități pe multiple planuri, care să continue și să consolideze legăturile de suflet cu românii de pretutindeni. Sunt convins că această sumă, ca de altfel și în celelalte domenii pe care le-am analizat până acuma, nu va ajunge să satisfacă toate obligațiile care revin României în această activitate atât de gingașă și delicată pentru politica noastră peste hotare. De fapt, de aici decurge și necesitatea regândirii și redefinirii unei strategii unitare, bine articulate, de perspectivă, care să stabilească în mod riguros criteriile pentru repartizarea banilor alocați și folosirea lor în mod eficient.

în orice caz, în mod obligatoriu vor trebui stabilite prioritățile, iar în cadrul acestora vor trebui să se situeze la loc central relațiile noastre cu frații de peste Prut și, bineînțeles, acordarea unei atenții sporite conlucrării cu românii din nordul Bucovinei.

Și nu în ultimul rând, toate aceste activități pentru menținerea spiritualității românești să fie însoțite și completate cu demersuri concrete pentru înființarea de societăți și bănci mixte, crearea de zone libere, simplificarea facilităților la trecerea frontierei și altele, forme moderne de cooperare și conlucrare în domeniul economic, social-cultural și științific și care, în final, să ne permită să îmbinăm legăturile sentimentale cu conlucrarea la nivelul cerințelor și exigențelor perioadei pe care o parcurgem.

Mi-aș permite să pun și eu un amendament la art. 22 alin. 3 și anume: "La stabilirea priorităților privind repartizarea și modul de utilizare a fondurilor se vor situa pe primul loc conlucrarea cu frații noștri de peste Prut și acordarea unei atenții sporite în colaborarea cu românii din nordul Bucovinei". Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Bălan.

Se pregătește domnul senator Buracu.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte, domnule ministru de stat, doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

înainte de a trece la dezbaterea și prezentarea unor amendamente la articolul din bugetul de stat, care se referă la cheltuielile destinate sprijinirii activității organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și a românilor din afara granițelor și pentru promovarea imaginii și intereselor României peste hotare, fiind coautor, în anul trecut, a unor amendamente de fond la acest capitol, doresc să fac câteva observații cu privire la modul în care s-a realizat în 1995 execuția bugetară la acest capitol.

Mai întâi, de ce acest buget se intitulează "al secretariatului general al Guvernului" și nu "al Guvernului României", așa cum sunt și celelalte instituții centrale: Președinția, Camera Deputaților, Senat, ministere etc.? Sau de ce nu se spune, de exemplu, secretariatul general al Camerei Deputaților, al Senatului și așa mai departe? Sau poate că responsabilitatea celui care este în fruntea secretariatului general al Guvernului este atât de puternică, încât a eclipsat total imaginea Guvernului?

Cu privire la efectuarea cheltuielilor, o primă observație se referă la faptul că în cursul anului 1995 au rămas nefolosite importante fonduri, nu ca urmare a unei supradimensionări a acestora, ci, mai curând, a birocrației, a lipsei de operativitate — aceasta cu indulgenț㠗 și cred că nu greșesc mult spunând că din rea-credință și din anumite interese care, parțial, îmi scapă acum.

Cum se poate explica altfel faptul că pentru minoritățile din România s-a aprobat, prin buget, 2 miliarde 520 de milioane și s-au asigurat 2,352 miliarde, iar pentru sprijinirea activităților românilor din afara granițelor s-au aprobat 2,3 miliarde și s-au consumat numai 1,117 miliarde, din care aproape 400 milioane lei pentru o singură acțiune: Congresul spiritualității românești de la Herculane, a cărui președinte sau copreședinte este și domnul Adrian Năstase?

De asemenea, din cele 1.500 milioane lei alocate pentru promovarea imaginii și intereselor românești, nu s-au folosit decât 538 de milioane lei, adică o treime.

La aceste două capitole, din 3.800 milioane lei, s-au consumat numai 1.655 milioane lei, mai puțin de jumătate, rămânând 2.145 milioane lei. Cine are, domnilor, interesul ca minorităților din România să li se asigure aproape integral sumele alocate, iar pentru românii din afară și pentru imaginea României, deși au fost aprobate sume foarte mici, nu s-a consumat nici jumătate? Nu cumva sunt toți minoritari, cei care se ocupă de această problemă și nu dintre cei care sunt loiali și de bună-credință în această țară, cu marea majoritate, ci o miniminoritate minoritară, poate.

Consider că ar fi imperios necesar ca în cel mai scurt timp Curtea de Conturi să verifice amănunțit cum au fost folosite aceste fonduri, dacă nu s-au făcut deturnări — și avem date că da...

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat,

Nu vă supărați, permiteți o clipă... Nu facem execuția bugetară pe 1995. După câte știu, discutăm bugetul pe 1996.

Domnul Corneliu Bălan:

Da, domnule președinte, dar atunci când s-au aprobat aceste sume, la propunerea noastră, au existat niște discuții.

Vă rog, pe scurt, vreau să prezint acest lucru și trec la problema cealaltă.

Domnul Oliviu Gherman:

V-aș ruga propuneri, pentru ca să rămânem pe bugetul pe 1996.

Domnul Corneliu Bălan:

Cred că nu are nimeni interesul să nu se cunoască felul cum au fost făcute...

Domnul Oliviu Gherman:

Nu, dar aceasta o vom discuta la execuția bugetară. (Discuții.) V-aș ruga să faceți propuneri pentru bugetul pe 1996.

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să...

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat,

Nu vă supărați, eu vă pretind să rămâneți în tematica pusă în discuție.

Domnul Corneliu Bălan:

Vreți să nu se știe niște treburi, spuneți-mi-o deschis atunci!

Domnul Oliviu Gherman:

Nu vă supărați, există o regulă care spune că discutăm despre ceea ce este supus discuției, și nu altceva! Domnu’ deputat! Vă rog să reveniți la bugetul pe 1996! Vă cer acest lucru! (Discuții, proteste.)

Domnul Corneliu Bălan:

Cred că nimeni nu are impresia că sumele neconsumate reprezintă un excedent datorat supradimensionării bugetului, pentru că este evident faptul că sunt încă multe lucruri de făcut în această direcție. Menționez că Forumul organizațiilor cultural-științifice, sociale românești — care reunește 38 de organizații din țară și din alte 7 țări din jurul României — a solicitat în repetate rânduri fonduri pentru completarea finanțării unor acțiuni programate, în vederea promovării valorilor și intereselor fundamentale ale românilor și nu a primit nici un bănuț. De fiecare dată nu s-a obținut nimic altceva decât promisiuni neonorate din partea domnului președinte Adrian Năstase, a domnului Viorel Hrebenciuc, secretar general, și a altor demnitari — care nu au mișcat, însă, nici un deget pentru rezolvarea problemei respective, în afara afișării...

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog să reveniți la bugetul pe 1996, domnule deputat! Altfel sunt obligat să vă iau cuvântul. Nu vă supărați! Da... propuneri de buget pe 1996. Poftiți! (Agitație în sală.)

Domnul Corneliu Bălan:

Colegii îmi spun să-mi dați voie să...

Domnul Oliviu Gherman:

Da, poftiți!

Domnul Corneliu Bălan:

Fondurile alocate pentru organizațiile etnice ale minorităților naționale au fost folosite aproape integral: deci, 2,3 miliarde de lei sau peste... țin să evidențiez, și de această dată, că în 1995 formațiunea politică U.D.M.R., care a participat în alegeri și este puternic reprezentată în parlament, a consumat de la bugetul României 268 de milioane de lei. Deși suntem o țară săracă, într-o perioadă de tranziție prelungită, subvenționăm de la buget și alte formațiuni, iar în țările respective nu există nici un fel de sprijin pentru românii care trăiesc acolo!

Pentru anul 1996 — an electoral —, Secretariatul General al Guvernului, după ce a prezentat sumele la alin. 1, 3, 4 — ca și în anul trecut — a introdus un alin. 5/9, cu o sumă neevidențiată, dar ascunsă, se pare, într-un capitol care se cheamă "Pentru cultură și religie". Având în vedere că e un an electoral, noi am spune că această sumă să fie repartizată ministerelor care se ocupă cu problemele de religie, cultură și sport, respectiv Ministerului Turismului, Departamentului de Culte, și am făcut în acest sens amendamentul respectiv. în amendamentul trimis la comisie am propus eliminarea alin. 5 — în care se regăsesc prevederi care nu sunt atributul Secretariatului General al Guvernului, ci al ministerelor de specialitate, iar fondurile să fie repartizate Ministerului Tineretului și Departamentului pentru Culte — în sumă de câte 500 de milioane de lei pentru fiecare. Iar diferența de 558 de milioane să întregească fondurile pentru capitolul "Sprijinirea activității românilor din afară" — ajungând la 2,884 miliarde, deci mai mic decât pentru minoritățile din România.

La alin. 6 — care, probabil, va deveni 5, să fie inclus și Forumul organizațiilor cultural-științifice și sociale românești, care cuprinde 38 de organizații din țară și din multe alte țări vecine. A fost depus amendamentul la cele două comisii.

Vă mulțumesc, domnule președinte! Și de astă dată ați știut să ne băgați pumnul în gură, să nu spunem adevărul!

Domnul Oliviu Gherman:

Domnu’ deputat! Vă rog să vă retrageți cuvintele! Nu băgăm pumnul în gură, ci am solicitat, pur și simplu, să ne încadrăm în ceea ce discutăm! Vă rog!

Domnul Corneliu Bălan:

Mai aveam câteva cuvinte, domnule președinte, care erau foarte interesante de știut...

Domnul Oliviu Gherman:

Totdeauna sunt lucruri interesante de știut, dar trebuie să fim în temă a ceea ce se discută și nu într-o discuție generală. La discuțiile generale aveți posibilitatea să prezentați. Vă mulțumesc. De altfel există cele două amendamente.

Are cuvântul domnul senator Buracu și se pregătește domnul deputat Țurlea. Nu obișnuiesc să vâr pumnul în gura nimănui!

Aveți cuvântul, domnule senator!

Domnul Mihail Buracu:

Distinși reprezentanți ai Executivului și ai Legislativului,

Trei ani la rând, la discutarea bugetului am stat cu mâna întinsă la ușa Executivului și a Legislativului, rugându-vă să acordați o sumă cât de cât decentă pentru ajutorarea, în plan cultural și spiritual, a fraților noștri din afara României. Din motive inexplicabile rugămintea mea s-a lovit de un refuz absolut din partea dumneavoastră. Nu ați binevoit să adăugați un bănuț mai mult la suma derizorie prevăzută în buget.

în bugetul pentru 1995, la art. 41 s-a prevăzut, pentru sprijinirea activității comunităților românești din afara granițelor, suma de 2.920 milioane lei. Pornind, probabil, de la o iluzorie înzdrăvenire a economiei naționale și de la o la fel de iluzorie creștere a valorii leului, în marea lui mărinimie, Guvernul alocă în bugetul anului 1996, art. 22 alin. 3, colosala sumă de 2.326 milioane lei, mai puțin cu 600 de milioane de lei decât în anul precedent.

Deci, pentru cei aproximativ 10 milioane de români, majoritatea locuitori autohtoni în țări învecinate și apropiate, pentru întreținerea sfintei candele de veghe românească este alocată o sumă de un ridicol sublim. Cu gândul la această sumă umilitoare, zicala populară: "Frate, frate, dar brânza-i pe bani!" poate fi transpusă în cifrele bugetului actual și în termenii economiei de piață în modul următor: fiecărui frate de neam și de limbă "țara mamă" îi oferă 233 de lei, adică aproximativ 35 de grame de brânză de vacă, sau 25 de grame de telemea de oaie, sau 15 grame de cașcaval... Transpunând suma într-un alt plan, cel cultural, fraților din afara României li se oferă într-un an de zile 4–5 pagini de publicistică româneasc㠗 și aceasta în timp ce alte țări oferă pentru confrații lor din afara granițelor 0,4% din P.I.B., la care se adaugă numeroase alte facilități.

Diplomația noastră nu face nimic pentru comunitățile românești, pentru drepturile lor firești, invocându-se menținerea relațiilor de prietenie și bună vecinătate, uitând sau făcându-ne că uităm că această atitudine nu se bucură, în foarte multe cazuri, de reciprocitate.

Cu cât rugămințile, cererile de ajutorare culturală ale fraților noștri au fost mai patetice, mai disperate, cu atât refuzul nostru a fost mai categoric. Să nu ne dăm seama că multe comunități românești sunt amenințate cu dispariția, că supraviețuirea prin limba maternă, rostită în școli și în biserică, este o utopie atâta timp cât nu li se recunoaște statutul de minoritate, cu drepturile culturale respective, iar noi ne facem numai că îi ajutăm? Sunt țări în care limba română mai este vorbită doar în cadrul familiei — tot mai puține familii, unde mai este păstrată conștiința de neam. Să nu ne dăm seama că ne asumăm răspunderea de a fi autorii morali ai unui nemaiîntâlnit etnocid cultural? Vom avea curajul de a ne prezenta la Judecata de Apoi a Neamurilor cu conștiința încărcată cu acest în veci de neiertat păcat?

Cifrele vorbesc de la sine. Vă mărturisesc că mă simt înjosit nu atât ca parlamentar, ci ca român, în primul rând, și vă declar că voi refuza să votez acest buget — nu doar al mizeriei, ci și al umilinței naționale. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Țurlea Petre; se pregătește domnul deputat Wittstock Wolfgang.

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

îndrăznesc să vin în fața Domniilor voastre și a distinșilor reprezentanți ai Guvernului cu o întrebare și un amendament pe marginea acestui art. 22, atât de discutat și astăzi, dar și anul trecut. Rezultatele discuțiilor de anul trecut au fost, după părerea mea, cu totul nefructuoase. Iată întrebarea pe care mi-o pun și la care aștept răspuns de la reprezentanții Guvernului, ca să știu felul în care voi vota, în final, acest articol.

Se spune aici, în partea inițială a art. 22 alin. 1: "Pentru sprijinirea activității organizațiilor nepolitice ale cetățenilor aparținând minorităților naționale". Aș vrea să întreb pe distinșii reprezentanți ai Guvernului ce înțeleg domniile lor prin "organizații nepolitice"? Pentru că, dacă înțeleg ceea ce au înțeles anul trecut, este cu totul în neconcordanță cu o interpretare științifică a acestei formulări. Anul trecut au înțeles să introducă în acest capitol și organizații cu caracter declarat politic, care au reprezentanți în toate organizațiile conducerii județene, comunale și în parlament vreo 40 de deputați și senatori. E vorba de U.D.M.R. Au primit 297 de milioane de lei din acești bani, care, să fie clar: "pentru organizațiile nepolitice"... De aceea, întreb Guvernul dacă și anul acesta are de gând să dea aceeași interpretare formulării de aici.

Și un amendament — domnule președinte, la 22/6 se spune așa: "Modul de repartizare și utilizare a sumelor destinate acțiunilor prevăzute la prezentul articol se aprobă prin hotărâre de Guvern, la propunerea Secretariatului General al Guvernului și Consiliului pentru Minorități Naționale". Vă propun să rămânem strict la această formulă, eliminând restul, deci până la sfârșitul acestui alineat, eliminând: "Comitetului permanent al Congresului spiritualității românești — este cel vestit, de la Herculane! —, Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni și altor organizații interesate, după caz etc.". Deci, numai strict la cele două de mai înainte.

Constat că anul trecut, rămânând această formulă, cred că și datorită acestui fapt banii au fost folosiți cu totul ineficient, adică nu au avut nici un rezultat practic pentru românii cărora le-au fost destinați acești bani. Au fost folosiți chiar și pentru un caz extrem — pentru un plagiator, ca să-l susțină, un anume Dragoș, care a publicat din acești bani o carte în 5.000 de exemplare pentru românii din afara țării, o carte care este plagiată, sută la sută, din "Raportul Harghita-Covasna", document al Parlamentului României... Măcar trebuia să dea dreptul de autor Parlamentului, nu acestui om!... Iar pentru Congresul de la Herculane, știți bine că banii de acolo, vreo 400 de milioane, s-au cheltuit ca să-i ridice statuie domnului Adrian Păunescu, actualul candidat la președinție. Nu pentru românii din afara țării...

De aceea, vă propun, domnule președinte, să rămânem strict la cele două instituții de la început — deci: Secretariatul General al Guvernului și Consiliul pentru Minorități Naționale.

în final, vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, că dacă acest capitol va fi girat, deci pus în practică de aceiași oameni care l-au aplicat și anul trecut, eu cred că acest capitol nici nu are rost să existe în bugetul României. Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat,

Dacă am reținut, dumneavoastră la 6 propuneți eliminarea de la "Comitetului permanent al Congresului...". Da.

Are cuvântul domnul deputat Wittstock Wolfgang.

Se pregătește domnul deputat Brânzei.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Wolfgang-Eberhard Wittstock:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

în primul rând, doresc să sprijin amendamentul grupului nostru parlamentar — al minorităților naționale — referitor la majorarea sumei prevăzute pentru sprijinirea activităților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, majorare pe care am propus-o să fie în sumă totală de 508 milioane lei. Acest amendament a fost acceptat de cele două comisii pentru drepturile omului din Cameră și din Senat și a fost înaintat, în termen, comisiilor sesizate în fond și se află la punctul 20 la amendamentele, din păcate, respinse.

Aș vrea să aduc un singur argument pentru această majorare pe care am propus-o. Mai mult de 50% din suma alocată în 1995 organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale a fost folosită pentru editarea organelor de presă ale acestor organizații. La unele organizații acest procent este mult mai mare, atingând aproape 90% la publicațiile sprijinite de Forumul Democrat al Germanilor din România. Or, se știe că prețul hârtiei și manopera, respectiv prețurile tipografice au cunoscut o creștere foarte mare în ultimul timp, ceea ce ar justifica majorarea sumei prevăzute la acest articol. Dacă, bineînțeles, se dorește ca aceste publicații să fie tipărite și în acest an. Pentru că suma de 2.686 milioane lei prevăzută pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezintă o creștere de doar 6% față de suma prevăzută în bugetul de anul trecut — ceea ce, evident, este mult prea puțin!

în al doilea rând, aș dori să mă refer la o chestiune de terminologie — care a fost atacată și de domnul Țurlea —, se referă la alin. 1 din acest articol, care vine cu o inovație în privința denumirii organizațiilor care reprezintă interesele cetățenilor aparținând minorităților naționale, denumindu-le "organizații nepolitice". Denumirea consacrată atât în Constituție, cât și în legile electorale, cât și în legea partidelor politice — pe care am votat-o —, ca și în legile bugetului de stat pe anii precedenți, este aceea de "organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale". Calificativul de "nepolitic" sau "nepolitice" mi se pare nepotrivit, el sugerând că minoritățile naționale n-ar avea ce căuta în politică, în viața publică, ceea ce, evident, contravine atât tradițiilor politice autohtone, cât și standardelor europene în privința protecției minorităților naționale — de exemplu Documentului O.S.C.E. de la Copenhaga, din 1990, sau Documentului Helsinki II, din 1992, cât și Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale. Și aș dori doar să citesc din Documentul O.S.C.E. de la... Nu e nevoie! Bun! Bine, o să mai restrâng, dacă propuneți...

Dar doresc să mărturisesc că am căutat adjectivul "nepolitic" în dicționare — de exemplu în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Dicționarul Limbii Române Moderne — fără succes, însă. Am găsit, bineînțeles, adjectivul "politic" cu semnificația "care aparține politicii", "care se referă la politică". Prin deducție, adjectivul "nepolitic" ar însemna "care nu aparține politicii", "care nu se referă la politică". Și atunci, întreb: se poate aplica acest calificativ organizațiilor reprezentate... celor 13 organizații reprezentate în grupul nostru parlamentar, care, deci, aceste organizații au reprezentanți în Parlament, în consiliile locale, în consiliile județene, au primari ș.a.m.d.? Eu cred că introducând acest calificativ de "nepolitice", se face o gravă eroare — ceea ce, desigur, nu este de dorit. Dealtfel, această problemă am discutat-o și în anul trecut, când s-a discutat adoptarea bugetului pe 1995, desigur din alt unghi. Atunci domnul deputat Țurlea a susținut, de la această tribună, introducerea calificativului de "nepolitice" în denumirea organizațiilor ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Anul trecut acest amendament a fost respins, întrunind doar 46 de voturi pentru. De aceea, am fost foarte surprins când am văzut că Guvernul, de fapt, și-a însușit acest amendament respins de Parlament. Și eu cred că s-ar putea vorbi chiar de o sfidare a Parlamentului, în acest sens.

Anul trecut s-a arătat, în legătură cu acest amendament, că ar viza, de fapt, o singură organizație — U.D.M.R.-ul. N-aș vrea să mă erijez aici în avocatul acestei formațiuni, dar vreau să arăt, totuși, următoarele: cunosc că între U.D.M.R. și Consiliul pentru Minoritățile Naționale există relații destul de complicate. Dar consider că este mai bine ca aceste relații să existe, chiar dacă sunt complicate, decât să nu existe deloc! Domnul deputat Brânzei a propus, cu câteva zile în urmă, majorarea bugetului destinat culturii prin reducerea sumei prevăzute la art. 22 alin. 1 destinată organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu partea care ar reveni U.D.M.R.-ului. Consecința firească a acceptării propunerii sau a unei asemenea propuneri ar fi ruperea oricăror relații între U.D.M.R. sau alte organizații care reprezintă sau ar putea reprezenta etnia maghiară și Consiliul pentru Minoritățile Naționale.

Cred că nu aceasta ar trebui să fie politica Guvernului și politica Parlamentului în privința relațiilor interetnice. Dimpotrivă, cred că, în scopul detensionării acestor relații, sunt necesare semnale limpezi, din ambele părți, că se dorește o conciliere adevărată. Un astfel de semnal ar putea fi excluderea calificativului "nepolitice", respectiv a sintagmei "nepolitice ale" din alin. 1 al art. 22 — este vorba de teza I-a. Ceea ce mă determină să supun atenției dumneavoastră acest amendament de excludere — care, desigur, nu poate fi considerat un amendament de fond și, de aceea, vă rog să-l supuneți la vot separat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Aș vrea să mai adaug ceva... bineînțeles că organizațiile nostre urmăresc realizarea sau reprezentarea intereselor cetățenilor care aparțin acestor organizații cu mijloace politice. Dar atât U.D.M.R.-ul, cât și Forumul Democrat al Germanilor și celelalte organizații, în afară de reprezentarea aceasta politică, au și multe alte scopuri, care privesc păstrarea identității etnice prin cultură ș.a.m.d. Și, de aceea, cred că ar fi potrivit să votăm acest amendament de excludere. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Brânzei; se pregătește domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi,

Am făcut vorbire pe marginea amendamentului la art. 11. De data aceasta n-o să-l mai citesc, pentru că el a fost explicat atunci, de mine, în fața dumneavoastră, și am fost — mă rog — obligat, să spun așa, că vor reveni la art. 22. Am înțeles atunci că nu e locul de amendare la art. 11, am înțeles acest lucru, dar, pentru ca să fiu consecvent, am venit cu acest amendament la art. 22, conținutul acestui amendament îl cunoaște atât Executivul cât și comisia. Ca atare, n-o să-l mai citesc, doar îmi fac obligația să-l depun la dumneavoastră.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Cristea.

Se pregătește domnul deputat Cunescu.

Domnule deputat, aveți cuvântul!

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

încep prin a face o constatare că Secretariatul General al Guvernului a devenit, cel puțin în proiectul de buget, un organism extrem de performant, care se pricepe la aproape toate, care este specialist în imagine, care este specialist în relații de religie, de cultură, mai nou și de sport, care se ocupă de educație și de multe altele...

N-am să mă refer la toate lucrurile, dar, punctual, aș vrea să întreb — pentru că formularea mi se pare eliptică, alin. 4: "pentru promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare se alocă suma de 1,5 miliarde". Nu-mi dau seama eu, acuma, dacă suma este mare sau este mică. Ceea ce întreb: care imagine trebuie promovată peste hotare, și care interese? Pentru că, aici, nu-mi aduc aminte de imaginea promovată printr-o acțiune de răsunet în Italia de către Secretariatul Guvernului sau imaginea de la Târgul de carte de la Frankfurt, sau imagini de această natur㠗 dacă nu cumva este vorba de ceea ce am auzit în comentarii, de altfel, de a promova imaginea unor persoane, prin cumpărarea unor pagini de publicitate în diverse ziare, reviste de mai mare sau mai mică întindere. Pentru că, dacă Secretariatul General al Guvernului trebuie să facă așa ceva — mă îndoiesc! Cred, însă, că imaginea României și interesele României ar putea fi mult mai bine — cel puțin teoretic — reprezentate de către Ministerul Afacerilor Externe, care înseamnă, ca activitate, relația noastră oficială sau oficializată cu lumea, cu toată lumea, care înseamnă un corp de ambasadori, care înseamnă un corp de atașați economici, culturali etc. etc., care înseamnă o prezență permanentă a României în lume, prin intermediul acestor domni din Ministerul Afacerilor Externe și care — repet — teoretic ar putea să-și asume mult mai bine această sarcină decât Secretariatul General al Guvernului, care, sau despre care, cel puțin, eu știu că are și un șef — pe
care-l și cunosc —, dar altceva nu mai știu, că în schema acestui secretariat General al Guvernului ar exista niște personalități culturale, de excepție, de mare respirație — personalități care să angajeze — și trec la punctul celălalt —, acțiuni cu caracter științific și social-cultural, în numele, evident, al Secretariatului General al Guvernului.

Am votat, la un articol anterior, pentru Secretariatul General al Guvernului, prin cheltuielile cuprinse într-o formulare foarte consistentă: cultură, religie, sport și tineret. Este evident că sunt lucruri care se leagă, pentru că toate se leagă, într-un fel sau altul: relația dintre sport și religie există și ea, și dintre cultură și religie există, și dintre cultură și sport există. Ceea ce nu înțeleg este ce relație există între sport și Secretariatul General al Guvernului — pentru ca această instituție să fie mandatată, prin legea bugetului, să gestioneze fonduri care în articolul precedent, se cifrau la 9 miliarde lei — dacă nu mă înșel, și cred că nu mă înșel! — din ceea ce se spunea foarte pe larg acolo: 397 de miliarde pentru întreg acest capitol, oricum destul de alambicat. Poate efectua cheltuieli prin instituții. Cred căn-areniciun fel de... — mă refer acum la alin. 5 — nici un fel de legătură. Bănuiesc eu — și sunt, probabil, ignorant aici, că acțiunile pentru cultură trebuie angajate prin Ministerul Culturii, că acțiunile pentru religie trebuie angajate prin Departamentul Cultelor, care există, că acțiunile sportive și de tineret trebuie angajate prin ministerul care se ocupă de așa ceva și nu prin Secretariatul General al Guvernului. Las la o parte faptul că ele nu sunt, în nici un fel, nominalizate.

în al treilea rând, observ la alineatul al 6-lea o serie de instituții — despre unele știam; spre exemplu Comitetul permanent al spiritualității românești, nu știam, iarăși, ignoranța mea este de vină! — dar semnul meu de întrebare rămâne: ne putem angaja, fie și formal și ca denumire, la a constitui un comitet permanent al spiritualității românești? Dumneavoastră încercând să vă gândiți, totuși, și ca formulare, dar și sub aspectul conținutului, avem curajul să spunem că acesta este "Comitetul permanent al Congresului Spiritualității Românești"? Acțiunea de la Băile Herculane — de care am auzit și eu din presă și pe care am și văzut-o la T.V. — am receptat-o absolut ca pe o acțiune festivistă, de la un capăt la altul, pentru că, din cunoștințele mele de cultură generală, n-am constatat prezența acolo a unor mari personalități ale culturii și spiritualității românești, a unor nume de referință. Asta că, bănuiesc că au existat lacune în organizarea Secretariatului General al Guvernului și, probabil, funcționarii de acolo n-au știut că există și aceste personalități pentru a fi invitate la o astfel de întâlnire care — repet — nu ajută, probabil, cu nimic. O întâlnire de trei zile, care se cheamă "Congresul Spiritualității Românești", este extrem de prețioasă și, probabil, mult prea mult.

Și mă mai refer la un singur lucru — și cu asta am încheiat. Activitatea românilor din afara granițelor este sprijinită printr-o sumă de 2.327 de miliarde de lei. Iarăși — nu pot să mă pronunț foarte exact dacă este mult sau puțin.

Probabil că este puțin. Formularea în sine, "pentru sprijinirea activității românilor din afara granițelor", despre ce fel de activitate este vorba e greu de presupus, în intenția acestui buget. Activitate așa, la modul general, sau probabil pentru a sprijini niște realități existente acolo, care țin de tipărire de cărți, de reviste, de multe alte lucruri de acest fel. Dar nu Ministerul Culturii se poate ocupa profesional de așa ceva? Nu Ministerul învățământului, dacă ne referim la aria de redescoperire, dacă vreți, a limbii române? Nu sunt acestea instituții specializate, în cadrul Guvernului, care pot să-și asume, ca nivel de abordare cel puțin, toate aceste activități? N-am înțeles, din nou, de ce Secretariatul General al Guvernului trebuie să facă așa ceva. Eu aveam o imagine, probabil, diferită despre Secretariatul General al Guvernului.

Ca atare, propun eliminarea alin. 5. Sumele care nu sunt menționate în alin. 5, eu am dedus că este vorba de suma cuprinsă la articolul despre cultură, religie și sport. în dreptul Secretariatului General al Guvernului, de 9.000.000.000 de lei, nu știu dacă este integral. Deci, trebuie eliminat. De asemenea, promovarea imaginii și intereselor românești, cu suma dată de Guvern, trebuie transferată, în opinia mea, Ministerului Afacerilor Externe, care poate, prin oamenii pe care îi are, să se ocupe mult mai bine de imaginea României decât Secretariatul General al Guvernului, iar suma destinată sprijinirii activității românilor din afara granițelor să fie transferată ministerelor de resort, cu niște destinații foarte exacte: Ministerul învățământului, spre exemplu, să aibă din această sumă o cotă care înseamnă tipărire de carte pentru copii, tipărire de carte pentru... ș.a.m.d... Ministerul Culturii...

Domnul Florin Georgescu — ministru de stat, ministrul finanțelor:

Domnule deputat Cristea, v-a expirat timpul!

Domnul Gheorghe Cristea:

Dar nu se pot spune toate aceste lucruri în 3 minute, domnule ministru de stat. Dumneavoastră vorbiți aici cam 40% din tot Parlamentul și reușiți să nu spuneți nimic sau aproape nimic. Performanța este mult mai mare de partea cealaltă. (Aplauze în partea opoziției.)

închei prin a spune ca această sumă să fie alocată ministerelor, cu destinații foarte exacte și nu cu niște formulări de genul "activitate generală". Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Am rugăminte, nu pentru a introduce un element inedit și anume, dumneavoastră ați votat o limitare a timpului luărilor de cuvânt, a duratei luărilor de cuvânt.

V-aș ruga să vă încadrați, totuși, chiar dacă nu suntem — cum se spune — cu cronometrul deschis, dar să vă încadrați în limitele votate de dumneavoastră, din respect pentru activitatea Parlamentului.

Are cuvântul domnul deputat Sergiu Cunescu.

Se pregătește domnul deputat Ciumara Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat Cunescu!

Domnul Sergiu Cunescu:

Domnule președinte,

Voi fi în spiritul indicației dumneavoastră și, în adevăr, voi spune cuvinte puține. Mă refer la una din problemele care a apărut în dezbatere. Primul punct al acestei probleme este fondul bugetar alocat pentru asociațiile minorităților naționale. S-au expus două teze: o teză prin care se cerea majorarea acestui fond și o teză prin care se cerea micșorarea acestui fond.

Domnilor,

Poate se miră și reprezentanții Guvernului, eu susțin că în această privință ceea ce e prevăzut este corect. Suplimentarea nu este posibilă, în cadrul resurselor pe care le avem. Diminuarea nu se poate lua în considerație. Și am să aduc și o argumentație personală.

Asigurarea condițiilor de funcționare a acestor organizații ale minorităților naționale neguvernamentale se desfășoară în condiții bune în momentul de față și este bine să continue așa. Vă fac mărturisirea că am sarcina, din partea Comitetului mixt Uniunea Europeană-România, ca, împreună cu o deputată a Parlamentului României, să prezentăm, la întâlnirea din mai, de la București, a celor două grupuri parlamentare complete, un referat, singurul referat asupra situației societății civile din România. Referatul are părți favorabile, dar are, bineînțeles, și elemente autocritice. în privința aceasta, referatul elaborat urmează să fie completat, și deputata germană arată că, în ansamblu, organizațiile minorităților naționale au condiții de funcționare în limita situației economice a țării, în momentul de față.

Domnilor,

O poziție pozitivă față de aceste organizații aduce niște avantaje deosebite. în primul rând, asigurăm o înțelegere și o detensionare în societatea românească, dar are și avantaje economice, pentru că, în funcție și de acest comportament al societății românești, vom primi ajutoare pe diverse programe din străinătate, care au valori de zece ori sau, poate, și mai mult, față de suma pe care o discutăm noi acum. Toate programele PHARE și celelalte care continuă se acordă și în funcție de situația societății civile din România. Avem tot interesul să asigurăm societății civile, deci tuturor organizațiilor în cadrul cărora intră și organizațiile minorităților naționale, condiții să funcționeze, adică să aibă posibilitatea să activeze, să aibă sedii, să poată tipări publicații, să poată avea chiar diverse emisiuni.

Deci, domnilor, eu susțin să rămână suma prevăzută de Guvern, nici mai mare, nici mai mică, pentru că este în favoarea statului nostru, în măsură mult mai mare. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ciumara Mircea.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-au adus la microfon câteva propuneri făcute aici. Prima: să-i sprijinim cu prioritate pe românii din Basarabia și Bucovina. Eu nu am înțeles că pot să existe români de gradul I și români de gradul II. Adică, românii din sudul Dunării, spre exemplu, nu prezintă prioritate, nu prezintă interes, ci numai cei din Moldova. Eu îi iubesc pe toți, pentru că sunt neamul meu cu toții și aș propune ceva. Sunt niște soluții care nu solicită bani și pe care le neglijăm.

Și vă cer iertare, domnule președinte, pentru o mică digresiune. Duma de Stat a rămas mult în urma Guvernului României. Cei care au primit acum certificatele de proprietate și care provin din Basarabia și Bucovina, scrie pe ele: născut în U.R.S.S. Din punct de vedere istoric, când s-au născut ei, era România acolo, dincolo de Prut. Deci, s-au născut în România, în România Mare. Dacă luăm data actuală, acolo nu se mai află U.R.S.S.-ul, numai Duma de Stat vrea să-l înființeze, că, iată, guvernul scrie "născut în U.R.S.S.". Și eu zic, dacă îi iubim, într-adevăr, pe moldoveni, pe cei care sunt aici și care sunt izgoniți din locurile lor natale, să scriem unde s-au născut, în România, fără să cerem bani. Pe vremea când România era mică, înainte de primul război mondial, am avut bani pentru 200 de școli în sudul Dunării. După un secol, când România este mare, nu mai avem bani pentru ei, ba chiar spunem să fie alții cu prioritate.

De aceea, rugămintea mea ar fi ca domnul ministru de stat, al finanțelor, să ne spună aici dacă se poate majora suma disponibilă pentru cei din străinătate, pentru românii noștri și măcar să căutăm nu să ajungem din urmă realizările României mici — suntem prea mici pentru a-i ajunge din urm㠗, dar cât de cât să nu-i facem să-și piardă total crdința în originea lor. Eu zic să nu căutăm aici să rezolvăm niște probleme pe care ar trebui să le rezolve Legea minorităților. Adevărul este că și celelalte minorități din România au nevoie de niște fonduri și, în fond, politica concretă privind minoritățile se va rezolva pe alt text legal și nu aici. Și, probabil, aducerea la zi a sumelor pentru ei, ținând seama de rata inflației, se justifică și are un impact neplăcut în multe părți ale lumii. Se știe că în România, de fapt, începem să restrângem posibilitatea de a-și dezvolta cultura națională.

In privința imaginii externe a României, sentimentul meu că noi "ne scumpim la tărâțe", dacă mergeți la o ambasadă a României din străinătate constatați că ambasadorul, care este invitat la diferite recepții, nu are cu ce organiza o recepție în ambasada lui, ceea ce are o imagine foarte proastă în ce privește România. M-a impresionat foarte neplăcut de Crăciun, când am trimis felicitări peste tot, Camera Deputaților s-a găsit să facă economii tocmai la corespondența către — nu vă reproșez dumneavoastră, domnule ministru de stat, nu dați din umeri! — cei din străinătate. Noi ne zbatem să stabilim relații între Parlamentul României și parlamentele din străinătate și facem gestul cel mai nepoliticos posibil, ca de sărbători să nu le spunem "la mulți ani". Avem impresia că aceasta este o chestiune reziduală și nu prezintă importanță și eu consider că asemenea acte dăunează mult imaginii României, mai mult decât câștigăm prin nu știu ce "călușari" care merg pe-acolo.

De aceea, după opinia mea, cel mai bun organ care este capabil să judece imaginea externă a României și cum trebuie cheltuiți banii este Ministerul de Externe. în această privință, departamentului domnului Hrebenciuc nu-i văd utilitatea. Spre deosebire de alți colegi antevorbitori, eu înțeleg necesitatea de a separa lucrurile: de ce răspunde Ministerul de Externe și de ce răspunde Secretariatul General al Guvernului, pentru că sunt implicații multe aici, de natură diplomatică. însă, pentru imaginea României, domnul ministru de stat, de aceea este ministru de stat, ministru de externe, pentru a coordona întreaga politică externă a României, este cel mai indicat să decidă dânsul cum trebuie creată imaginea externă a României și nu Secretariatul General al Guvernului.

Susțin, de aceea, parțial amendamentul domnului deputat Țurlea și parțial amendamentul domnului deputat Cristea.

Propun ca în art. 22 alin. 6, după cuvintele "Secretariatul General al Guvernului", să fie introdus "Ministerul Afacerilor Externe". Deci: "Hotărârea de guvern, pe baza propunerii venite de la Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Afacerilor Externe", eliminând celelalte instituții menționate acolo. Nu mi se pare normal ca ele să facă propuneri, în locul ministerelor care aparțin Guvernului.

Personal, eu susțin, domnule ministru de stat Georgescu, dacă se poate, să suplimentăm toate fondurile, și pentru minoritatii din România, dar și pentru românii din afara granițelor. Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Boștinaru Victor.

Se pregătește domnul deputat Ana Gheorghe.

Aveți cuvântul!

Domnul Victor Boștinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O primă observație: grupul nostru parlamentar susține menținerea, cel puțin menținerea sumelor alocate pentru minoritățile din România, așa cum sunt ele alocate în acest buget al sărăciei. Orice altă mișcare, diminuarea lor eventuală, ar fi o dovadă de lipsă de înțelepciune.

Un al doilea aspect: propunem transferarea fondurilor pentru sprijinirea activității românilor dinafară de la Secretariatul General al Guvernului, cum este astăzi propus în proiectul de buget — trec peste faptul că nicăieri în lumea democratică un secretariat general de guvern nu este administratorul unor fonduri care nu sunt deloc lipsite de importanță. în lumea democratică, secretariatul general de guvern este o structură tehnică menită să plimbe hârtii, să pregătească ședințe de guvern, nicidecum persoane politice. De aceea, pentru sprijinirea ființei românești din afara granițelor, propun la alin. 3, citez: "Pentru sprijinirea activităților românilor din afara granițelor se alocă, în anul 1996, de la bugetul de stat, suma de 2.856,9 milioane lei, administrată de Agenția sau Consiliul pentru românii din străinătate, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe."

Care este sensul acestei propuneri?

Uitați-vă la realități din țările vecine! Ne uităm tot timpul peste gard, dar nu învățăm din experiența lor, nici din Ungaria, nici din Bulgaria. Acolo există asemenea structuri pentru cetățenii aparținând bulgarilor, aparținând maghiarilor. în al doilea rând, experiența de până acum ne arată că modul în care au fost utilizați banii pentru sprijinirea ființei românești din afara granițelor a fost mai degrabă un fiasco. Vă reamintesc că în Moldova, prin legea specială de acum doi ani, noi am alocat 4 sau 6 miliarde lei. Cei mai mulți din acești bani au ajuns la rusofoni, s-a tipărit un ziar antiromânesc cu acești bani; s-au cumpărat bunuri din România și s-au transferat în Basarabia, dar ele n-au ajuns niciodată la românii din Basarabia, cu mențiunea efortului poporului român de a sprijini ființa națională de acolo.

Propun deci ca această agenție, pe sistemul structurilor similare din lumea democratică, să ofere sume pentru proiecte concrete și dirijate mai ales către spațiul respectiv, pentru că este mult mai important să ajutăm teatrul românesc din Basarabia, să ajutăm o școală, să ajutăm o comunitate, decât să dăm guvernelor banii, să se depersonalizeze sau să obținem prin aceste sume opusul intențiilor noastre.

în sfârșit, la alin. 5 propunem — e drept, în text nu se menționează suma; suma reală din anexă este de 1,5 miliarde lei și la alin. 5 nu este menționat㠗 din această sumă de 1,5 miliarde lei, grupul nostru propune transferul de la Secretariatul General al Guvernului, după cum urmează: 500 milioane lei la Ministerul Tineretului; 500 milioane lei la Departamentul pentru Culte și 530 milioane lei la Agenția pentru românii din străinătate. Aceasta explică și de ce noi am majorat de la 2.300 milioane la 2.856 milioane suma, în amendamentul grupului nostru.

în sfârșit, la alin. 3, grupul nostru consideră că pentru sprijinirea românilor din străinătate trebuie să renunțăm la manifestări și experiențe de genul "Băile Herculane".

Distinși colegi,

Citez pe un ilustru om de cultură român, care spunea Comisiei de politică externă: "Domnilor, niciodată nu vom servi cauza românilor cu sarmale și șprițuri, ca la Băile Herculane". Sunt de acord că Domnia sa avea mare dreptate. Aceste momente de festivism, de cenaclu, de adevărat cult al personalității pentru câțiva inși din România nu reprezintă și nu servește cauza menținerii românilor de peste granițe. Trebuie să facem ceva pentru carte, pentru mijloacele de comunicație.

Inchei, citându-l pe un prieten maghiar, care îmi spunea: "Domnilor, voi nu înțelegeți că nu veți face nimic pentru românii dinafară, dacă nu le dați măcar un releu cu care să prindă televiziunea în Bucovina, dacă nu dați bani pentru câteva posturi de radio care să răspândească limba și cultura românească în Basarabia, dacă nu dați bani ca să apară un teatru în limba română". Altfel, vom irosi acești bani, domnilor colegi și domnilor miniștri, și în fața viitorului avem o mare răspundere. De decizia pe care o luăm depinde cum va fi viitorul acestei nații și ce vrem să facem, pentru că discursuri patriotarde putem rosti foarte mult. Problema e că am irosit 6 ani de zile și trebuie măcar din greșeli să învățăm, dacă nu cumva vrem să devenim și pragmatici și să slujim prin fapte concrete cauza aceasta a românismului, fără a fi naționaliști, fără a fi extremiști, fiind europeni. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ana.

Se pregătește domnul senator Tocaci.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să fiu foarte scurt. Accept în întregime discursurile colegilor dinainte și v-aș ruga să acceptați să fac o propunere la acest articol, la alineatul său 6 și anume, ca îmodul de repartizare și utilizare a sumelor destinate acțiunilor prevăzute în prezentul articol se aprobă prin hotărâre de guvern, la propunerea (și aici v-aș ruga să fiți de acord să includem întâi) Ministerului Afacerilor Externe" și apoi celelalte organisme. La acest amendament m-am gândit când m-am înscris la acest articol. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Tocaci Emil.

Se pregătește domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Acest articol conține în el referiri la sume mici. Sume care totalizează vreo 5 sau 6 miliarde și, cu toate acestea, el a stârnit discuții echivalente sau chiar mai ample cu articole care s-au referit la mii de miliarde. Aceasta din cauza implicațiilor politice ale acestui articol. Implicații politice în multiple sensuri.

în primul rând, articolul are un caracter caleidoscopic, referindu-se la o mulțime de lucruri. O să încerc o foarte scurtă sinteză, dar cu unele opinii. Este vorba, mai întâi, de o anumită sumă pentru ajutorarea, finanțarea — cel puțin parțial㠗 a unor organizații ale minoritarilor. Nu cred că este cazul să diminuăm această sumă. O asemenea diminuare s-ar putea să aibă rezonanțe extrem de neplăcute în străinătate. O asemenea diminuare intră în incompatibilitate, dacă vreți, cu alin. 4 al aceluiași art. 22, unde se vorbește de imaginea României. Eu constat cu regret că și atunci când facem lucruri care nu ni se pot reproșa, care, în fond, ar trebui să ne aducă laude, și atunci se găsesc voci care să distorsioneze adevărul în defavoarea noastră. Cu atât mai mult este necesar să nu oferim prilejuri de acțiuni care să ne fie ostile, de acțiuni insidioase, de acțiuni care, deși par a fi mici, pot avea cauze mari.

în ceea ce privește suma alocată pentru românii din străinătate, ea mi se pare extrem de mică. O majorare a ei se impune, dar din nou se va spune că nu sunt bani. Cu toate că cifrele care intră în acest articol înseamnă, după aprecierea mea, cam evaziunea fiscală dintr-un oraș de rangul doi al țării, ca valoare. în sfârșit, frapează această permanentă referire la Secretariatul General al Guvernului. îmi pare rău că nu este aici și alt domn ministru, în afară de domnul ministru de stat Florin Georgescu, aș fi vrut să fie chiar domnul prim-ministru, pentru a pune o întrebare precisă: care sunt atribuțiile oficiale ale Secretariatului General al Guvernului? Dar oficiale, întrucât, după cum bine se știe, încălcarea de atribuții înseamnă dezordine și eu sper că nu este dorită dezordinea. Dacă un anumit organism oficial — Secretariatul General al Guvernului — are atribuții de politică externă, are atribuții privind sportul, are atribuții care revin altor ministere, atunci înseamnă că suntem într-o foarte supărătoare încălcare de atribuții. N-am nimic împotriva Secretariatului General al Guvernului, absolut nimic, nici nu mă refer la persoanele care sunt acolo sau care conduc, dar e cel puțin ciudat, doamnelor și domnilor, motiv pentru care eu întreb foarte serios, dacă vreți, oficial, care sunt atribuțiile legale ale Secretariatului General al Guvernului? Și dacă aceste atribuții — mai întreb — concordă cu denumirea de secretariat? Există și posibilitatea ca unii dintre noi să avem o imagine inexactă a termenului de secretariat, dar eu cred că nu este așa.

în sfârșit, dar nu în ultimul rând, alin. 5 este ciudat, este foarte ciudat, pentru că vorbește de dreptul manevrării anumitor fonduri de către același secretariat din bugetul altui minister. Să știți că aici trebuie să ne întrebăm foarte serios în ce măsură textul este legal. Secretariatul General al Guvernului poate efectua cheltuieli care sunt luate din Capitolul "Cultură, religie și acțiuni sportive", care revin, evident, altor ministere. Nu vreau să mai vorbesc despre chestiuni de formă, ca, de pildă, în paragraful 4, "pentru promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare". Păi, interesele românești sunt și de natură economică, și de natură militară, și de natură culturală. în definitiv, pentru promovarea intereselor românești ne-ar trebui, așa, vreo 10.000 de miliarde, dacă este vorba să luăm termenii ad litteram. Interesele românești în străinătate! Păi, tot comerțul exterior, toate relațiile militare, toate acestea sunt interesele românești în străinătate. Aproape toată activitatea Ministerului de Externe. Eu zic că, pentru acuratețea unei legi, trebuie să fim atenți și la formă.

închei, rugându-vă, dacă puteți, să-mi dați răspunsul acum, iar dacă nu, Guvernul să dea Parlamentului României un răspuns foarte exact și oficial privind atribuțiile Secretariatului General al Guvernului. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Dan Marțian, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Se pregătește domnul deputat Vosganian Varujan.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor.

Sigur, o să țin cont de această anticipare, pentru că nu vreau să abuzez și nici nu vreau să am un regim de selectivitate. în ceea ce privește problemele pe care le discutăm, mie mi se pare că s-au făcut o seamă de observații absolut corecte și, sub o formă sau alta, trebuie să ținem seama de ele. Referitor la promovarea imaginii și intereselor României peste hotare, se întâmplă lucruri foarte serioase. în privința aceasta, noi trebuie să fim capabili să degajăm concluziile din propriile noastre slăbiciuni. Am văzut nu demult un film prezentat la un canal de televiziune dintr-o țară europeană foarte importantă, cu ocazia Zilei naționale a României, făcut de către cineva care s-a născut în România, a trăit în România, și-a făcut studiile în România, a creat în România o bună perioadă de timp. Este un film sordid, este un film care a selecționat, în mod absolut premeditat și cu rea-voință, numai ceea ce este rău și descurajant în realitatea românească. Evident, nu pot să spun că asemenea lucruri prezentate acolo nu există. Ele există, dar eu cred că, pentru conștiința unui creator, care își respectă în primul rând telespectatorii, este important să reflecte realitatea în obiectivitatea ei. Atât părțile care arată, mă rog, viața și cadrul existențial ale unui popor, cu ceea ce are el mai bun, dar și părțile negative, în măsura în care, sigur, este — spun încă o dat㠗 atașat ideii de adevăr și respectă pe propriii receptori de imagini și respectă, de asemenea, țara despre care își propune să rostească ceva, să acrediteze o anumită idee și o anumită judecată de valoare. Din acest punct de vedere, noi suntem rămași în urmă și modul în care este desfășurată această activitate este susceptibilă de îmbunătățiri foarte importante. Pentru aceasta însă este nevoie și de înlăturarea oricăror capcane birocratice, a oricăror atitudini de subapreciere a lucrurilor și crearea unui cadru corespunzător, în așa fel încât acele structuri care sunt menite să se ocupe cu aceste probleme să aibă nu numai răspunderea, ci și autonomia de mișcare și de decizie, în legătură cu realizarea unor obiective ce le stau în față.

De aceea, propun ca, în ceea ce privește alin. 4, ținând seama și de unele idei care au fost exprimate anterior, să intervenim în sensul redactării lui, în felul următor:

Alin. 4: "Pentru promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare se alocă, în anul 1996, transferuri de la bugetul de stat, puse la dispoziția Departamentului de informații al Guvernului și derulate prin Secretariatul General al Guvernului, în sumă de 1.533.000.000 lei."

Vreau să se stipuleze foarte clar aceste chestiuni, pentru ca Secretariatul General al Guvernului să știe că acești bani au o destinație foarte exactă, foarte precisă, iar de realizarea practică a diferitelor acțiuni privind imaginea României există un departament care nu mai trebuie să fie, cum a fost până acum, cu mâinile legate, să nu se poată mișca, să se milogească la puterea de judecată a unuia sau a altuia din Secretariatul General al Guvernului. Aceasta este o primă remarcă.

A doua: cred că în ceea ce privește problemele românilor, de sprijinire a activității românilor din afara granițelor țării, s-au făcut câteva lucruri, există niște începuturi, dar există un foarte mare număr de probleme rămase deschise. întâmplător, am fost implicat într-o acțiune privind promovarea unei lucrări, pe care noi o considerăm importantă pentru dezvoltarea conștiinței apartenenței la România și la poporul român a locuitorilor unei anumite zone, o acțiune foarte grea pentru a promova o asemenea carte. Este o dare de seamă făcută de instituții științifice, uniuni de scriitori, biblioteci, fundații și așa mai departe, în legătură cu felul în care, după foarte multe dezbateri și bariere birocratice insensibile, până la urmă am reușit să ducem la bun sfârșit un proiect cu semnificațiile lui — socotim noi — pozitive, sigur, pe termen lung. Pentru că, în ceea ce privește cunoștințele, modificarea mentalului, a conștiinței, acolo există alt timp de realizare a mutațiilor decât în alt domeniu.

De aceea, vă propun ca și în ceea ce privește alin. 3 să modificăm textul și el să sune așa:

Alin. 3: "Pentru sprijinirea activității românilor din afara granițelor, se alocă, în anul 1996, transferuri de la bugetul de stat, puse la dispoziția Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni și derulate prin Secretariatul General al Guvernului, în sumă de 2.326,9 milioane lei."

Am în vedere faptul că nu cred că trebuie la aceste două instituții să creăm acum servicii de contabilitate și altele, se pot derula aceste operațiuni prin aparatul Secretariatului General al Guvernului, dar să fie foarte clar nominalizat prin bugetul de stat cui se alocă și cum trebuie acționat pentru realizarea acestor obiective.

A treia problemă: cred că în ceea ce privește ideile pe care le-a expus aici domnul deputat Wittstock și domnul deputat Petru Suhov cu privire la o majorare care nu este mare, aproape o jumătate de miliard de lei pentru diferite activități culturale, educative, pentru publicații, pentru tipărirea unor cărți, pentru alte acțiuni, în vederea sprijinirii afirmării identității și valorilor minorităților naționale, ar trebui să găsim o soluție prin care să fie satisfăcută această cerere. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Vosganian.

Se pregătește domnul deputat Roman Emil.

Vă propun să desfășurăm lucrările în modul următor: să acordăm luare de cuvânt tuturor celor care au fost înscriși, mai este domnul deputat Roman și domnul deputat Țepelea, după care să operăm pe Camere medierile respective și, la reluarea lucrărilor la ora 11.30, să trecem la discutarea acestor concilieri, iar răspunsurile la problemele ridicate să fie date după aceea și să votăm pe alineate articolul.

Are cuvântul domnul deputat Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale dorește să mulțumească parlamentarilor și grupurilor parlamentare care au considerat că sumele alocate minorităților naționale nu trebuie diminuate în 1996.

Rugămintea noastră este ca acestei bune intenții să i se asocieze și considerarea acestor sume în termeni reali, pentru că ele sunt cele care reflectă cu adevărat dimensiunea unei sume. Din acest punct de vedere și având în vedere și structura cheltuielilor pe care le fac minoritățile naționale, luând în considerare și creșterea pe ansamblu a veniturilor bugetare cu peste 20%, suma pe care grupul nostru parlamentar a solicitat-o și anume de 3.500.000.000 lei este exact menținerea sumelor alocate minorităților naționale față de 1995. Așadar, grupul nostru parlamentar nu propune Camerelor reunite decât menținerea acestei sume, dar, bineînțeles, în termenii eficienței financiare, adică în termeni reali.

Doresc, de asemenea, să vă spun că toate controalele făcute de Guvern și de Curtea de Conturi, controale care se finalizează în aceste zile, la organizațiile minorităților naționale, au scos în evidență faptul că aceste sume sunt corect cheltuite și destinațiile pentru care au fost aprobate sunt respectate.

în al doilea rând, având în vedere raportul dintre implicațiile politice și dimensiunea reală a sumei pe care o solicităm, noi considerăm că această sumă poate fi acceptată. Implicațiile politice pornesc chiar de la atitudinea grupului nostru parlamentar față de proiectul Legii bugetului, dar și — dacă ați observat — de la modul în care declarațiile organizațiilor noastre reflectă, în ultima perioadă, situația minorităților naționale din România. Noi pornim, în primul rând, de la prezervarea drepturilor deja câștigate, ceea ce cred că, în ce privește imaginea Românei, este un punct bun câștigat.

Referitor la imaginea Românei în lume, la sprijinul românilor din diaspora, doresc să spun că grupul nostru parlamentar susține inițiativa sporirii sumelor alocate românilor din afara granițelor și acest lucru îl spunem nu numai în calitatea noastră etnic-minoritară, dar și în calitatea noastră de români.

în susținerea amendamentului pe care l-am depus, doresc să vă informez că grupul nostru parlamentar a avut o consultare cu conducerea Ministerului de Finanțe, iar conducerea Ministerului de Finanțe a avut o atitudine favorabilă cu privire la acest amendament și chiar îl rog pe domnul ministru de stat, al finanțelor, să reia acest punct de vedere în fața Camerelor reunite. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Roman Emil.

Urmează ultimul înscris, domnul academician Țepelea.

Domnul Emil Roman:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

în legătură cu prevederile financiare, cu sumele prevăzute la art. 22, îmi permit să-mi exprim o părere personală, că respectivele sume nu vor fi nicicând suficiente sau nu vor fi nicicând considerate suficiente de către cei care urmează a beneficia de ele.

Mi-aș permite, ca unul care am cunoscut și cunosc încă și am relații suficiente cu românii stabiliți din diferite motive pe meridianele globului, să vă împărtășesc câteva dintre problemele cu care ei sunt confruntați. în primul rând, se găsesc în diferite situații adesea ostile păstrării identității lor. Pentru a-și păstra identitatea s-au organizat în diverse asociații, în comunități, în biserici sau parohii. Unele țin legătura cu organisme similare din România, altele nu. Ceea ce ne bucură este că, după 1989, și în mentalitatea acestor fii ai neamului românesc s-au produs unele schimbări. Ele sunt, în primul rând, determinate de faptul — și ei au simțit lucrul acesta — că nu mai sunt, ca odinioară, considerați trădători sau dușmani ai patriei lor, nu mai sunt considerați ca români de gradul II, cei care și-au păstrat cetățenia română. Cei care au devenit cetățeni ai statelor unde își duc viața sunt ajutați să-și păstreze identitatea — și aici revin la acest art. 22 din buget, unde sunt prevăzute unele sume. Nu voi intra în detalii privind atribuțiile Congresului spiritualității românești, care se întrunește o dată pe an la Herculane și, adevărat, în rest, nu prea știm noi exact ce se întâmplă între cele două congrese. Nu voi intra în detalii și nu voi cere nici relații privind un alt organism recent constituit — anul trecut, prin Hotărârea de Guvern nr. 581 — privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni. Precizez însă că sumele alocate lor le consider insuficiente.

Aș dori să mi se dea un răspuns, dacă e posibil, din partea unuia dintre reprezentanții Guvernului și anume, Hotărârea Guvernului nr. 581, prin care se stabilește cum funcționează acest Consiliu pentru problemele românilor de pretutindeni, constituit ca organism consultativ al Guvernului și unde se precizează că este coordonat de Comitetului permanent al Congresului spiritualității românești. întrebarea mea este următoarea: nu înțeleg cum acest Comitet permanent, care este neguvernamental, are în subordinea sa, coordonează un organism guvernamental? Aici aș dori să mi se dea răspunsul. Cât despre activitatea pe care cele două organisme o desfășoară, eu le doresc să fie cât mai bogată. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Gabriel Țepelea.

Pentru un minut, a solicitat o întrebare domnul deputat Putin și o intervenție de două minute a domnului deputat Nicolae-Văleanu Ivanciu.

Aveți cuvântul, domnule deputat Țepelea!

Domnul Gabriel Țepelea:

Este firesc, domnule președinte, doamnelor și domnilor, ca acest articol să suscite foarte multe semne de întrebare și foarte multe propuneri, deoarece aici, așa cum s-a arătat, se concentrează majoritatea problemelor privind spiritualitatea românească, modalitatea de a rezolva aceste probleme. în ce mă privește, voi analiza, pe rând, articolele respective și îmi permit să spun că la art. 22 alin. 1, dacă nu se pot obține măriri de fonduri, evident, el trebuie să fie adresat minorităților naționale, în forma în care a fost conceput. Dar, din acest punct de vedere, trebuie ca minoritățile naționale să aibă o anumită proporționalitate în ceea ce privește repartiția sumelor respective, în funcție de — evident — ponderea lor, importanța lor și de tot ceea ce înseamnă conviețuire democratică.

La alin. 3: "Pentru sprijinirea activității românilor din afara granițelor" se alocă în anul 1996 transferuri de la bugetul de stat, prin Secretariatul General al Guvernului. Aici apare acest element de sinteză, care mi se pare, ca și altor vorbitori dinaintea mea, o creațiune puțin superguvernamentală, care nu-și justifică rostul. Cred că trebuie să mergem pe distribuirea sumelor, acolo unde se află ministerele de resort. Am arătat, atunci când a fost vorba de cultură, că la Capitolul "Cultură" apăreau ministerele Apărării Naționale, de Interne, de Externe, la Capitolul îCultură". La fel s-au făcut aceste comasări și la Capitolul "Invățământ". Aceste neclarități continuă și continuă în defavoarea unei repartizări corecte a sumelor. După părerea mea, în locul Secretariatului General al Guvernului trebuie să apară ministerele de resort și nu Secretariatul general, adică Ministerul de Externe, în primul rând, Ministerul învățământului și Științei, Cultele și așa mai departe, care sunt interesate în distribuirea acestor sume.

Domnilor,

Aici, domnul deputat Ciumara a vorbit la un moment dat despre românii de peste hotare. îmi permit să spun că noi, înainte, aveam organizat un învățământ pentru românii de peste hotare deosebit de productiv și anume, selectam profesorii cei mai buni din țară, trimiteam acolo oameni care aveau o salarizare deosebită și care aduceau în țară ecoul supraviețuirii elementului românesc din acele părți.

De ce să vorbim de Secretariatul General al Guvernului, când putem să spunem Ministerul de Externe, cum este firesc, să spunem Ministerul învățământului, când e vorba de școală, să spunem Ministerul de Culte, atunci când este vorba de sprijinirea bisericilor.

La alin. 4, pentru promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare, aici, de fapt, cel mai mare efort se va face și trebuie să se facă prin televiziune, prin T.V.R. International, prin Radio International și, evident, prin acele instituții care nu sunt legate de contingentul politic, cum ar fi, de exemplu, și Academia Română, care trebuie să fie luată în considerare. Propaganda indirectă este mai puternică decât aceea care se face prin atenționare: "Iată, eu acum vin să te prelucrez! Iată eu vin să-ți transmit punctele mele de vedere!"

La acest capitol eu cred că ceea ce nu s-a făcut în mod corespunzător pentru dotarea Televiziunii Române, poate să fie făcut, de data aceasta, și imaginea României va avea de câștigat. Când vorbesc de imaginea Românei nu mă gândesc la o imagine făcută, la o imagine de propagandă. Pentru imaginea reală a României noi vom câștiga dacă spunem adevărul, nu dacă deformăm imaginea României. Să ne prezentăm așa cum suntem, cu luminile și umbrele noastre.

Deci, încă o dată, defalcarea sumelor: pentru alin. 5, aici apare, din nou, Secretariatul General al Guvernului. Acest Secretariat al Guvernului trebuie să administreze sumele alocate pentru cultură, religie și acțiuni sportive?

De ce să nu fie administrate aceste sume de către ministerele de resort, adică Ministerul Culturii, Ministerul Cultelor, dacă există, sau un Secretariat al Cultelor și, evident, Ministerul Sportului? Această comasare a tuturor acțiunilor în mâna Secretariatului General al Guvernului mi se pare, la un moment dat, chiar suspectă. Adică, ce înseamnă Secretariatul General al Guvernului, în plus, față de oricare dintre miniștri? Eu mă mir că miniștrii prezenți aici nu se simt jenați că sunt mai puțin decât secretarul general al Guvernului.

Domnul Florin Georgescu:

Nu-i acesta adevărul!

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule, acesta este adevărul!

Domnul Florin Georgescu:

Tocmai că nu este!

Domnul Gabriel Țepelea:

Nu este?

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule ministru Georgescu, aveți dreptul la replică. Eu conduc ședința! Aveți dreptul să răspundeți atunci când vă dau cuvântul.

Continuați, domnule deputat Țepelea!

Domnul Gabriel Țepelea:

în ce privește alin. 6, care se ocupă de modul de repartizare și utilizare a sumelor destinate acțiunilor prevăzute la prezentul articol, se aprobă prin hotărâre de guvern, evident, dar aceasta trebuie să se facă pe bază de concurs de programe, nu automat apar niște ficțiuni care se numesc — nu vreau să le repet numele, au fost spuse de către alți colegi aci —, ci un concurs de programe pe care, evident, îl sprijinim în funcție de conținutul, de seriozitatea ofertanților.

Deci, din acest punct de vedere, nu dăm bani automat unei asociații sau alta. Mă surprinde în mod deosebit că de aici lipsește cea mai serioasă instituție care s-a ocupat de imaginea Românei. Și nu e bine zis imaginea României, ci de prezentarea realităților culturale din România și care se numește Fundația Culturală Română, Fundația Culturală Română apare la Externe. Păi, da, hai să le împărțim din nou, să dăm la Finanțe și acolo o fundație culturală, să dăm și la Externe, să dăm și la Interne. Vedeți dumneavoastră, este acest amestec fără logică. Mie mi se pare că trebuie să revenim la ceea ce se numește logică politică, care înseamnă a da fiecărui minister sumele pe care să le administreze conform profilului său și nu să le distribuim în așa fel încât pe urmă să nu mai știm cum le adunăm și cum le controlăm.

Voi prezenta amendamentele în scris.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog . Mulțumesc.

O întrebare, domnul deputat Putin. Și un minut, domnul Nicolae-Văleanu Ivanciu.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu am doar o simplă întrebare, practic am o nelămurire: fie mă înșel eu, fie textul nu este prea concret. însă aș vrea să întreb: dacă din acest capitol, ziarul Guvernului Vocea României primește subvențiile necesare, sau din alt capitol al bugetului, pentru că, indiscutabil, așa cum se prezintă acest ziar, și așa cum are vânzarea, necesită și subvenții și acestea pot să vină numai de la Guvern.

L-aș ruga pe domnul ministru de stat Georgescu să-mi spună dacă Vocea României este subvenționată din acest capitol sau din care anume?

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Văleanu Ivanciu. Aveți două minute, așa cum ați solicitat.

Domnul Nicolae-Văleanu Ivanciu:

Sper să nu le consum în întregime.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art. 22, primul alineat, mie mi se pare că trebuie să simplificăm puțin lucrurile, în sensul că se amestecă aici problema minorităților și a organizațiilor nepolitice din interiorul țării și se face un adaus la sfârșitul alineatului, în care se spune "precum și pentru unele acțiuni în străinătate". Trebuie să punem punct la "imediat organizate în țară". Aici, mie mi se pare — și propun acest lucru — că un spor de mai puțin de un miliard, bineînțeles, adică o sumă totală de 3,5 miliarde ar fi satisfăcătoare și pentru minoritățile mai mari sau mai mici din țara noastră.

Mai departe, eu sunt întru totul de acord cu propunerea domnului deputat Țepelea. Am dat Secretariatului General al Guvernului o seamă întreagă de drepturi, de a dispune de niște sume considerabile și de a lipsi ministerele de resort de mijloacele necesare.

Ca președinte al Comisiei pentru politică externă, am vizitat multe ambasade, cel puțin mai multe ambasade, și ce am constatat: o sărăcie lucie în legătură cu mijloacele de prezentare a imaginii României, măcar în țările respective.

De aceea, eu aș propune ca în toate cazurile — și în cazul alin. 3, 4 și 5 — mijloacele financiare respective să fie trecute la bugetele ministerelor de externe, învățământului, culturii, așa cum a arătat domnul deputat Țepelea.

Acestea sunt, în esență, propunerile mele.

La punctul 3, de asemenea, consider că n-ar fi un prea mare efort bugetar să trecem de la 2.300.000.000 la 2.500.000.000 lei suma respectivă, care este destul de modestă, dar, oricum, ar fi un spor. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

în conformitate cu programul pe care l-am adoptat, vă fac următoarea propunere: ca Senatul să se retragă în sala 29, unde este fostul Grup P.D.S.R. al Camerei Deputaților; Camera Deputaților să rămână pe loc pentru a dezbate medierea la Legea privind industria de apărare și să ne reîntâlnim exact la ora 11,45, cu observația ca fiind două legi organice, în care suntem cu toții interesați, prezența să fie pe măsura semnăturilor care au fost date.

După-amiază reluăm lucrările la ora 14,30 fix.

Deci, senatorii să vină în sala 29.

PAUZA

*

* *

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 27 noiembrie 2022, 7:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro