Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 21, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 21-06-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 21, 1999

13. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate de deputați membrilor Guvernului.  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

................................................

În acest moment, lucrările de astăzi, pe discutarea propunerilor legislative, s-a încheiat. Urmează faza de răspuns la interpelări. (Domnul deputat Gheorghe Cristea insistă, în continuare)

Deci urmează faza de răspunsuri la interpelările adresate de deputați, în ședința Camerei Deputaților din data de 21 iunie 1999.

Doriți, domnule deputat Sirețeanu, aveți o chestiune de procedură?

Domnul Mihail Sirețeanu:

Da.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă rog.

Domnul Mihail Sirețeanu:

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu trei săptămâni, de la acest microfon, am lansat o interpelare ministrului muncii și protecției sociale, și vreau să pun în paranteză "protecției sociale", privind unele aspecte cu care se confruntă handicapații din România și, în general, nevăzătorii.

Din păcate, nici acum, după trei săptămâni, nu s-a primit nici un răspuns și nici vreo speranță, în acest fel, nici măcar nu răspuns în scris sau să se spună: domnule, primești răspuns peste o lună, două, trei, patru sau așa mai departe.

Acum două săptămâni, am solicitat, în mod expres, să se ceară ministrului muncii să trimită un reprezentant cu un astfel de răspuns. Nici la această solicitare a mea nu s-a primit nici un răspuns.

V-aș ruga, doamnă președinte, dacă se poate, pentru că este regulamentar și este legal, să solicitați ministrului muncii să vină în Parlament și să dea răspuns la interpelările care i-au fost adresate.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Reprezentanții Departamentului pentru relația cu Parlamentul să ia, în acest moment, legătura cu ministrul muncii și protecției sociale, cu domnul Athanasiu, și, dacă nu vine dumnealui, să trimită un secretar de stat, măcar, să primim răspunsul, pentru că este inadmisibil, de atât de mult timp, să i se solicite informații și să nu le primească.

O să intrăm... Vă rog, nu vă dau cuvântul. (Se adresează domnului deputat Mihai Vitcu, care s-a apropiat de tribună, cu intenția de a lua cuvântul)

Solicit amânarea, pentru a nu răspunde, bineînțeles, domnul prim-ministru Radu Vasile, la interpelarea adresată de doamna deputat Paula Ivănescu, domnii deputați Ioan Oltean și Alexandru Săndulescu, domnul deputat Marin Gheorghe și domnul deputat Petre Naidin.

De asemenea, Fondul Proprietății de Stat anunță că va da un răspuns, în scris, interpelării adresate acestuia de către domnul deputat Petre Naidin. Și Ministerul Finanțelor urmează să prezinte un răspuns, în scris, domnilor deputați Gheorghe Ana, Marin Gheorghe și Petre Naidin.

Acestea sunt solicitările de amânări.

Începem procedura, în sine, și... Nu, vă mulțumesc, pentru că mă rugați pentru un minut... (Se adresează domnului deputat Mihai Vitcu) Începem procedura în sine și urmează ca, ceea ce aveți dumneavoastră de spus, pe procedură sau pe altceva, după terminarea răspunsurilor la interpelări.

În sală, se află domnul ministru Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, pentru a răspunde interpelării domnului deputat Alexandru Ionescu.

Domnul deputat este prezent în sală. Vă rog să vă prezentați interpelarea.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Ionescu, pentru a-și prezenta interpelarea adresată domnului ministru. Acesta este obiectul ședinței de la această oră. Vă rog domnule deputat, aveți cuvântul. După ce termină răspunsul domnul ministru Romică Tomescu la ambele interpelări am să vă dau cuvântul și dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Alexandru Ionescu:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

O să-mi permit să formulez interpelarea, așa cum mi-o amintesc, pentru că, din păcate, am lăsat-o sus în birou.

Domnule ministru, interpelarea mea s-a adresat dumneavoastră cu rugămintea de a face tot ce este posibil să puneți frâu braconajului din păduri și, de asemenea, tăierilor ilegale care se mai petrec acolo, pentru că filialele noastre ne-au semnalat multe astfel de cazuri. Și partea principală a interpelării se referea, domnule ministru, la faptul că dumneavoastră ar fi bine dacă ați putea să studiați introducerea unei reglementări, a unor regulamente sau a unei reguli, prin care să se interzică ca toate gaterele să mai folosească ceaprazuri mai mari de 3 mm, pentru că pe această cale se pierde o foarte importantă cantitate de material lemnos.

Acestea erau, domnule ministru, întrebările și în total ele alcătuiau interpelarea pe care v-am făcut-o și la care veți avea bunăvoința să-mi răspundeți.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul ministru Romică Tomescu, aveți cuvântul. Vă rog să vă limitați la 2 minute. Dacă aveți un răspuns mai extins, îi dați domnului deputat o copie.

Domnul Romică Tomescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Controlul instalațiilor de transformat lemn rotund în cherestea este reglementat de Instrucțiunile cu privire la circulația și controlul circulației materialelor lemnoase și ale instalațiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.735/1998. Acestea prevăd, la art.19, și măsura anulării autorizației de funcționare în situația în care se constată nereguli cu privire la înregistrarea exactă a intrărilor-ieșirilor de materiale lemnoase în documentele din care rezultă proveniența acestora. Pentru reglementarea măsurii de retragere a autorizațiilor de funcționare în situația neîndeplinirii unor criterii tehnice, este necesară emiterea unui act legislativ distinct, inițiat împreună cu autoritatea publică centrală de resort, respectiv Ministerul Industriilor și Comerțului, care să avizeze criterii tehnice minimale, alături de criteriile specifice ministerului nostru, pentru aviz de mediu și capacitate de debitare, conform resursei disponibile.

În ceea ce privește liberalizarea exportului principalelor produse lemnoase, concretizată în desființarea interdicțiilor și contingentelor la export, inclusiv pentru sortimentul buștean, aceasta este una din măsurile menite să contribuie la reușita procesului de restructurare a întreprinderilor prevăzute în Programul economic și social al Guvernului, fiind, de asemenea, conformă cu prevederile Acordului european de realizare a unei zone de comerț liber cu bunuri materiale, pe care Ministerul Industriei și Comerțului a trebuit să le accepte.

Realizările la exportul de buștean sunt nesemnificative și nu influențează exportul de mobilă și produse finite din lemn. Lipsa de performanță a întreprinderilor românești din industria forestieră de prelucrare a lemnului se datorează altor cauze, cum ar fi management necorespunzător, în special la cele aflate în proprietatea statului, blocaj financiar, resurse financiare insuficiente sau greșit administrate, costuri de producție ridicate, nivel tehnologic scăzut, valorificare insuficientă a cererilor existente pe anumite piețe și altele.

Trebuie subliniat că față de un preț al resursei de lemn sub o pătrime din cel mondial, marii consumatori de lemn din România, cu capacități excedentare, realizează o cincime din productivitatea industriei de profil vest-europene.

Măsurile luate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, împreună cu adoptarea unui set legislativ articulat, în curs de definitivare, urmăresc inclusiv diminuarea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din fondul forestier național și din afara acestuia.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriți să interveniți?

Domnul Alexandru Ionescu (din bancă):

Nu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, domnule ministru, să-i dați domnului deputat o copie scrisă. Domnul deputat Marian Ianculescu a adresat o interpelare. După ce termină domnul ministru de răspuns la ambii deputați o să vă dau cuvântul.

Domnule Marian Ianculescu, vă rog să vă prezentați interpelarea adreastă aceluiași ministru Romică Tomescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Obiectul interpelării se referă la modul de aplicare a unor prevederi din Legea nr.26/1996 Codul Silvic. Se referă la următoarele prevederi: art.63 din Legea nr.26/1996 Codul Silvic prevede constituirea la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor a unui fond de conservare și regenerare a pădurilor, purtător de dobândă, constituit din mai multe surse și anume: contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier, contravaloarea pierderilor de creștere, determinate de exploatarea arborilor înainte de vârsta exploatabilității stabilită prin amenajamentele silvice pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier, despăgubirile pentru daune aduse fondului forestier, tarifele pentru efectele favorabile determinate de funcțiile de protecție ale pădurilor, 20-25% din încasările realizate din valorificarea masei lemnoase pe picior, provenite din produse principale și secundare, și alocații de la bugetul de stat.

Acest fond este destinat pentru împădurirea unor terenuri goale, pentru regenerarea suprafețelor parcurse cu tăieri, gospodărirea cu prioritate a unor păduri cu funcții speciale de protecție, acoperirea cheltuielilor ocazionate de eventualele calamități asupra pădurilor și, în sfârșit, pentru cumpărarea de terenuri, potrivit prevederilor art.51 și 53 din aceeași lege.

Cealaltă prevedere care face obiectul interpelării este art.67, care prevede obligativitatea proprietarilor de păduri să respecte prevederile amenajamentelor silvice și să asigure permanența pădurii. În acest sens, după tăierea pădurii, proprietarii sunt obligați să realizeze regenerarea acesteia în cel mult doi ani, Regiei Naționale a Pădurilor revenindu-i sarcina să acorde, la cerere, sprijin tehnic. În caz că proprietarul nu-și îndeplinește obligația de regenerare a pădurii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, după somarea proprietarului, va dispune Regiei Naționale a Pădurilor executarea, prin Ocolul silvic, pe contul proprietarului, a lucrărilor de împădurire și de întreținere, până la regenerarea definitivă.

Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să ne precizați modul de constituire și de utilizare pe surse și categorii de destinație a Fondului de conservare și regenerare a pădurilor, constituit potrivit Legii nr.26/1996 Codul Silvic și, totodată, modul în care au fost realizate până în prezent prevederile art.67 din aceeași lege, referitor la obligativitatea regenerării pădurilor proprietate privată după tăierea acestora, fie de către proprietari, fie de către Regia Națională a Pădurilor, cu recuperarea ulterioară a cheltuielilor efectuate, de la respectivii proprietari.

De asemenea, vă rugăm să ne precizați ce suprafață s-a plantat în pădurile proprietate privată după exploatarea legală sau în delict a masei lemnoase, mai ales că se știe faptul că din cele 381.000 de ha care au fost retrocedate foștilor proprietari, circa 50.000 de hectare au fost defrișate, marea lor majoritate având rol de protecție deosebit. Oare câte din acestea au mai fost împădurite în loc?

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, vă rog, dacă vreți să răspundeți.

Domnul Romică Tomescu:

La 30 aprilie 1999, situația Fondului de conservare și regenerare a pădurilor, constituit la Regia Națională a Pădurilor, în conformitate cu prevederile art.63 din Legea nr.26/1996, era următoarea: sold neutilizat din anul 1998 – 35, 9 miliarde lei; fond constituit în anul 1999 – 41 de miliarde lei; total – 76,9 miliarde lei.

În anul 1999, Fondul de conservare și regenerare s-a utilizat astfel: împădurirea unor terenuri goale și regenerarea suprafețelor parcurse cu tăieri – 9.636 de hectare împăduriri integrale, în valoare de 38,5 miliarde lei; acoperirea unor cheltuieli ocazionate de calamități naturale – 2,3 miliarde lei; total fond utilizat - 40,8 miliarde lei; sold la finele lunii aprilie 1999 – 36,1 miliarde lei.

În acest an, Regia Națională a Pădurilor a sprijinit proprietarii de păduri particulare în acțiunea de regenerare a 93 hectare, asigurând materialul de plantat și asistența tehnică, după cum urmează: în județul Covasna, Asociația de gospodărire a pădurilor particulare a împădurit 50 de hectare, plantând 200.000 de puieți de molid în suprafețele de pădure afectate de doborâturile de vânt, în perioada 1995-1998. Lucrările s-au executat cu sprijinul Direcției silvice Sfântul Gheorghe. În județul Suceava, pe raza comunelor Găzvana și Vama s-au împădurit 20 de hectare, plantându-se 85.000 de puieți în suprafețe de pădure defrișate după punerea în posesie, conform Legii nr.18/1991. Lucrările s-au executat cu sprijinul Direcției silvice Suceava. În județul Vaslui, pe raza comunei Murgeni s-au împădurit 5 hectare, plantându-se 25.000 de puieți. Lucrările s-au executat cu sprijinul Direcției silvice Bacău. Și în fine, în județul Giurgiu, pe raza comunei Gogoșari, satul Izvoru, s-au împădurit 9 hectare în terenuri particulare, la solicitarea proprietarilor acestora, 45.000 de puieți plantați, iar pe raza comunei Vânătorul Mic, satul Izvor, s-au împădurit 8 hectare, 40.000 de puieți plantați. Lucrarea s-a executat cu sprijinul Direcției silvice Târgoviște. Pentru executarea lucrărilor de împăduriri realizate pe raza comunelor Găzvana, județul Suceava, Gogoșari, județul Giurgiu, și în județul Giurgiu în total, Regia Națională a Pădurilor a pus la dispoziție gratuit 295.000 de puieți forestieri.

Considerăm că prin înființarea structurilor silvice teritoriale din subordinea autorității publice centrale pentru silvicultură, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr.96/1998, se creează premisele unei gospodăriri durabile a pădurilor, inclusiv prin utilizarea corespunzătoare a Fondului de conservare și regenerare a pădurilor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriți să interveniți, da?

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc domnului ministru pentru răspuns și apreciez totuși grija care o poartă corpul silvic pentru regenerarea pădurilor, însă cred că s-ar impune un ritm mai alert, mai ales că există o suprafață foarte mare defrișată din fondul forestier proprietate privată și trebuie antrenată atât regia, cât și proprietarii de păduri pentru a se împăduri, pentru că termenul de 2 ani care decade conform legii, deja este depășit.

De asemenea, aș mai face o recomandare domnului ministru, ca Regia Națională a Pădurilor să-și orienteze atenția ca din fondul de conservare, potrivit legii, cum este el constituit, să poată să treacă deja la cumpărarea de păduri, pentru că există foarte mulți proprietari de păduri care doresc să-și vândă suprafețele respective de pădure, și atunci Regia Națională a Pădurilor, prin Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, există cadrul legal să se treacă serios la această acțiune deosebit de importantă pentru întregirea fondului forestier din domeniul public al statului.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, mai doriți să interveniți?

Domnul Romică Tomescu (din loja ministerială):

Nu, am reținut.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, bine. Vă mulțumim pentru participare. Domnul deputat Gheorghe Ana pentru procedură, vă rog.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Distinsă doamnă președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru posbilitatea ce mi-o dați să îmi manifest indignarea, în primul rând, și totodată protestul în legătură cu colaborarea dintre cele două puteri ale statului, respectiv între Executiv și Legislativ. Este a doua oară când sunt anunțat în sală că se solicită amânarea la un răspuns public, la o interpelare care privea probleme de politică internă a Guvernului României.

Consider că este lipsă de curaj și de răspundere să vină să prezinte public răspuns la ceea ce noi, în speță eu am venit să solicit ceea ce mi-au cerut cetățenii pe care-i reprezint.

Prima interpelare la care am fost amânat a fost adresată Guvernului României în legătură cu aplicarea legislației pe care aici am votat-o privind zonele defavorizate, legislație care nu se aplică. În Valea Jiului, punctual, am arătat că au fost proiecte care au fost respinse subiectiv. Ministrul industriei, care a fost solicitat să răspundă concret, nu a binevoit să vină aici să răspundă la acea chestiune punctuală.

În prezent, așteptam să mi se răspundă tot punctual de către Guvernul României de ce a încălcat prevederile legislației acestei țări privind achiziționarea din sursă unică a unor servicii vizând restructurarea datoriei publice, intrând în legătură cu o singură firmă de consultanță din New York, fără a se da publicității, fără a se face preoferte ș.a.m.d., cum în mod logic și firesc ar fi trebuit să se întâmple, mai ales că toți acești bani sunt plătiți din banii contribuabililor din România, și nu din altă parte.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am să vă rog să vă limitați, au trecut cele 2 minute.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Vă mulțumesc. Îmi pare rău că a trebuit să folosesc acest ton, care, așa cum știți, nu este tonul cu care vorbesc de la acest microfon, însă rețineți, și pe dumneavoastră vă rog să transmiteți Biroului permanent, sunt indignat și nu numai eu, ci mai mulți colegi care suntem puși în fața acestei situații penibile de a nu primi răspunsuri de la Guvern, sau de a primi răspunsuri prin reprezentanții Guvernului, așa cum știți și dumneavoastră.

Mulțumesc pentru îngăduință.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc și mă alătur indignării dumneavoastră, pentru că sunt și eu în aceeași situație și doresc să primesc, și specific că doresc să primesc răspuns de la primul-ministru, și nu de la un secretar general dintr-un minister.

Am terminat cu procedura. Din partea Ministerului de Interne nu este prezent nimeni pentru a răspunde interpelării domnului deputat Petre Naidin, care, de altfel, nici dumnealui nu se află în sală.

Din partea Ministerului Transporturilor este prezent domnul secretar de stat Adrian Marinescu, pentru a răspunde interpelării domnului deputat Traian Dobre, pe care-l invit să o prezinte. Nu este domnul deputat. Deci, domnule secretar de stat, pentru că v-ați prezentat, vă rog să lăsați răspunsul în scris, pentru a-i fi transmis domnului deputat.

Din partea Ministerului Finanțelor este prezentă doamna Doina Leonte, secretar general – și îl înteb pe domnul deputat Nicolae Popa, dacă acceptă răspunsul de la persoana care este prezentă în sală și care nu are funcție de demnitate publică. (Domnul deputat Nicolae Popa vorbea în acest timp la telefonul mobil.)

Domnule deputat, vă rog lăsați telefonul! Deci, primiți răspunsul de la un secretar general din minister, la interpelarea dumneavoastră, sau așteptați să vină ministrul?

Domnul Nicolae Popa:

Îl primesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Îl primiți. Vă rog două minute aveți pentru a vă prezenta interpelarea și vă rog să vorbiți la telefon în pauză, nu în timpul lucrărilor.

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președinte, nu trebuie să ne faceți dumneavoastră morală.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ba da, vă fac.

Domnul Nicolae Popa:

Da, dumneavoastră aveați alte probleme înainte, deci, discutați despre alte probleme și sigur că... Eu am încredere în doamna secretar general, așa că îi cunosc capacitatea de a da răspuns la această interpelare. Ea se referă la... este vorba despre Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/1999, unde se prevede schimbarea vechilor case de marcat aflate în dotarea societăților comerciale cu altele noi, tocmai acum, când agenții economici se confruntă cu o fiscalitate exagerată, blocaje economice financiare, dobânzi înrobitoare la credite și cu un mediu de afaceri nefavorabil. Aș înțelege dacă această acțiune ar constitui singura problemă care ar trebui rezolvată pentru buna desfășurare a activității agenților economici, dar, în prezent, aceștia se confruntă cu o serie de probleme cu mult mai grave. Această acțiune de înlocuire a vechilor case de marcat cu alte noi nu cred că este una de natură să îmbunătățească colectarea veniturilor la bugetul de stat și nici una care să înlăture parțial evaziunea fiscală.

Mai pe șleau spus, pentru agenții economici, noile aparate de marcat electronice fiscale nu reprezintă altceva decât un alt efort financiar, de natură să împovăreze și mai mult activitatea economică a acestora. Cred, în schimb, că pentru a disciplina financiar agenții economici și pentru a le schimba mentalitatea și a-i determina să fie cinstiți cu ei înșiși și apoi cu statul, este nevoie de un sistem legislativ coerent și stabil, precum și de taxe și impozite suportabile pentru agenții economici și populație în general și în nici un caz de măsuri de dotare cu fel de fel de logistici sofisticate, care nu au nici o relevanță în activitatea lor.

Dacă este să luăm în calcul un județ de nivel mediu, unde unitățile de prestări servicii și cele de desfaceri...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

S-au terminat cele două minute, vă rog să încheiați!

Domnul Nicolae Popa:

Numai un exemplu și termin, doamna președinte.

Dacă luăm numai un județ mediu, unde sunt aproximativ 20.000 de societăți comerciale mici și mijlocii, prețul acestor case de marcat figurând pe piață la 500 de dolari pe bucată, la nivel de țară, vă dați seama că ar ajunge la 400-500 de milioane de dolari și, în această situație, vă dați seama care sunt eforturile financiare pe care trebuie să le suporte agenții economici.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna Doina Leonte, secretar general în Ministerul Finanțelor. Vă rog răspundeți domnului deputat.

Doamna Doina Leonte:

Vă mulțumesc. În legătură cu interpelarea domnului deputat Nicolae Popa precizăm că aparatele de marcat electronice fiscale reprezintă atât un instrument de lucru care furnizează agentului economic, un veritabil ajutor pentru corecta administrare a afacerilor, cât și un instrument de control. Aceste aparate furnizează atât agentului economic cât și organelor de control date referitoare la marfa vândută sau serviciile prestate și la alte operațiuni contabile și fiscale, ca de exemplu: plata periodică a taxei pe valoarea adăugată.

Referitor la efortul financiar ce trebuie suportat de agenții economici, cât și posibilitatea introducerii și întreținerii acestor aparate în mediul rural, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale prevede că agenții economici care realizează venituri totale anuale de până la 100 milioane lei, nu sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Un agent economic care realizează o cifră de afaceri de 500 milioane lei, iar rata netă a profitului în raport cu cifra de afaceri este de 15%, pentru o casă de marcat cu un preț de achiziție din 7,5 milioane lei, va trebui să suporte aceste cheltuieli de 75 milioane lei profit. În aceste condiții, costul casei de marcat în raport cu cifra de afaceri reprezintă 1,5%.

Referitor la operațiunea de schimbare a aparatelor de marcat electronice fiscale aflate în dotarea societăților comerciale, vă aducem la cunoștință că acestea pot fi utilizate numai dacă corespund parametrilor tehnici prevăzuți în Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență nr.28, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.447/1999.

De reținut faptul că parametrii tehnici și funcțiile aparatelor de marcat electronice fiscale prevăzute în actele normative menționate sunt la nivelul standardelor internaționale, pentru a răspunde cerințelor legislației financiare într-o economie de piață.

În ceea ce privește aspectul precizat în interpelare în legătură cu agenții economici care au câștigat licitația, care câștigă licența comercializării acestor aparate, vă aducem la cunoștință că la această dată nu există nici un distribuitor autorizat, iar prin Ordonanța nr.28, cât și prin Normele metodologice de aplicare a acesteia, nu se instituie monopol asupra distribuției, aceasta fiind posibil de realizat de orice agent economic care îndeplinește condițiile prevăzute în actele normative.

Referitor la oportunitatea aplicării prevederilor acestei ordonanțe și a posibilităților de întreținere a aparatelor de marcat electronice fiscale, menționăm că la elaborarea Normelor metodologice s-a avut în vedere stabilirea procedurii de instalare și service a aparatelor de marcat electronice fiscale, ce se vor asigura de către distribuitorul autorizat sau unitatea de service abilitată o dată cu obținerea avizului. Astfel, distribuitorul autorizat sau reprezentantul legal al acestuia în teritoriu are obligația ca în termen de 72 de ore de la anunțarea defectării aparatului să-l repună în funcțiune. Nu vor fi autorizați să comercializeze astfel de aparate decât agenții economici care au rețea de service proprie și asigură service-ul prin unități specializate, pe bază de contract, precum și piesele de schimb pentru perioada de garanție și post-garanție.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriți să interveniți? Da, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Sigur, aș fi fost de acord cu doamna secretar general dacă nu ar fi lucrat în Ministerul Finanțelor, dar eu aș vrea să-i amintesc ce mai înseamnă astăzi 100 de milioane, dacă un agent economic ar realiza 100 de milioane venituri, aceasta înseamnă că ar fi în pierdere și practic nu și-ar putea desfășura activitatea, având în vedere inflația care există în momentul de față în societatea românească. Dar, problema este alta.

Sigur că noi vrem să ne pliem la nivelul Europei, la cerințele ei, vrem să intrăm în Europa, să fim și noi moderni, dar tot timpul noi punem, cum spune românul, "carul în fața boilor". Deci, vrem să ne dotăm logistic prima dată cu fel de fel de utilaje și instrumente din acestea sofisticate, fără să asigurăm un climat sănătos, un climat cu o fiscalitate suportabilă, și, totodată, facilități pentru sprijinirea acestor activități ale întreprinderilor mici și mijlocii. Tot timpul ne preocupă dotarea acestora cu astfel de utilaje, dar niciodată nu ne-am preocupat pentru a-i sprijini și pentru a le asigura facilități pentru continuitatea activităților. Nu întâmplător, aș vrea să vă spun, tocmai datorită acestor demersuri și acestor ordonanțe aberante care, uneori, vin în avalanșă, este vorba și de Ordonanța nr.50 și de Ordonanța nr.62, din cele 730.000 de întreprinderi mici și mijlocii mai funcționează doar 280.000. Cam așa ar trebui să punem noi problema, și această problemă trebuie să ne preocupe, cum salvăm aceste întreprinderi mici și mijlocii și cum le susținem și le sprijinim pentru ca ele să funcționeze, nu prin aceste ordonanțe prin care să le îngreuneze și mai mult situația lor financiară.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim. Se află în sală domnul secretar de stat Ștefan Pete de la Ministerul Agriculturii și Alimentației, pentru a răspunde interpelării adresate de domnul deputat Mihai Nicolescu.

Domnule Mihai Nicolescu, vă rog prezentați interpelarea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii, așa cum am spus, și are în vedere modul în care vom asigura sămânța necesară pentru anul agricol 1999-2000, având în vedere faptul că agricultura are nevoie și pentru acest an de cantități foarte mari: peste 500.000 de tone la grâu, peste 60.000 de tone la porumb, circa 40.000 de tone la orzoaică, ovăz, circa 5.000 de tone la floarea soarelui, circa 800.000 de tone la cartofi și cantitățile sunt apreciabile la celelalte specii.

Având în vedere faptul că sămânța realizată de institutele și stațiunile de cercetare din verigile superioare și formele parentale, precum și condițiile ecologice favorabile la nivelul țării și experiența acumulată de către producătorii de sămânță, reprezintă elemente importante pentru realizarea unor suprafețe semincere care să asigure atât necesarul propriu, la nivelul României, precum și importante cantități disponibile pentru export, mi-am permis și am formulat două întrebări: în legătură cu suprafețele semincere care au fost contractate și s-au însămânțat în vederea asigurării necesarului de sămânță și a formelor parentale pentru intern și ce suprafață seminceră s-a semănat și la ce specii agricole pentru obținerea de semințe ce constituie obiectul unor contracte la export?

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat Ștefan Pete, vă rog răspundeți domnului deputat.

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Voi răspunde prima data la prima întrebare adresată Ministerului Agriculturii.

Deci, pentru asigurarea necesarului intern de sămânță de recoltă din recolta anului 1999, au fost însămânțate următoarele suprafețe de loturi semincere. O să dau citire la câteva produse mai importante, pentru că sunt 22 de produse trecute pe listă; grâu comun – 136.000 de hectare, orz plus orzoaic㠖 17.290 de hectare, porumb plus orz – 17.174 de hectare, floarea soarelui – 11.658 de hectare, cartofi – 5.900 de hectare. Deci, după cum am spus, sunt 22 de produse și sunt toate trecute pe listă.

Cantitățile de semințe ce se vor produce de pe aceste suprafețe sunt destinate asigurării necesarului propriu de sămânță, comercializării directe de către agenții economici autorizați sau sunt contractate cu societăți comerciale specializate în prelucrarea și comercializarea semințelor.

Aceste suprafețe de semințe au fost incluse în Programul de certificare al culturilor semincere, pe baza declarațiilor de multiplicare ale agenților economici autorizați.

În afara cantităților de semințe care se vor produce pe aceste suprafețe producătorii agricoli își mai rețin și alte suprafețe pentru producerea de semințe, care nu au fost sau nu sunt incluse în programul de certificare. Toate acestea, pentru asigurarea integrală a necesarului de sămânță.

La a doua întrebare, referitoare la suprafețele care s-au contractat sau constituie obiectul unor contracte de export, până la această dată au fost primite de la Inspecția de stat pentru calitatea semințelor declarații de multiplicare pentru export pentru următoarele suprafețe de loturi semincere – voi da citire și aici culturilor mai importante, pentru că sunt 18 produse – orzoaică de toamnă: 500 de hectare, orzoaică de primăvară: 810 hectare, porumb: 1186 de hectare, floarea soarelui: 2367 de hectare, trifoi: 1790 de hectare, sfeclă de zahăr: 7 hectare.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai doriți să interveniți?

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Doamnă președinte,

Mulțumesc domnului ministru secretar de stat pentru răspuns.

Mi-aș permite numai câteva considerații.

În primul rând, am formulat aceste întrebări având în vedere faptul că în foarte multe județe mari producătoare de sămânță suprafețele semincere realizate sunt foarte mici și se relevă acest aspect în mod deosebit la câteva culturi, dintre care cultura de porumb.

De asemenea, aș considera absolut necesar ca această problemă privind programul de producere de sămânță să rămână o problemă strategică a ministerului, pentru asigurarea seminței necesare la nivel de țară. Efortul pe care îl vom face pentru a realiza sămânța în țară va fi mult mai mic decât acela de a scoate valuta afară, mai ales că de acolo aducem de cele mai multe ori soiuri și hibrizi care sunt foarte buni pentru zona ecologică în care au fost creați, însă mai puțin corespunzători pentru zona noastră.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Se află în sală domnul secretar de stat Mircea Fronescu, pentru a răspunde interpelării adresată de domnul deputat Mihai Vitcu Ministerului Educației Naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Mărturisesc faptul că n-am înțeles de ce nu mi-ați dat cuvântul la o problemă de procedură, mai ales că este o problemă pe care ați remarcat-o și dumneavoastr㠖 este vorba de un minister și un ministru care din data de 17.05.1999 a primit o interpelare – este vorba de ministrul sănătății, domnul Hajdu Gabor, și care nici până la ora aceasta nu a dat un răspuns.

Dacă până săptămâna trecută eram trecut pe lista de așteptare, și anume se cerea amânarea răspunsului, de data aceasta nici măcar atât.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nici măcar acolo.

Domnul Mihai Vitcu:

Nici măcar acolo, sigur că da.

Vă rog, doamnă președinte, să faceți demersurile de rigoare pentru ca domnul ministru al sănătății, Hajdu Gabor, să vină în fața Parlamentului și să răspundă interpelărilor pe care deputații i le adresează.

Și acum, mă voi referi la interpelarea prezentată domnului ministru Andrei Marga.

Interpelarea mea pornea de la vizita domniei sale în Suceava, precum și de la declarațiile făcute la adresa inspectorului general Vlad Ciubotaru Boier, declarații care au determinat reacții diferite în rândul oamenilor școlii - pe de o parte, o minoritate care îl susține și care a apreciat scuzele prezentate privind suspendarea din funcție, deși justiția nu și-a spus cuvântul, dosarul afacerii "Codreanca" este pe rol și numai amestecul politicului face posibilă amânarea unei decizii, iar, pe de altă parte, marea majoritate a cadrelor didactice care au rămas cu un gust amar față de poziția domnului ministru în probleme majore ale învățământului sucevean, legate de reformă, respectarea legalității școlare, resursele bugetare, managementul școlar etc.

Multe din ilegalitățile comise de inspectorul general vă sunt cunoscute, îi sunt cunoscute domnului ministru, și dânsul a exprimat nu o dată poziții contradictorii, iar întrebarea pe care și-o pun oamenii școlii din Suceava este "Până când?".

Era întrebat domnul ministru dacă în contextul situației amintite va lua măsuri și va pune în aplicare hotărârile judecătorești rămase definitive cu privire la situația și statutul celor 6 inspectori de la Inspectoratul școlar al județului Suceava cărora li s-a desfăcut contractul de muncă ilegal, precum și situația directorului de la Școala generală Frumosu și Liceul industrial nr.1 Rădăuți.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și noi vă mulțumim.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Fronescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat Mihai Vitcu,

Referitor strict la întrebarea dumneavoastră, vă pot răspunde următoarele: hotărârile judecătorești despre care se face vorbire nu sunt opozabile ministerului, întrucât acesta nu a făcut parte în litigiile asupra cărora instanțele judecătorești au dispus, deci ele nu trebuie aplicate de minister, ci de Inspectoratul școlar județean Suceava, care a fost parte în aceste procese.

În altă ordine de idei, în sistemul de drept românesc există ultima fază procesuală, aceea a executării silite, la care partea căreia îi este favorabilă hotărârea judecătorească definitivă poate apela. Ministerul nu are competența de a cere inspectoratelor școlare executarea hotărârilor judecătorești.

În ceea ce privește desfacerea contractelor de muncă celor 6 inspectori școlari și celor 2 directori, singurele competente să decidă asupra legalității sau nelegalității măsurilor luate sunt instanțele judecătorești investite.

În concluzie, nu se poate discuta despre neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive de către Ministerul Educației Naționale, deoarece obligația de executare nu incumbă acestuia, pentru motivele arătate mai sus.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, mai doriți să interveniți?

Domnul Mihai Vitcu:

Am reținut răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat, și vă mărturisesc că rămân puțin surprins. De ce? Nu pentru faptul că Ministerul Educației Naționale nu este cel care trebuie să pună în aplicare hotărârile judecătorești.

Eu mă întreb: dacă un inspector general care este subordonat Ministerului Educației Naționale nu pune în aplicare hotărârile judecătorești, atunci cine trebuie să ia măsuri? Și mă întreb, mai departe: atâta timp cât hotărârile sunt definitive, cât trebuie să mai aștepte acești oameni pentru ca ei să intre în drepturile legale? Or, trebuie să se ajungă la Curtea de la Haga pentru a se pune în aplicare o hotărâre judecătorească privind un simplu litigiu de muncă?

Nu știu, dar problema aceasta a autonomiei școlare, pe care eu o împărtășesc total, conform legislației în vigoare, are și ea limitele ei, iar ministerul trebuie să intervină atunci când un om al școlii ignoră hotărâri judecătorești și ignoră legile țării.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, mai doriți să interveniți?

Dacă doriți, puteți.

Vă rog.

Domnul Mircea Fronescu:

Problema este următoarea: exact cum v-am expus. Deci noi nu putem interveni câtă vreme noi nu am fost parte în procesul respectiv. Sigur că vom căuta să vedem ce se întâmplă, adică nu ne este indiferent lucru acesta, dar este exact așa cum v-am spus.

În ceea ce privește răspunsul în scris, noi l-am trimis prin domnul secretar de stat Mihu Miron Biji, dar vă pot da un exemplar și dumneavoastră.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori să vă reamintesc faptul că avem două proceduri prin care putem avea informații de la Guvern: este procedura întrebărilor, care sunt punctuale, și a interpelărilor, care se referă la politici fie generale, fie sectoriale. Să ne folosim aceste arme de cunoaștere în sensul în care sunt prevăzute de regulament.

În al doilea rând, îmi exprim încă o dată, în numele dumneavoastră, indignarea asupra modului în care Guvernul ne tratează în ceea ce privește răspunsurile la întrebări și interpelări, pentru că aceste lucruri ne sunt cerute de cetățenii pe care îi reprezentăm, ne sunt cerute de situația din teritoriu, și noi, o dată ajunși aici, nu suntem de capul nostru, și suntem reprezentanții și ecoul acestora.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Probabil că tot pe o nemulțumire de acest tip aveți de explicat.

Aveți cuvântul.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc frumos.

Stimată doamnă președinte de ședință,

Am adresat în repetate rânduri o interpelare Guvernului României cu privire la Programul de dezvoltare economică și socială a zonelor defavorizate, între care nominalizam situația județului Botoșani care, spre surprinderea, amărăciunea și totodată deziluzia mea și a locuitorilor județului Botoșani, nu se regăsește în nici unul din programele aprobate până în prezent de Guvern, deși în repetate rânduri miniștri, foști miniștri ai cabinetului Ciorbea, de asemenea, miniștri secretari de stat ai cabinetului Radu Vasile au promis de la această tribună, de la acest microfon că au în atenție în special județele defavorizate, județele care au fost cuprinse în Hotărârea nr.1007 dată încă din anul 1996 de Guvernul Văcăroiu.

Îmi exprim încă o dată nemulțumirea și am în vedere faptul că, în conformitate cu regulamentul, desigur, până la sfârșitul acestei sesiuni nu mai avem decât o săptămână, timp în care Guvernul nu mai poate veni să ne răspundă de la această tribună parlamentară, și probabil acesta este și motivul pentru care au tot fost amânate răspunsurile la interpelările nu numai ale mele, dar și ale multor altor colegi.

Pentru acest lucru, stimată doamnă președinte, aș dori să reamintesc, prin Departamentul Relațiilor cu Parlamentul, pentru faptul că nu mai este timp de a se adresa răspunsuri în plenul Camerei Deputaților, eu și colegii mei dorim răspunsurile în scris, astfel încât, în funcție de aceste răspunsuri, să ne intensificăm activitatea în teritoriu în această vară și să putem urmări cu foarte multă atenție felul în care Guvernul are sau nu are în vedere măsuri în conformitate cu cele sesizate de noi în interpelări.

De asemenea, aș dori să reamintesc faptul că, prin interpelarea adresată Fondului Proprietății de Stat, referitoare la privatizarea S.C. PROLACOM SA Botoșani, am solicitat o comisie de anchetă și totodată măsuri privind situația post-privatizare a acestei societăți care este lichidată.

Aș vrea să rog, de asemenea, să primesc răspunsul tot în scris.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Și, cu aceasta, lucrările de astăzi au luat sfârșit.

Vă doresc o seară plăcută, și mâine să ne revedem din nou la treabă cu spor și cu drag, cu gândul la alegătorii noștri.

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 15 august 2022, 13:42
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro