Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 august 1999 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-01-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 25-08-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 august 1999 (sesiune extraordinară)

Adoptarea proiectului de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

Ședința a început la ora 9,19.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Corneliu Ciontu și Ioan Vida Simiti, secretari.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

E un program pe care l-am aprobat cu începere de la 8,30 nu numai de ochii presei, și-l ducem până la capăt și, pe baza lui, se va constitui cvorumul de lucru și se vor pune prezențele și în activitatea de astăzi de la Cameră.

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:
Achimescu Victor Ștefanprezent
Aferăriței Constantinabsent
Afrăsinei Vioricaabsentă
Albu Alexandruabsent
Albu Gheorgheprezent
Alecu Aurelian Paulprezent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)absent
Ana Gheorghe (Hunedoara)absent
Andrei Gheorghe prezent
Andronescu Ecaterinaabsentă
Antal Istvánabsent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonabsent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaabsentă
Ariton Gheorgheabsent
Asztalos Ferencprezent
Avramescu Constantin Gheorgheabsent
Baban Ștefanabsent
Babiaș Iohan Peterprezent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Bara Radu Liviuabsent
Bárányi Franciscprezent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Barbăroșie Victorprezent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaabsentă
Băbălău Constantinabsent
Bălan Marilenaabsentă
Bălăeț Dumitruabsent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanprezent
Bejinariu Petruabsent
Berceanu Radu Mirceaabsent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionprezent
Biriș Anamaria Mihaelaprezentă
Birtalan Ákosprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanabsent
Boda Iosifprezent
Böndi Gyöngyikeprezentă
Boștinaru Victorprezent
Bot Octavianprezent
Botescu Ionprezent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruprezent
Bud Nicolaeabsent
Buga Floreaabsent
Bujor Liviuprezent
Burlacu Viorelabsent
Buruiană Aprodu Danielaabsentă
Buzatu Dumitruabsent
Calimente Mihăițăprezent
Cazacu Vasile Mirceaprezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardabsent
Cândea Vasileabsent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeprezent
Chichișan Mironabsent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuprezent
Ciumara Mirceaprezent
Cîrstoiu Ionabsent
Cojocaru Radu Spiridonprezent
Constantinescu Danprezent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent
Cosma Liviu Ovidiuprezent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaprezent
Cotrutz Constantin Eremiaabsent
Cristea Gheorgheprezent
Cristea Marinabsent
Cunescu Sergiuprezent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionabsent
Dărămuș Nicolae Octavianabsent
Dănilă Vasileprezent
Decuseară Jeanprezent
Dejeu Gavrilprezent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreprezent
Dîrstaru Dorinprezent
Dobre Traianabsent
Dobrescu Smarandaprezentă
Dorian Dorelprezent
Dorin Mihaiprezent
Dragoș Iuliu Liviuprezent
Dragu Georgeabsent
Drăgănescu Ovidiu Virgilprezent
Drecin Mihai Dorinabsent
Drumen Constantinabsent
Dugulescu Petruprezent
Dumitrașcu Laurențiuabsent
Dumitrean Bazilprezent
Dumitrescu Paul Adrian prezent
Dumitriu (Hunea) Carmenabsentă
Duțu Ionabsent
Elek Barna absent
Enache Marianabsent
Enescu Ionprezent
Fenoghen Sevastianabsent
Filipescu Ileanaprezentă
Furo Iuliu Ioan absent
Galic Lia Andreiaprezentă
Gaspar Acsinteabsent
Gavra Ioanabsent
Gavrilaș Teodorprezent
Gazi Gherasimprezent
Georgescu Florinabsent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriuprezent
Gheorghiof Titu Nicolaeprezent
Gheorghiu Adrianabsent
Gheorghiu Mihaiprezent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghibernea Danabsent
Ghidău Raduprezent
Ghiga Vasileprezent
Giurescu Ionabsent
Glăvan Ștefanprezent
Godja Petruabsent
Grădinaru Nicolaeabsent
Grigoraș Neculaiabsent
Grigoriu Mihaiprezent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirprezent
Hașotti Puiuprezent
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Hlinschi Mihaiabsent
Honcescu Ionabsent
Hrebenciuc Viorelabsent
Iacob Elenaprezentă
Ianculescu Marianabsent
Ifrim Dumitruprezent
Igna Ioanabsent
Ignat Ștefanprezent
Iliescu Valentin Adrianprezent
Ionescu Alexandruprezent
Ionescu Antonabsent
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinprezent
Ionescu Gheorgheabsent
Ionescu Marinaabsentă
Ionescu Nicolaeabsent
Ioniță Mihail Gabrielprezent
Ioniță Nicuabsent
Iorga Leonida Lariabsentă
Iorgulescu Adrianabsent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaprezentă
Jurcă Teodorabsent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauprezent
Kerekes Károlyprezent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilprezent
Kovács Csaba Tiberiuprezent
Lazia Ionabsent
Lădariu Lazărabsent
Lăpușan Alexandruabsent
Leonăchescu Nicolaeabsent
Lepșa Sorin Victorprezent
Lixăndroiu Viorelprezent
Lupu Vasileprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odisei prezent
Manolescu Oanaprezentă
Marin Gheorgheabsent
Marineci Ionelabsent
Marinescu Ioan Sorinabsent
Márton Árpád Franciscprezent
Matei Lucian Ionabsent
Matei Vasileabsent
Mátis Eugenprezent
Mazăre Radu Ștefanabsent
Mândroviceanu Vasileprezent
Mânea Raduprezent
Mera Alexandru Liviuprezent
Meșca Severabsent
Miclăuș Vasileabsent
Micle Ulpiu Radu Sabinprezent
Mihăilescu Petru Șerbanabsent
Mihu Victor Traianabsent
Miloș Aurelprezent
Mitrea Miron Tudorabsent
Mogoș Ionprezent
Moiceanu Constantinprezent
Moldovan Petreprezent
Moldoveanu Eugeniaabsentă
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Moroianu Geaman Adrian Tudorprezent
Moucha Romulus Ionabsent
Munteanu Ionabsent
Mureșan Ioanabsent
Musca Monica Octaviaprezentă
Nagy Ștefanprezent
Naidin Petreabsent
Nanu Romeoprezent
Năstase Adrianabsent
Neacșu Ilieabsent
Neagu Romulusabsent
Neagu Victorabsent
Negoiță Gheorghe Liviuprezent
Negrău Mirceaprezent
Nica Danabsent
Nică Mihailprezent
Nichita Dan Gabrielprezent
Nicolae Jianuprezent
Nicolaiciuc Vichentieprezent
Nicolescu Mihaiabsent
Nicolicea Eugenabsent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolaeprezent
Nistor Vasileprezent
Noica Nicolaeabsent
Oană Gheorgheabsent
Oltean Ioanprezent
Onaca Dorel Constantinabsent
Opriș Constantin Remusprezent
Osman Fedbiabsent
Palade Danprezent
Pambuccian Varujanprezent
Paneș Iosifprezent
Panteliuc Vasileabsent
Pantiș Sorinprezent
Papuc Aurel Constantinprezent
Partal Petreprezent
Pașcu Ioan Mirceaabsent
Pavel Vasileprezent
Pavelescu Claudiu Costelprezent
Păcurariu Iuliuprezent
Păunescu Costelprezent
Pârgaru Ionabsent
Pâslaru Dumitruabsent
Pecsi Franciscabsent
Pereș Alexandruprezent
Petrescu Ovidiu Cameliuabsent
Petrescu Silviuprezent
Petrescu Virgilprezent
Petreu Liviuprezent
Petrovici Silviaprezentă
Pintea Ioanabsent
Pițigoi Barbuprezent
Pop Ifteneprezent
Pop Leon Petruabsent
Pop Viorelprezent
Popa Aron Ioan prezent
Popa Danielaprezentă
Popa Ioan Mihai absent
Popa Nicolaeprezent
Popa Virgilabsent
Popescu Bejat Ștefan Marianprezent
Popescu Dumitruabsent
Popescu Emil Teodorprezent
Popescu Ioan Dan absent
Popescu Irineuprezent
Popescu Tăriceanu Călin prezent
Priceputu Laurențiuabsent
Protopopescu Cornelprezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard-Carolaabsentă
Radu Alexandru-Dumitruprezent
Radu Elena Cornelia Gabrielaprezentă
Ráduly Róbert-Kálmánprezent
Raica Florica Rădițaprezentă
Raicu Romulusabsent
Rákoczi Ludovicprezent
Rațiu Ionprezent
Rădulescu Cristianabsent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerbanprezent
Rânja Traian Neculaieprezent
Remeș Decebal Traianabsent
Rizescu Sergiu Georgeprezent
Roman Ioanprezent
Roșca Ioanprezent
Ruse Corneliu Constantinprezent
Sabău Traianabsent
Sandu Alecuprezent
Sandu Dumitru absent
Sandu Ion Florentin absent
Sassu Alexandruabsent
Săndulescu Aureliu Emilprezent
Sârbu Marianabsent
Secară Gheorgheabsent
Serac Florianabsent
Severin Adrianprezent
Simedru Dan Coriolanprezent
Simion Floreaprezent
Sirețeanu Mihailabsent
Sonea Ioanabsent
Spătaru Liviuprezent
Spiridon Didiprezent
Stan Vasileabsent
Stanca Teodorprezent
Stanciu Anghelprezent
Stancov George-Iulianprezent
Stănescu Alexandru-Octaviabsent
Stănescu Mihai-Sorinprezent
Stoica Valeria Marianaprezentă
Stoica Valeriuprezent
Sturza Popovici Cornelprezent
Székely Ervin-Zoltánprezent
Szilágyi Zsoltprezent
Șaganai Nusfetprezent
Șerban Georgeprezent
Ștefănoiu Luca absent
Șteolea Petruabsent
Tabără Valeriuabsent
Tamás Sándorprezent
Tarna Gheorgheprezent
Tăvală Tănase-Pavelprezent
Teculescu Constantinabsent
Tokay Gheorgheprezent
Trifu Romeo Mariusabsent
Tudor Marcuabsent
Tudose Nicolae-Florinprezent
Țepelea Gabrielprezent
Țocu Iulian-Costelabsent
Țurlea Petreprezent
Udrea Florianprezent
Vaida Francisc-Atilaprezent
Varga Attilaprezent
Vasilescu Nicolaeabsent
Vasilescu Valentinprezent
Vataman Dorinprezent
Văsioiu Horiaprezent
Vâlceanu Gheorgheabsent
Vâlcu Mirceaabsent
Vetișanu Vasileprezent
Vida Iuliuprezent
Vida Simiti Ioanprezent
Videanu Adrieanprezent
Vilău Ioan-Adrianprezent
Vintilă Dumitru Mugurelabsent
Vitcu Mihaiabsent
Vițelar Bogdanprezent
Voicu Mădălinabsent
Weber Ernest-Ottoprezent
Wittstock Eberhard-Wolfgangprezent

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să nu mai părăsiți sala de ședință, pentru că nu putem începe ședința fără dumneavoastră.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și rog și pe colegii care sunt pe afară să poftească în sală. Îi anunț de la microfon pe cei care au venit mai târziu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezența la lucrări a fost cea care s-a citit aici. Pot să vă informez că de semnat au semnat 217 colegi deputați, 126 fiind la momentul respctiv absenți, 11 deputați participă la alte acțiuni parlamentare. E vorba de două deplasări în străinătate și 9 deputați miniștri. Cvorumul de lucru este astăzi 161 și vă voi spune și care este prezența ca urmare a apelului făcut.

Dau cuvântul domnului deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Are o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-o chestiune de procedură la începutul lucrărilor noastre în general, și fac referire la situația de astăzi, în mod normal nu trebuie să facem un apel nominal pentru că avem fișele semnate la intrare. Și dacă acestea nu coincid cu realitatea din sală vrem să știm foarte exact și să se facă publică situația celor care vor să lipsească, dar să beneficieze de prezență, pentru că nu suntem obligați să acceptăm noi, cei care venim aici, să fim supuși și unei prezențe în timp ce unii care altfel cu pieptul de aramă ies în față și spun că refuză lucrările pentru că asemenea dezbateri au fost amputate, refuzate, făcute, eu știu, sub imperiul unor presiuni pe care ei nu le pot accepta, și în același timp să se semneze pe fișele de prezență.

Vă rog, domnule președinte, ori luam în considerare la începutul lucrărilor cei prezenți pe listele de la intrare și, atunci Opoziția este prezentă, chiar dacă nu este în sală, poate e la bufet, își bea cafeaua, sau aceștia se hotărăsc să se supună regulilor corecte, cel puțin, și nu mai semnează fișele de prezență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

În momentul de față s-a făcut calculul. Sunt 188 de colegi care au răspuns prezent în sală. Aceasta este prezența de astăzi și aceasta este cifra cu care vom lucra. Ar fi foarte bine dacă și colegii care au refuzat să participe la lucrări, pentru banii pe care ar fi trebuit să-i primească pentru aceste zile, ar face niște donații pentru sinistrații din România. Ca atare, o să continuăm cu o chestiune de procedură la art.8. Nu. O chestiune de procedură generală. Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu. Rog Comisia juridică să fie atentă. O să vă rog să vă spuneți punctul de vedere.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Nu intenționez sub nici o formă să răpesc din timpul dumneavoastră spre a împiedica desfășurarea normală a lucrărilor. A apărut însă o anumită interpretare care dacă nu este rezolvată într-un mod saualtul acum, există posibilitatea ca o anumită procedură, respectiv cea a avizului, să nu mai aibe nici un fel de relevanță iar comisiile respective să nu aibă nici-un sens să se întâlnească. Concret. Comisia noastră trebuia să primească scris de la Comisia juridică, avizată pe fond, până la ce dată să prezinte avizul. Probabil că s-a rătăcit acea hârtie. Totuși, comisia noastră s-a întrunit în vacanță, a luat în dezbatere legea, a dat un aviz favorabil și a făcut un amendament. Lucru pe care eu personal îl știu că se face din 1992, colegi care știu probabil că se face din 1990. În aceste condiții, ajungând avizul comisiei în timp, Comisia juridică l-a nominalizat în raportul său. Dar amendamentul nu l-a introdus, nici la respinse, nici la acceptate, motivându-se se pare că nu are comisia dreptul, prin regulament, să facă un amendament, ci un deputat. Deci să aducem amendamentului deputatului, care a fost înaintat comisiei, și acela este luat în considerare. Or, în acest sens, deputatul respectiv n-avea decât să se ducă la comisia în fond să depună amendamentul, iar noi nu avea sens să facem nici un aviz. De aceea, trebuie să stabiliți dacă comisiile sesizate în aviz pentru zona lor de specialitate au același statut cu această comisie pe fond, sau este un act pur formal și este o haltă la care se poate duce deputatul dacă vrea sau dacă nu vrea. Pentru a nu se lua în considerare în ansamblul său avizul comisiei și amendamentul respectiv, a nu putea fi supus atenției dumneavoastră, înseamnă că cei 30 de deputați s-au întâlnit patru zile în vară degeaba. Și n-avea nici-un sens să ne întâlnim. Și în cazul în care veți hotărî că avizul n-are nici-un sens numai are rost să ocupăm timpul domnilor deputați cu astfel de avize, și procedura de avizare trebuie să fie scoasă.

Ca urmare, eu vă propun să acceptați cutuma din 1990 încoace, ca avizele comisiilor pe zona de influență să fie luate în considerare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu vreau să-l supăr pe distinsul meu coleg, dar care este sensul unui aviz de zona strictă de specialitate?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Există un regulament care prevede exact cum se depun amendamentele și cum se procedează în cadrul dezbaterilor pentru procedură de urgență. Or, această lege se desfășoară în procedură de urgență. Faptul că etapele preliminare intrării în dezbaterea în plen au fost lungite pentru că a venit perioada asta de vacanță parlamentară, asta nu înseamnă că am ieșit din procedura de urgență sau că se pot accepta proceduri în afara procedurii de urgență și a regulamentului aprobat. Îi dau cuvântul domnului deputat Stancov să-și spună punctul de vedere din partea comisiei sesizată în fond.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Prin votul pe care l-am dat la începutul dezbaterilor în această sesiune, cei care constituim majoritatea și cu votul acestei majorități am convenit reguli, și am stabilit deja... stăpânim tema. Aceste comisii, așa cum rezultă din regulament, nu sunt abilitate prin regulament să depună amendamente. Depun amendamente în procedură de urgență deputații, Guvernul și grupurile parlamentare. Câtă vreme textul nu vorbește că și alte comisii depun amendamente, chestiunea e clarificată prin text. N-are rost să adugăm la text, indiferent ce cutume s-ar invoca, pentru că în momentul în care invocăm cutume e bine să lăsăm regulamentul deoparte.

A doua chestiune, care e tot de procedură. Aceste amendamente, sau cum s-au gândit unii în alte comisii, puteau fi depuse în termenul stabilit imperativ, termenul imperativ și stabilit imperativ prin hotărârea Camerei – 15 iulie; invocarea necunoașterii propriei hotărâri a Camerei nu rezistă. Nu poate rezista nici ideea că nu cunoaștem Regulamentul. Îmi pare rău. În momentul ăsta defectăm total relația cu electoratul căruia îi imputăm că uneori nu cunoaște legea. Nu polemizăm. Câtă vreme comisia sesizată cu dezbaterea amendamentelor depuse de deputați, grup parlamentar sau Guvern este una singur, Comisia juridică, în înțelesul acestui Regulament nu sunt trei comisii sesizate ca să facă dezbatere pe fond, că altfel nu erau sesizate în avizare, erau toate în fond sau trei-patru cum au mai fost. În cazul în speță una singură a fost sesizată în fond. Această sesizare în fond, așa cum rezultă din hotărârea Camerei, a fost dată numai Comisiei juridice. De aceea s-au și depus amendamentele acolo. Ideea pe care încearcă cineva s-o plaseze acum că oriunde, oricând și cu nerespectarea termenului maxim de 15 iulie poți depune la orice altă, să zicem, comisie nesesizată în fond este contrară scopului procedurii de urgență, așa cum e reglementat.

Chestiunea este atât de simplă, am tranșat-o prin vot, încât dacă la fiecare chestiune de asta vine cineva și ne tot pune în discuție, eu zic că este o hotărâre cu putere de lucru judecat cea care am dat-o ieri. Nu revenim asupra chestiunii în fiecare zi. Pentru că de fapt pierdem din cele 10 ore. Se va spune că noi suntem cei răi că am tras de timp, ceea ce este evident neadevărat, și v-aș ruga să încercați să nu mai bruiați pentru că trece timpul. Mai avem mai puțin de 10 ore deja.

A treia chestiune. Câtă vreme acel amendament este tardiv el nu poate fi supus votului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Ați prins în raportul comisiei că nu mai primiți nici un aviz de la nici o comisie.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Nu mai dați replici, că am dat răspuns corect.

Da, domnule, dar pentru tardivitate, nu pentru fond. Și cu asta am rezolvat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vida Simiti. Aveți cuvântul. În calitate de secretar de ședință.

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Supliment la apelul nominal. Doamna Petrovici Silvia prezentă; Păcuraru Iuliu, prezent; Dragoș Liviu, prezent; Calimente Mihail, prezent.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i rog pe toți colegii care au întârziat să vină ca să fie anunțați de la microfon că sunt prezenți. Să vină la secretarul de ședință.

Da. Vă mulțumesc.

Cu asta ne întoarcem la locul de unde încetaseră discuțiile ieri, și anume la art.8. La art.8, domnul deputat Marton, aveți amendament respins. Vă rog.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ieri mi-am susținut amendamentul respins care se găsește în raportul amendamentelor respinse. În urma discuției de ieri și a consultării cu inițiatorul, ne-am formulat acest amendament având în vedere toate cele spuse aici și această reformulare sună în felul următor: "Art.8. Alin.1. Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar, nr.18/1991, republicată.

Alin.2. Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase sau comunităților minorităților naționale preluate de stat sau de alte persoane juridice va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinației acestora."

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Vosganian. Pardon. Pambuccian. Scuzați.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian :

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale susține acest amendament. Credem că este soluția, compromisul cel mai bun la care se poate ajunge în acest moment și, vă rog, în numele grupului nostru parlamentar, să-l votați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură. Domnul deputat Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

De procedură, stimați colegi. Din respect pentru dumneavoastră, domnule președinte, și pentru Camera Deputaților care trebuie să respecte cu sfințenie Regulamentul, vă aduc aminte că nu mai pot fi puse în discuție fiind, vorba de o procedură de urgență, alte amendamente decât punctul exprimat de comisie sau, cel mult, amendamentele respinse. Fiind vorba de o altă variantă, regulamentar nu o puteți pune în discuție, motiv pentru care un asemenea vot ar fi neregulamentar și, deci, în afara legii.

Deci, vă rog, domnule președinte, să nu supuneți la vot amendamentul propus de domnul deputat Marton Arpad, pentru că este în afara regulamentului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton Arpad.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Poate domnul Iliescu nu a fost atent. Eu nu am venit cu un alt amendament, mi-am reformulat amendamentul de la punctul respectiv.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din sală):

O virgulă înseamnă alt amendament.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Ieri când s-a susținut amendamentul prezentat de UDMR, s-a ajuns la concluzia că este mult mai bine să găsim o soluție de compromis. A fost o concluzie asupra căreia a existat un consens în această sală. Acum, domnul deputat Iliescu vine cu ideea de a dărâma acest consens. Eu cred că, mai ales că vorbim despre biserică și nu vreau să reiau ceea ce am spus de două ori până acum, și anume, că sper că în această sală numărul de atei este minim, noi aici nu vorbim în primul rând despre minorități. Vorbim despre biserică, stimați colegi. Despre biserică ce este deasupra tuturor și a toate ceea ce sunt pe pământul ăsta. Despre asta discutăm. Dacă încercăm să transformăm o chestiune în care e vorba de biserică într-un lanț nesfârșit de dispute între noi, cred că picăm într-o mare eroare. Haideți să ne gândim foarte bine care este tema discuției.

Tema discuției este ca biserica să poată să își recapete demnitatea pe care a avut-o înainte de perioada comunistă atee. Despre asta vorbim acum. Dacă nu vrem acest lucru, dacă vrem ca biserica să rămână în continuare deposedată de bunurile pe care le-a avut și pe care le-au donat oameni care au trăit cu frică în Dumnezeu, care au muncit și care au lăsat aceste bunuri spre gloria bisericii și a lui Dumnezeu. Dacă vrem acest lucru, s-o spunem răspicat de la tribună. Dacă nu vrem acest lucru, să votăm acest amendament cu frică în Dumnezeu și cu gândul la biserica noastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptul la replică, domnule deputat Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

În general, stimați colegi, să știți că sunt un om extrem de conciliant și predispus către consensul de care vorbea colegul meu înainte. Însă, având în vedere, stimați colegi, că multe din amendamentele foarte corecte, vă asigur, foarte corecte, formulate de colegii din opoziție, pe care dumneavoastră le-ați respins invocând regulamentul, nu sunt luate în discuție, nici eu în această situație nu pot fi de acord cu soluția prezentată de cei doi colegi care au vorbit înainte, pentru că, repet, consensul nu poate fi invocat decât în condițiile respectării cu sfințenie a Regulamentului Camerei Deputaților. Aici nu mai e vorba de consens. E vorba de Regulament.

Vă rog, domnule președinte, deci să nu supuneți amendamentul formulat pentru că chiar o virgulă într-un text propus inițial comisiei, înseamnă un amendament.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popa.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi, Grupul de independenți, nu suntem de acord cu reformularea amendamentului propus de domnul deputat Marton și vă dau un exemplu. Dacă vă aduceți aminte și domnul deputat Cristea sigur își va aduce aminte, când am reformulat un amendament la Legea bugetului de stat privind agricultura, ne-a fost respins pentru că nu s-a respectat ad litteram amendamentul respectiv. Ca atare, vă rog să respectați Regulamentul și să se mențină amendamentul inițial.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stancov.

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Este adevărat că nu este vorba de consens care să încalce Regulamentul. De aceea nici noi nu am acceptat propunerea celor care au părăsit sala de a face un fel de consens împotriva Regulamentului. Aici așa este. Chestiunea este alta. Acest text de eliminare depus în termen cu valoare de amendament de către UDMR a fost luat în discuție la comisie și a fost respins.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog nu părăsiți sala de ședințe. Suntem sub cvorumul de lucru.

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

El poate fi susținut. În plen susținerea nu înseamnă o simplă lectură și atât. Înseamnă argumentații și chiar replică și dezbateri. Dacă din dezbateri în plen pe amendamentul, în termen depus, de eliminare se ajunge la o reformulare a textului proiectului și reformularea înseamnă de fapt ceea ce și textul în litera și spiritul său spunea, și anume "nu fac obiectul prezentei legi", asta nu înseamnă că niciodată nu se va rezolva problema. Și noi am găsit soluția care să clarifice textul. Acela pe care l-am depus aici și care trebuie votat. Nu e nici un amendament nou, nu e nici o favoare, nu-i nici un consens. Este bună-cuviință în a face legi și nu a bloca legi.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vida Simiti.

 
 

Domnul Simiti Ioan Vida:

Părerea mea este că intervenția domnului Pambuccian și propunerea, soluția propusă de către UDMR este o soluție de bun-simț și tolerantă. Și în același timp se încadrează în spiritul legii. Eu cred că în subconștientul multora dintre noi se consideră și se gândește că e vorba de rezolvarea intereselor bisericii romano-catolice și reformate. Și atunci se face legătura și referința între o comunitate și alta, între o minoritate și majoritatea română.

Același lucru se întâmplă și este valabil și cu biserica greco-catolică care este o biserică românească și care intră în aceeași situație. Consider de bun-simț această soluție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare reformularea art.8 a textului inițial al art.8 alin.1 și 2.

Din sală:

Textul comisiei. Amendamentul care a fost inițial și care a fost reformulat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Avem aici un text care este textul la art.8, textul exact așa cum a fost el la primul alineat. Și e un alineat nou, un amendament care a fost al meu și care a fost acceptat. Deci, textul inițial ar fi alin.1. Textul celălalt, alineat nou. Deci, comisia aici nu a intervenit asupra textului ca atare.

Textul reformulat pentru acest fost prim alineat sună așa, se împarte și el în două alineate. Primul alineat: "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar, nr.18/1991, republicată." Iar al doilea: "Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase sau comunităților minorităților naționale preluate de stat sau de alte persoane juridice va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinației acestora."

Din sală:

Citiți textul nou al amendamentului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, avem două texte. E vorba de fostul alin.1, de alin.1, textul inițiatorului care se propune să fie înlocuit cu două alineate. Vi-l supun spre aprobare. Deci, e vorba de textul comisiei care se propune să fie înlocuit cu cele două alineate pe care le-am citit.

Da. Procedură.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Vă rog frumos să ne spuneți clar ce se votează ca să înțelegem ce votăm.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Asta și fac acuma. Textul... Nu, nu mai este nevoie. Domnul Stancov, vă rog foarte mult. Textul comisiei vi-l supun primul spre aprobare. Textul acesta dacă trece, bine; dacă nu trece, vă supun spre aprobare cele două amendamente care aici s-au propus să înlocuiască acest text și aceste texte sunt susținute și de inițiator și de comisie.

Deci, în primul rând, textul inițiatorului, inițial.

Voturi pentru? Vă rog. 9 voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Ați citit altceva.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi am supus la vot și dacă nu sunteți atenți n-am ce să vă fac. Nu revin. Deci, textul care se găsește în dreptul cifrei 9 a fost supus la vot și care nu are număr de alineat și începe cu "Nu intră sub incidența..." și așa mai departe. Și a căzut având 9 voturi pentru.

Acum vă supun spre aprobare terxtul care a fost convenit având două alineate și vă supun spre aprobare primul alineat: "Nu intră..." Poftim?

Din sală:

Supuneți la vot dar să știm și noi ce se votează.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Ați greșit, ați pus la vot textul inițiatorului. Asta a fost greșeala.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă citiți foarte bine în dreptul cifrei 9 scrie: "Art. 8." Și în coloana din stânga e același text ca în coloana din dreapta. Că a fost preluat în coloana din dreapta textul din stânga, e tot textul inițiatorului acolo. Nu are nici o literă schimbată în dreapta față de stânga.

Ca atare, acest text a căzut cu 9 voturi pentru. Și acum, în locul lui vă supun spre aprobare următoarele texte: ... Deci, am votat întâi primul... e vorba de primul alineat care n-are număr aici.

Din sală:

Acum sunt două alineate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, dacă nu sunteți atenți, n-am ce să fac!

Vă rog poftiți la microfon și explicați care este nemulțumirea.

Doamna deputat Ivănescu.

 
 

Doamna Maria Paula Ivănescu:

Desigur că de multe ori trebuie să specificăm foarte atent ce se votează. În raportul comisiei de activitate avem pe coloana din stânga textul inițial al legii; pe coloana din mijloc textul acceptat de comisie. În cazul art.8, față de textul inițiatorului, pe care dumneavoastră ni l-ați pus la vot și nu a trecut din cauză că n-a avut voturi pentru, sunt două alineate și trebuia să ne puneți la vot alin.1 așa cum a considerat comisia și l-a scris pe coloana din mijloc și alin.2. Dacă aceste alin.1 și 2 în forma prezentată de comisie, care în altă parte, în prima parte poate să semene cu al inițiatorului, pe urmă supuneți la vot ceea ce s-a propus astăzi. Așa este regulamentar. Întâi forma prezentată de comisie și apoi dacă aceasta nu trece, se supun amendamentele ulterioare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce spuneți dumneavoastră este absolut corect și nici n-am procedat altminteri.

Eu am supus spre aprobare doar textul de la art.8 care a venit din partea inițiatorului și care în dreptul cifrei 9 de pe coloana cu cifrele apare o singură diferență între cele două texte. Că în textul inițiatorului scrie "ordonanță" iar dincolo scrie "lege". Deci, asta este singura deosebire.

Deci, eu am supus spre aprobare acest prim text și dacă vreți vi-l citesc, ca să nu fie discuții. Textul este așa: "Nu intră sub incidența prezentei legi imobilele aparținând cultelor religioase recunoscute de stat și terenurile, altele decât fac obiectul prezentei legi, al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar, nr.18/1991, republicată."

Vă supun spre aprobare, ca să nu mai fie discuții, acest text.

Voturi pentru?

Deci, acest text. Voturi pentru? Vă rog să numărăm. Vă rog frumos nuimălrați pentru textul acesta.

23 voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

Acest text, în locul lui, s-a propus să se reformuleze pe două alineate. Și vă supun primul alineat din aceste două la vot. "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar, nr.18/1991, republicată."

Voturi pentru?

Vă rog păstrați liniștea. Vă rog să numărăm voturile și vă rog țineți mâinile ridicate și ocupați-vă locurile în sală că se numără mai ușor.

Deci, sunt 124 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Am rugămintea să fiți atenți. Vă rog, țineți mâinile sus, ca să le putem număra. Deci, sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 4 abțineri.

Vă anunț că nu suntem în cvorum. Da. Sunt 6 abțineri.

Nu suntem în cvorum și rog liderii de grupuri să faceți în așa fel încât să vină colegii în sală. Nu putem să lucrăm atâta vreme cât nu avem cvorumul de lucru. (Comentarii în sală).

Rog liderii grupurilor parlamentare să-mi spună care este prezența. Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul, ca să putem continua.

Vă anunț că suntem 155 în sală de aproape 10 minute.

Rog liderii de grupuri să facă ce trebuie și să aducă colegii în sală. Altfel, vom face din nou apelul nominal.

Voce din stânga sălii:

Iar?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vom face apelul nominal de câte ori este necesar. Vă rog să vă ocupați locurile în sală, să verificăm cvorumul. Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul!

Supun, din nou, spre aprobare, alin. 1 art. 8, text convenit și agreat de comisie, care înlocuiește textul inițial, reformulându-l. Aici ne-am oprit din lipsă de cvorum.

Deci, alin. 1 în formularea citită.

Voturi pentru?

Deci sunt 12 și cu 152, adică 164 voturi pentru.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri? O abținere.

Deci, s-a refăcut cvorumul.

Alineatul 2. Vi-l citesc: "Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase sau comunităților minorităților naționale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbrea destinației acestora".

Voturi pentru?

Este același cvorum, 164.

Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Mai este de supus spre aprobare, tot la art. 9, alineatul propus de mine, amendmentul propus de mine, care apare în textul comisiei, dar care nu-și mai are rostul ca urmare a textelor reformulate de aici. Îl supun totuși spre aprobare, pentru că numai așa se poate elimina.

Voturi pentru? Un vot pentru. Insuficient.

Ca atare, articolul cu cele două alineate, în ansamblul său.

Voturi pentru? Sunt 164 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere... Două abțineri. Scuzați.

Capitolul I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Sunt 166 de voturi.

Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Titlul Cap. II, la nr. crt. 10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Voturi pentru, 166.

Articolul 9, alin. 1.

Voturi pentru? Sunt 167 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Alineatul 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Articolul 9 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Au fost 166 voturi pentru.

Articolul 10, alin. 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Alineatul 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Alineatul 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Alineatul 4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Alineatul 5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Alineatul 6.

La alin. 6 aveți intervenție? Domnule deputat Grigoriu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă mulțumesc.

Deci, la "amendamente respinse", la art. 10 alin. 6, este un amendament în care descriu o procedură de calcul a valorii.

Problema este că în această lege este ultima problemă rămasă, valoarea corespunzătoare, care este folosită pentru despăgubiri, nu este definită. În cazul imobilelor demolate este definită, în cazul imobilelor nedemolate și a terenurilor, este trecută sintagma vagă: "... valoarea corespunzătoare, conform actelor normative în vigoare".

Acte normative în vigoare, prin care se evaluează imobile sunt mai multe, vreo patru: Legea exproprierii; Legea nr. 112, care subevaluează puternic; reglementările din Ordinul nr. 2 de la M.L.P.A.T., pe baza cărora lucrează experții și care dau altă valoare și dau valoarea reală, numită "valoarea de circulație".

Amendamentul pe care-l am la pag. 27, "amendamente respinse", este un amendament care descrie în amănunt, fără să exprime, reglementările și stabilește valoarea corespunzătore pentru acest tip de imobile, terenuri și imobile nedemolate, în mod corect, la "valoarea de circulație". Drept care, propunerea este următoarea: ca, la sfârșitul articolului, se adaugă "... la nivelul valorii de circulație".

Astfel, textul devine: "Valoarea corespunzătoare a terenurilor, precum și a construcțiilor nedemolate, preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natură, se calculează potrivit actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, la nivelul valorii de circulație".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Și inițiatorul?

Domnul deputat Stancov.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Noțiunea de "valoare corespunzătoare", care a fost convenită la vremea întocmirii anteproiectului și asumată ca atare de Guvern, nu este totdeauna egală cu noțiunea de "valoare de circulație". Uneori "valoarea de circulație" poate fi mai mare sau chiar mai mică decât "valoarea corespunzătoare".

Normele de care vorbeam, actele normative care sunt în vigoare la data intrării în vigoare a legii, au într-adevăr diferite reglementări, dar nici una din căile de evaluare nu poate contraveni unei norme pe care Constituția o dă, și anume aceea că suntem un stat liber, concurențial, cu economie concurențială. Regula într-un asemenea stat este "valoarea de circulație".

Această lege, oricât am încerca să nu observăm, nu trecerea timpului, ci fenomenele petrecute, transformările în situația imobilelor care fac obiectul legii, are de-a face cu o realitate, pe care trebuie să o rezolve justiția, în caz de neînțelegere, și justiția va rezolva prin expertiză și prin administrarea probelor necesare, pentru a se stabili o corectă o valoare corespunzătoare.

Vă dau un exemplu, care ar trebui să ne atragă atenția asupra unui fenomen: "valoarea de circulație", într-o țară în tranziție, n-are după părerea mea, decât o mică legătură cu "valoarea de circulație" într-un sistem economic așezat, cu mecanismele pieții funcționale și care să evite pe cât posibil aberațiile născute dintr-o lipsă a pieții, dintr-o lipsă a ofertei, și din toate cele.

Faptul că, ieșind din sărăcie, România este atât de scumpă, încât nu putem să obținem pe privatizare decât ceea ce am obținut, este poate un argument.

Faptul că uzura fizică, adăugată la ea și uzura morală și tot ceea ce vreți, ne obligă să fim atenți cu "valoarea corespunzătore", care nu totdeauna este egală cu "valoarea de circulație". Și-mi pare rău că zic, poate întâmplarea din Turcia ne atrage atenția și ne solidarizează pentru ideea de dezvoltare a construcțiilor pe un alt fel de gândire și cu un alt fel de interes național definit, ar trebui să ne facă să nu încercăm să introducem în acest text chestiuni care să se întoarcă împotriva ideii de reparație echitabilă, corespunzătoare.

Prețul de piață pe care-l avem astăzi nu l-aș dori celor care sunt puși în situația - mă refer la buget, la populație - să îl suporte, pentru că, la un moment dat, o locuință care este construită în 1930, pe zona pe care o ocupă ea, are un preț de circulație, acela din gazeta "România liberă", de exemplu. Dacă acela este prețul cu care credem noi că vom face o justă și corespunzătoare reparație, eu cred că ar trebui să avem mai multă atenție spre ceea ce se cheamă "decența definiției valorii de circulație" în situația dată. De ce? Pentru simplul motiv că bătălia, nu a clientelei, și am un prilej și vă cer permisiunea să dezvolt puțin, pentru că am fost atacat necinstit și pot să spun total nedemocratic de către cei care ne-au părăsit sala. Nu este vorba de clientelă, este vorba de un număr deosebit de mare de cetățeni ai României, cărora li s-au călcat în picioare drepturile. Această clientelă este partea onorabilă a ceea ce trebuie să apărăm. Cei mulți și săraci sunt cei cărora le dăm astăzi reparații, pentru bucățica de pământ, pentru căsuțele din margine de București, sau de unde or fi, pentru cei care au pierdut la un moment dat, prin condamnări penale inumane, micile lor sau mai marile lor proprietăți pentru simpla vină că nu erau de acord cu ceilalți, și legea aceasta nu este a unei clientele... Eu nu știu ce înseamnă în mintea celor care ne-au acuzat "clientelism". Nu vreau să cred că este clientela aceea care a fost victima sistemului reprimator, totalitar, comunist - cum vreți să-i spuneți, și dacă asta-i clientela, înseamnă că se face aici un proces al victimelor comunismului și eu nu accept și nici cei care suntem aici nu acceptăm asta, când cei care fac procesul acestei "clientele" fac reabilitarea comunismului. S-o încheiem o dată și pentru totdeauna, să se înțeleagă ce vor.

Și acum, trec la chestiune.

Dacă noi vrem să dăm satisfacție unora care acuză deja că, prin această lege, s-ar îmbogăți peste noapte cu sume fabuloase, născute dintr-o regulă discutabilă a unei valori de circulație, greșim.

Trebuie să ajungem la soluția reparatorie, care să dea satisfacție corespunzătoare, nu deplină, pentru că, în acest moment, înseamnă că ceilalți ar putea să spună: iată că se vând case cu valoare de Paris!

Problema, în România, este a terenurilor jefuite, în perioada în care poate stăm de vorbă, pentru că, de construcții, trebuie să avem grijă să nu ne cadă în cap, să avem grijă să le reconsolidăm, să avem grijă să investim, pentru a da sens rezistenței construcțiilor, în fața vitregiilor naturii. Dacă vrem să scoatem, din vânzarea, în constrângerile în care se află România, preț de circulație discutabil moral, ținut sus de tot - și trebuie să recunoaștem aceasta - de interese de grup străine interesului național, jafului organizat printr-o piață neagră, în România, înseamnă că noi ne deconsiderăm. Eu cred că în România se va așeza piața pe regulile normalității, eu cred că, atunci, justiția va fi singura chemată, cu expertize, cu părțile care vor fi într-un proces pe principiul contradictorialității, dar ca să vin să spun, aici, se preiau norme tehnice dintr-un MLPAT discutabil așezat pe normalități, într-o lege specială, care este aceasta, mie mi se pare că forțăm nota, că introducem norme tehnice care pot să ne îngusteze posibilitatea judecății libere, într-o justiție democratică, cu consecințe care ar putea să facă legea să se întoarcă împotriva celor care au adoptat-o, spunându-se: iată unde s-a ajuns, să se dea milionul de dolari pe o casă în Ferentari, pe nu știu ce interpretare creatoare a valorii de circulație!

Să fim decenți cu noi înșine și cu ceea ce se cheamă valoarea corespunzătoare. Am susținut aceasta. Dacă am fi vrut să punem egalul între valoare corespunzătoare și valoare de circulație, după părerea mea, greșeam enorm. Valoarea de circulație trebuie să se regăsească într-un sistem în care circulația este naturală, firească și așezată pe reguli democratice.

Credeți că, la ora aceasta și în viitorul imediat, avem o circulație, și domnul Ciumara e aici și mă înțelege, poate, și la circulația banului, mai ales, credeți că e o situație a unei normalități democratice? Dacă da, trecem "valoarea de circulație" și renunțăm la "corespunzătoare", care dă, poate, sens întâmplării că vrem să reparăm, pe cât putem, nu in integrum.

Vă mulțumesc. (Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu aplaudă.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai aveți încă jumătate de minut, pentru susținerea... (Se adresează domnului deputat Mihai Grigoriu, care a venit la tribună.)

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Nu, mai puțin de 30 de secunde.

Ceea ce nu înțeleg este că am avut o discuție din care pricepusem..., căzusem de acord cu domnul Stancov. Nu am căzut de acord, regret. Ideea este următoarea: tocmai valoarea corespunzătoare, care nu este cuprinsă într-o terminologie juridică, și nici nu este în nici un act normativ, nu găsiți nici un act normativ care să spună că valoarea corespunzătoare e cutare, lasă lucrurile complet ambigue. Termenul de "valoare de circulație", bazat pe calculul actelor normative, nu este valoarea de piață, că, dacă unul oferă o valoare, atunci aceea e valoarea de circulație. Valoarea de circulație se calculează exact în baza a ceea ce a susținut domnul Stancov, în baza uzurii amplasamentului, calității materialelor, utilităților din vecinătate și, în privința aceasta, există acte normative. Drept care, așa stând lucrurile, eu susțin, în continuare, amendamentul meu și vă rog să-l supuneți la vot. Atât.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să știu și punctul de vedere al inițiatorului.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, i-am dat cuvântul inițiatorului, domnului ministru.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule ministru, lăsați că vorbiți pe urmă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Emil Popescu, președintele comisiei.

Vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Prima problemă de principiu este aceea de a ști ce vrem, când e vorba de despăgubiri.

În Codul civil și în toate sistemele de drept europene, s-a mers pe ideea că trebuie să fie o despăgubire integrală, la nivelul valorii, când nu se face în natură. Când se face în natură, nu se mai pune problema cifrelor. Îi dai pământul înapoi, nu-i bai, nu interesează prețul pământului. Nu-i dai pământul înapoi, interesează prețul pământului. Prețul pământului este un concept care nici acum nu s-a prefigurat, fiindcă nu există o piață a pământului, așa cum nu există o piață a grâului, încă formată. Grâul se vinde cu 3 puncte aici, în București, și cu 2 puncte la Brașov. Judecătorul de Brașov, într-un conflict pe grâu, va opera cu prețul de la Brașov.

Vreau să înțelegeți că dintr-o dată ajungem la întrebarea simplă: ce este și ce nu este de domeniul legii?, când e vorba de prețuri. Iată, de pildă, Curtea Europeană, la care vom ajunge și suntem deja ajunși, dragă domnule Cunescu (Domnul deputat Sergiu Cunescu discuta cu membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.) și dragă domnule Grigoriu, Curtea Europeană operează cu o noțiune mai vagă decât aceea pe care dumneavoastră o criticați acum. Zice: o despăgubire rezonabilă. Cuvântul "rezonabil" e mai vag decât cuvântul "corespunzător". Vă rog să rețineți, deci, că nu e de domeniul legii să trecem în ea ce se trece în anexe, nu e de domeniul legii ce se trece în instrucțiuni, nu-i de domeniul legii... Domnule Grigoriu, aveți răbdare! (Domnul deputat Mihai Grigoriu comenta în timp ce domnul deputat Emil Teodor Popescu vorbea.) Învățați-vă să vă însușiți acest procedeu de a avea răbdare, de a înțelege punctul de vedere contrar, care nu vă contrazice pe dumneavoastră, pe fond.

Ce ține de domeniul legii? Iată, de pildă, vă dau un alt exemplu. Motive temeinice, în materie de divorț, nu sunt niciodată arătate: unu, doi, trei, patru, cinci. Ce se înțelege prin motive temeinice stabilește judecătorul și practica care se formează cert, încet, constant.

În cazul de față, greșim dacă zicem "valoarea de circulație", fiindcă ea este combinația unor acte normative acum în vigoare și care se aplică la anumite imobile, nu și la alte imobile. Valoarea integrală, așa ar trebui să fie, dar obligă foarte mult acel Guvern. Dacă mâine dispare fenomenul inflației, prețurile se calculează altfel și dispare actualizarea și indexarea. Toate aceste fenomene trebuie văzute apropo de derularea legii, în timp, în viitor, care presupune un an, doi, trei, patru, cinci, șase, șapte, opt, nouă, zece, timp în care criteriile și regulile de formare a valorii corespunzătoare variază.

Iată, de pildă, un imobil disputat în București, s-ar putea să ajungă, la Curtea Europeană, și acolo Curtea taie forfait. Și vă dau un exemplu, ca să înțelegeți variabilitatea criteriilor: cât costă acest apartament la Paris, cât costă în Londra, cât costă la Bruxelles, face o medie și zice: harșt, atât plătește România. Și nu mai stă să discute ce e aceea corespunzător în România! De aceea, în lege, nu se poate discuta, nu se poate introduce decât cuvântul "corespunzător". E singura expresie care face față la toate fluctuațiile în materie de prețuri, în diferite domenii. Nu e bine altfel.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Stoica, din partea inițiatorului.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu-i adevărat! (Îi răspunde domnului deputat Mihai Grigoriu, care îl interpelează din bancă, în timp ce se îndrepta spre loja comisiei.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog păstrați liniștea!

Rog liderii de grupuri să mai verifice, pe afară, câți colegi sunt și să-i aducă în sală.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Atât de pitorescul meu prieten, președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, are dreptate, m-a convins. De altfel, pe lângă argumentele prezentate de domnia sa cu atâta elocință și putere de convingere, mai există încă două argumente care mă îndeamnă să vă rog să păstrăm varianta acceptată inițial de Comisia juridică. Primul argument: riscăm, dacă tot modificăm formulările, să se ajungă, după aceea, la un lanț nesfârșit de modificări ale formulărilor inițiale și nu aș vrea să deschidem această cutie a Pandorei, astăzi. În al doilea rând, în realitate, nu este nici o diferență între ce susține domnul Grigoriu și ce susține domnul Popescu, pentru că valoarea corespunzătoare, în momentul în care va fi stabilită pe bază de expertiză, până la urmă, înseamnă tot valoare de circulație. Iată de ce nu are rost să introducem un criteriu diferit de cel care este deja prevăzut în textul proiectului. Mai mult decât atât, în cele mai multe cazuri, restituirea se va face în natură. Principiul acestei legi este restituirea în natură. Ca urmare, chestiunea despăgubirii este o chestiune secundară și nu aș vrea ca, dintr-o chestiune secundară, să facem o chestiune principală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci am ajuns la alin.6. Aici este un text al comisiei, care se supune cu prioritate la vot. Textul comisiei este susținut și de inițiator și de comisie, care nu este de acord cu amendamentul propus. Deci vă supun spre aprobare, la alin.6 al art.10, textul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Vă rog frumos păstrați liniștea în sală!

Alin.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.10, în ansamblu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Vă rog să nu votați!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Din sală:

S-a votat!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Păi nu, tocmai aceasta am discutat și bine că ați votat "corespunzător". Dacă am votat "corespunzător", nu mai merge să ne raportăm la momentul potrivit actelor normative în vigoare, azi, sau mâine sau poimâine! Nu, nu! Păi tocmai aceasta este cătușa cuvântului "corespunzător": dacă am votat expresia "valoarea corespunzătoare", ea este o expresie care nu trebuie să fie încătușată de actul normativ în vigoare acum sau de niște instrucțiuni ale MLPAT-ului, care mâine e, astăzi nu e sau care are niște gânditori în materie de contabilitate. Nu aceasta se discută. E vorba de niște legități obiective, de niște fenomene de piață, care, cu timpul, se vor așeza și ele vor crea și vor influența, mereu, conținutul noțiunii de "corespunzător". Tocmai aceasta am discutat: ceea ce astăzi e 120, peste 5 ani poate să fie 500 sau invers. Deci, de aici, variabilitatea conceptului și aplicațiunea lui la nivel de Guvern. De aceea am spus: trebuie eliminată această exprimare "potrivit actelor normative în vigoare" azi. Nu are ce căuta această sintagmă!

 
 

Domnul Mihai Grigoriu (din sală):

Atunci, propuneți ce vreți!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Numai atât: "valoarea corespunzătoare".

Trebuie să fim consecvenți cu ce am acceptat.

Eu vreau să vă mai spun ceva. Domnilor, noi suntem, acum, pe problema mult discutată, în materie de restituiri, apropo de despăgubiri, justă și dreaptă, în materie de exproprieri.

Legea aceasta e în vigoare și are un text, art.26, care cuprinde elemente luate și dintr-o legiuire de pe timpul lui Cuza Vodă și care lege este foarte bine alcătuită, în vechiul Parlament. Eu știu cât ne-am luptat pentru definiția prejudiciului de acolo, din ce se compune prejudiciul, și s-a ajuns la niște criterii, cum ar fi: cât valorează imobilul în zonă, un alt imobil din zona asemănătoare... Deci, acolo, în 1850, și pe timpul lui Cuza, se gândea cu mai multă flexibilitate decât acum! Fiindcă vine un primar și dă un ucaz: la el, prețurile sunt atâta. Nu merge!

Prin urmare, noi trebuie să eliminăm aceste cuvinte. "Valoarea corespunzătoare a terenurilor (...) care nu se pot restitui se calculează" nu "potrivit" și ce urmează acolo, ci "se calculează potrivit criteriilor în vigoare", în nici un caz, "actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi". Această exprimare este profund defectuoasă și încătușează dinamica prețurilor, în viitor. Nimeni nu poate accepta acest fixism. Prin urmare, trebuie să eliminăm cuvântul acesta, la punctul 6, coloana a doua: "precum și a construcțiilor nedemolate preluate abuziv care nu se pot restitui în natură, se calculează potrivit actelor", nu! Acest lucru trebuie eliminat. Aceasta e tot. Aceasta e propunerea, deci, de eliminare.

Eu l-aș ruga pe domnul profesor Ciumara să ne spună și dânsul cum gândește.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru Stoica, din partea inițiatorului.

Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Este rațională intervenția domnului Popescu. Totdeauna, o evaluare se face potrivit legilor în vigoare. E posibil ca ceea ce este astăzi în vigoare mâine să fie modificat, nu trebuie să fim cantonați de momentul intrării în vigoare a acestei legi, ci de momentul în care se face evaluarea. Ca urmare, formularea evaluarea se face "potrivit actelor normative în vigoare" este suficientă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Ciumara, din partea Grupului PNȚCD Civic Ecologist.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Personal, fac tot ce pot ca să dureze mai puțin discuția legii, să nu consumăm timpul inutil, să plecăm în vacanță, însă, pentru a pune capăt unei dispute, vreau să vă spun că s-a înființat, în 1955 – '56, dacă țin eu minte exact, când s-au eliberat fostele colonii imperiale și nu exista o piață a clădirilor, s-a înființat o metodologie ONU de evaluare a clădirilor. Metodologia ONU a fost reactualizată prin '70, țin eu minte. Principiul fundamental al acestei metodologii practicată în toată lumea, în țările în care nu există o piață a imobilelor, este următorul: valoarea direct construcție a clădirii. Deci, dacă vrei să faci un imobil similar: cât costă? Acela este modul de evaluare, nu criteriile. Deci, dacă domnul Popescu a menționat niște criterii, într-adevăr, trebuie să iei în calcul, probabil, și zona în care se află terenul, și aceasta dă prețul terenului, deci numai valoarea de reconstrucție. Or, formularea acceptată de președintele Comisiei juridice este perfect convenabilă metodologiei ONU.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Corespunzătoare!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Exact!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aceasta e!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci îl rog pe domnul deputat Popescu să propună exact ce trebuie eliminat din acest text.

Vă rog luați textul.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule inițiator, propuneți dumneavoastră o dată, clar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Formularea cea mai potrivită ar fi următoarea, domnule președinte: "Valoarea corespunzătoare a terenurilor, precum și a construcțiilor nedemolate preluate în mod abuziv care nu se pot restitui în natură, se calculează potrivit actelor normative în vigoare".

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Atât!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Vă supun spre aprobare eliminarea din text a restului de cuvinte care exced textului care a fost citit de la microfon.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.10, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Art.11 alin.1.

Voturi pentru?

O să vă rog să numărăm voturile pentru. Mi s-a cerut acest lucru de către unul dintre secretari.

Vă rog ocupați-vă locurile în sală. Se numără mai ușor.

Deci avem 140 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă.

Ca atare, suntem 142, în loc de 161.

Din sală:

Dar abțineri?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu mai are cine să se abțină.

Rog ca liderii de grupuri să-i cheme pe colegii de afară, care stau pe culoare, pentru că, efectiv, e incorect față de cei care suntem în sală și încercăm să ne ducem mandatul acesta, în această sesiune extraordinară.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog să-mi dați cuvântul pe procedură!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, procedură.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă adresez îndeosebi domnului președinte. Sigur că este bine ca să fim toți în sală, dar se poate întâmpla că un om iese, pentru un minut – două. Aceasta nu afectează cvorumul, dar regula de procedură, de care vroiam să amintesc și aș ruga respectuos pe domnul președinte s-o aplice, este aceea că atunci când se discută un proiect, un act normativ, pe articole, e nevoie de cvorum pentru o lege obișnuită. Când se dă votul final, atunci se discută cvorumul și votul la 172. Vă rog, deci, să rețineți acest lucru: suntem la dialog pe articole, deci cvorumul banal, obișnuit.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

E corect ce spuneți dumneavoastră, până la punct, până când cineva cere verificarea acestui lucru...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu a cerut nimeni!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... și avem un coleg de la Opoziție, care este secretar și care cere acest lucru, și dumneavoastră nu puteți să faceți altceva decât să facem ce trebuie. Eu înțeleg să desfășurăm lucrările, dar să le desfășurăm în corectitudine. Și, ca atare, această corectitudine înseamnă cvorum de lucru permanent, nu să ne facem că e cvorum de lucru și, de fapt, să nu fie. Este foarte simplu, nu aceasta e problema. Problema este că e mai comod să stai afară, decât să stai în băncile acestea, poate că sunt prost făcute băncile!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Am spus că este bine să fie toți în sală, dar strict, formal, regulamentar, așa este!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci rugămintea mea este ca liderii de grupuri să-i aducă, și pe colegii de afară, în sală.

Domnul deputat Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Pentru a economisi timpul, eu vă rog să puneți la vot numai pentru. Dacă sunt suficiente voturi pentru, în cvorum, numai puneți la vot contra și abțineri, nu ne obligă nimeni. Și, atunci, câștigăm foarte mult timp.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur, este un lucru foarte simplu și așa fac, atâta vreme cât am cvorumul, dar cvorumul înseamnă prezența, în sală, a unui număr suficient de deputați.

În momentul când suntem 135 – 140 în sală, în loc de 160 și ceva, nu e în regulă.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Procedură!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură, domnul deputat Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Protestez vehement față de intervenția domnului deputat Mircea Ciumara, care, dincolo de faptul că majoritatea a făcut ca amendamentele Opoziției să nu fie luate în calcul, acum, prin poziția exprimată, efectiv, ne interzice dreptul la vot.

Am rămas în sală, sunt lucruri cu care putem fi de acord, dar, evident, sunt și lucruri cu care nu suntem de acord și vom vota împotrivă. Dorim ca, în stenograma ședinței, aceste voturi contra și împotrivă să fie menționate. Deci resping această dorință a dânsului. În loc să pună problema ca reprezentanții puterii să fie prezenți în sală, încearcă, inclusiv această modalitate de a ne exprima dezacordul cu această lege, s-o elimine. Este un lucru total nedemocratic! (Vociferări în partea dreaptă a sălii de ședință.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Am rugămintea să vă ocupați, din nou, locurile, în sală.

Supun, din nou, spre aprobare alin.1 de la art.11.

Voturi pentru? Deci, între timp, s-a refăcut cvorumul, dar vă rog ocupați-vă locurile în sală. Deci 161 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.11, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.12 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? Un vot.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.12, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nici una.

Art.13 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri? O abținere.

Alin.2 art.13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.13, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Art.14 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Art.14 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art.15, textul inițiatorului, alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.3, amendament respins. Aveți cuvântul. Spuneți-mi și mie la ce pagină este.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

La pag.37 sus. Este o treabă foarte simplă, este pur și simplu...

În broșura amendamentelor respinse, evident.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este pag.38 la art.17 aveți unul.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Nu, nu. Dați-mi voie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici nu scrie că este făcut de dumneavoastră.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

37... (Urcă la prezidiu și se consultă cu domnul vicepreședinte Chiliman, președintele de ședință.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, este pag.36. Da, este pag.36. Deci, este vorba de un amendament al domnului deputat Radu Gheciu, care dorește să și-l susțină.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Sunt convins că este vorba de un cuvânt sărit în rândul al șaptelea pe coloana variantei comisiei. Se vorbește despre venitul net lunar pe economie. Eu cred că este vorba despre venitul mediu net lunar pe economie. Ar putea să fie și venitul minim, dar din context reiese că este venitul mediu lunar pe economie. Nu? Da, aceasta este tot.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, este vorba de introducerea cuvântului "mediu". Da, este o chestiune de, probabil de, dactilografie.

Comisia sunteți de acord?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul este de acord? Este o scăpare de dactilografie, eu așa țin minte că era inițial textul.

Ca atare, vă supun spre aprobare textul de la alin.3 cu introducerea sintagmei "venitul mediu net lunar pe economie". Deci, "mediu", acesta care a scăpat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Da, vă rog. Domnul deputat Grigoriu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Înțeleag că ați adăugat la... Venitul pe membru de familie se situează între venitul mediu net lunar pe economie și dublul acestuia.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A ieșit mediu și dintr-o parte și...

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Acum, dacă continuăm textul, acolo este bine că s-a băgat "mediu", pentru că este venitul mediu pe persoană adică. Urmează însă "nivelul maxim al chiriei nu poate depăși 30% din nivelul mediu net lunar pe familie". Nu există noțiunea de "venit mediu pe familie". Aici, în Ordonanța 40, iarăși greșeală de text. De fapt, cuvântul "mediu" a fost mutat. Aici este venitul "net lunar pe familie".

Deci, cuantumul maximum, cum este în Ordonanța 40, noi avem acolo așa: dacă pe membru de familie venitul este sub venitul în economie, atunci se aplică un plafon și plafonul în Ordonanța 40 este 25% din venitul net al familiei. Acum ar fi absurd ca aici să se dea o altfel de interpretare. Aici suntem la următoarea situație: când venitul este între un venit mediu și două venituri medii, care este tot puțin, de la 1.500.000 la 3.000.000, s-a aplicat o nouă limitare, nu 25%, ci 30%, dar este 30% din venitul net al familiei. Nu există noțiunea de "venit net mediu pe familie". La familie se elimină cuvântul "mediu". (Domnul deputat Gheciu se consultă la prezidiu cu domnul președinte de ședință.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici este de fapt inversiunea care este, că a apărut "mediu" unde nu trebuie și a dispărut de unde trebuia.

Onorați colegi, vă rog să fiți atenți! Comisia este de acord cu această chestiune.

Deci, la rândul 7 se introduce "venitul mediu net lunar pe economie" și dincoace "nu poate depăși 30% din venitul net lunar pe familie". Deci, aceasta este – și dispare "mediu" de aici.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

Alin.5 nou.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. (Un vot este al domnului deputat Valentin Iliescu.)

Abțineri? Nu sunt.

Art.15 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. (Un vot împotrivă este al domnului deputat Valentin Iliescu.)

Abțineri? O abținere.

Art.16, alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. (Un vot împotrivă este al domnului deputat Valentin Iliescu.)

Abțineri? Nu sunt.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.3. Este vorba de eliminare, pentru că a fost cuprins în alin.2, deci eliminarea alin.3 al inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.16 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Da, scuzați – 2 voturi împotrivă la art.16. (Un vot împotrivă este al domnului deputat Valentin Iliescu.) Cu majoritate adoptat.

Art.17, alin.1 domnul deputat Gheciu aveți, știu, pe pag.38 un amendament .

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Este la pag.38 un amendament în care propun ca la dreptul de preempțiune pentru cumpărarea acestor apartamente, alături de stat și de instituțiile publice, unitățile de învățământ, așezămintele social-culturale să adăugăm și "partidele politice legal înregistrate". Fiecare din noi știe că sediile partidelor, în toate județele și în București sunt în general în clădiri care au fost, conform Legii partidelor, și unele chiar din 1990, au fost distribuite, atribuite prin efectul Legii partidelor de către primării, de către consiliile locale. Sunt în generral clădiri vechi și este de presupus că foarte multe dintre aceste clădiri vor fi solicitate de proprietari.

Sigur că, în temeiul altor reglementări, noi, în calitate de chiriași, vom putea sta încă 3 ani în aceste locuințe. Sigur că este posibil ca dincolo de acest termen de 3 ani, mulți proprietari să dorească să reintre în drepturile lor și să intre în aceste clădiri, dar dacă ei ar fi dispuși să le vândă, atunci, pentru a sprijini logistic activitatea partidelor și cred că și colegii care lipsesc ar vota acest lucru, este bine ca și partidele să participe la această categorie a instituțiilor care au drept de preempțiune, pentru că altminteri noi vom fi scoși din sedii, ne vom duce la primării și primăriile vor spune: ne pare rău, noi nu mai avem cllădiri, descurcați-vă cum puteți pe piața liberă.

Propunerea mea, ca să rezum, este să se adauge cuvintele "sau partidele politice legal înregistrate".

Din sală:

Dacă vin 50 de partide într-un oraș?!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare acest amendament cu care comisia nu a fost de acord.

Voturi pentru? 22 de voturi. (Un vot pentru aparține domnului deputat Valentin Iliescu.) Este insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare alin.1, de fapt tot articolul rămâne în cazul acesta, dacă nu mai sunt alte amendamente respinse, vi-l supun în întregime spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, adoptat.

Art.18, deci la nr.crt.20, la literele a), b) și c), textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Lit.d). Intervenție din partea Grupului PNȚ, domnul deputat Grigoriu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Aici este un amendament al PDSR-ului, care este inutil. El spune un lucru care este repetat la art.27 și la pag.61, scuzați că nu vă spun direct articolele, vă citesc. Deci, amendamentul PDSR spune că imobilul, de fapt vrea să spună locuința care a fost întrăinată fostului chiriaș cu respectarea prevederilor Legii 112, se dau reparații prin echivalent.

La art.27 avem același lucru din textul inițial pentru imobile preluate cu titlul valabil, pentru că Legea 112 prevede numai imobilele preluate cu titlul valabil, evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale sau private, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii, iar la pag.61: "actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, deci, toate, nu contează că sunt privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidența prevederii prezentei legi, sub valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor la data înstrăinării".

Deci, înstrăinările care s-au făcut în baza Legii 112 cu respectarea acesteia, în sensul că au fost cu titlu și s-au făcut la termenele potrivite, nu înainte, și cu respectarea Legii 112, vor rămâne bun înstrăinate. Nu este nevoie să evidențiem în mod ostentativ separat ceva pentru Legea 112, separat de alte legi de înstrăinare a imobilelor pe care le-a luat statul, cum sunt legile de privatizare sau altele, sau Legea 4 din 73.

Noi avem principiul în această lege că ce s-a făcut cu deplina respectare a legilor respective, rămâne bun valabil. Noi nu răsturnăm lucrurile legale. Cel puțin, deocamdată, din păcate așa facem.

Așa fiind lucrurile, eu propun să nu adoptăm acest amendament, pentru că nu-și are locul aici.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul?

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Exact lucrul de care mă temeam, văd că se întâmplă, domnule președinte. Trebuie păstrat acest text, cu atât mai mult cu cât, așa cum spune chiar domnul Grigoriu, el nu dăunează. Din moment ce a fost acceptat inițial de Comisia juridică în această formă, pentru a nu isca nici un fel de discuție ulterioară, vă propun să păstrați textul în forma care a fost aprobată de Comisia juridică.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și domnul Grigoriu are dreptate și inițiatorul are dreptate. Dacă eliminăm textul, nu se întâmplă o nenorocire, dar, - aici urmează dar – legea are și un mesaj. Problema controversată arzătoare și care îi freacă acum pe toți și pe proprietari și pe chiriași: Ce facem cu cele vechi? De aceea, nu strică, este un mesaj, este bine să rămână acest text, deși, am spus, face oarecum dublă întrebuințare. Acolo este totuși o situațiune mai specială. Prin urmare, suntem de acord cu inițiatorul să rămână textul așa cum este. Și domnul Grigoriu are dreptate, așa este.

Soluția s-ar putea degaja mai dificil puțin din textul celălalt, dar este bine să existe un mesaj clar în această lege pentru domnii chiriași, că nu li se întâmplă nimic, nu așa cum tot zice PDSR-ul, că le luăm casele înapoi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stancov.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Argumentul domnului Grigoriu rezistă pe jumătate. Textul la care a făcut trimitere, citit cu atenție, vorbește de privatizare. Înstrăinarea, sigur nu putem să o echivalăm cu privatizarea-vânzarea, să lăsăm la termenul acesta. Dacă am adăuga acolo: privatizare sau înstrăinare, poate că da, dar noi nu putem face amendamente acum pe textul care nu a fost atunci în termen amendat. Ca atare, textul acesta adăugat deci la celălalt dă întregul de care avem nevoie. Cred că aici, domnul ministru înțelege exact că dacă lăsăm numai pe baza acelui text s-ar interpreta altfel.

Deci, în primul rând și textul, dacă citim bine, spune foarte simplu că nu pot face obiectul restituirii în natură. Este elementar că dacă s-au făcut cu respectarea legii n-ai cum să mai ajungi la restituiri în natură. Dacă justiția anulează un contract, evident că se va stabili pe baza probelor că este cu nerespectarea legii și a acestei legi care face obiectul dezbaterii noastre și ca atare nu este nici o problemă.

Textul este, ca să spun așa, un bun câștigat, el nu trebuie neapărat să spună cineva că dăm satisfacție Opoziției; trebuie să dăm satisfacție unei logici a reglementării.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Supun spre aprobare textul alineatului nou, d), așa cum apare în raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi adoptat.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Este cel mai bun mesaj politic.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, liniște!

Art.18 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, în unanimitate. (Din loja comisiei, domnul președinte Popescu comentează cu reprezentantul televiziunii.)

Am rugămintea să păstrăm liniștea!

La art.19 îi dau cuvântul domnului deputat Glăvan. Vă rog, aveți cuvântul domnule deputat Glăvan.

 
 

Domnul Ștefan Glăvan:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având sentimentul că Parlamentul va ști și va reuși să emită o lege care să reprezinte o continuare firească a politicii de democratizare a legislației românești în domeniu, constituindu-se în instrumentul legal care să dea substanță necesității de reparații ale abuzurilor trecutului față de foștii proprietari și stării de liniște pentru cei care au statutul de chiriași actualmente, am depus amendamentele, mai multe amendamente, menționate în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

A doua rațiune a amendamentelor este și aceea că personal consider această inițiativă, ca și a altor colegi, bineînțeles, ca un act de moralitate politică și civism, indus de peisajul social și politic al Timișoarei, peisaj în care Partidul Democrat, ca și alte partide democratice din Timișoara, a fost acest partid și este preocupat de găsirea unei soluții de echilibru eternei probleme a caselor naționalizate.

Avem conștiința faptului că anul de referință 45 a fost marcat de separarea noastră de lumea democrată prin sfidarea oricăror norme de democrație elementară. Astfel, printre alte încălcări flagrante ale drepturilor omului, naționalizarea sau exproprierea au făcut victime printre proprietarii de locuințe, deposedându-i în mod brutal de esențialul drept al proprietății. Într-un paralel spațiu temporal, cetățeni ai țării au primit repartiții în locuințe abuziv confiscate, devenind chiriași în aceste spații. Rezolvarea acestei probleme, acestei stări de lucruri impune o soluție echitabilă de echilibru care să disipeze angoasa și nesiguranța induse de hiatusul între o lege arbitrar aplicată și o lege în curs de apariție.

În peisajul social al Timișoarei, și nu numai, problema imobilelor naționalizate s-a acutizat în timp, creând adevărate seisme în viața a mii de cetățeni, inducând o perpetuă stare de incertitudine.

Intervenția mea în materie de amendamente este justificată și de faptul că în pofida existenței unei legi lacunare, este vorba de Legea 112, cetățeni ai Timișoarei și județului Timiș au fost și sunt implicați în interminabile și traumatizante procese.

Din respect pentru sensibilitatea dumneavoastră evit a pigmenta intervenția mea cu note și accente patetice, cazurile dramatice, consecințe ale proceselor devenind o stare des întâlnită în Timișoara.

Studiind cu atenție raportul Comisiei juridice și de disciplină constat că esența amendamentelor mele se regăsește în materia altor amendamente aprobate în structura sa, rațiune pentru care consider inoportun a fi rediscutate, având certitudinea că Parlamentul va găsi o corectă finalitate a acestora.

Le retrag deci, toate amendamentele din această lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Trecem mai departe.

Alin.1, art.19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt. 1 vot împotrivă. (Este al domnului deputat Valentin Iliescu.)

Abțineri? O abținere.

Adoptat cu majoritate.

Alin.2. Este o problemă pe care am remarcat-o aici. Era la un moment dat în a doua frază: "dacă personele îndreptățite au primit despăgubire, au dreptul la diferența între valoarea încasată, actualizată cu indicele inflației". Este o scăpare de limbă română. Trebuie "dintre". Domnule deputat Gheciu, dumneavoastră aveți un amendament aici?

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Da, într-adevăr. Acesta era unul, "dintre" și mai am la pag.43 o mențiune, este tot gramaticală. Ultimul cuvânt al acestui amendament tipărit este "acestuia". Nu trebuie să fie "acestuia", nu trebuie să fie nici "acesteia", cum ar fi gramatical corect. Nu, pentru că atunci "acesteia" se raportează la societățile comerciale rentabile, trebuie repetat, "în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, este corect "acesteia". De opțiunea persoanei îndreptățite, da. Corect.

Cu aceste două corecturi de text, care nu sunt de fapt amendamente de fond.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.19 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Cap.II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Titlul cap.III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.20, alin.1 și 2, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.20 în ansamblul

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.21, alin.1, 2, 3 și 4, textul inițiatorului.

Voturi pentru? (Intervine domnul președinte Emil Teodor Popescu din loja comisiei.) Atâta vreme cât nu sunt amendamente ale comisiei, se pot supune spre aprobare alineatele împreună. Este o procedură pe care am aplicat-o de foarte multe ori acolo unde sunt amendamente ale comisiei sau sunt, dacă există vreun amendament care cineva dorește să-l susțină la vreunul dintre acestea, atunci se supun, într-adevăr, cum spuneți dumneavoastră.

Domnul deputat Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Este foarte posibill ca, luând în dezbatere mai multele alineate ale unui articol, chiar neamendat în cadrul comisiei, un deputat, să zicem, la alin.1 să fie pentru, la alin.2 să fie împotrivă și la alin.3 să se abțină. Deci, vă rog să nu le supuneți la vot la grămadă în ideea de a trece mai repede legea și așa cum este corect procedural, să le supuneți pe rând fiecare alineat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este perfect adevărat ce spuneți dumneavoastră când este vorba de votarea unor articole, când este vorba de alineatele unor articole, nu. Ca atare, vă supun spre aprobare alineatele 1, 2, 3 și 4 în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu su nt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.21 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Aveți la 22? Scuzați! Dacă aveți la art.22, domnule deputat Gheciu, vă rog însă manifestați-vă mai din timp, că, uitați, trecem la vot.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Ei, acum am venit cu o treabă mai serioasă. În varianta inițială a legii, cea propusă de Ministerul Justiției, exista un articol foarte interesant, articolul 30 mi se pare, care avea în vedere acele situații în care din cauza trecerii unei jumătăți de secol, a dezordinii din arhive, a pierderii actelor ș.a.m.d., inițiatorul prevedea că în lipsa actelor menționate la alineatul care acuma este 1, persoana îndreptățită poate face proba dreptului său prin acte și documente precum... și urmează o înșiruire întreagă de soluții, să le spunem neconvenționale, pe care inițiatorul le avea în vedere în ajutorul foștilor proprietari sau moștenitorilor lor, pentru a-și pune în valoare drepturile. Eu nu vreau să vă citesc aici, este un text destul de lung, destul de cuprinzător și care cred că ar fi util să reprezinte paragraful 2 al acestui articol 22, cu atât mai mult cu cât, în concepția acestui proiect, cei care își revendică dreptul de proprietate vor discuta direct cu actualii gestionari ai imobilelor, și nu cu acele consilii de la primării.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mă scuzați, domnule deputat Gheciu.

Am rugăminteaa să nu părăsiți sala de ședințe, pentru că voi fi obligat să fac iarăși un apel nominal.

Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare pentru a asigura prezența în sală.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Prin urmare, rugămintea mea este să citiți cu atenție amendamentul cuprins la pag.51, să începeți lectura de la pct.3, pentru că pct.1 și 2 sunt bine cuprinse în actualul paragraf 1, și de la punctul meu 3 mai jos să le cuprindem ca o continuare a aceluiași articol, mai puțin referirea la o anexă 1, la care am renunțat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să știu punctul de vedere al inițiatorului.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Este adevărat ceea ce spune domnul deputat.

Din păcate, acest text a fost abandonat în momentul în care s-a refăcut proiectul de lege de către foarte prețioșii colaboratori ai echipei de redactare.

În momentul de față, nu cred că este un pericol dacă acest text nu mai este inclus în proiect. Pe de o parte, s-a dat un termen de 18 luni pentru ca, atunci când nu există posibilitatea de a procura documentele de proprietate, să se creeze posibilitatea efectivă de a se procura aceste documente. Textul inițial nu făcea altceva decât să reia niște principii în materie de probațiune. Oricum, acele principii se aplică chiar dacă textul nu există. Întrucât nu este un amendament care a fost aprobat de Comisia juridică, nu cred că ne putem abate de la regula pe care am stabilit-o, așa încât vă rugăm să rămână formula actuală. Iar termenul de 18 luni care a fost acordat acoperă oricum problema pe care a ridicat-o domnul deputat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Emil Popescu.

Vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Soluția aceasta propusă în amendamentul Gheciu care este soluția inițială, era o soluție foarte primejdioasă, pentru că deschidea calea constituirii titlurilor pe multiple variante noncontrolabile de instanțele judecătorești.

La baza fiecărui caz din amendamentele Gheciu stau niște principii pe care instanțele le știu. Dacă omul știe că nu are un titlu cum îi trebuie, el trebuie să se adreseze instanței să-și preconstituie un titlu. Instanța este cea care, aplicând principiile și regulile într-un cadru oficial, va spune: "Da, mențiunea de la secția financiară este titlu sau nu.". Nu poate să spună legea direct. De aceea s-a și revenit.

Eu cred că este periculos pentru securitatea juridică statică și dinamică a circuitului civil să se accepte amendamentul așa cum a fost propus. De aceea și la comisie a fost respins.

Vă rog să respingeți amendamentul și să votați textul așa cum este.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare textul comisiei la art.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Trecem la art.23 alin.1 și 2, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2.

Alin.4.

Domnul deputat Grigoriu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La acest alineat apare noțiunea de aprobare a restituirii.

Amendamentul meu constă în a se elimina cuvântul "aprobare".

După ce imobilele au fost luate în 50 de ani de comunism, socotesc că cei care le dețin nu dau o decizie de aprobare a restituirii; dau o decizie de restituire. Pentru că această noțiune de aprobare mai știu eu căror minți întortocheate le mai dă ideea că au competența să aprobe sau să nu aprobe.

Aici se restituie în natură la maximum, conform principiilor acestei legi, și acolo unde nu este posibil, nu se restituie. Dar nu se restituie nu pentru că nu se aprobă, ci nu se restituie pentru că nu se poate.

În consecință, aici și mai jos – mai este într-un singur loc noțiunea de aprobare – rog a se scoate cuvântul "aprobare", și textul devine: "Decizia sau, după caz, dispoziția de restituire în natură face dovada…".

Și, pentru ca să nu mai vin la microfon, la art.24 alin.1, este așa: "Dacă restituirea în natură nu este aprobată…", eu spun altfel: "Dacă restituirea în natură nu este posibilă, după caz…" și se întâmplă la fel.

Deci, doresc să dispară noțiunea de "aprobare" în materie de restituire. Se ia o decizie de restituire sau o decizie de adoptare, de măsură de reparații prin echivalent.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Cu tot respectul pentru colegul antevorbitor, mă opun, pentru simplul fapt că am anula sensul noțiunii de decizie; am transforma-o practic într-o fabrică de formulare de restituire fără crâcnire, fără un proces de apreciere, mai ales că în corpul acestei legi ne referim și la bunuri care au fost preluate cu titlu, cum ar fi bunurile naționalizate – cu 119, unde s-a pus problema modalității reparatorii fie în natură, fie prin echivalent. Dacă, de exemplu, statul, titular de drept prin 119, consideră că este mai lesnicios pentru el, în varii situații, pe care le apreciază, să restituie în natură, pentru a nu greva bugetul propriei instituții sau al statului în general, o restituie, dar nu obligatoriu, ci în funcție de un proces de deliberare, de apreciere.

Dacă aprecierea este greșită, sensul acestui proiect duce exact la soluția corect㠖 te duci, dacă nu-ți convine decizia, în instanță, unde instanța va decide cu privire la.

Deci nu putem spune acum că și cele luate cu titlu și cele fără titlu, dacă vrea proprietarul, i se dau fără crâcnire, că în acest moment anulăm efectul noțiunii de titlu, dacă eliminăm ideea de apreciere. Nu există decizie motivată, așa cum am scris mai sus, dar în care există dictatura proprietarului. Nu există acest lucru, decât acolo unde sunt fără titlu.

Și eu spun: dacă o soluție dată greșit respinge cererea de restituire în natură, cu motivarea că ne trebuie o școală, ne trebuie un dispensar, și vă dăm despăgubiri, aceasta fiind o chestiune litigioasă, tribunalul hotărăște.

Dar, dacă eliminăm posibilitatea negocierii și a soluției date în urma unei deliberări de către cei care au decizia, înseamnă că practic totul este formalizat la povestea aceasta – că fiecare vine, face o cerere și n-ai ce-i face, chiar în condițiile în care titlul este necontestat.

Deci vă rog să fiți atenți că anulăm sensul legii.

Decizia aceasta exact aprobă. Altfel cum să facem? Să facem decizii prin care numai aprobă? Nu legea dă aprobarea; legea dă diferite soluții reparatorii, nu numai restituirea în natură, că vrea proprietarul. Dacă ar fi dat acest lucru, nu mai discutam, nu mai era nici o decizie, făcea o cerere și era "Să trăiți, am înțeles!", dar nu este așa.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Grigoriu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă mulțumesc.

Este foarte corect ce a spus domnul Stancov.

Nu-i așa cum zice domnul Stancov.

Această lege prevede măsuri reparatorii prin echivalent și restituiri în natură. La cele cu titlu se adoptă hotărâri de măsuri reparatorii; se adoptă reparația. Nici o problemă!

Pentru faptul că scoatem noțiunea de aprobare nici nu știu de ce domnul Stancov insistă.

Bineînțeles că la cele cu titlu, conform procedurilor din lege, se vor adopta măsuri reparatorii. Pe când cuvântul "aprobare" are un alt sens, care vrea să inducă un lucru pe care nu-l dorim nici unii. Nu este nici un fel de dictatură a proprietarului. Omul își cere imobilul și i se spune: conform legii, ți se dă prin echivalent, se oferă compensarea în bunuri, servicii, titluri și se cheamă la negociere. Nu este exclusă negocierea, nu este exclusă discuția în instanță. Nu este nici o problemă.

Deci, cuvântul "aprobare" se poate scoate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stancov.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Această lege este casa comună a Coaliției.

Am negociat, textul a fost convenit. Că unul dintre membrii Coaliției a avut o altă părere după textul negociat este o chestiune de apreciere. Eu v-am propus textul negociat al acestei coaliții, în care așa este libera Bibliei sub formă de proiect. Cine nu respectă această regulă înseamnă că nu respectă înțelegerea în Coaliție.

Este o chestiune firească, nu este șantajul de care tot vorbim.

Când ne-am înțeles pe un text, îmi pare rău, ni-l asumăm cu toate bunele și mai puțin bunele lui, pentru că altfel înseamnă că unii sunt într-un fel egali, dar nu prea egali.

Aceasta este rugămintea mea colegială. Aici nu este o chestiune de culoare politică, ci de valoare a acelor comisii și comitete în care am lucrat, și am lucrat bine. Nu înțeleg de ce am făcut un text și după aceea vrem să-l renegociem în plen.

Am negociat într-un cadru amiabil stabilit de Coaliție, de conducere, și după aceea nu mai renegociem. Îmi pare rău că zic.

Consecința este firească: respingem tot și mergem pe text negociat, pentru că așa este firesc și moral.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea.

 
 

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Sincer să fiu, după ultima luare de poziție a colegului nostru, domnul Stancov, aproape că mă jenez să mai intervin, pentru că înțeleg că nu mai discutăm nici cu argumente și nici pe logică, ci pe texte negociate.

Explicați-mi și mie: decizia sau dispoziția nu implică prin însuși actul respectiv o aprobare? Ce este, din punct de vedere logic, această disociere în mai mulți timpi – decizie, dispoziție și aprobare? Înțeleg că s-a dat aprobarea până în momentul în care se dă decizia sau dispoziția de restituire.

Evident că nu vom torpila înțelegerea respectivă, dar eu vă spun că această formulare, prin caracterul ei, repet, din punct de vedere al logicii elementare ușor aberantă, este absolut inutilă.

Aici, într-adevăr, nu văd din punct de vedere al substanței articolului care sunt problemele pe care le-ar ridica faptul că se elimină cuvântul "aprobare", și să rămână așa cum o cere până la urmă și limba română și bunul simț – decizia sau dispoziția de restituire. Păi aprobarea precede acest lucru, pentru că, după aceea, dacă vreți, putem decupla. Avem de-a face și cu eliberarea, aprobarea eliberării deciziei, și așa ajungem să nu mai terminăm.

În mod normal, orice text de lege trebuie să fie clar și pe cât posibil logic.

Dar, repet, dacă se vine cu argumente de altă natură decât acestea, care totuși ar trebui să prevaleze, atunci înseamnă că nu mai putem să intervenim nici măcar pe virgulă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Putin – Grupul PSDR.

Vă rog.

 
 

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că este o falsă problemă.

Vreau să vă explic faptul că această prevedere face parte dintr-un ansamblu.

Vă rog să citiți în continuare art.24, unde vedeți că se va face referire la situația când deținătorul imobilului nu este de acord. Vă rog să vedeți după aceea art.25, care se referă la situația când deținătorul deține numai o parte.

Și, în al doilea rând, vreau să vă spun că, potrivit dreptului de proprietate, unul din dezmembrămintele acestea este dreptul de dispoziție. Or, dați-i voie, deținătorului, măcar de formă, să poată să dispună de imobilul pe care îl deține până în prezent.

Repet: este o falsă problemă, pentru că este vorba de un ansamblu. Prima dată este vorba despre aprobarea pentru întreg patrimoniul deținut. După aceea este vorba de respingere, pentru că poate deținătorul să facă și acest act de dispoziție, și după aceea este situația când deține doar o parte, deci aprobarea este logic introdusă aici.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare în primul rând textul comisiei, așa cum este normal.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2.

Adoptat.

Alin.5 și 6, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.23, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3.

Art.24 alin.1 și 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.4, 5 și 6, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.24, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.25 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.2 practic se elimină, și vă supun spre aprobare eliminarea.

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Voi lua alineatele, așa cum au fost în textul inițial.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Acum, vă supun spre aprobare acest articol în ansamblul lui, însă alineatele vor fi reașezate conform propunerilor comisiei sesizate în fond.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Deci, a fost aprobat art.25.

Art.26 alin.1 și 2, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Adoptat.

Art.26, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.27 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Alin.2 și 3, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? O abținere.

Art.27, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi, adoptat.

Art.28, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.30 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.31 alin.1 și 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.4, 5, 6 și 7, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.31, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Adoptat cu majoritate.

Art.32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Art.33 alin.1, 2 și 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.4.

La acest alineat este o eroare care s-a strecurat în redactare. Până în 1948, Monitorul Oficial a avut numai două părți și, ca atare, trebuie revenit la textul Monitorului Oficial, partea a II-a – acolo erau publicate actele referitoare la societățile comerciale. Am adus ieri și am arătat comisiei un Monitorul Oficial, partea a II-a, din 1947. Deci, trebuie revenit la textul care era inițial, cu partea a II-a.

Comisia? De acord.

Deci, textul inițiatorului la alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.5, 6 și 7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.33, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Art.34 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Art.34, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Una.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Onorați colegi,

Suntem puțin sub cvorum, iar rugămintea mea este să-i rugați pe colegii care sunt afară sau pe la grupuri să vină în sală.

Putem să lucrăm și este păcat să ne blocăm în 4 – 5 voturi. Nu-i normal.

Rugămintea mea este la liderii de grupuri: să îi roage pe colegi să vină în sală, ca să putem continua. Vă rog.

S-a refăcut cvorumul, putem continua.

Titlul Cap.IV.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin.1, art.35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Alin.2 și 3, art.35, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.35, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.36, alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.36, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.37.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.38, în ansamblu, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.39.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Art.40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu majoritate.

Art.41, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Cap.V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul Cap.VI.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.42, alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.42, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VII.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.43, alin.1, 2 și 3, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate, adoptat.

Alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Art.43, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două.

Adoptat, cu majoritate.

Art.44.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Art.45, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.46.

Domnule Gheciu, aveți la alin.1?

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Nu, la alin.2.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, trecem la alin.1.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Alin.2.

Domnul deputat Gheciu are un amendament la pag.91?

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Da, este o chestiune simplă. Pur și simplu este un cuvânt parazitar care trădează intenția legislatorului. Vedeți, fraza se termină așa: ".... cu excepția situațiilor când părțile nu convin altfel".

Cuvântul parazitar este "nu", care introduce o dublă negație. Pentru că a spune că "părțile nu convin altfel" înseamnă că părțile convin să rămână la fel. Și atunci, unde este excepția?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, fără negație.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Fără negație.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră propunerți eliminarea lui "nu" care a rămas în text tot așa, dintr-o eroare materială.

Comisia este de acord cu eliminarea lui "nu"?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitate s-a adoptat alin.2.

Alin.3 și 4, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.46, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitate, adoptat.

Art.47 este textul adoptat de comisie și renumerotarea articolului.

Vă supun spre aprobare cele două alineate propuse de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Art.48, cu renumerotare, coloana a doua, este un text care înlocuiește complet, se pare, textul inițial.

Ca atare, vi-l supun spre aprobare în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu majoritate de voturi.

La numărul curent 56, art.49, renumerotat.

Aveți amendament aici?

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

La alin.5.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La primul alineat nu aveți.

Deci, în primul rând, primul alineat rămâne așa cum este, al doilea – așa cum este, al treilea și al patrulea.

Deci, primele patru alineate de la art.49, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate pe alin.1-4.

La alin.5, domnul deputat Gheciu are un amendament. Vă ascultăm.

 
 

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Vă promit că mă auziți ultima oară azi.

Fraza a doua are niște mici dezacorduri și ar trebui să sune așa: "Cuantumul despăgubirilor se stabilește (nu "se stabilesc") la valoarea actualizată a cheltuielilor, scăzându-se gradul de uzură al îmbunătățirilor în raport cu durata normală de viață a acestora" (adică a îmbunătățirilor).

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, suntem de acord.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord.

Vă supun spre aprobare alin.5, cu amendamentul acceptat de comisie și propus de domnul deputat Gheciu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.49, renumerotat, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Domnul deputat Stancov. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Cu acceptul dumneavoastră, destul de târziu, dar nu foarte târziu, faptul că la art.46 s-a strecurat o eroare cu consecințe deosebit de grave pentru scopul legii, și anume, dacă veți reciti art.46, veți observa că am scris acolo "au dreptul să le vândă înainte de împlinirea ...."

E vorba de au dreptul de a le înstrăina sub orice formă. Pentru că, dacă mergem pe textul la 112 – și o să explic de ce este interdicția asta ....

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mă rog, "au dreptul să le înstrăineze", gata.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Deci, "au dreptul să le înstrăineze sub orice formă ...", pentru că poate să schimbe cu proprietarul, poate să doneze, poate să ....

Și atunci, este bine să spunem "au dreptul să le înstrăineze sub orice formă...".

Vă rog, este o rectificare. Așa am și discutat, e preluat din text.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cuvântul "vândă" aici este restrictiv și se propune înlocuirea lui cu "înstrăineze sub orice formă".

Eu vă supun spre aprobare, deci este vorba de articolul de la numărul curent 53, art.46, alin.1 și alin.2 "prețul acestei înstrăinări".

Voturi pentru la alin.1? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2, la fel, se înlocuiește cu "înstrăinare"; "prețul acestei înstrăinări".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Refacem votul asupra lui 46, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50 și 51: s-a propus la comisie să se comaseze într-un singur articol cu numărul 48, cu textul prevăzut aici.

Vă supun spre aprobare acest articol în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Articol nou – 51, sigur, renumerotat. Asta s-a aprobat automat.

Este vorba de un articol nou – 51.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.52, la numărul curent 59.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Este propus aici un articol nou, este un art.54, nou.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art.54, textul inițiatorului, renumerotat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Și art.55, textul inițiatorului, renumerotat, la numărul curent 62.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Onorați colegi,

Eu vă propun următorul lucru. Mai avem de votat capitolul acesta, în ansamblul său. Este Cap.VII.

Cap.VII, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Mai avem de votat o anexă. Deci, anexa la lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

S-a adoptat și anexa la lege.

Onorați colegi,

Eu vă propun următorul lucru. Să facem un efort de convocare, pentru că această lege este o lege organică, ea trebuie votată cu 172 de voturi. Și eu vă propun ca la orele 14,30 să facem acest lucru. Acum suntem sub acest cvorum și cred că trebuie să facem un efort de a-i aduce aici pe toți colegii la ora 14,30, vot final.

După pauză

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog persoanele care nu sunt deputați să părăsească incinta sălii.

Îi rog pe colegii deputați să-și ocupe locurile în băncile majorității. De asemenea, pe colegii care sunt în opoziție să-și ocupe locurile.

Am rugămintea să nu mai părăsiți sala cei care sunteți deputați și să vă ocupați locurile în sală, ca să putem număra voturile. După votul final, urmează declarații politice din partea grupurilor parlamentare.

Nu se pot număra voturile, dacă nu vă ocupați locurile în sală. Vă rog foarte mult.

Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă voi referi numai la procedură.

Cu toate că suntem în sesiune extraordinară, cred că este important, chiar numai 3 minute, inițiatorul și șefii grupurilor parlamentare prezente în această Cameră să spună și să motiveze votul grupurilor. Cred că este normal, cred că este important și nu este un lucru nesemnificativ ceea ce votăm astăzi și cred că putem aloca aceste câteva zeci de minute declarațiilor pe care, repet, să le rezumăm numai la 3 minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră doriți ca aceste declarații să preceadă votul.

Nu există o practică regulamentară în acest sens și practica a arătat că s-au acceptat și o variantă și cealaltă.

Dacă doriți, însă, motivarea grupurilor înainte de vot, motivarea să se facă înainte? Deci există totuși colegi care doresc ca acest lucru să se facă după? Eu, însă, cred că este bine să aibă loc înainte și eu cred că în câteva minute se poate rezolva acest lucru.

Îi dau cuvântul inițiatorului, domnului ministru Stoica.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îngăduiți-mi să iau cuvântul nu numai în calitate de reprezentant al Guvernului, deci de inițiator, ci și în calitatea mea de deputat, reprezentând în Camera Deputaților Partidul Național Liberal.

Legea care urmează să fie votată astăzi de dumneavoastră prin votul final are o triplă miză. Este o miză economică, o miză socială și o miză politică.

Este o miză economică pentru că, așa cum arătam și cu ocazia expunerii de motive a proiectului de lege, economia de piață nu se poate baza decât pe proprietatea privată. Economie de piață fără proprietate privată a existat, dar numai în comunism. Fundamentul sănătos al economiei de piață este proprietatea privată.

Restituirea proprietăților imobiliare este cea mai importantă cale de consolidare a structurii proprietății private în România. Numai întârzierea rezolvării globale a acestei probleme explică în bună măsură de ce economia se află în impasul pe care-l străbatem astăzi. Restituirea proprietăților imobiliare înseamnă refacerea pieței imobiliare, înseamnă deblocarea procesului de privatizare, înseamnă consolidarea clasei de mijloc în România.

Miza socială, adoptarea acestei legi, este un act de dreptate socială. Este un act de dreptate socială față de români, este un act de dreptate socială față de toți cei care au suferit și de urmașii lor. Aici nu este vorba doar de o întoarcere în trecut, cum s-a afirmat. Legea aceasta nu este în nici un fel semnul unei nostalgii după un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat. Dimpotrivă, cei care se opun adoptării acestei legi au o nostalgie a comunismului.

În realitate, legea aceasta este un act de dreptate socială nu numai pentru generațiile trecute, ci și pentru generațiile prezente și pentru generațiile viitoare. Este un act de dreptate socială pentru că, în pofida a ceea ce s-a spus, clasa de proprietari din România înainte de comunism era coloana vertebrală a societății românești. România a fost înainte de comunism o țară de proprietari. Au fost folosite, din păcate, înainte de începerea dezbaterilor la această lege, argumente din statistica comunistă. Această statistică afirma mincinos că în România, înainte de comunism, proprietarii ar fi reprezentat numai 5% din populația României. Total inexact. România era o țară de proprietari. Statistica aceea mincinoasă folosită de PDSR este potrivită însă pentru a spune altceva. În timpul comunismului țara era condusă și prădată de o categorie foarte restrânsă de oameni. Acea statistică era valabilă pentru comunism, nu pentru România dinainte de instaurarea comunismului.

Adoptarea acestei legi este un act de dreptate socială pentru că, pe această bază, putem să consolidăm tocmai clasa proprietarilor în România. Nu în ultimul rând, miza acestei legi este una politică. S-a afirmat aici că noi, cei care formăm astăzi majoritatea, partidele din coaliție, am avea interese clientelare. Este total inexact. Prin prezervarea stării de fapt actuale, PDSR a urmărit tocmai păstrarea propriei clientele politice. Așa cum s-a spus foarte nimerit de către domnul Vasile Lupu, în aceste imobile care se restituie, potrivit legii pe care o votați, nu locuiește așa-zisa clientelă politică a noastră. Locuiește clientela politică a PDSR-ului. În aceste imobile, care au avut destinație industrială, destinație comercială, s-au pripășit nu cei care sunt considerați clientela noastră politică, ci tocmai cei care sunt clientela politică a PDSR-ului.

De ce se opune PDSR astăzi cu vehemență adoptării acestei legi? Tocmai pentru că legea aceasta permite în mod sănătos restabilirea unui echilibru în România. Este fără îndoială o miză politică, dar o miză politică în care, pe de o parte este vorba într-adevăr de interese clientelare și acestea sunt interesele PDSR-ului. Este vorba de o categorie restrânsă care nu urmărește realizarea interesului național și, pe de altă parte, este vorba de imensa majoritate a populației acestei țări care dorește într-adevăr proprietate privată, care dorește într-adevăr ca, în România, democrația și economia de piață să se bazeze pe proprietatea privată. Este vorba, în realitate, de un interes național. Iar adoptarea aceste legi, într-adevăr, reprezintă îndeplinirea unui interes național.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea Coaliției.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Din partea grupului parlamentar PNȚCD civic-ecologist, domnul deputat Mihai Grigoriu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al PNȚCD va vota pentru aceată lege, pe care a sprijinit-o și a dorit-o dintotdeauna după Revoluția din 1989, pe care ar fi dorit-o și înainte, dar nu se putea gândi la ea.

Sprijinim această lege pentru motivul că este o victorie a democrației împotriva rezistenței populiste, postcomuniste.

Opoziția care se încadrează în această categorie de rezistență populistă și postcomunistă a părăsit sala. A căutat prin orice mijloace să ne facă să nu adoptăm această lege, fără să aducă niciodată vreo motivație consistentă. Votăm această lege pentru că este o victorie a adevărului împotriva imposturii. Această lege recunoaște adevărul jafului comunist. Dezbaterile în materie la această lege au arătat cine sunt apărătorii adevărului și cine sunt apărătorii minciunii. Pentru că a dori ca în această țară să nu existe proprietate decât în baza afaceriștilor de după revoluție, în baza îmbogățiților din Partidul Comunist, care acum sunt mari capitaliști, să existe proprietari numai cei care provin din fosta securitate și au avut relații să facă avere reprezintă a voi minciuna în această țară.

A dori ca proprietatea să fie numai cea de după 1989, a nu recunoaște statul românesc democratic de proprietari care a existat înainte de comuniști, reprezintă o minciună. De aceea, votul pentru această lege este o victorie a adevărului împotriva minciunii.

Votul pentru această lege este o victorie a dreptății, pentru că se recunoaște ce s-a luat și, potențial, din păcate, doar, se încearcă o restituire integrală. Chiar dacă nu se va face integral, dorința noastră și idealul nostru a fost să se revină la ce este adevărat. Este o victorie a neamului românesc care, prin Camera Deputaților, acum, a stabilit o punte reală între România democratică, dezvoltată la nivel european, înainte de regimul comunist și România actuală democratică care nu a ajuns la același nivel cu Vestul.

În sfârșit, este o victorie a noastră, a celor care în acest Parlament reprezentând poporul român, reprezentăm binele și adevărul împotriva Opoziției care acum a demonstrat pentru tot poporul român că reprezintă ura față de ce a fost valoros în România, reprezintă răul pentru poporul român, reprezintă injustiția.

Toate obiecțiile Opoziției au fost inconsistente, nu poate fi vorba de 5% contra 95%. Cum poate fi vorba dacă numai persoanele care au fost mutate forțat în România, prin demolări, reprezintă, după recunoașterile PDSR-ului, sute de mii de oameni. De mult s-a depășit procentul de 5%. Pe de altă parte, românii au fost proprietari în proporție de peste 60%. Nu poate fi vorba de 50 de miliarde de dolari, pentru că legea are soluții alternative, în raport cu despăgubirile în bani.

În această materie, a păstrării proprietății în mâinile celor proveniți din securitate și Partidul Comunist, astăzi Opoziția a pierdut bătălia. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul Bogdan Niculescu-Duvăz, din partea PD.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Într-adevăr este un vot foarte important și este un moment foarte important pentru reformele României și pentru revenirea la normalitate a vieții sociale, economice și politice românești.

Este un moment important pentru că, iată, în sânul acestei coaliții, în momentul în care ne-am convins că trebuie să ne așezăm la aceeași masă și să discutăm, am constatat că nu obiectivele ne despart, ci eventual soluțiile și am găsit soluții comune.

Este important pentru că reparăm nu numai ceea ce samavolnic a fost răpit, furat în primii ani de instaurare a comunismului, dar încercăm prin această lege să reparăm tot ceea ce abuziv sau pentru toți cei care au fost deposedați abuziv până în decembrie 1989 și să nu uităm că sunt mii de familii care au suferit de decrete care le-au impus să-și părăsească locuințele, dacă ar fi vorba să vorbim numai de acestea.

Este un moment important pentru că, într-adevăr, România, în raport cu ceea ce noi vom adopta astăzi, va fi mult mai credibilă și se va spune, așa cum se spune despre toate țările foste comuniste, unele care au făcut ce facem noi astăzi încă din 1991, altele care au făcut abia anul trecut, cum este Polonia, se va spune că și România, în fine, sau și în România a înflorit, dacă vreți, statul de drept.

Credem că este un lucru foarte bun și credem, în opinia partidului nostru, că este cu atât mai mult un lucru bun cu cât marea majoritate a beneficiarilor acestor restituiri sunt micii proprietari, deposedați uneori de unica lor locuință sau unicul lor mijloc elementar de a-și asigura subzistența lor și a familiei lor. Cred că este foarte important ca aceștia, alături de întreaga populație a României să-și primească înapoi ceea ce le-a fost răpit și răpit pe nedrept. Și cred că în fiecare familie de români, în fiecare familie de români, există cel puțin o asemenea pagubă creată de sistemul comunist. Deci, poate că astăzi facem un lucru care ne costă mai mult decât l-am fi făcut în 1990, în 1991 sau, mai ales, după 1992. Poate că, dacă lucrurile ar fi evoluat corect și cei care astăzi nu vor să fie de față, nu ne-ar fi împiedicat în 1990 să facem un sistem propus, de altfel, înaintat Parlamentului, de restituiri, poate că lucrul ar fi fost de mult depășit, cu costuri mult mai mici.

Credem însă că tot ceea ce a fost pus de acord în această lege este corect și că va fi util societății și că oamenii care vor beneficia vor fi, poate, o largă, mult mai largă decât ne imaginăm pătură a românilor.

Noi, pentru asta, votăm pentru această lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea Coaliției.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Varga, Grupul parlamentar al UDMR și se pregătește domnul deputat Pambuccian, Grupul parlamentar al reprezentanților minorităților.

 
 

Domnul Varga Attila:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR din Camera Deputaților consideră că această lege pe care urmează s-o votăm prin vot final astăzi este o lege deosebit de importantă, mult așteptată, care ar trebui să aibă menirea de a asigura pacea socială din România, prin reconstituirea dreptului de proprietate, de a intra într-o stare de normalitate privind relațiile de proprietate.

Legea a fost mult întârziată, iar guvernele anterioare, în special guvernele PDSR, probabil, nu în mod întâmplător nu au promovat o asemenea lege. Și, prin urmare, ei poartă și răspunderea politică pentru această gravă neglijență și aș spune indiferență premeditată.

Proiectul de lege pe care urmează să-l votăm, trebuie să recunoaștem, că nu este unul perfect. Și suntem convinși că putea să fie mai complet, mai cuprinzător, mai precis. Considerăm că ar fi fost util și oportun să fie reglementată în acest act normativ, restituirea bunurilor bisericești în primul rând, din respectul față de bisericile noastre și din respectul față de angajamentele noastre internaționale.

În același timp, noi am acceptat și acceptăm formula, soluția propusă de către Guvern, cu speranța că aceasta va fi pusă în aplicare cât se poate de curând. Suntem convinși că actuala Coaliție are puterea și voința politică de a continua acest proces de restabilire a spiritului de dreptate. Avem speranța că luând în considerare că această lege a întârziat 10 ani, aplicarea ei, punerea ei în realitate va fi corectă, promptă și fără întârzieri și ezitări. Considerăm că este un act legislativ de reconciliere națională în special, dacă va fi continuat acest proces de elaborare a următoarelor acte normative care ar veni să completeze acest întreg proces despre care am vorbit.

Având în vedere toate aceste observații și motive, Grupul parlamentar al UDMR va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai bine mai târziu decât niciodată, mai bine mai puțin decât nimic.

Iată, suntem la sfârșitul dezbaterii unei legi care reglementează una dintre chestiunile fundamentale pentru un stat. E vorba de natura și structura proprietății și, din fericire, această lege este o lege care dă dreptate celor care merită și care au dreptatea de partea lor. Dă dreptate, dar dă dreptate greu, chinuit, pentru că așa sunt vremurile pe care le trăim, cu compensații întinse pe perioade foarte lungi de timp, dar, repet, mai bine mai puțin decât nimic.

Grupul nostru și eu personal ținem să vă mulțumim pentru sprijinul pe care ni l-ați dat în dreptatea pe care sper s-o facem cât mai curând bisericilor. A fost un moment pe care noi îl considerăm important. E bine că l-am trecut cu bine, sper că această lege va trece cu bine și de Senat, iar noi cei care suntem prezenți în sală din partea minorităților naționale vom vota pentru.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sergiu Cunescu. Se pregătește domnul deputat Achimescu.

 
 

Domnul Sergiu Cunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Încep cele câteva fraze pe care le voi spune, în primul rând, felicitându-vă pe toți ai dumneavoastră care ați colaborat la această lege, care ați avut curajul să duceți lupta până la sfârșit și care, evident, veți vota împreună cu noi legea de astăzi. (Aplauze)

Noi o vom vota cu convingere, pentru că ea se înscrie în principiile noastre și care, din fericire, sunt ale tuturor. În primul rând, pentru dreptatea socială. Această dreptate trebuie refăcută, în măsura cea mai mare în care putem s-o facem. În al doilea rând, pentru că proprietatea este funcția care asigură libertatea cetățeanului. În al treilea rând, pentru că proprietatea reprezintă și am să citez un mare român din trecut: "...reprezintă pentru marea majoritate a țări muncă grămădită". Și, de aceea, proprietatea este și un stimulent pentru dezvoltarea de viitor a societății, pentru încrederea oamenilor, tuturor a că pot prin muncă să aibă o proprietate care să dea libertate.

În sfârșit, mai votăm această lege cu convingere că este un exemplu de solidaritate și solidaritatea este unul din principiile noastre social-democrate, pentru că s-a făcut o demonstrație certă că în momente grele pentru țară știm cu toții să fim solidari în interesul țării și nu în interesele particulare ale unora.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Achimescu, din partea Grupului parlamentar al deputaților independenți. Apoi, urmează domnul deputat Iliescu.

Da, am rugămintea să reglați microfoanele. Atât.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întâi de toate aș vrea să-mi exprim regretul pentru că cei care au vorbit înaintea noastră nu au remarcat prezența unui partid de opoziție, totuși, în sală, partid care a fost prezent și la dezbaterea lucrărilor și în Comisia juridică și care a susținut în cea mai mare parte, conform programului său, prevederile din acest proiect de lege. (Aplauze)

Problematica, după părerea noastră, ridicată de dezbaterea acestui proiect, poate fi analizată din cel puțin 3 puncte de vedere: un punct de vedere juridic, unul politic și, nu în ultimul rând, unul moral.

În abordarea juridică de care aminteam, aș vrea să vă spun că dreptul de proprietate este cam al doilea drept ocrotit de legislațiile din toate timpurile, după dreptul la viață și uneori chiar înaintea acestuia. Importanța acordată de omenire, în toate etapele dezvoltării sale, ocrotirii acestui drept mă scutește de prea multe comentarii în legătură cu ceea ce am relevat mai înainte.

Prioritatea ocrotirii acestui drept a fost în repetate rânduri afirmată de partidul nostru și aceasta, de fapt, a fost una din liniile de demarcație față de formațiunea politică din care ne-am desprins. Din păcate, contrar afirmațiilor făcute de unii lideri ai acestei formațiuni, această linie de demarcație persistă și în prezent, cel puțin la fel de bine conturată ca și atunci.

Latura morală înseamnă, pe lângă o reparație, de cele mai multe ori tardivă pentru care au fost nedreptățiți, și o reevaluare a demnității statului însuși, în calitatea sa de garant al apărării intereselor tuturor cetățenilor săi.

Abordarea politică a legii este, din păcate, cea mai des folosită de majoritatea Opoziției. Declarativ, se spune că proprietatea trebuie apărată, dar nu și proprietarii care au creat-o sau moștenitorii acestora, ci actualii proprietari sau, mai corect spus, detentori. Pentru că, atunci când folosești un bun pe care nu l-ai creat sau nu l-ai cumpărat cinstit, nu te poți numi proprietar. O alt fel de politică înseamnă, printre altele, și un alt mod de a trata oamenii, de a-i respecta și de a respecta ceea ce au ei mai de preț, alături de viață și libertate, adică proprietatea.

Pentru partidul nostru aș vrea să vă spun că acest moment nu este un moment de euforie, ci este unul de regret, pentru că legea intervine atât de târziu, la 10 ani de la evenimentele din 1989, și tot timpul scurs n-a făcut decât să agraveze costurile sociale care presupun adoptarea acestei legi. Nu votăm pentru un interes sau altul, pentru a da satisfacție vreunui partid sau vreunui alt partid, sau pentru a ajuta vreun partid să-și respecte promisiunile electorale, votăm pentru că România are nevoie de proprietate și, prin aceasta, de stabilitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Iliescu. Este ultimul vorbitor, după care trecem la votul final.

Vă rog. (Vociferări în sală.)

 
 

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Tocmai pentru că ați invocat foarte des numele de Iliescu, am îndrăznit să vin să vă adresez și eu un scurt cuvânt.

Și, dacă-mi permiteți, domnule președinte și stimați colegi, fiecare condamnat are dreptul la o ultimă dorință. Așa că, înaintea de ghilotina votului majorității parlamentare, am cerut permisiunea domnului președinte, și-i mulțumesc foarte mult că a fost de acord cu intervenția mea de la tribuna Parlamentului, pentru a vă expune și eu un punct de vedere pe care vă rog foarte mult, indiferent de votul dumneavoastră, să-l aveți în vedere.

Am rămas la această discuție alături de dumneavoastră, chiar dacă trebuie să vă spun, de foarte multe ori am votat împotrivă, de ieri după masă până astăzi, cu convingerea fermă că reforma economică despre care, iată, discutăm atât de multe și facem, din păcate, atât de puține, trebuie să se bazeze pe trei componente fundamentale: pe proprietate, pe muncă și pe motivația muncii. Nu înseamnă însă că astăzi, acum, când am ajuns la votul final și când, probabil, dumneavoastră, reprezentanții Puterii o să votați această lege, să considerați și, probabil, și cei care ne urmăresc de la distanță, că am făcut un pas decisiv pe calea reformei economice.

Și, când spun acest lucru, stimați colegi, v-o spun cu reproș și vă spun că, din punctul meu de vedere, ceea ce faceți dumneavoastră este numai o abordare sectorială, secvențială a unei probleme extrem de importante. Și vă aduc aminte, stimați colegi, de aici, de la tribuna Parlamentului, că reglementarea de astăzi pe care dumneavoastră chiar cu forța, chiar împotriva prevederilor regulamentare o impuneți, nu poate ține loc și nu poate să ne facă pe noi, ceilalți, inclusiv pe populație, să uităm faptul că dumneavoastră treceți cu indiferență peste administrarea catastrofală a proprietății de stat, peste acest proces permanent, sistematic de jefuire și înstrăinare a avuției naționale care, evident, trebuie să vă intereseze în egală măsură.

A vorbi despre proprietate, numai când vorbim despre reglementarea juridică a fostelor proprietăți trecute în proprietatea statului mi se pare un lucru cel puțin simplist și nu aș vrea să vă supărați dacă vă spunacest lucru.

Trebuie însă să spun că regret foarte mult absența colegilor mei din Opoziție și, mai ales, regret faptul că dumneavoastră, deși având o șansă istorică, aș spune, ca împreună, dincolo de punctele de vedere divergente, să încercăm să găsim o concretizare, o finalizare mai bună a unei legi extrem de necesare și de importante în această țară, dumneavoastră, și aici este un reproș foarte serios pe care vi-l fac, ați făcut ca întregii opinii publice, inclusiv disputei în Parlament, să-i dați o conotație falsă. Ați transformat această dispută care este una de interes general într-o simplă dispută între foștii proprietari și actualii chiriași. Și să vă spun, așa cum v-am spus-o și ieri că, de fapt, peste 80% din populația țării nu face parte din nici una din aceste tabere. Acesta este adevărul, stimați colegi. (Vociferări în sală.)

Și, închei, domnule președinte, imediat.

Mă deranjează faptul că dumneavoastră ați luat o serie de decizii, pentru că, din păcate, ele vor atinge, vor aduce atingere foarte serioase acestui segment important de populație, prin despăgubirile în bani ce se vor acorda, conform acestei legi, chiar din acel fond constituit, 10% din procesul de privatizare; eu cred că acești bani trebuiau să aibă o altă destinație și că România, în momentul de față, în situația grea în care se află acum, poate și din vina noastră, stimați colegi, nu-și putea permite măsurile pe care dumneavoastră le-ați introdus în această lege.

Mai mult, și aici este un avertisment pe care vi-l fac. Am spus și ieri și o spun și voi folosi acest lucru de fiecare dată, pentru că reprezintă un precedent parlamentar grav. S-a întâmplat pentru prima dată în istoria Parlamentului post-revoluționar să discutăm o lege neputând evalua ca inițiator, ca și comisie, și dumneavoastră ca majoritate parlamentară, consecințele financiare ale unei asemenea legi.

Ultima idee cu care vreau să închei. Ați vorbit de multe ori despre o gravă moștenire pe care ați primit-o de la guvernarea dinainte. Eu aș spune că prin această lege, stimați colegi, ați lăsat o grea moștenire, nu neapărat guvernanților care vor veni, indiferent care vor fi, ci generațiilor, acel segment de 80% despre care vorbeam mai devreme, care vor trebui să susțină financiar consecințele unui asemenea demers.

M-aș bucura, ultima idee, ca dumneavoastră să dați dovadă de același zel și de aceeași dorință de a trece o lege în procedură de urgență, atunci când vom discuta și despre problemele șomerilor și despre problemele pensionarilor și despre problemele altor categorii de persoane, care, deși grav dezavantajate, așteaptă reglementări și discuția unor legi importante de ani de zile.

Vă mulțumesc. (Vociferări în sală.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Vă rog frumos, păstrați liniștea.

În acest moment s-au epuizat toate luările la cuvânt și suntem în fața votului final.

Vă supun spre aprobare votul prin vot deschis cu mâna ridicată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Sunt abțineri? Vă rog, țineți mâinile sus ca să numărăm. Deci, sunt 6 abțineri.

Sunt voturi împotrivă? Păi dacă nu țineți mâinile sus ce să vă fac. 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Deci, am acceptat modul de vot. Vă rog să vă ocupați locurile în bănci. Rog persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala.

Vă supun spre aprobare, vot final, proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

Voturi pentru? Am rugămintea să țineți mâinile sus, să putem număra. Rog păstrați liniștea.

Deci, sunt 19 pe partea aceasta (partea stângă a sălii), 179 pe partea aceasta (partea dreaptă a sălii). În total 198 de voturi pentru. (Aplauze)

N-am terminat procesul de votare.

Voturi împotrivă? Și vă rog ridicați bine mâinile ca să le numărăm, să nu vă... (Aplauze puternice)

6 voturi împotrivă.

Abțineri. O singură abținere.

Onorați colegi,

Cu 198 de voturi pentru, 6 împotrivă și o abținere, a fost adoptat acest proiect de lege, ca lege organică.

Îi dau cuvântul domnului ministru Stoica, din partea inițiatorului. Vă rog. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă mulțumesc în numele Guvernului pentru votul de astăzi. Este un vot pe care nu ezit să-l calific istoric pentru istoria legislativă din România. Am speranța că Senatul va repeta votul dumneavoastră. Nu pot decât să mulțumesc și să felicit reprezentanții A.p.R. care au fost astăzi în sală și au votat în favoarea proprietății private și au făcut dovada că, într-adevăr, între vorbele și faptele lor în privința proprietății private, nu e nici-o diferență.

De asemenea, vreau să felicit pe reprezentanții minorităților care astăzi au făcut și ei dovada că susțin ideea de proprietate privată.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze puternice)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă felicităm și noi pentru această lege care a trecut cu atâta succes. Prin votarea acestei legi, ordinea de zi pentru care ați fost convocați în sesiune extraordinară s-a epuizat.

În consecință, declar închisă această Sesiune extraordinară.

Ne întâlnim miercuri, 1 septembrie, în sesiune ordinară, urmând să fiți convocați pentru aceasta.

Vă mulțumim. (Aplauze)

Ședința s-a încheiat la ora 16,30.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 21 ianuarie 2020, 5:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro