Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 16-04-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 1996

8. Dezbateri asupra proiectului Legii privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție, a magistraților asistenți și a celorlalte categorii de personal.  

Domnul Ioan Gavra:

................................................

Domnilor colegi,

Reluăm dezbaterile la proiectul de Lege privind salarizarea personalului din organele autorității judecătorești și vom continua, sper, într-un ritm alert, cu un alt proiect de lege privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție a magistraților asistenți și a celorlalte categorii de personal.

Întrucât s-a epuizat timpul acordat de președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, reluăm dezbaterile de la punctul la care le-am încheiat săptămâna trecută chiar la aceeași oră. Deci, am ajuns la anexa nr. 2. Anexa nr. 1 a fost adoptată.

Anexa nr. 2, în raport se află la pagina 30. Anexa aceasta se află la punctul 63 al raportului și are și o notă cu explicații din partea comisiei. Deci, la Anexa nr. 2 s-a preluat textul inițial cu următoarele amendamente: "Coeficientul de la numărul curent 3 s-a modificat pentru a asigura o salarizare corelată cu procurorii din Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție" și al doilea element nou adus de către comisie prin raport - îndemnizațiilor de conducere li s-au aplicat indexare din trimestrul IV 1995, deoarece proiectul a fost întocmit anterior acestor măsuri luate de către Guvernul României.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei din coloana a doua a raprotului înaintat Camerei Deputaților? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord cu conținutul Anexei nr.2 din raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaților?

Cine este pentru? Vă rog să nu vă obosiți, dar totuși vă rog să votați.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. Deci, cu 5 abțineri în total, s-a adoptat și Anexa nr. 2 din raportul comisiei noastre de specialitate.

Poziția nr. 64, Anexa nr. 3, cu motivația de rigoare trecută în coloana 3 din raportul comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere s-a adoptat și Anexa nr. 3.

Poziția 65, Anexa nr. 4. Sunt redate în cadrul coloanei a doua, cifrele în funcție de grilele care se acordă pentru funcțiile de conducere în acest sistem.

Dacă sunt observații?

Domnul deputat Iosif.

Domnul Ovidiu Iosif:

Multumesc, domnule președinte.

Aș avea o propunere de amendament. De altfel, nu este vorba de un amendamernt de fond, este vorba, propriu-zis, de o rectificare, respectiv în ceea ce privește experții criminaliști. Aceștia au fost nedreptățiți, prin modul cum a ieșit în final de la comisie, proiectul de lege, pentru că mărindu-se salariile magistraților, respectiv gradul profesional al lor, experții criminaliști au rămas cu două grade în urmă față de magistrați.

Vreau să vă spun că experții criminaliști sunt un grup foarte restrâns de mari specialiști cu contribuție deosebită în cadrul proceselor, ei sunt insignifianți ca număr, sunt 22 de experți pe toată țara asta. Deci nu reprezintă o sumă deosebită și în proiectul initial al Guvernului ei erau la diferența de un singur grad de magistrați. Acum au ajuns, prin majorarea dată la magistrați, la două grade diferență mai jos, plătiți acești experți, care, vă repet, sunt mari specialiști. Majoritatea au, pe lângă facultatea lor de bază, de inginerie sau de specialitate, și Facultatea de drept, au ajuns mult dezavantajați la salarizare, nemaivorbind de faptul că ei nu au nici alte avantaje ale magistraților, cum sunt posibilitatea de avansare pe loc și așa mai departe, care există la judecători. Ei rămân cu același salariu toată viața.

Deci, propunerea este ridicarea coeficientului de salarizare a experților criminaliști la nivelul gradului 2 profesional al magistraților, respectiv menținerea prevederii inițiale din proiectul Guvernului.

V-aș ruga să votați pentru a repara această inechitate făcută acestor puțini mari specialiști care lucrează cu contribuție deosebită în domeniul justiției.

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt observații? Dacă nu, vă rog, domnule președinte Athanasiu, din partea comisiei.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Membrii comisiei sunt de acord cu propunerea respectivă, întrucât ea nu face decât să așeze lucrurile în ordinea în care în proiectul de Guvern erau stabilite, respectiv prin echivalarea experților criminaliști cu judecători gradul 2. S-a produs o decorelare, ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare a slariului de bază pentru magistrați, fără a fi urmate și de așezarea salariilor experților criminaliști la nivelul respectiv. Deci, este legitimă observația, ne-o însușim și o susținem și noi, membrii comisiei.

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea Executivului, domnule ministru Iosif Gavril Chiuzbaian, ministrul Justiției, aveti cuvântul.

Domnul Iosif-Gavril Chiuzbaian:

Evident că sunt și eu de acord cu amendamentul, mai ales că în proiectul inițial aprobat de Guvern, coeficientul a fost acesta, adică gradul 2, care este la nivelul magistratului de gradul 2.

Vreau să mai subliniez ca argument suplimentar precizând chiar numărul total al celor care funcționează în aceasta calitate, sunt doar 22 în toată țara, iar prin modificările preconizate Codului de procedură penală, sarcinile acestora se vor amplifica în mod deosebit în perioada imediat următoare, deci exigențele față de munca lor vor spori în mod deosebit. Sunt de acord cu amendamentul propus.

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc, domnule ministru.

Domnilor colegi, s-a acceptat de către comisie și inițiator amendamentul domnului deputat Iosif. Dacă dumneavoastră sunteți de acord cu amendarea raportului la poziția 65, Anexa nr. 4, în sensul celor formulate de domnul deputat Iosif.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu un vot împotrivă s-a acceptat amendarea textului propus de comisie la poziția 65, coloana 2, Anexa nr. 4.

Poziția următoare, 66 - Anexa nr. 5, cu derularea coeficienților pe care dumneavoastră îi aveți înscriși în coloana a doua.

Dacă sunt observații la propunerea Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților? Nu sunt observații?

Supun votului dumneavoastră. Cine este de acord cu textul pe care comisia îl propune la Anexa nr. 5 în raport? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere s-a acceptat și textul propus de comisie pentru Anexa nr. 5 în raport.

Poziția următoare, 66 bis, așa cum este trecută în raport, în care ni se spune că Anexa nr.6 a preluat conținutul Anexei nr. 5. Și deci, urmează ca Anexa nr. 6 să devină Anexa nr. 7 în finalul adoptării textului acestui proiect de lege.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei de modificare, de renumerotare a anexelor? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, ultima poziție din textul pe care îl dezbatem astăzi, 67, cu referire la Anexa nr. 7, la "Sporuri".

Dacă sunt observații în legătură cu textul propus de comisie în raport? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere s-a acceptat și textul propus de comisie la Anexa nr. 7.

Cu aceasta, domnilor colegi, am finalizat dezbaterea acestui proiect de lege și ar urma să-l supuenm votului. Este o lege ordinară, deci avem nevoie de cvorumul legal trecut în Constituție pentru a supune votului acest text de lege. Eu mai fac încă un apel, deocamdată sonor, îi rog pe domnii chestori să invite colegii în sala de ședințe, pe șefii de grupuri parlamentare să încerce măcar la exprimarea votului final la acest text de lege să-și aducă colegii în sală.

Deci, cu un mic efort, cred că întrunim cvorumul de lucru și putem adopta acest text de lege.

Dacă a venit și domnul secretar Putin înseamnă că suntem pe calea cea bună, în sensul cvorumului.

Rog șefii de grupuri parlamentare să facă un efort, să se deplaseze până la spațiile de activitate ale grupurilor și să-și invite colegii la dezbateri.

Rog chestorii de serviciu să se prezinte la secretariat!

Deci, doamna consilier, totul este O.K., conform raportului. Deci, Anexa 5 devine 6, Anexa 5 preia textul inițial din proiectul Guvernului, da? Iar la Anexa 6, am votat Anexa 5, de fapt, care devine Anexa 6.

Domnilor secretari,

Vă rog să faceți încă o verificare, prin evaluare, bineînțeles, a colegilor noștri în sală.

Haideți, domnule președinte al comisiei de onoare...

Suntem aproape de cvorum, mai așteptăm să mai vină 7 colegi, care au întârziat servirea micului dejun...

Haideți, domnule deputat Sălăjean, grăbiți-vă numai încet, dar grăbiți-vă...

Dar vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință, ca să putem trece la vot.

Deci, domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință, pentru a ne exprima votul final la acest proiect de lege.

Domnilor colegi, suntem în cvorumul legal.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu este nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. Deci, total abțineri 3.

Domnilor colegi,

Cu 3 abțineri și cu votul majorității dumneavoastră s-a adoptat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc și dacă inițiatorul dorește să-și exprime, sigur, nu satisfacția ci mulțumirile față de modul în care Camera Deputaților a adoptat acest proiect de lege, aveți cuvântul, domnule ministru Iosif Gavril Chiuzbaian.

Domnul Iosif Gavril Chiuzbaian:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreai să exprim cu sinceritate recunoștința și mulțumurile noastre pentru modul în care ați finalizat în Camera Deputaților acest proiect de lege. Sperăm ca până la Rusalii să putem să finalizăm și în Senat, pentru că, iată, Justiția a scăpat de săptămâna patimilor și în a treia zi de Paști a reușit să obțină un câștig. Este un prim pas și un pas la care dumneavoastră ați contribuit, asta înseamnă o înțelegere deplină a rolului și poziției, a importanței justiției în statul de drept, într-o perioadă destul de tulbure, în care, ea, justiția, sunt convins, prin calitatea sporită a operei de justiție, să reașeze lucrurile într-o matcă firească, asigurând pacea socială de care avem atâta nevoie.

Sper că și în Senat colegii dumneavoastră îl vor aborda cu aceeași maturitate.

Incă o dată, mulțumiri pentru modul în care ați votat astăzi.

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumim și noi, domnule ministru.

Mulțumim reprezentanților inițiatorului pentru participarea la lucrările Camerei Deputaților, la adoptarea acestui prim proiect de lege referitor la salarizarea în domeniu.

În continuare, deci, rămâne Curtea Supremă de Justiție, întrucât vom parcurge al doilea proiect de lege, care se referă la salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție, a magistraților asistenți și a celorlalte categorii de personal de la acest nivel.

Sigur, dacă doriți și ceilalți reprezentanți să rămâneți, cu cea mai mare plăcere vă invităm să rămâneți. Dacă nu, vă mulțumim pentru participarea la dezbaterea primului proiect de lege.

Deci, domnilor colegi, începem dezbaterea unui alt proiect de lege care se referă tot la salarizarea organelor de justiție. În cazul de față, este vorba despre membrii Curții Supreme de Justiție.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să intervină?

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte Pastor, deci vicepreședintele Curții Supreme de Justiție.

Domnul Leonida Pastor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Constituie un truism faptul că o pledoarie pro domo nu poate avea forța persuasivă dorită, pentru că, de regulă, ea este suspicionată de subiectivism și apoi, pentru că, atunci când este în discuție cauza ta proprie, intervine acest inefabil, intervine ceva din sfera decentului, care te oprește să spui totul despre tine.

Iată de ce. în intervenția mea o să fiu foarte succint, ramânând în credința că numai dumneavoastră, stimați parlamentari, sunteți în măsură, sunteți abilitați să spuneți dacă se impune sau nu o regândire, o reconsiderare a salarizării membrilor Curții Supreme de Justiție, pentru că despre ei este vorba astăzi.

În debutul la Legea salarizării magistraților de la celelalte instanțe și parchete, precum și pe parcursul dezbaterilor, s-a făcut referire într-un mod aproape exhaustiv la motivele care justifică regândirea. Cei care au luat cuvântul au fost înarmați cu un arsenal de argumente pentru susținerea variantei normative a Comisiei de muncă și protecție socială. S-a făcut referire și la legislația altor state privind salarizarea magistraților, dar dintre toate argumentele învocate, unul se detașează, un argument peremptoriu, și anume acela că magistratul este singurul care nu poate desfășura o altă activitate în afară de aceea de cadrul didactic universitar, arie restrânsă, în perimetrul căreia intră un număr foarte mic de magistrați.

Din respect pentru timpul dumneavoastră prețios, pe care-l aveți la dispoziție în Parlament, nu am să revin asupra motivelor invocate.

Aș dori să supun atenției dumneavoastră prevederile art. 64 din Legea nr. 56 din 1993, potrivit cărora salarizarea personalului Curții Supreme de Justiție se face prin lege proprie, conform salarizării personalului din cadrul celei mai înalte autorități în stat.

Dați, vă rog, viață acestor prevederi, în sensul adoptării variantei normative propuse de Comisia de muncă și protecție socială.

Pentru că este vorba de membrii Curții Supreme de Justiție, se admite că, în orice stat, judecătorii Curții Supreme de Justiție constituie un sumum al puterii judecătorești.

Așezați, vă rog, acest sumum în plan axiologic, la locul cuvenit, printr-o salarizare adecvată importanței funcției pe care aceștia o desfășoară.

Suntem convinși că o veți face. Balanța dreptății este în mâinile dumneavoastră, mânuiți-o cu echilibrul necesar.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra:

Da. Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

În continuare, din partea comisiei, domnul președinte Athanasiu. Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Misiunea Comisiei de muncă este mult ușurată prin votul pe care l-ați exprimat nu de multă vreme, în cursul acestei ședințe. Acest raport nu vine decât pe de o parte să așeze salarizarea magistraților de la Curtea Supremă de Justiție acolo unde este normal să se afle acest salariu, iar, pe de altă parte, să ilustreze o obligație legală, aceea ca magistrații Curții Supreme să fie salarizați printr-o lege distinctă. Un al doilea aspect care ar fi de subliniat: că am încercat, prin modul de salarizare, să stabilim salariul acestor magistrați la nivelul la care trebuie să fie puterea judecătorească în raport cu celelalte puteri ale statului. Deslușirile de detaliu referitoare la modul în care am operat le regăsiți în raport. Nu este, cred, necesar a pleda o dată în plus despre importanța salarizării pentru magistrați, acest lucru s-a făcut și închei prin a spune același lucru, că misiunea noastră în opera de a legifera în acest domeniu a fost înlesnită și chiar ajutată prin votul dumneavoastră înțelept cu privire la salarizarea puterii judecătorești. Nu ne rămâne decât, parcurgând textul raportului, textul proiectului de lege, să ne exprimăm prin vot poziția noastră, dar în final să agreăm ideea că salarizarea reprezintă un mod, unul între altele, de a așeza o putere a statului acolo unde-i este firesc, locul, inclusiv pentru slujitorii ei.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, trecem la dezbateri generale.

Până acum s-a înscris un singur coleg, domnul deputat Răzvan Dobrescu, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Tărănesc Creștin Democrat și Partidului Ecologist Român.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Dacă mai sunt alți reprezentanți ai grupurilor, îi rog să se anunțe la secretariat.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Stimați colegi,

Voi fi extrem de scurt.

Grupul parlamentar P.N.T.C.D. și P.E.R. susține acest proiect de lege și îl va vota, pentru că el se apropie foarte mult de ceea ce trebuie să fie această lege, în privința salarizării magistraților și a întregului personal al Curții Supreme de Justiție, privit atât ca venituri realizate de acești magistrați și personal, cât și ca componentă a statutului social.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt colegi, în numele grupurilor parlamentare, care doresc să-și exprime un punct de vedere, în raport cu acest proiect de lege?

Ințeleg că nu mai sunt și de aici se subînțelege, probabil, acordul grupurilor parlamentare în legătură cu dezbaterea și adoptarea, în final, a acestui proiect de lege.

Prin urmare, trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege și începem cu titlul legii, deci, Lege privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție, a magistraților asistenți și a celorlalte categorii de personal din sistemul Curții Supreme de Justiție.

Dacă sunt observații în legătură cu titlul? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Sper că aveți raportul la dumneavoastră, ca să-l parcurgem, deci, în cunoștință de cauză. Poziția nr. 1, art. 1. Comisia noastră propune reformularea textului din varianta proiectului de lege. Articolul 2, poziția 1. Mă scuzați.

Deci, domnule președinte, vă rog să-mi spuneți cum procedăm, că în raportul dumneavoastră scrie altfel. Să ne spuneți cum procedăm? Dumneavoastră ați făcut referință doar la articolele la care ați avut probleme de modificat. Deci, cum procedăm?

Domnul Alexandru Athanasiu:

Permiteți-mi... Eu cred că trebuie să procedăm doar regulamentar și regulamentar trebuie votate toate articolele. Raportul, sigur, are anumite amendamente la unele articole, dar noi trebuie să parcurgem în ordine toate articolele proiectului de lege, unele sunt nemodificate și se vor vota sau nu, dar trebuie supuse votului.

Deci, noi nu avem la art. 1 nici un fel de amendamente, de aceea nu este prinsă în raport.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc și de aceea v-am rugat să veniți aici. De acum înainte, să faceți cum ați făcut și la celălalt raport, deci în raportul unei comisii se spune dacă ești de acord cu o variantă și dacă ai modificări în raport cu acea variantă. Dumneavoastră trebuia să parcurgeți în raport întreg textul de lege. Dacă rămâne neschimbat, trebuia să ne spuneți în raport, nu numai modificările. Așa se face un raport. Vă mulțumesc frumos. Deci, eu de aceea v-am rugat să veniți și am spus art. 2, pentru că art. 1 nu este. Deci, cel inițial, art. 1, care a rămas neschimbat, îl aveți în textul proiectului de lege care a venit de la Guvern.

Vreau să vă întreb dacă aveți textele în față? Le aveți. Amânbdouă, da?

Domnilor colegi,

La art. 1 din acest proiect de lege, comisia noastră n-a avut propuneri de modificare a textului, deci rămâne la varianta din proiectul de lege al Guvernului. Dacă, totuși, sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. Deci, textul art. 1 a fost adoptat în varianta inițială.

La art. 2, este prima intervenție a comisiei noastre de reordonare a textului, dintr-un alineat, reformularea este în două alineate, pentru acuratețe în exprimare. Dacă sunt observații în legătură cu primul alineat din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. Textul primului alineat s-a adoptat.

Alineatul al doilea, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Acum, art. 2, în ansamblul său, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc, și textul art. 2 a fost adoptat.

Poziția nr. 2 din raport, de data aceasta, cu referire la art. 3, unde comisia noastră propune eliminarea unei sintagme și anume a sintagmei "un număr de până la 4", din textul inițial. Dacă sunt observații în legătură cu propunerea de eliminare a unei părți a textului? Nu sunt.

Cine este pentru adoptarea amendamentului comisiei noastre la art. 3? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. În consecință, art. 3 rămâne în varianta pe care am adoptat-o, cu amendamentul comisiei noastre de specialitate.

La poziția nr. 3, comisia noastră face câteva modificări, în sensul reformulării textului la art. 4. Dacă sunt observații în legătură cu primul alineat, unde sunt și observațiile comisiei noastre, la acest art. 4?

Deci, vedeți domnilor colegi, dacă făceați un raport ordonat, nu vă întreba nimeni la ce ne referim...

Domnule deputat Dinu.

La art. 4, alin. 1, aveți observații? Aveți observații la alin. 1? Nu aveți. Parcurgem și alte alineate din textul inițial.

Deci, la primul alineat nu mai sunt alte observații...

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc. Deci, primul alineat de la art. 4 a fost adoptat în varianta propunerii comisiei noastre de specialitate.

La alin. 2, înainte de a interveni pentru observația de rigoare, domnul deputat Dinu are o intervenție, pentru intercalarea, am înțeles, a unui nou text între primul și al doilea alineat al art. 4. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

În exprimările și în alcătuirea de proiecte, de regulă, atunci când avem alineate, punem numărul corespunzător: 1, 2, 3. De data aceasta în materialul, să spunem așa, în alcătuirea venită de la Guvern, nu avem înserate aceste numere de alineate. În textul respectiv pe care-l am eu și-l aveți și dumneavoastră, avem nu 3 alineate, ci 3 paragrafe. Paragraful 2 începe cu cuvintele: "Atribuțiile specifice...", iar ultimul începe cu cuvintele: "Indemnizațiile de conducere..." Așa este, domnule președinte?

Domnul Ioan Gavra:

Vă confirm eu că așa este.

Domnul Ion Dinu:

Eu voiam să fac acum, realmente, un alineat, după ce pe acestea, iertați-mă că mă exprim așa, le-am botezat corect, zic eu, "paragrafe".

Iată textul pe care-l propun în chip de alin. 2. Mă refer la indemnizațiile la care se face referire în text, "...indemnizații de conducere se stabilesc anual de președintele Curții Supreme de Justiție" și urmează un text care legitimează această atribuire.

Fără să fie notă de contradicție, alcătuirea din acest paragraf 3 este cu totul alta decât cea din primul paragraf, pentru că acolo se vorbește de a fi diferențiate și salariul de bază și indemnizația la care se face referire în alin. 3; ele sunt determinate de funcția, răspunderea ce revine funcției, mărimea compartimentului, precum și ponderea muncii de conducere pe care o exercită. La paragraful 3, care conferă atributul acesta președintelui Curții Supreme, se vorbește de rezultatele obținute și răspunderea ce revine persoanei. Deci, este o diferență marcată.

Am toată considerația pentru cel ce este președintele Curții Supreme de Justiție. Nu nominalizez. Eu vorbesc ca exprimare de referire, indiferent de numele persoanei. Nu mă împac însă cu ideea față de aceste două diferențieri de exprimare, în cadrul aceluiași articol, subliniez acest lucru, cu acordarea unui drept ca și discreționar președintelui Curții Supreme de Justiție. De aceea, propun să se adauge un nou alineat, cu exprimarea foarte simplă: "Ele se confirmă...", adică aceste indemnizații, "...prin vot, de toți cei ce fac parte din personalul de conducere". Pentru că, se prea poate, ca unii oameni să aibă sentimentul... așa se întâmplă în viața de colectiv, că unii au fost privilegiați și alții au fost uitați.

Ca să avem garanția că nu conferim un drept discreționar, mi-am permis această propunere de adăugire la alin. 2.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, la fostul alin. 2, da?

Domnul Ion Dinu:

Cum vreți dumneavoastră? Pentru că noi avem o exactitate foarte minuțioasă atunci când facem propuneri. Nu fac o imputare Guvernului. Dar noi discutăm pe ceea ce a venit de la Guvern.

Domnul Ioan Gavra:

Comisiei îi putem face...

Domnul Ion Dinu:

Poate dumneavoastră, că sunteți mai îndrăzneț, îi puteți face imputare comisiei...

Domnul Ioan Gavra:

Bine. Vă mulțumesc.

Dumneavoastră ați spus că era bine să fie numerotat și aveți dreptate că așa trebuia să fie.

În legătură cu această completare, practic, a alin. 2, dacă comisia are observații? Domnul președinte Athanasiu.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci, dacă am înțeles eu bine, nu este vorba de un alineat nou, ci este vorba de modificarea unui alineat...

Domnul Ioan Gavra:

Completarea, practic...

Domnul Alexandru Athanasiu:

... Nu, modificarea lui, nici măcar completarea, că se optează pentru soluția stabilirii indemnizației nu de către președintele Curții Supreme, ci de către conducerea colectivă a Curții Supreme. Noi am discutat cu reprezentanții Curții Supreme și, prin regulamentul de funcționare al dânșilor, această atribuție revine președintelui Curții Supreme. Sigur, noi putem discuta aici dacă este mai bine un organ colegial și nu președintele Curții Supreme, dar semnalez faptul că este vorba de indemnizațiile pentru personalul de altă specialitate care este încadrat la Curtea Supremă, deci, nu este vorba despre magistrați.

Noi am considerat că operativitatea, similitudinea cu alte organisme ale administrației, ale puterii legislative, unde se face în același fel, ar justifica ca această prerogativă să rămână în domeniul de atribuție al președintelui Curții Supreme. Sigur, se poate discuta dacă este mai bine să se facă de un organ colegial, decât de președintele Curții Supreme, deși cred eu că el poate fi investit cu această încredere, să zicem, aprioric, a noastră în corectitudinea modului de stabilire.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte Athanasiu,

Domnul deputat Dinu și-a exprimat foarte corect punctul de vedere și foarte la obiect. Domnia sa a spus că este de acord cu prima variantă a alineatului întreg, dumneavoastră ați vorbit de 3, unde președintele Curții aprobă, dar dorește o adăugire, că președintele aprobă, dar se confirmă ceea ce spune dânsul în amendament. Deci, completare la text, nu înlocuire. Competența președintelui rămâne, doar că ea se confirmă, prin acest amendament. Deci, se confirmă, cum spune domnia sa, prin vot, de toți cei care fac parte din personalul de conducere. Despre asta este vorba.

Sunteți de acord cu această completare a textului? Nu sunteți de acord. Da? Bun.

Intreb inițiatorul.

Domnule vicepreședinte Pastor,

Aveți cuvântul.

Domnul Leonida Pastor:

Noi lăsăm la aprecierea domnilor deputați, cu mențiunea că această prevedere am preluat-o din Regulamentul Curții Supreme de Justiție. Va trebui să modificăm Regulamentul. Nu e o problemă.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Dinu, am o singură rugăminte... Vă rog să ocupați loc. Dumneavoastră sunteți foarte ordonat. Deci, nu este vorba de alin. 2, ci este vorba de alin. 3 din proiectul de lege al Guvernului. De aceea am făcut reproșuri comisiei, și-mi cer scuze față de colegii mei, că dacă notam foarte bine ceea ce schimbăm și ceea ce rămâne, parcurgeam foarte rapid textul. Așa, avem două texte în față. Deci, alin. 2 rămâne în varianta proiectului de lege. Comisia noastră nu are observații, nici dumneavoastră nu aveți observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și acum revenim la ceea ce era o propunere de amendare a textului, alin. 3, de completare a textului.

Domnule președinte,

Dacă sunteți de acord, aș supune în primul rând amendamentul domnului deputat, că este de completare a textului.

Cine este de acord cu acest amendament de completare a textului alin. 3 al art. 4, propunere de amendare pe care domnul deputat Dinu a făcut-o anterior? Cine este pentru? Vă rog să votați, ca să ne dăm seama cam care este majoritatea relativă din sală. Deci, cine este pentru? Vă rog să numărați.

Domnul Ion Dinu (din sală):

Numărați și voturile contra după aceea!

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule deputat, voturi pentru, deci favorabile propunerii dumneavoastră, sunt 11, nu are rost să mai numărăm în continuare. Deci, dacă ar fi fost totuși o majoritate relativă, făceam și verificarea cvorumului. Amendamentul dumneavoastră nu a fost acceptat.

Revenim la textul inițial din raportul comisiei, la alin. 3 al art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În consecință, supunem votului, cu precizările de rigoare, făcute în raportul comisiei de specialitate, deci, la cele două alinete - 1 și 3 - întreg art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul art. 4 a fost acceptat.

Articolul 5, care în raport se găsește în mod fericit, de această dată la poziția 5, deci coincide poziția cu articolul.

Domnul Răzvan Dobrescu (din sală):

Este o întâmplare...

Domnul Ioan Gavra:

Este o întâmplare, aveți dreptate, domnule deputat Dobrescu, că este o întâmplare.

Dacă vedeți dumneavoastră, comisia face propuneri de modificare la 3 dintre cele 4 alineate, câte are, de fapt, acest articol. Să le luăm în ordine.

La alin. 1, comisia ne propune reformularea textului, așa cum aveți dumneavoastră în raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Deci, textul alin. 1, în varianta comisiei, s-a acceptat.

La alineatul 2, la fel, comisia noastră reformulează textul inițial. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc și textul alin. 2 a fost acceptat în varianta comisiei.

La alin. 3, comisia nu are observații, deci rămâne varianta din proiectul de lege al Guvernului. Dacă, totuși, sunt observații, în legătură cu acest alin. 3 al art. 5? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, alin. 4, pe care comisia noastră propune să-l eliminăm din corpul legii. Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei noastre?

Domnul Ion Dinu (din sală):

După alin. 4...

Domnul Ion Gavra:

Deci, după 4. Deci, comisia noastră propune eliminarea alin. 4 al art. 5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În consecință, până în acest moment, rămân 3 alineate în corpul art. 5.

Domnul deputat Dinu dorește o completare a textului acestui articol.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să reamintesc că, adineaori, când am discutat indemnizațiile de conducere, s-a stabilit dreptul, cum ziceam eu, discrețional al președintelui de a acorda indemnizațiile de conducere. Avem la art. 5 exprimată ideea primirii unui salariu de merit, dar spre deosebire de celălalt articol, la care am reținut cine acordă indemnizația, aici nu mai aflăm cine propune acordarea acestui salariu de merit. Nu vă pare ciudat?

Și rog pe cei care au alcătuit și pe cei care au avut atributul legal de a se apleca asupra exprimării din art. 5 să aprecieze dacă nu este necesar să primim răspunsul la întrebarea cine propune acordarea acestui salariu de merit. Pentru că textul este omisiv cu desăvârșire și eu nu mă pot împăca cu o astfel de omisiune!

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Rog inițiatorul să ofere un răspuns la întrebarea domnului deputat Dinu. Domnule vicepreședinte Pastor, aveți cuvântul.

Domnul Leonida Pastor:

Și această dispoziție am preluat-o tot din regulamentul Curții Supreme de Justiție.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc.

Comisia dorește o intervenție? Rămâneți la varianta inițială, cu cele 3 alineate, fără nici un fel de completare.

Domnilor colegi,

Sunt obligat să supun votului - domnule deputat Dinu, vă rog să nu vă supărați -, de astă dată, propunerea comisiei. Prin eliminarea alin. 4, acest art. 5 va avea 3 alineate.

Cine este pentru acceptarea textului în variantă ultimă, după eliminarea alin. 4, al art. 5? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Cu 1 abținere, s-a acceptat varianta cu 3 alineate pentru art. 5.

Art. 6, în varianta inițială a Guvernului, are 3 alineate. Comisia noastre are propuneri de modificare, poz. 8 pag. 5 - la 2 dintre aceste alineate, respectiv, alin. 1 și 3.

Dacă la alin. 1 aveți comentarii sau observații în legătură cu propunerea comisiei noastre de specialitate? Înțeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 2 îl preluăm din varianta inițială, din proiectul de lege al Guvernului. Întrucât comisia nu are amendamente, vă consult pe dumneavoastră dacă aveți observații în legătură cu acest text? Nu aveți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Mulțumesc.

Și textul alin. 2 a fost adoptat.

În sfârșit, alin. 3, cu modificările pe care le propune comisia de specialitate. Dacă sunt observații în legătură cu amendamentele comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Mulțumesc.

În consecință, supun votului textul integral al art. 6, cu cele 3 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Mulțumesc.

Articolul următor, 7, îl aveți dumneavoastră în raport la poz. 10, la aceeași pag. 5. În formula inițială, acest articol are 4 alineate. Comisia noastră are propuneri de amendare la toate cele 4 alineate. Deci, suntem de acord o singură dată până acum, da? Noi și cu dumneavoastră, comisia...

La alin. 1, dacă sunt observații în legătură cu propunerile de reformulare a textului, pe care vi le face comisia în raport. Dacă nu, vi-l supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul alin. 1 al art. 7 a fost acceptat.

Alin. 2. Comisia noastră propune o completare a textului, este partea subliniată din col. 2 pag. 6 - alin. 2 art. 7. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Mulțumesc.

Și textul alin. 2 a fost acceptat.

Alin. 3. Comisia noastră are niște propuneri de completare, pentru a face aplicabilă regula concursului. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, alin. 4. La fel, comisia noastră are o propunere identică cu cea de la articolul anterior, de eliminare a acestui alin. 4, atunci era vorba de alin. 3.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei, de eliminare a textului alin. 4 al acestui articol? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În consecința, domnilor colegi, acest art. 7 va avea în final 3 alineate și vi-l supun votului în această variantă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Articolul următor, 8. În raportul comisiei, la art. 8, 9 și 10 nu sunt propuneri de modificare. Prin urmare, vă rog să reveniți la proiectul de lege inițial al Guvernului.

La art. 8 avem un număr de 3 alineate.

Dacă la primul alineat sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Alin. 2, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

În sfârșit, al treilea alineat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și acum, textul integral al art. 8, cu cele 3 alineate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Textul articolului următor, 9, cu un singur alineat, în varianta inițială a Guvernului. Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și textul art. 9 a fost acceptat.

Art. 10 are 2 alineate. La primul alineat, aveți acolo și un tabel, în care, pe categorii de vechime, se stabilește și cota salariului de bază.

Dacă în legătură cu textul propus în proiectul de lege, la primul alienat al art. 10, sunt observații? Domnule deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu îmi place că unui magistrat care are o funcție pe durată de 3 până la 5 ani, împlinind 5 ani, i se acordă numai un spor de 5 %. E o muncă foarte grea! Pe cât este de onorabilă... "e cea mai înaltă stare", spunea un gânditor francez. Nu mă pot împăca eu, personal, cu ideea că după 5 ani de strădanie un magistrat primește un spor de 5%.

Nu îmi place nici majorarea celorlalte. 5 categorii sunt aici, în raport de anii slujiți.

De aceea, la fiecare dintre aceste 5 categorii propun un spor de 5%, adică: în loc de 5 - 10; în loc de 10 - 15; în loc de 15 - 20; în loc de 20 - 25; în loc de 25 - 40. Lăsați-mi o mărturisire, am vrut să fiu magistrat, dar m-am gândit, cu bună-cuviință, nu pot să mă ridic la acea înaltă stare. De aceea am preocupare ca să fie cât mai bine celor care au calitatea aceasta deosebită în societate.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt și alte observații, propuneri de amendare? Nu sunt.

Rog comisia, domnule președinte Athanasiu, să oferiți un răspuns la propunerea de amendare a textului pe care domnul deputat Dinu a formulat-o anterior.

Domnul Alexandru Athanasiu:

O lectură foarte atentă a textului ne arată că, de fapt, el nu se aplică în principal magistraților, ci celorlalte categorii de salariați angajați la Curtea Supremă. De altfel, textul spune: "Persoanele care sunt salarizate potrivit acestei legi." Deci este evident că nu atât magistraților li se adresează acest text, întrucât la Curtea Supremă nu există magistrați cu vechime între 3 și 5 ani.

Așa că, evident, nu lor li se adresa textul, ci celuilalt personal, cu funcții de altă specialitate, care poate avea o vechime minimă și căruia trebuia să i se fixeze prin dispozițiile proiectului de lege sporul de vechime aferent acesteia, așa cum este pentru tot personalul din unitățile bugetare. Nu este vorba că magistraților li se stabilește un spor pentru o vechime de 3-5 ani, la Curtea Supremă, repet, lucrul este imposibil, datorită condiției de vechime minimă pe care trebuie să o aibă.

Iar în al doilea rând nici nu poate fi modificată, pentru că acest spor de vechime are tranșe de vechime și coeficienți pentru tot personalul din unitățile bugetare, fără nici un fel de diferențiere.

Aceastea erau explicațiile.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea inițiatorului mai există vreo intenție de completare? De acord cu comisia.

Domnule deputat, conform regulamentului, eu supun votului varianta pentru alin. 1 din textul propiectului de lege al Guvernului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Mulțumesc.

Alin. 2 al art. 10. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Și acum, cele 2 alineate ale art. 10, variantă inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Mulțumesc.

Mai departe, ar urma art. 11, la care face și comisia noastră referire în raport, însă cu niște propuneri de modificare. Comisia noastră ne propune să eliminăm textul inițial al art. 11 și să venim cu un text nou, pe care să-l adoptăm în numele comisiei.

Supun la vot propunerea de eliminare a textului inițial din proiectul de lege al Guvernului, propunere pe care o face comisia în raportul său.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Prin urmare, renumerotarea o să vină de la sine, după ce o să adoptăm următoarele articole, care sunt texte noi, propuse de comisie.

Textul nou al comisiei pentru art. 11 îl aveți subliniat la pag. 7 col. 2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Acesta este textul adoptat pentru art. 11.

Ar urma art. 12. La fel, comisia noastră propune ca după art. 11 să se introducă un text nou, îl aveți în raport la pag. 8 col. 2, art. 12, cu textul nou propus de către comisie. Și aici aveți niște diferențieri, în sensul vechimiii și procentelor acordate la salarizare.

Dacă sunt observații? Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați oaspeți,

Vă propun eliminarea art. 12 propus de comisie, prin consecința neadmiterii acestui spor la legea votată anterior. În plus, mai vin cu argumentul că dacă am admite, de exemplu, acest spor pentru președintele Curții Supreme de Justiție, care, în proiectul de lege guvernamental este de 7,50, ar însemna ca, aplicând acest spor de 20%, coeficientul de ierarhizare să devină 9. Nu este normal ca președintele Curții de Justiție să aibă coeficientul de ierarhizare 9 și primul ministru 7,50! Vă propun eliminarea acestui text.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt și alte observații? Domnul deputat Putin.

Domnul Emil Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru liniștea colegului meu, pot să-i spun că în Statele Unite ale Americii, care este indiscutabil un stat democratic, președintele Curții Suprme are salariu mai mare și decât președintele Statelor Unite. (Vociferări majoritate.) Nu negați, pentru că aceasta este realitatea!

Însă eu am o altă propunere. Sunt de acord cu acest articol, solicit să rămână, dar propunerea mea este următoarea: atunci când se trece la vechimea efectivă, eu aș solicita "vechimea efectivă în funcții juridice".

Și am să mă explic de ce. În toate țările civilizate, cu vechi tradiții în justiție, efectiv, ca să accezi la Curtea Supremă îți trebuie niște condiții foarte dificile, printre care o vechime foarte mare, activitatea ca avocat sau ca magistrat etc. Cert este însă că, la noi, prin acest articol, se face o restrângere a posibilității de a lua niște oameni foarte dotați, foarte bine pregătiți din punct de vedere juridic, pentru că acest spor este acordat numai pentru vechimea în magistratură.

Eu aș zice că noi ar trebui să ne racordăm la cele inserate în alte legislații, în sensul de a putea să permitem accesul la Curtea Supremă și al altor persoane decât cele care provin din sistemul judiciar. În acest sens, dacă vreți să ne racordăm la legislația și sistemul judiciar din alte țări, poate că ar fi mai bine să trecem "vechimea în muncă juridică". Știu că îmi veți replica că în Legea nr. 92 este prevăzută doar vechimea în funcția de magistrat, dar și aceasta este o lege specială, care se referă la salarizare, astfel încât mie mi se pare că se poate insera și această completare.

Domnul Ioan Gavra:

O nouă sintagmă, da?

Domnul Emil Putin:

Nu, în loc de "vechimea în magistratură"...

Domnul Ioan Gavra:

O nouă sintagmă, "vechimea în muncă".

Domnul Emil Putin:

Da, nu am fost atent.

Referitor la eliminarea sporului, eu țin să atrag atenția că nu este vorba despre un simplu magistrat, este vorba despre instanța supremă, despre Curtea Supremă de Justiție. Or, dacă acordăm un spor... țin să precizez că înainte de cel de al doilea război mondial, aceste sporuri mergeau până la 25%, nu 20%, și începeau de la 15%, în timp ce acum sunt și mai mici și este cazul ca măcar în justiție să facem o conformare cu legislația anterioară.

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles, domnule deputat.

Rog comisia să rețină propunerea de reformulare a textului, cu sintagma pe care domnul deputat a propus-o.

Domnul deputat Dobrescu are cuvântul.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Acest spor de stabilitate are menirea de a evita exodul judecătorilor, în speță, al judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție, în alte profesiuni. Și cea mai curtată dintre aceste profesiuni este avocatura.

Spre neliniștea colegului de la PDSR, care a cerut eliminarea acestui text, pot să vă comunic o situație de care am luat cunoștință astăzi. O judecătoare, președintă de secție la Curtea de Apel București, a plecat în avocatură. S-a înscris în Partidul Democrat și în viitoarea legislatură va fi deputată aici, colegă cu colegul de la PDSR, dacă bineînțeles colegul de la PDSR va mai fi deputat.

Dorește colegul de la PDSR ca mulți judecători de la Curtea Supremă de Justiție să-și abandoneze funcțiile și să vină aici, în Parlament, lansându-se în lupta politică? Eu cred că este preferabil să-i menținem acolo unde sunt, la Curtea Surpemă de Justiție, unde să-și îndeplinească misiunea cu cinste, și că este preferabil să rămână acolo și să nu facă politică, ci să facă dreptate, decât să vină aici și să se angreneze în această luptă politică, care adeseori se transformă într-o coridă. Și mecanismul pentru a-i păstra acolo, în justiție, în speță la Curtea Șupremă de Justiție, este să le acordăm acest spor de stabilitate.

Și, contrar opiniei domnului deputat Putin, eu sunt de părere că sporul de stabilitate trebuie acordat pentru vechimea în magistratură și nu în orice funcție juridică. Pentru că eu, ca avocat, recunosc că dacă ar fi să intru acum în magistratură nu aș putea să fiu de la început un bun magistrat. A fi magistrat este totuși altceva, există o dificultate de acomodare de la o profesiune la cealaltă, după cum și pentru magistrați există o dificultate de acomodare atunci când intră în magistratură.

De aceea eu cred că acest spor trebuie să fie menținut și trebuie să fie menținut așa cum este în textul proiectului de lege, pentru vechimea în magistratură, și nu pentru vechimea în funcții juridice, în general.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat, cu o singură precizare, fără să afectez cumva calitatea dumneavoastră de avocat: sper că și dumneavoastră faceți dreptate, nu numai magistratura..., și avocații fac dreptate

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Nu.

Domnul Ioan Gavra:

Atunci, e mai bine să nu veniți la microfon dacă nu faceți dreptate!

Domnul Răsvan Dobrescu:

Potrivit legii, menirea mea de avocat nu este de a face dreptate, această menire o are în exclusivitate judecătorul.

Domnul Ioan Gavra:

Dar de a apăra dreptatea, o aveți, nu?

Domnul Răsvan Dobrescu:

Lăsați-mă să termin! Menirea mea ca avocat, potrivit legii, este să apăr drepturile și libertățile clientului meu, cu mijloace legale. Dreptate face judecătorul și de aceea judecătorul trebuie respectat în statutul său social. Și textul acesta este un text care îl respectă pe magistrat în statutul său social! Avocații nu merită nbici un sport de stabilitate, au ei mijloacele lor!

Domnul Ioan Gavra:

Deci, în Parlament, concluzia, după dumneavoastră, este că avocații pot să vină, dar numai ei... Vă mulțumesc. Să sperăm că vor veni cât mai puțini, că au și ei de apărat drepturile cetățeanului!

(Domnul Vasile Stan solicită cuvântul.) Replică? 1 minut, vă rog frumos, dar fără schismă între dumneavoastră și...

Domnul Vasile Stan:

Nu este loial ca la instanțele inferioare să nu acordăm acest spor, iar la instanța superioară să-l dăm, aceasta este prima problemă.

A doua problemă: de ce să nu primesc și eu spor 20% de stabilitate, că am fost inginer într-o singură întreprindere 30 de ani? De ce să nu primească și domnul Athanasiu, eminent jurist, profesor în dreptul muncii?

Nu este normal să se acorde acest spor!

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Pentru că nu se compară, este altceva!

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt observații în legătură cu intervențiile anterioare?

Comisia, domnule poreședinte Athanasiu? Vă respectați decizia inițială, trecută în raport.

Inițiatorul? Și-o respectă și el, ca solicitare.

Domnilor colegi,

Domnul deputat Stan a făcut o propuenre de amendare a textului. Conform regulamentului, eu supun votului dumneavoastră, întâi, propunerea comisiei, pe care o aveți în raport.

Deputații PDSR:

Domnul Stan propune o eliminare!

Domnul Ioan Gavra:

Așa este, mă scuzați, am uitat!

Întâi, așadar, supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Stan, de eliminare a textului de la poz. 13, coloana de mijloc care este propunerea comisiei de specialitate.

Cine este pentru eliminare?

Domnul Emil Putin (din sală):

Este clar, la o propunere de eliminare, potrivit regulamentului, trebuie numărat!

Domnul Ioan Gavra:

Care regulament? Nu îl am pe al dumneavoastră...

Domnilor colegi,

Dintr-o privire, din partea opusă dumneavoastră, majoritatea colegilor prezenți sunt de acord cu eliminarea. Din păcate, această majoritate nu reprezintă și majoritatea pentru cvorumul legal. Deci, îi rog pe colegii noștri chestori..., pentru a doua oară îi invit, dacă nu, le promit că eu astăzi, în mod special, le trec absențele domniilor lor, chestorilor, dacă nu se prezintă măcar unul din patru! Sper că patru fac cât unul, că unul cât patru nu au cum să facă niciodată!

Și rog șefii de grupuri parlamentare să-și invite colegii în sală pentru a ne exprima votul la această propunere de eliminare a textului, care este totuși esențială, domnilor colegi, dacă nu rămâne!

Din sală:

De ce nu îi sancționează Biroul permanent pe chestori, dacă vin doi sau unul din patru?

Domnul Ioan Gavra:

Eu spun asta de 4 ani de zile, dar nu mă ascultă nimeni, din păcate, la capitolul chestori... Ei sunt invizibili, de regulă... Iar când sunt vizibili, e mai rău!

Din sală:

Să li se dea spor de stabilitate la chestori!

Domnul Ioan Gavra:

Ar fi o soluție, spor de stabilitate prin regulament... Stabiliment, probabil...

Mai întreb încă o dată dacă vreunul din cei patru chestori: domnul deputat Stoica, domnul deputat Lepșa, domnul deputat Rădulescu și domnul deputat Bălăeț, se găsește careva dintre dânșii, dintr-o eroare regretabilă de regulament, prin Camera Deputaților?

Domnule chestor Lepșa, sunteți de serviciu?

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Nu.

Domnul Ioan Gavra:

Din greșeală ați ajuns în sală, da? Vă rog să-i înlocuiți pe colegii dumneavoastră de serviciu și să invitați colegii să participe la vot!

Domnule secretar Putin, vă rog să-l înlocuiți puțin pe domnul secretar Konya!

Doamnă secretară, vă rog să pregătiți tabelul pentru apelul nominal, pentru orice eventualitate!

Domnule, de Paști, trebuie să fii drept, măcar atât, dacă te-ai semnat, mai trebuie să fii și în sală, chiar dacă este spor de stabilitate!...

Domnule secretar, vă rog, o evaluare a prezenței colegilor în sală, pe amândouă părțile!

Domnilor colegi,

Dacă o să existe vreo tendință fără artă de a număra voturile, o să facem și apelul nominal de rigoare! Dar eu sper că nu o să existe o asemenea imperfecțiune în cadrul intervențiilor dumneavoastră!

Supun votului dumneavoastră încă o dată propunerea de eliminare a textului de la poz. 13, la art. 12, pe care o formulează comisia în raport, propunere de eliminare pe care o face domnul deputat Stan.

Cine este pentru eliminarea textului de la art. 12? Total voturi pentru eliminarea textului: 62.

Impotrivă 52 de voturi. Abțineri, vă rog ? Total 9 abțineri.

Domnilor colegi, din păcate, nu avem cvorum. Vă rog apel nominal și vot nominal. Vă propun, dacă sunteți de acord cu votul nominal pentru acest amendament, ca să incheiem în același timp și apelul și votul.

Cine este pentru vot nominal la apelul nominal ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Nici un vot împotrivă. Abțineri ? Două abțineri. Cu votul majorității dumneavoastră , apel nominal și rostiți pentru sau împotrivă.

Doamna secretară, vă rog să ocupați loc.

Deci, domnilor colegi, vom supune votului..... domnule deputat Olteanu, vă rog să ocupați loc !

Deci, vom supune votului propunerea de eliminare a textului de la art.12, propunere pe care domnul deputat Stan a făcut-o anterior.

Cine este pentru eliminarea textului, votează pentru, cine este împotriva eliminării textului, votează împotrivă. Abțineri la votul nominal nu există,

Aveți cuvântul.

Deci, pentru înseamnă eliminarea textului, împotrivă înseamnă rămânerea textului.

Din sala:

Contra, contra !

Domnul Ioan Gavra:

Contra se spunea înainte.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Crișan Eugen

pentru

Dărămuș Nicolae Octavian

contra

Gavaliugov Corneliu Dorin

contra

Maier Ioan

pentru

Popa Mircea-Ioan

contra

Județul ARAD

Bold Ion

pentru

Hui Ion

contra

Jurca Teodor

pentru

Putin Emil-Livius-Nicolae

contra

Roman Emil

contra

Tokay Gheorghe

asent

Țărnea Marta Nora

absent

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

contra

Duță Adrian

absent

Jugravu Marin

absent

Nistor Iulian

absent

Pițigoi Barbu

contra

Popovici Dan Ion Cristian

absent

Rizescu Sergiu-George

contra

Stan Vasile

pentru

Ursu Doru-Viorel

absent

Zgondea Gheorghe

absent

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

pentru

Bibire Ovidiu Genaru

pentru

Brăneanu Dumitru

pentru

Corniță Ion

contra

Dan Matei-Agathon

absent

Moldoveanu Marcel

absent

Nistor Vasile

contra

Popa Aron Ioan

pentru

Postolache Mihăiță

absent

Protopopescu Cornel

contra

Roșca Nicolae

pentru

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Feric Emeric

contra

Floruța Crăciun

contra

Moldovan Teodor

contra

Rákóczi Ludovic

absent

Serac Florian

pentru

Székely Ervin Zoltán

contra

Szilágyi Zsolt

absent

Șuta Vasile

contra

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

pentru

Coc Dorel Alexandru

absent

Sîntu Ioan Teodor

contra

Sonea Ioan

contra

Szilágyi Zoltan

contra

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

pentru

Clocotici Toader

pentru

Manolescu Tudor

pentru

Ota Alexandru

absent

Pintilie Octav

absent

Simionovici Alexandru

absent

Teodorescu Mihai

contra

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

absent

Danciu Florea

contra

Ghișe Ioan

absent

Iuliano Valentin

contra

Lepșa Sorin Victor

contra

Madaras Lázár

absent

Pica Ioan Victor

absent

Pop Horia

absent

Stoica Emil

absent

Tănasie Petru

absent

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

pentru

Ionescu Smaranda

contra

Marcu Neculai Liviu

contra

Negoiță Florin

pentru

Petre Petrică

absent

Sassu Alexandru

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

pentru

Angelo Ion-Florian

contra

Mladin Liviu

pentru

Mohora Tudor

absent

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Pîslaru Dumitru

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

absent

Mănescu Miron

pentru

Popescu Mircea

absent

Sturza Popovici Cornel

absent

Vilău Ioan Adrian

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

contra

Gurău Ion

contra

Naidin Petre

pentru

Nicolae-Văleanu Ivanciu

pentru

Voicu Vasile

pentru

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

contra

Crețu Mircea

absent

Gavra Ioan

contra

Kónya-Hamar Alexandru

contra

Lițiu Petru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Neményi József Nándor

contra

Rațiu Ion

contra

Roman Ionel

absent

Tănasă Ioan

contra

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

contra

Dumitrescu Ioan

pentru

Gemil Tasin

absent

Hristu Ion

contra

Ionescu Vasile

absent

Joca Romulus Ioan

absent

Liță Mihai

pentru

Mangiurea Anton-Marin

pentru

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Moinescu Dumitru

contra

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Rușid Feuzia

contra

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

contra

Dragomir Aurel

absent

Márton Árpád-Francisc

absent

Zsigmond László

absent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

contra

Constantin Constantin

absent

Diaconescu Sorin-Constantin

absent

Ghiță Constantin

pentru

Patriciu Dan Costache

absent

Popa Daniel

pentru

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

contra

Vrabie Corneliu-Dan

absent

Județul DOLJ

Baniță Petre

pentru

Berceanu Radu Mircea

contra

Brezniceanu Alexandru

absent

Dobrescu Doru Mihai

absent

Dragomir Constantin-Romeo

absent

Grigoraș Neculai

pentru

Lungu Marin

contra

Nicu Vintilă

contra

Panait Mihail

absent

Popescu Emil-Teodor

contra

Șomîcu Simion Silviu

absent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

absent

Călin Nestor

contra

Chirilă Trifu

pentru

Chivu Neculai

pentru

Danilescu Ion

absent

Iamandi Ioan-Cătălin

pentru

Iorga Leonida Lari

absent

Leonte Mircea

pentru

Lixăndroiu Viorel

contra

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

absent

Pavel Viorel

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Sârbu Chiriaca

absent

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

absent

Gheorghe Constantin

absent

Golu Mihail

absent

Gorun Gheorghe

contra

Hoară Constantin Emil

pentru

Mischie Alexandru Nicolae

absent

Județul HARGHITA

András Imre

contra

Antal István

contra

Asztalos Ferenc

contra

Borbély Emeric Dumitru

absent

Nagy Benedek

absent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Bucur Mihail

contra

Fekete Jolt Zoltan

contra

Hortopan Ion

pentru

Ifrim Dumitru

contra

Șteolea Petru

contra

Știrbu Aurel

contra

Timiș Ioan

absent

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

absent

Dumitrescu Ion

pentru

Galin-Corini Vlad-Vladimir

absent

Tarna Gheorghe

contra

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

pentru

Calance Dumitru

absent

Dănilă Fănică

contra

Ioan Petru

contra

Ionescu Ion

pentru

Lupu Vasile

contra

Roman Gheorghe

pentru

Soroceanu Valentin

absent

Stanciu Anghel

absent

Străchinaru Ioan

contra

Trepcea Dan Florin

absent

Vitcu Dionisie

pentru

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

absent

Brânzei Gheorghe

contra

Bud Nicolae

absent

Dunca Tudor Gavril

contra

Filip Niculae

pentru

Lupuțiu Teodor

contra

Mazalik Iosif Alfréd

contra

Popa Gheorghe

pentru

Tcaciuc Ștefan

absent

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

absent

Nică Mihail

contra

Nicolicea Eugen

absent

Penescu Victor

pentru

Tânjală Mihai

absent

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

contra

Bucur Coriolan

absent

Burcă Petru

absemt

Elek Barna

absemt

Iosif Ovidiu-Valeriu

contra

Kerekes Károly

contra

Lădariu Lazăr

contra

Mureșan Ioan

absent

Németh Ioan

contra

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Burlacu Viorel

pentru

Dobrescu Smaranda

absent

Mardare Constantin

absent

Rădulescu Cristian

absent

Seniuc Corneliu

absent

Stancov George-Iulian

contra

Vasilescu Valentin

contra

Județul OLT

Argeșanu Valentin

contra

Bagdasar Simion

pentru

Chiostec Mircea

pentru

Cojocaru Anișoara

pentru

Gâtan Ilie

contra

Ilie Ștefan

absent

Popescu Costel-Eugen

pentru

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

contra

Dobre Gheorghe

absent

Dobrescu Ion

absent

Ivănescu Paula Maria

contra

Munteanu Mircea Mihai

contra

Mureșan Ioan

contra

Nica Ilie

pentru

Nicolau Anton

contra

Opriș Constantin Remus

contra

Pitca Adrian Constantin

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Silvaș Mircea-Anton

absent

Țurlea Petre

absent

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

contra

Pop Ioan

contra

Pop Viorel

absent

Sălăjean Gheorghe

pentru

Toduț Gheorghe

absent

Varga Attila

contra

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Jecan Aurel

contra

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

absent

Vida Iuliu

contra

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

contra

Frunzescu Daniel

absent

Luca Raymond

absent

Radu Tudor

contra

Teodoriu Bujor-Bogdan

absent

Tobă Francisc

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

contra

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

absent

Bratu Emilian

contra

Chiriac Mihai

absent

Constantinescu Toader

pentru

Costin Anatolie

pentru

Ghilea Sabin

pentru

Lazar Nicolai

pentru

Mândroviceanu Vasile

contra

Monoranu Corneliu

pentru

Munteanu Viorel

pentru

Potolincă Vasile

absent

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

contra

Calotă Floarea

absent

Cristea Vasile

contra

Dumitriu Marian

pentru

Olteanu Mihail

pentru

Pantiș Sorin

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Boroș Emil

contra

Dabu Romulus

pentru

Dugulescu Petru

absent

Gvozdenovici Slavomir

pentru

Ivanciov Carol Matei

contra

Munteanu Vasile Dorin

absent

Popovici Vasile

contra

Rusu Horia Mircea

absent

Stănescu George

contra

Tabără Valeriu

absent

Vintilescu Teodor

contra

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Lazia Ion

contra

Nicola Ilie

absent

Suhov Petru

contra

Verbina Dan

pentru

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

contra

Băsescu Traian

Buzatu Dumitru

pentru

Costin Ioan

absent

Dan Marțian

pentru

Ioniță Mihnea-Tudor

absent

Marcu Grigore

pentru

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

pentru

Câutiș Gheorghe

pentru

Diaconescu Daniel Mircea

contra

Istrate Rada

absent

Răban Grigore

pentru

Rotaru Constantin

absent

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

absent

Popescu Aurelian-Octavian

absent

Severin Adrian

contra

Tudorachi Spiridon

absent

Udrea Florian

pentru

Veber Laurențiu Felician Doru

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

contra

Avramescu Constantin Gheorghe

contra

Babiuc Victor

absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

pentru

Cazimir Ștefan

pentru

Cerveni Niculae

absent

Costache Daniel George

pentru

Cunescu Sergiu

contra

Diaconescu Ion

contra

Dinu Ion

contra

Dobrescu Răsvan

contra

Duțu Ion

absent

Furo Iuliu Ioan

absent

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

absent

Ionescu Constantin

contra

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

contra

Marinescu Bogdan

absent

Marinescu Ioan

contra

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

pentru

Năstase Adrian

pentru

Pascu Horia-Radu

contra

Pavlu Mircea

pentru

Părăluță Mihail

pentru

Porojan Mircea

contra

Răducanu Gheorghe

contra

Roman Petre

absent

Sălcudeanu Petre

pentru

Tănase Stelian

absent

Teculescu Constantin

absent

Vosganian Varujan

absent

Weber Otto-Ernest

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

contra

Fițion Gheorghe

absent

Ivanovici Constantin

absent

Păunescu Costel

contra

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, nu vom mai face repetarea listei pentru că nu suntem la abc-ul parlamentar. Rog colegii care nu și-au consemnat prezența să treacă în partea...

Din sală:

Nu e legal!

Domnul Ioan Gavra:

Ba, e foarte legal, lăsați-o pe mine, e foarte legal! Nu vă faceți probleme. Totul e legal aici, domnule coleg, în afară de absențe, acolo nu e legal, dar e și asta ceva !

Deci, rog colegii să încerce să vină aici, să vedem de unde sunt și să terminăm mai repede.

Mulțumesc, doamna secretar. Vă rog să ocupați loc în secretariat și până verificați dumneavoastră existența cvorumului, voturile pentru și voturile contra, noi parcurgem mai departe proiectul de lege.

Vă rog ocupați loc.

Deci, domnilor colegi, până o să vedem care este situația cu votul exprimat la art. 12, poziția următoare din textul de lege este art. 12, vechi, din proiectul de lege, pe care comisia - vom vedea după vot dacă va rămâne textul nou pentru art. 12 sau va cădea, vom renumerota atunci, dacă va fi cazul, tehnic legea. Până atunci, mergem în continuare pe varianta din raport.

Se propune ca fostul art. 12 să devină, după renumerotare, art. 13. Fostul art. 12 avea două alineate. Comisia noastră propune încă un alineat, nou, la poziția următoare, deci, în final, trei alineate va avea acest articol.

Domnilor din comisie, sunteți de acord cu mine, nu?

Primul alineat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Dar, vă rog să vă reveniți, domnilor colegi, că am trecut la articolul următor. Domnule deputat de la România Mare, lăsați revistele pentru rândul viitor!!!

Deci, încă o dată, alin. 1 art. 13, nou, fost 12. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin. 2 al acestui articol, în varianta comisiei. Reformulare. Observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și noul alin. 3 la acest, art. 13. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, articolul nou, deci,... Sunt observații? Domnule deputat Dan Marțian, aveți observații?

Domnul Marțian Dan (din sală):

M-am abținut.

Domnul Ioan Gavra:

Da. Domnul secretar Kónya este invitat să participe la lucrări. Dacă domnia sa are probleme deosebite îl rog pe domnul secretar Putin să-l înlocuiască.

Domnule secretar, haideți că nu... Doamna secretar este ocupată cu evaluarea votului anterior și uitați că nu putem să consemnăm voturile.

Deci, consemnăm pentru alin. 3 da?, domnule deputat Dan Marțian- o abținere. Deci, pentru stenogramă, da. La alin. 3, art. 13, o abținere.

Și, acum, întreg art. 13, cu cele 3 alineate. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Următorul articol, la poziția 16 din raport, ar fi fostul articol 13, care după renumerotare devine art. 14, așa cum ne propune comisia. Sigur, comisia propune și reformularea textului acestui articol care în varianta inițială avea trei alineate. Comisia noastră are propuneri pentru fiecare alineat de menținere, de completare sau de eliminare. Să le parcurgem în ordine.

Pentru fostul art. 13, devenit art. 14, la alin.1, comisia noastră are propunerea de reformulare a textului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La alin. 2 al acestui articol fost 13, comisia noastră nu are propuneri de amendare, deocamdată. În final o să vedem că e ceva și cu amendamentele comisiei.

Dacă sunteți de acord cu alin. 2 al art. 13, devenit 14, din proiectul inițial de lege? Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin. 3. Comisia noastră propune eliminarea variantei inițiale din proiectul de lege, la acest text. Deci, alin. 3, domnilor colegi, se regăsește în pagina 5 a proiectului de lege, la articolul fost 13, iar în raport la pag. 10, poziția 18, coloana din mijloc.

Dacă sunt observații? E nevoie și de o orientare spațială întrucât nu prea există puncte de reper în spațiu în fața dumneavoastră și trebuie să vă orientăm totuși, nu? Adică, nu există textele, după câte văd eu.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea de eliminare a acestui alineat. Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Deci, în consecință, propunerea de eliminare a textului, pe care o conține raportul, s-a acceptat.

Comisia noastră propune introducerea, după alin. 2, întrucât 3 nu mai există, a unui text nou, pentru alin. 3. Aveți subliniat la pagina 10, coloana din mijloc.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text nou pentru alin. 3 al art. 14. Dacă nu, supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Cele trei alineate ale art. 14. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Fostul art. 14 urmează să devină art. 15, după renumerotare, așa cum este și în raportul comisiei. Acest articol are mai multe alineate. Le parcurgem în ordine.

Alin. 1. Comisia noastră are o propunere de completare și aveți dumneavoastră, în coloana din mijloc, la pag. 11, partea subliniată, care este propunerea de completare, a comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc. Textul alin. 1 a fost acceptat.

Alin. 2. Revenim la proiectul de lege, întrucât comisia noastră nu are propuneri de modificare. Dacă dumneavoastră aveți, în raport cu varianta inițială propuneri de modificare pentru alin. 2 al fostului art. 14, care devine acum art. 15 ? Nu sunt.

Cine este pentru textul din proiect, la alin. 2? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. În consecință, supun votului textul integral al fostului art. 14, cu modificările comisiei la alin. 1, care devine art. 15. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Poziția următoare din raport este 22, cu referire la art. 17. Până acolo mai avem de parcurs încă trei articole pentru care nu există în raportul comisiei propuneri de modificare. Prin urmare, revenim la textul din proiectul de lege și le parcurgem în ordine.

Deci, fostul art. 15, presupun că este de acord și comisia că devine 16, nu? Vă mulțumesc. Are un singur alineat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul art. 16, tot cu un singur alineat, va deveni art. 17, pentru că art. 17 va avea o modificare, la propunerea comisiei.

Dacă sunt observații în legătură cu fostul text al art. 16, devenit 17? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nici o abținere. Vă mulțumesc. Deci, textul art. 17, după renumerotare, a fost adoptat.

Și, acum, revenim la articolul fost 17, din proiectul de lege al Guvernului. Comisia noastră ne propune ca acest articol să devine art. 19 în corpul legii...

Din sală:

...18...

Domnul Ioan Gavra:

18. Da, aveți dreptate. Aici dactilografierea este de vină. La mine este șters.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere de translatare? De acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Deci, fostul art. 17 devine art. 18.

Și acum poziția 23. Sigur că acest articol nou, 18, are și el mai multe alineate și anume 4. Comisia noastră propune modificări la două dintre aceste alineate, și anume: la alin. 1, propune înlocuirea sintagmei "de până la nivelul" cu exprimarea: "corespunzător..." Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc. Deci, propunerea comisiei a fost acceptată.

La poziția 24 aveți alin. 2, pe care comisia îl reformulează. Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei, de amendare a textului inițial? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și, mai departe, din proiectul de lege, la acest articol, alin. 3 și 4. Dacă sunt observații? Alin. 3. Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Alin. 4. Nu sunt observații. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum textul integral al fostului art. 17, devenit 18. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art. 18 devine 19. Are un singur alineat. Comisia noastră nu are propuneri de amendare a textului. Deci, în varianta inițială, dacă sunteți de acord cu textul pentru fostul art. 18, care devine 19. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Art. 19. Se propune reformularea textului, sigur, ca art. 20, după cum urmează. Aveți dumneavoastră subliniat la pag. 13, la poziția 25, pentru art. nou, 20, fost art. 19.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc. S-a adoptat și textul pentru articolul nou, 20, fost 19.

Poziția 26, art. 21, în raport. Până atunci avem din proiectul de lege art. 20, care devine 21. Acest articol, în varianta Guvernului, în proiectul de lege are un singur alineat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc. Fostul art. 20 devine 21. Noi am ajuns la art. 2l din proiectul de lege al Guvernului. Art. 21 din raport, poziția 26, se propune să devină, firesc, art. 22.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Acest articol, sigur, are și el mai multe alineate, respectiv două. La primul alineat se propune eliminarea sintagmei, de către comisie, bineînțeles, vine propunerea din partea comisiei "...și indemnizațiile de conducere". Dacă sunteți de acord cu suprimarea acestei părți a textului de la alin. 1 al acestui articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La alineatul următor nu sunt observații din partea comisiei. Dacă aveți dumneavoastră observații în legătură cu textul din proiectul de lege al Guvernului? N-aveți.

Cine este pentru acceptarea textului la alin. 2 al acestui articol. Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum textul integral al fostului art. 21, devenit 22. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare în raport este 28, pagina 14, cu referire la art. 22. Se propune ca, după reformulare, sigur, acest text să devină textul pentru un articol nou, 23. Sigur, comisia noastră are și propunere de amendare, în sensul reformulării textului pentru acest articol fost 22. Și este chiar la început, partea subliniată de la poziția 28, coloana din mijloc. Deci, reformularea textului. Dacă sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum să le luăm pe puncte. Deci, comisia noastră face o sistematizare a textului, în sensul enumerării. La pct. a) sunt probleme? Nu sunt. La pct. b) sunt probleme? Nu sunt. La pct. c) sunt probleme? Nu sunt. La pct. d) sunt probleme? Nu sunt. La pct. f)...?

Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După părerea mea, acest articol nou, propus de către comisie, contravine Legii nr. 56 art. 63 alin. 2, lege, de altfel, organică. Deci, se propune printr-o lege ordinară să modificăm o lege organică. Ce spune legea organică, art. 63 alin. 2: "După încetarea funcției la Curtea Supremă de Justiție prin expirarea perioadei pentru care a fost numit, ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul își păstrează rangul dobândit în ierarhie și are dreptul să revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post în magistratură ori în avocatură."

Nu se poate să revii la vechiul post cu un salariu nou, mai mare. O să ne aflăm în situația că o să avem vicepreședinți ai Curții Supreme de Justiție în funcțiune, și vicepreședinți ai Curții Supreme de Justiție în repaus. O să avem mai mulți vicepreședinți în același timp. În momentul când ai revenit la vechiul post iei salariu postului pe care ai revenit, nu al aceluia după care ai plecat. Deci, propun eliminarea acestui text.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, de la pct. e) sau f)...?! Pct. e). Bine.

Domnul deputat Dobrescu în legătură cu această propunere? Da? Dar, vă rog, fiți foarte scurt.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Îmi pare rău, însă domnul deputat Stan nu are dreptate. Legea pe care a invocat-o dânsul constituie dreptul comun în materie și nu am de gând să contest acest lucru, pentru că pe acest aspect dânsul are perfectă dreptate.

Legea de față constituie, însă, o regulă specială, aplicabilă numai unei anumite categorii de salariați, și anume unei anumite categorii de magistrați - magistrații la Curtea Supremă de Justiție.

Sistemul actual este gândit astfel cum era el în justiția democratică a României de dinainte de război. Un judecător odată ajuns la un anumit grad, în speță judecător la Curtea Supremă de Justiție, își păstrează acest grad, chiar dacă el este transferat într-o altă funcție. Astfel, în conformitate cu prevederile Constituției, mandatul judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție, deci ei sunt inamovibili nu pe viață - este oarecum un contrasens aici -, ci sunt inamovibili pe durata exercitării mandatului lor, care este de 6 ani. La expirarea mandatului ei pot să fie realeși sau pot să nu fie realeși. În cazul în care nu sunt realeși, ei se pot transfera la o altă instanță. Ei trebuie, însă, să-și păstreze gradul, rangul din ierarhia magistraturii, pe care l-au avut. Acesta este rostul acestui articol. Și, în măsura în care vor exista câteva cazuri puține le număr, când niște judecători nu vor fi realeși în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, este firesc ca statutul lor social să rămână același. Este o aplicațiune a teoriei drepturilor câștigate, pe care nu trebuie s-o abandonăm. Și, de aceea, textul este bun și vă rog să-l mențineți.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat. O replică de un minut, vă rog frumos, domnule deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule deputat Dobrescu, iertați-mă, dacă domnul Văcăroiu, mâine, nu mai e prim-ministru, și îl mutăm director la "FAUR" îi dăm salariul de prim-ministru?

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Dar dânsul nu este magistrat...! Este prim-ministru. E altceva!

Domnul Vasile Stan:

Teoria dumneavoastră nu....

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Este lege specială pentru magistrați....

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Zoner, întrucât teoria dumneavoastră nu este juridică, că dumneavoastră sunteți profesor de istorie, să lăsăm un jurist să vorbească. Vă rog frumos! Nu vă acord cuvântul.

Domnule vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, Pastor, haideți să discutăm la obiect, domnule. Vorba domnului deputat Dobrescu, "aici e vorba de magistrați". Hai să-i lăsăm pe dânșii să vorbească. Vă mulțumesc frumos.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

Noi plecăm atunci, cei care nu suntem magistrați.

Domnul Ioan Gavra:

Nu. Noi trebuie să ascultăm numai, trebuie să ascultăm - vorba domnului Dobrescu. Trebuie să ascultăm.

Aveți cuvântul. Haideți să ascultăm un cuvânt profesional.

Domnul Leonida Pastor:

Judecătorul Curții Supreme de Justiție este singurul dintre magistrați care se bucură de inamovibilitate pe o perioadă de 6 ani. Magistratura noastră cunoaște acel principiu al avansării pe loc. Deci, odată dobândit un anumit statut la Curtea de Apel sau la Tribunal, el se bucură pentru toată viața, până la ieșirea la pensie, de acest statut.

Or, judecătorul Curții Supreme, care numai după 18 ani vechime în profesie poate să ajungă în această funcție, după 6 ani de zile este nevoit s-o reia ca un stagiar. Acesta-i argumentul.

Domnul deputat Stan făcea referire la legea organică. Foarte bine, așa este, numai că această lege ne este foarte favorabilă și din ea ne-am inspirat.

Alin. 2 din art. 63 prevede așa: "După încetarea funcției la Curtea Supremă de Justiție prin expirarea perioadei pentru care a fost numit, ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul își păstrează rangul dobândit în ierarhie și are dreptul să revină la postul ocupat". Păi, ce înseamnă aceasta, rangul dobândit? Rangul dobândit, cu toate consecințele care decurg. (Rumoare, agitatie, vociferări).

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Comisia ce punct de vedere are? Vă rog, domnule deputat, să ocupați loc! Vă rog, să ocupați loc! Haideți că eu îmi țin promisiunea. Nu acord cuvântul decât comisiei, în final, și gata Conform Regulamentului! După ce îl citiți, discutăm.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci, am avut aceeași discuție aici și, într-adevăr, recitind și recitind textul, este clar că legea organică spune că acești magistrați de la Curtea Supremă își păstrează rangul dobândit.

Sunt aici în sală colegi care au participat la adoptarea Legii de organizare judecătorească. ÎI rog, participând la dezbaterile acestei legi, să ne spună dacă exceptând salariul, spunând că nu salariul ar fi o componentă a acestui rang, pentru că altele eu nu văd, gradul lui ca magistrat, gradul 1 de magistrat, asta este ipso facto, pentru că n-ar putea ajunge ca să fie ales magistrat la Curtea Supremă un judecător gradul 3 s.a.m.d.

Deci, ce ar fi acest rang, ce realitate concretă ar acoperi această formulare a legii pe care unii colegi au adopat-o în 1992, când s-au referit expres la păstrarea rangului? Cel de magistrat? În nici un caz! Pentru că se spune că se păstrează postul, deci nu era posibil să se spună că după un mandat de 6 ani el pierde dreptul de a mai fi magistrat. Deci, nu aceea era problema. Nu era problema nici a gradului profesional pentru că atunci s-ar fi folosit termenul care ar fi fost și inutil pentru că oricum nu putea să ajungă judecator la Curtea Supremă.Și, atunci, întrebarea simplă este: să ni se spună acum ce s-a avut în vedere în 1992 prin păstrarea rangului dobândit? Dacă colegii vor putea să dea o explicație plauzibilă a ceea ce s-a înțeles atunci când au legiferat, suntem de acord să discutăm și, sigur, se poate reformula textul.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule președinte. Din păcate, nu știu cine să ne dea răspunsul la această chestiune, că tot noi trebuie să ne oferim răspunsul...

Domnul Marțian Dan (din sală):

Aici nu este vorba de rang, este vorba de salariu....

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Pentru procedură sunteți obligat să-mi dați cuvântul....

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat,

Haideți, domnule, că știți, e ora 7,00 și am făcut și un apel nominal. Ați apărut și dumneavoastră în sala și vreți să luați cuvântul! Vă rog, ocupați loc, că vi-l acord eu când.... Vă rog, să ocupați loc.

Deci, domnilor colegi, nu știu cine ne-ar putea da răspunsul. Domnule președinte Athanasiu, nu știu cine ne-ar putea da răspunsul în afară de noi. Dacă întrebăm justiția, ea și-a exprimat punctul de vedere. Eventual s-o rugăm pe doamna secretară de stat Gaspar, de la Ministerul Justiției, și nu de la Curtea Supremă de Justiție, să ne ofere o explicație în legătură cu modul în care am înțeles noi atunci, ca legiuitori, să aplicăm acest articol din legea respectivă.

Putem oferi un răspuns din partea inițiatorului sau a Executivului, care aplică legile? (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Nestor Călin)

Domnule deputat Nestor, nu pot să vă acord cuvântul, că înaintea dumneavoastră a cerut cuvântul domnul deputat și nu i l-am acordat.

Deci, doamna secretar de stat, vă rog, haideți să clarificăm lucrurile din acest punct de vedere.

Doamna Gabriela Gaspar:

Desigur că suntem de acord cu amendamentul comisiei și apreciez că în raport de prevederea cuprinsă în legea organică și acesta se impune .

Domnul Ioan Gavra:

Deci, este un acord intre legea organică, pe care noi am adoptat-o în 1992....

Doamna Gabriela Gaspar:

...și acestă propunere a comisiei.

Domnul Ioan Gavra:

...și ceea ce stipulează comisia prin acest alineat nou pe care îl introduce ca propunere la acest articol.

Domnilor colegi, vă mulțumesc. Pentru a nu mai insista, nu mai insităm domnule Nestor, ca să-mi spuneți că sunteți de acord cu o variantă sau alta...

Domnul Nestor Călin (din sală):

Am o altă problemă....

Domnul Ioan Gavra:

Dacă aveți alte probleme, vă rog să ocupați loc. Noi discutăm despre altceva. Dar, vă rog, să ocupați loc...!

Domnul Nestor Călin (din sală):

Alte argumente....

Domnul Ioan Gavra:

Lăsați argumentele, că sunt destule. Este o lege, nu argument, este o lege pe care trebuie să o respectăm.

Deci, domnilor colegi avem o variantă pe care ne-o propune domnul deputat Stan, de eliminare a acestui paragraf sau a acestui punct f).

Cine este pentru acceptarea propunerii de eliminare a acestui punct f) din textul articolului? Insuficiente, oricum. Deci, insuficiente, domnule deputat, îmi pare rău.

Ca atare, revenim la propunerea comisiei și fiindcă am parcurs toate punctele până la f), le voi supune votului per total.

Deci, domnilor colegi, luând raportul, art. 23, fost 22, după amendamentele comisiei și completarea textului, supun votului dumneavoastră întreg conținutul articolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abțineri? 4 abțineri. Total: 4 voturi împotrivă și 4 abțineri. Prin urmare, cu votul majorității dumneavoastră s-a adoptat textul pentru art. 23, fost art. 22.

Fostul art. 23, domnilor colegi, va deveni art. 24. Comisia noastră nu are propuneri de amendare, are un singur alineat. Uitați-vă, vă rog, în proiectul Guvernului. Dacă dumneavoastră aveți observații la fostul art. 23, care devine 24 ? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri? 3 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și trei abțineri s-a acceptat textul propus pentru fostul art. 23, devenit 24.

Fostul art. 24, revenim la raportul comisiei, la poziția 29, va deveni art. 25, după renumerotare și, sigur, cu unele amendamente ale comisiei.

În primul rând, renumerotarea, dacă sunteți de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Fostul art. 24 are trei alineate. Comisia noastră are propuneri de modificare, după cum urmează...

Din sală:

Dar nu are....

Domnul Ioan Gavra:

Dar nu are, de fapt, așa este. Deci, la pagina 16 se fac referințe la art. 25, fost 25, care devine 26. De aceea mă uităm, ca să nu fie 25, similiar cu cel din proiectul de lege al Guvernului.

Deci, domnilor colegi, cine este pentru textul existent în varianta proiectului de lege al Guvernului, la fostul art. 24, care devine art. 25, după renumerotare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot impotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La poziția 30 din raport se face referire la fostul art. 25, care urmează să devină art. 26. Acest art. 26, în varianta inițială avea un singur alineat. Așa rămâne și în varianta comisiei, doar că se face o completare a textului.

Dacă sunt observații în legătură cu propunerile de modificare a textului inițial la acest articol fost 25, devenit 26? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot impotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția 31 face referire la art. 27. Până atunci, însă, noi avem fostul art. 26 din proiectul de lege al Guvernului, unde comisia nu vine cu modificări. Dacă dumneavoastră aveți modificări la fostul text pentru art. 26 ? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot impotrivă. Abțineri? Nici o abținere. În consecință, fostul art. 26, neschimbat, devine art. 27.

Fostul art. 27 devine, în consecință, art.28. Art. 27, fost, are două alineate. Comisia noastră are propuneri de modificare pentru primul alineat.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot impotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

La alin.2 rămânem în varianta din proiectul de lege al Guvernului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere.

Și, acum, întreg art. 27, care devine 28.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare din raport este 33 cu referire la art. 30. Până acolo, însă, noi mai avem de parcurs două articole din proiectul de lege al Guvernului.

Deci, comisia noastră se oprește doar la articolul fost 30, care devine 31, până acolo avem de parcurs din proiectul de lege al Guvernului art.28 și 29, care vor deveni 29 și 30.

La 28 avem un singur alineat, acest articol va deveni 29, după renumerotare.

Dacă sunt observații?

Domnul deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Incep cu o prevenire. Este un text pe care, spun fără reticență, nu-l pot descifra, dintr-un punct de vedere. Iacătă exprimare: "Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite personalului militar și civil cu care este încadrată Secția militară se asigură de Ministerul Apărării Naționale, în concordanță cu prevederile prezxentei legi".

Cum știți prea bine, în forma de organizare, de compunere a Curții Supreme de Justiție, există Secția militară, încadrată cu judecători militari și cu personal ajutător.

Dar, în textul propus, urmează acum o conjuncție, un "și", cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ și respectiv de salariat civil al acelui minister.

După care normă se face salarizarea personalului de la Secția militară a Curții Supreme de Justiție? După care? După prevederile primei părți a art.28, adică după prezenta lege, sau după legea specială, după care se plătesc, tot de Ministerul Apărării, cei care fac parte din cadrele active ale armatei. Un judecător de la Curtea Supremă de Justiție a țării e, înainte de orice, un judecător al Curții Supreme. Că el are activitate la Curtea Supremă- Secția militară, aceasta este cu totul altceva.

Vedeți dumneavoastră, noi zilele trecute discutam variațiuni pe tema "tertium non datur", iacătă că "tertium datur". Îi aplic și norma prezentei legi,dar îi aplic și norma aceea specială.

Dați-mi voie să vă spun: consecința e foarte semnificativă, pentru că personalul militar din cadrul Ministerului Apărării Naționale este cu mult mai bine plătit decât personalul civil. Și atunci, vom avea, poate, situația în care aplicându-se și norma din cadrul militar, să avem judecătorii de la Secția militară a Curții Supreme de Justiție plătiți cu salarii mai mari decât confrații lor care sunt la Secția civilă și Secția penală. Nu se poate evita! Adică, din această notă de echivoc, ca să nu spun într-o exprimare mai drastică, nu putem ieși.

Eu vreau să mi se spună, atât de inițiator, și am toată deferența pentru domnia-sa, cât și de către comisie, care n-a modificat, ce normă vom aplica? Pentru că, măcar un lucru va rămâne, nu că-mi aparține mie, că eu nu am veleități, n-am avut niciodată, dar vreau să știu un răspuns cert: după care anume normă va fi plătit magistratul de la Secția militară a Curții Supreme de Justiție? După normele prezentei legi sau după normele militare? Pentru că ...

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles, domnule deputat, am înțeles!

Domnul Ion Dinu:

Iertați-mă, domnule președinte!

M-am încălzit, dar pe bună dreptate!

Pentru că nu putem deopotrivă aplica și una și alta. "Aut Caesar, aut nihil". Ori albă, ori neagră! "Tertium non datur".

Nu putem primi aceste...

Cer comisiei respective, cer ca reprezentanții Ministerului de Justiție, împreună cu stimații noștri colegi de la comisie, să binevoiască a se apleca pe acest text, pe care să nu-l votăm, nu putem să-l votăm.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Călin Nestor. O intervenție la această problemă.

Domnul Nestor Călin:

Sigur că problema pe care a ridicat-o domnul deputat Dinu este foarte vastă și este normal să o tratăm așa, și mai pe larg. Dar cine vine să rezolve problema aceasta, pentru că asta ne-a întrebat domnul deputat. Eu cred că problema este rezolvată de Legea Statutului cadrelor militare, pe care am adoptat-o nu demult timp și unde s-au instituit drepturi ceva mai mari pentru militari. Nu intru în amănunte, se știe care sunt aceste drepturi, iar trimiterea pe care o facem în acest text la Legea Statutului cadrelor militare, mie mi se pare firească.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deci, vedeți, la problema dumneavoastră, dacă este reală, se oferă microfonul.

Domnule vicepreședinte Pastor, întrucât întrebarea vi s-a adresat dumneavoastră și comisiei, vă rog să oferiți răspunsul necesar.

Domnul Leonida Pastor:

La Comisia pentru muncă și protecție socială am discutat acest aspect. Noi ne-am inspirat din salarizarea privind Ministerul Apărării Naționale, din această lege am preluat dispoziția, pentru că judecătorii militari de la Curtea Supremă de Justiție nu sunt plătiți de Curtea Supremă, ci sunt plătiți de Ministerul Apărării Naționale.

Potrivit unor prevederi, se spune așa: "Cadrele militare din organele puterii judecătorești ale Ministerului Apărării Naționale beneficiază de drepturile prevăzute în Legea de salarizare privind Ministerul Apărării Naționale".

Deci, sunt toate drepturile ce sunt prevăzute pentru Ministerul Apărării Naționale; au o particularitate a lor.

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc.

Comisia. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Deci, noi nu am modificat acest text pentru o rațiune foarte clară. Există o lege, care a fost citată aici de domnul vicepreședinte Pastor și de colegul nostru, care arată foarte clar că fiind militari, chiar dacă judecători, ei sunt beneficiarii drepturilor prevăzute de o lege care a fost votată tot aici. Deci, faptul că ei sunt plătiți de Ministerul Apărării Naționale, în concordanță cu ceea ce noi vom adopta în acest proiect de lege și la care se alătură, deci, drepturile stabilite prin Legea Statutului militarilor, este consecința faptului că la ora actuală noi mai avem instanțe militare. Problema de fond e cu totul alta - rațiunea pentru care mai există instanțe militare. Dar nu putem rezolva o problemă de principiu pe calea de dindos a salarizării. Dacă suntem sau nu de acord cu instanțele militare e o problemă, dar atâta vreme cât acest instanțe militare există, salarizarea se face în concordanță cu legislația în vigoare. Și legislația în vigoare spune clar ceea ce s-a spus aici: ei, ca militari, au anumite drepturi de salarizare, și ca judecători au alte drepturi de salarizare, care se cumulează. Că prin aceasta se creează o discriminare,este evident. Judecătorii civili de la instanța supremă vor avea mai mic salariul decât ceilalți, este evident.

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Și este drept?!

Domnul Alexandru Athanasiu:

E drept sau nedrept? Legea, la ora actuală, conferă militarilor, indiferent în ce funcție sunt, niște drepturi suplimentare, care s-au votat tot aici. Schimbăm legea, când o vom schimba, și acesta va fi argumentul, că este discriminatorie. Dar, deocamdată, legea de salarizare nu poate schimba acest sistem, nu prin salarizare se schimbă, ci prin Legea corpului ofițeresc profesional respectiv. Nu putem schimba acum prin salarizare, atâta vreme cât legea le conferă drepturi suplimentare și nu pot fi acum reduși, pe criteriul acestei legi, cu niște drepturi care s-au aprobat prin Legea Statutului lor.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte frumos. Sper că nu mai este nevoie de alte intervenții. Și inițiatorul și comisia sunt de părere că se respectă legile adoptate anterior.

În consecință, revenim la textul inițial al art.28, care devine 29 în renumerotare, și-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 4 voturi împotrivă și 3 abțineri s-a aprobat textul propus pentru art.28, devenit 29.

Art.29. Comisia noastră nu are propuneri de modificare. Are un singur alineat, devine art.30, după renumerotare.

Dacă sunt observații în legătură cu varianta inițială din proiectul de lege al Guvernului? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum ajungem la art.30, poz.33 din raport. Acest art.30 va deveni art.31, după renumerotare. El are în varianta inițială două alineate, comisia noastră menține cele două alineate și propune introducerea unui nou alineat, 3, în corpul articolului.

Dacă sunt observatii în legătură cu propunerea comisiei, pentru textul noului alin. 3, la fostul art.30, care devine art.31? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Textul integral al fostului art.30, devenit 31, cu cele trei alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Art.31, care devine art.32, în varianta inițială are un singur alineat. Comisia nu are propuneri de modificare a textului.

Supun votului textul art.31, care devine 32.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

În sfârșit, ultima poziție, nu-i chiar ultima, comisia noastră mai are niște propuneri de amendare a textului, deci la poz.35, după art.32 se propune introducerea unui text nou, ca art.33. Dumneavoastră aveți la pag.17 textul nou propus de către comisie, pe coloana din mijloc, jos, deci la poz.35. Dacă sunt observații?

Domnul Viorel Munteanu (din bancă):

Este în raportul suplimentar.

Domnul Ioan Gavra:

Unde este raportul suplimentar? Deci, numai puțin.

Domnule președinte al comisiei,... Domnule deputat Vintilescu, vă rog să aveți onoarea și cinstea de a respecta disciplina regulamentară, decența și ordinea desăvărșită în sală, să ocupați locul dumneavoastră!

Domnul Teodor Vintilescu (de lângă loja comisiei):

Și eu vă rog pe dumneavoastră să nu mai puneți fermoar la gura deputaților!

Domnul Ioan Gavra:

Din păcate, n-am fermoare, c-aș pune!

Domnule președinte, avem și un raport suplimentar?

Domnul Alexandru Athanasiu (din banca comisiei):

Da, este.

Domnul Ioan Gavra:

Dar de când este, că eu nu-l am?

Domnul Alexandru Athanasiu (din banca comisiei):

Are dată pe el.

Domnul Ioan Gavra:

Are dată pe el - 21.02. Unde a ajuns ăsta, la cine a ajuns?

Domnul Alexandru Athanasiu (din bancă):

La toată lumea.

Domnul Ioan Gavra:

Numai la Biroul permanent n-a ajuns! Da, e bine. Este o omisiune prin eroare.

Domnul Alexandru Athanasiu (din bancă):

Eroare materială.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, în Raportul suplimentar, care vine din partea comisiei noastre de specialitate, la poz.35 din raport se înlocuiește cuvântul "neimpozabile" cu cuvântul "impozabile", deci schimbarea este fundamentală, din cuprinsul art.33, nou, care va avea următoarea reformulare; deci nu știu dacă aveți dumneavoastră Raportul suplimentar în față. Îl aveți? Da. Dar, oricum, îmi dați voie să citesc încă odată textul, pentru a lucra în cunoștință de cauză.

Deci, noua variantă pentru textul art.33 sună astfel, ca formulare: "Salariile și indemnizațiile de conducere din prezenta lege sunt brute și impozabile", modificarea este la această expresie "impozabile". Inițial era "neimpozabile".

Dacă sunteți de acord cu această propunere de amendare din Raportul suplimentar al comisiei, pentru art.33, nou?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția următoare, 36, art.32, se propune să devină art.34, întrucât 33 este textul nou al comisiei.

Dacă sunteți de acord cu această modificare? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Poziția ultimă, dar nu și ultima parte a textului acestui raport și proiect de lege, este 37, cu referire la articolul fost 33, bineînțeles, care va deveni art.35. Acest articol, în varianta inițială are două alineate, în varianta comisiei se propun niște reformulări de texte și văd că domnul deputat Munteanu se pregătește, dar, din fericire, acostează încă.

Se propune, deci, să devină art. 35, și la alin.2, propunerea comisiei este de modificare a cuvântului "personalului", înaintea sintagmei "Curții Supreme de Justiție".

Dacă sunteți de acord în primul rând cu textul alin.1 din proiectul de lege la acest articol? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Și acum, modificarea cuvântului "personalului", înaintea sintagmei "Curții Supreme de Justiție" din alin.2. Propunerea vine din partea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă mulțumesc.

Art.35, deci ultimul din corpul legii, înainte de anexe.

Îl supun votului cu cele două alineate, după modificarea alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Vă mulțumesc.

Cu aceasta, domnilor colegi, am încheiat adoptarea pe articole a acestui proiect de lege. Sigur, urmează anexele...

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Rezultatul votului!

Domnul Ioan Gavra:

Dar de ce vă interesează?

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Iaca-așa!

Domnul Ioan Gavra:

Vă spun, în final, după anexe, când votăm.

Domnilor colegi, vreau să vă întreb dacă știți la ce articol ne-am exprimat votul, totuși?

Mai mulți deputați:

12.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, așa este! Deci, fostul art.11, așa este și mai corect.

Fostul art.11, devenit 12, cu propunerea de modificare, a comisiei, supus votului dumneavoastră nominal, a înregistrat următoarele: voturi pentru eliminare, așa cum era propunerea domnului Stan, - 82; voturi contra și împotrivă, cum spunea domnul deputat din penultimul rând de pe dreapta, domnul deputat Marcu - 118, am luat în considerare și împotrivă, nu numai contra. Total voturi exprimate: 200; suntem în cvorum. Deci, propunerea a fost respinsă și rămâne valabil textul din art.12, nou, bineînțeles, fost art.11.

Domnilor colegi, se confirmă ceea ce comisia a validat în raportul trimis.

Prin indulgența specifică Secretariatului de ședință, în general, am considerat prezenți și colegii care au venit după un ceas, un ceas și jumătate. Întârzierea este scuzabilă, pentru că am înțeles că au avut activități foarte importante la hotel și în oraș. Cinci colegi, domnii deputați: Gemil Tasin, Fúro Iuliu, Soroceanu, Pop Viorel și Ana Gheorghe, sigur, eu am glumit,să știți că unele dintre domniile-lor au fost chiar la ministere și cu alte însărcinări din partea Camerei Deputaților, deci sunt considerați prezenți și și-au exprimat votul, care nu a influențat, oricum, votul la acest articol.

Domnul Serban Constantin Rădulescu-Zoner (din bancă):

Nu-i corect !

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, ...

Domnul Serban Constantin Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte,

Este prima dată că se întâmplă așa ceva. Conform Regulamentului, votul a fost nominal. Se citește odată, se citește a doua oară și gata. Nu se poate ca după o oră, indiferent din ce parte a sălii vin deputați, să-și exprime votul. S-ar putea, uneori, ca la 1, 2 sau 5 voturi să se schimbe textul unei legi.

Prin urmare, aceste 4 voturi, vă rog să nu fie luate în considerație, și dumneavoastră, care faceți atâta caz de Regulament, vă rog să vă supuneți Regulamentului!

Vă mulțumesc. ( Aplauze)

Domnul Ioan Gavra:

Ha, ha! Da, domnule deputat,... vă mulțumesc și pentru aplauze, nu era nevoie de ele.

Domnule deputat, în primul rând nu trebuia să vă acord cuvântul, că ați intervenit din sală neregulamentar. Este o chestiune de disciplină regulamentară. Vă rog frumos, domnule coleg, vă rog frumos, să nu mă obligați să intervin altfel, deși nu am chestori în sală.

A doua chestiune. Deci, domnule deputat, se citește odată și de două ori numai la școală. În Regulament se citește o singură dată. Eu n-am spus că citesc a doua oară, tocmai de aceea iau în considerare chestiunea, pentru că nu s-a citit a doua oară. Dar asta nu-i după dumneavoastră, că vreți sau nu vreți, este după președintele de ședință. Ați înțeles dumneavoastră? E una că vreți dumneavoastră și alta-i Regulamentul, care nu spune citirea de două ori sau așa mai departe. Deci, când președintele spune am încheiat votarea, atunci se consemnează, citiți Regulamentul și nu mă obligați să vi-l prezint eu.

Acum, sunt două soluții. Cei cinci colegi au fost plecați, învoiți, pe 2 i-am învoit chiar eu. Au revenit. Doamna secretară, nu eu, doamna secretară i-a consemnat ca și prezenți. Ei sunt prezenți, nu-i nici o problemă, nu schimbă nici votul, nimic absolut, și nu vă înțeleg rumoarea, mai ales.

Deci, domnilor colegi, ca președinte de ședință fac următorul lucru, decizia finală. Domnii colegi, cei 5 sunt considerați prezenți, vă rog să-i scădeți din numărul voturilor și să-mi prezentați acum situația cu "pentru" și "împotrivă", ca să nu mai fie probleme.

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule Gavra, ce spuneți dumneavoastră nu este corect. Art.109 din prezentul Regulament, retipărit, spune în felul următor: "Votul prin apel nominal se desfășoară astfel: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor: "pentru" și "contra",- deci nu "împotrivă", cum ați spus dumneavoastră-; unul dintre secretari dă citire numelui și prenumelui deputaților; fiecare deputat răspunde: "pentru" sau "contra".

După terminarea apelului se repetă numele și prenumele deputaților care nu au răspuns".

Deci, aceasta era procedura, exact cum a spus domnul deputat înaintea mea.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, deci prin extensiune, doamna deputat, citiți numele celor care au venit după, ca să-i fac satisfacția domnului coleg. Citiți-i! N-am încheiat votul, n-am încheiat votul, pardon! (Discuții, rumoare în sală)

Vă rog, citiți numele lor. Haideți să facem Regulamentul cum trebuie.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnilor colegi, dacă îmi permiteți.

Având în vedere că nu s-a repetat, conform Regulamentului, a doua oară numele colegilor care au fost absenți, o parte dintre dumneavoastră, cei care sunteți prezenți acum în sală, ați venit aici și am consemnat prezența dumneavoastră și am revenit asupra... în aceeași manieră, câțiva colegi, în timp ce număram, au venit și au rugat să fie consemnați prezenți. Aceasta m-a determinat să-i pun prezent și să anunțăm, pentru stenogramă, prezența lor.

Dacă dumneavoastră considerați că s-a făcut o greșeală și că nu s-a respectat Regulamentul, propun să îi menționăm prezenți, dar eu consider că s-a respectat Regulamentul, având în vedere că nu s-a citit a doua oară.

Domnul Serban Constantin Rădulescu-Zoner:

Să fie trecuți absenți. Absenți!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule Zoner, dați-mi voie să vă spun că și dumneavoastră ați venit lângă mine și m-ați rugat ...

Domnul Ioan Gavra:

Din păcate, are dreptate doamna secretară. Domnule deputat, să avem puțină moralitate în noi, că ați venit după. Eu de aceea nu am recitit lista, că mi-am dat seama.

Deci, doamna secretară, dați citire listei pentru a doua oară, cei care au venit după.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Eu nu am citit a doua oară decât numai colegii care și-au înregistrat prezența.

Domnul Ioan Gavra:

Dați citire, pentru că n-am încheiat încă votul, deoarece l-am anunțat și nu sunt de acord colegii noștri. Dați citire, să respectăm Regulamentul, așa cum spunea domnul deputat Munteanu, să-i demonstrez că respectăm Regulamentul!

Doamna Viorica Afrăsinei:

La județul Constanța, Gemil Tasin votează pentru, Furo Iuliu votează pentru, Soroceanu Valentin- pentru; la Iași, Pop Viorel votează pentru și Ana Gheorghe, la Hunedoara, pentru.

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc.

Acum, dacă am lua colegii care au venit după, aici... Doamna secretară, ocupați loc, vă rog!

Dacă doriți, domnule deputat Rădulescu-Zoner, îi citim și pe colegii care au făcut coadă aici, să vedem câți mai sunt în sală. Haideți să vă fac satisfacția până la capăt și anulăm și votul acesta, haideți, haideți că aplicăm Regulamentul. (Vociferări) Știți, înainte cu un ceas de încheiere, de ora 20, mai cereți și alte chestiuni. Vă rog frumos!

Domnilor colegi, doamna secretară, îi consemnăm prezenți pe colegii noștri, faceți-mi, vă rog, situația cu voturile pentru și împotrivă, fără cei cinci colegi ultimi, pentru că nu influențează votul.

Până atunci, vă rog, trecem la anexe.

Da, domnule deputat, a doua oară putea citi doamna secretară și este valabilă chestiunea. De aceea, doamna secretară considera valabil și eu am fost de acord cu domnia-sa să considerăm valabil, că respectăm Regulamentul. Dar, nu-i o problemă, pentru că , dacă influența votul, sigur, aveam eu grijă de această chestiune.

Domnul Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Eu cred că aici s-a făcut o greșeală, și una din trăsăturile seriozității unui om este felul în care se raportează față de propriile greșeli. Eu cred că domnul președinte ar trebui să recunoască că din considerente de viteză sau din alte chestiuni, a greșit și că nu a respectat procedura care este prescrisă de art.109, privind votul nominal.

Și pentru a nu fi un precedent, pentru că poate să fie un precedent, eu vă propun să procedăm în felul următor. Toți acești colegi ai noștri care au votat ulterior, să nu fie incluși în votul nominal, pentru că noi nu putem merge pe linia trucării rezultatului votului, și să fie considerați că sunt prezenți la lucrări.

Domnul Ioan Gavra:

Da, așa am spus și eu.

Domnul Marțian Dan:

Atât! Dar nu inclus în votul final.

Domnul Ioan Gavra:

Este corect așa, domnule vicepreședinte, eu nu din cauza vitezei, ci pentru că erau 5 colegi care mai așteptau la rând, ca să nu mai pierdem timpul, într-adevăr, încă o jumătate de oră până controlăm listele, am spus să anunțe pe circumscripții. Este tot citire, că doamna deputat i-a citit. Da ? Nu știu cum să vă spun!

Domnul Marțian Dan:

Dumneavoastră ați avut o inițiativă. Ați propus vot nominal. E foarte bine! Dar, dacă propuneți vot nominal, trebuie să vă asumați toate consecințele unei atari proceduri.

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

Domnul Marțian Dan:

Or, asta nu poate fi mimată că-i vot nominal și după aceea, mă rog, numai jumătate din procedură se urmează.

Vă rog să se ia notă de acest lucru și să nu creăm un precedent, nu trebuie să creăm un precedent, pentru că, dacă creăm precedente, înseamnă că încălcăm noi propriile noastre regulamente și orice seriozitate a actului de legiferare este afectată.

Domnul Ioan Gavra:

De acord, domnule vicepreședinte, deși s-a încălcat de foarte multe ori Regulamentul, și nu numai Regulamentul, dar este o altă chestiune.

Deci, doamna secretară, vă rog să-mi dați situația exactă. Eu am fost de acord cu dumneavoastră, văd că nu sunt de acord colegii noștri și mă conformez și eu cu această situație.

Domnilor colegi, îi considerăm prezenți pe cei 5 colegi ai noștri care, din fericire, sunt în sală, ceilalți nu mai sunt în sală, din nefericire, voturi pentru eliminarea textului noului art.12, fost 11, - 77; împotrivă - 118.

Deci, ca atare, textul rămâne în varianta pe care ne-o propune comisia în raportul său.

Și-acum, trecem la anexe, pentru a nu pierde timpul cu asemenea chestiuni.

Domnul Viorel Munteanu (din bancă):

Ce text a fost votat? Chestiunea este foarte simplă. Fiecare articol se votează, deci se votează articol cu articol. Am votat art.12? Nu s-a votat!

Domnul Ioan Gavra:

Pentru satisfacția domnului deputat Munteanu, întrucât votul a fost foarte clar și a fost nominal, vot deschis, cine este pentru art.12?

Domnul Rasvan Dobrescu (din bancă):

Este anormal. A fost adoptat, implicit.

Domnul Ioan Gavra:

Da, este total anormal, într-adevăr.

Domnule deputat, dați-mi voie să le satisfac toate doleanțele!

Cine este pentru? Domnul Munteanu spune că nu a fost adoptat încă.

Domnul Rasvan Dobrescu (din bancă):

Este implicit, domnule!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, eu înțeleg foarte bine, dați-mi voie să-i satisfac și această doleanță.

Domnule deputat, vă rog ocupați-vă locul!

Domnule deputat Munteanu, mai supun votului, ce spuneți? Îmi arătați articolul din Regulament, totuși! Lăsați deducțiile și concluziile.

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule Gavra, este foarte simplu, asta știe fiecare.

Deci, fiecare articol... - spune legea - se votează articol cu articol. Eu vă întreb pe dumneavoastră: am votat art.12 într-o formă?

Domnul Ioan Gavra:

Da, dar ce-am făcut noi?

Domnul Viorel Munteanu:

Nu, am votat amendamentul de eliminare a art.12, deci am votat un amendament făcut de un coleg, care propunea eliminarea.

Domnul Ioan Gavra:

Și ce-a ieșit din votul respectiv?

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule Gavra, n-a ieșit nimic.

Domnul Ioan Gavra:

N-a ieșit nimic!

Domnule deputat Dobrescu, ce-a ieșit din votul respectiv?

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule Gavra, stați să vă explic, că dumneavoastră pricepeți greu. (Râsete, rumoare)

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, eu nu vreau să vă jignesc, că v-au jignit destul colegii. Auziți! Ocupați loc în bancă urgent! Vă rog eu frumos! Haideți, v-am luat cuvântul. Ocupați loc, rapid!

Domnule deputat Dobrescu, explicați-i domnului coleg despre ce e vorba, ca să știe și el. Explicați-i încă odată.

Haideți, dacă am început discutarea Regulamentului, s-o discutăm.

Explicați-i cum s-a adoptat art.12, explicați-i vă rog!

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnilor, este foarte clar că dacă ...

Domnul Ioan Gavra:

Dar pentru dânsul nu-i clar. Explicați-i!

Domnul Răsvan Dobrescu:

Dacă s-a respins propunerea de eliminare, implicit înseamnă că s-a votat textul propus de comisie.

Și atunci..., pentru că, dacă procedăm altfel, se poate ajunge la un contra sens, să nu se voteze nici una, nici cealaltă. Și atunci, Camera trebuie să aibă o anumită voință, într-un sens sau în celălalt.

Deci, ceea ce se încearcă acum este o "manoperă" procedurală, pentru ca să se ajungă într-un impas. Or, în procesul legislativ nu trebuie să existe impas. Voința Parlamentului trebuie să fie clară, într-un sens sau în celălalt.

Domnul Ioan Gavra:

Da, este în regulă, este foarte clar.

Domnilor colegi, facem încă un apel nominal cu votul pentru. De acord? De acord, domnule deputat Munteanu? - Nu.

Textul art.12 a fost adoptat prin votul nominal.

Domnilor colegi, anexa, poziția 38...

Domnul Viorel Munteanu (din bancă):

Domnule Gavra, ați avut un amendament al domnului Putin la articolul respectiv. Întâi trebuia aprobat articolul și după aceea să vedem dacă se acceptă amendamentul dânsului. (Rumoare, gălăgie)

Domnul Ioan Gavra:

Domnul a renunțat, domnul... A renunțat domnul deputat Putin.

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Cum a renunțat?

Domnul Ioan Gavra:

A renunțat, mi-a spus că renunță la chestia aceasta.

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Păi, care formă de articol o adoptăm?

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule coleg, s-a votat propunerea de eliminare a unui text trecut în raportul comisiei. Propunerea de eliminare a căzut cu 77 voturi pentru și 118 voturi împotrivă sau contra, cum spuneți dumneavoastră, da? Ce însemnează acest lucru? A fost în cvorumul legal de 195 până la urmă, da?

S-a acceptat varianta comisiei, nu implicit sau explicit. Deci a căzut propunerea de eliminare, nu ca amendare, că exista amendamentul comisiei, domnule deputat, nu a amendat domnul deputat textul respectiv... (vociferări) Deci nu a fost amendament.

Domnul Viorel Munteanu (din bancă):

...amendament propus...

Domnul Ioan Gavra:

Bun, e-n regulă.

Domnule deputat, trecem la anexe. Dacă aveți probleme la anexe, reveniți. (vociferări)

Anexele, vă rog, poziția 38.

Domnilor colegi, la anexe, punctul I, comisia are niște propuneri la pagina 18, la coloana din mijloc. Dacă sunt observații începând cu propunerile comisiei?

Aveți cuvântul, domnule deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Vin în fața dumneavoastră cu un comentariu...(rumoare)

Domnul Ioan Gavra:

Vă rog domnilor colegi!...

Domnul Vasile Stan:

...cu un comentariu comparativ privind acești coeficienți de ierarhizare propuși.

Pentru președintele Curții Supreme de Justiție se propune coeficientul 7,50 de către Executiv. Comisia admite acest coeficient, asimilîndu-l cu primul-ministru, deci este o chestiune de opțiune, de acord.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

... și cu prședinții celor două Camere...

Domnul Vasile Stan:

Mai departe: pentru vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Executivul vine cu coeficientul 6,50, asimilând această funcție cu cea de ministru de stat și cu cea de vicepreședinte al Camerei Deputaților sau al Senatului.

Deci, dumneavoastră, dacă doriți ca vicepreședintele Curții de Justiție să aibă un salariu mai mare decât un ministru de stat sau un vicepreședinte al celor două Camere, atunci votați coeficentul 7, propus de către comisie. Dacă dumneavoastră doriți ca vicepreședintele Curții Supreme de Justiție să aibă același salariu ca și ministrul de stat și vicepreședinții celor două Camere, atunci votați propunerea Executivului, de 6,50.

Mai departe: pentru președintele de secție la Curtea Supremă de Justiție, Executivul propune coeficientul 6, comisia vine și propune 6,50. După părerea mea, președintele unei secții la Curtea Supremă de Justiție ar putea fi asimilat cu un președinte al comisiilor permanente din cele două Camere, al căror coeficient este 6,15, în nici un caz 6,50.

Dacă dumneavoastră vreți să transformați această Curte Supremă de Justiție mai presus decât organul legislativ, votați ca atare propunerile comisiei; dacă nu, acceptați comentariul meu.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat. Alte observații?

Comisia, vă rog frumos, să vă spuneți punctul de vedere în legătură cu discursul domnului deputat și cu acceptarea variantei inițiale a Guvernului.

Domnul Alexandru Athanasiu:

În comisie a existat o discuție. Sigur, aceste comparații se pot face oricând. Era vorba doar de un vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Este adevărat că dacă se face această comparație permanent cu Executivul, sigur că soluția este cea din proiectul de Guvern. Dacă se face comparația cu Legislativul, atunci, în orice caz, nu este cea din proiectul înaintat de Guvern, este ceva mai mult, nu ceea ce a propus comisia, ci ceva mai puțin, dar în orice caz mai mult decât în proiect.

Cred că, până la urmă, o cumpănă dreaptă în judecata noastră ar trebui, plecând de la prevederile Legii 92, care spune că magistrații trebuie echivalați cu persoanele care dețin cele mai înalte autorități în stat, să abordăm și să adoptăm, dacă e posibil, soluția echivalării cu funcțiile din Legislativ. Mi se pare cea mai corectă și aceasta înseamnă o scădere față de ceea ce este în propunerea noastră, dar ceva mai mult decât este în proiectul Guvernului. Dacă ați fi de acord să găsim ca linie de gândire a noastră, ca principiu, pe care să ordonăm acești coeficienți, atunci cred că putem soluționa în acest sens problema.

Domnul Ioan Gavra:

Bun, dar dumneavoastră rămâneți la propunerea comisiei sau doriți o grilă mediană între Executiv și comisie, ca propunere? Un raport aritmetic, ceva în sensul acesta?

Domnul Alexandru Athanasiu (din loja comisiei):

O mediană.

Domnul Ioan Gavra:

Cine vine cu o propunere concretă?

Domnule deputat Stan, ați făcut o propunere concretă. Care este de fapt grila dumneavoastră? Rămâneți la cea a Executivului?

Domnul Vasile Stan:

Deci, vă propun: președintele Curții Supreme de Justiție -7,50; vicepreședintele Curții Supreme de Justiție - 6,50, iar la președinte de secție, Curtea Supremă de Justiție - 6,15.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule președinte Athanasiu, are o singură modificare în raport cu varianta Executivului, la președintele de secție, în loc de 6 - 6,15.

Domnule președinte, spuneați să se găsească o soluție. La primele două soluții, în special din proiectul de lege al Guvernului, la ultimul, la președintele de secție, în loc de 6 - 6,15. Vă rog.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da. Și mergând cu grila în jos, atunci la judecători e egal cu parlamentarii, deci 5,80.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Aceasta este la punctul 40 în raport.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, da, ca să fie o imagine completă.

Domnul Ioan Gavra:

La capitolul 2.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, ca să aveți grila.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, judecătorul rămâne cu 5,50, așa cum este la capitolul 2?

Domnul Alexandru Athanasiu (din loja comisiei):

5,80.

Domnul Ioan Gavra:

5,80 va fi. Păi, când ajungem acolo, la punctul 40, da? E în regulă. Domnule deputat Dobrescu, aveți cuvântul.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Eu am o altă propunere și vreau să vă spun de la început că în propunerea mea mă ghidez după faptul, nu atât că salariul reprezintă o sursă de venit pentru cel care îl încasează, ci, în cazul magistraților, ca pe o componentă a statutului social. Și atunci, eu consider că la președintele Curții Supreme de Justiție a fost bine stabilit coeficientul de 7,50, adică egal cu salariul primului-ministru și cu indemnizațiile președinților celor două Camere. Pentru vicepreședintele Curții Supreme și pentru președinții de secții ai Curții Supreme voi propune un salariu egal cu cel al miniștrilor de stat, adică la vicepreșdintele Curții Supreme să rămână 6,50, iar la președinții de secție, tot 6,50, adică și vicepreședintele Curții Supreme și preșdinții de secție să aibă salarii egale cu ministrul de stat.

Domnul Ioan Gavra:

Am înțeles.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Iar la judecători...

Domnul Ioan Gavra:

Lăsăm, lăsăm... este punctul următor, 40.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Nu, ca să nu mai iau cuvântul încă o dată.

Domnul Ioan Gavra:

Dar nu are rost. Haideți că se încurcă lucrurile și rămâneți la capitolul ăsta.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Sunt la mijlocul ultimei fraze. Iar la judecători, propun coeficientul 6, pentru ca să fie egal cu ministrul, pentru că un judecător la Curtea Supremă merită. Conform statutului trebuie să aibă un statut social egal cu cel al unui ministru.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Avem două propuneri de modificare a textului, practic de modificare numai la a treia categorie, deci la președinții de secții.

Domnul deputat Stan propune, în raport cu ceea ce exista în proiectul de lege al Guvernului, pentru președinții de secții - 6,80, da? Ați propus 6,15, pardon.

Domnul Vasile Stan (din sală):

6,10.

Domnul Ioan Gavra:

6,15 ați propus, domnule.

Domnul Vasile Stan:

6,10-6,15.

Domnul Ioan Gavra:

Da. Rămân acelea. Deci, primele două categori rămân așa cum este în proiectul de lege și la treia categorie, la președintele de secție, propuneți 6,15, da? Domnul deputat Dobrescu propune ca să fie exact echivalent cu poziția a doua la vicepreședintele Curții Supreme de Justiție - 6,50 și pentru președinții de secție. O să vedem care este părerea comisiei în legătură cu propunerea a doua, cu prima am înțeles.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ion Corniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Întrebarea care mi-o pun eu și cred că fiecare dintre noi care suntem în sală. Sigur că într-un stat există mai multe puteri. Puterea judecătorească este alături de Executiv sau împreună cu Executivul sunt acele puteri care pun în valoare legile făcute de Parlament. Eu cred că totuși există o punere în inferioritate a Legislativului față de celelalte puteri. Nu este normal ca cel care aplică legea să aibă salariul mai mare decât cel care o face. Este un principiu care cred că trebuie respectat.

Domnul Ioan Gavra:

Da, am înțeles.

Domnul deputat, în esență, propune ca Legislativul să fie în fruntea grilelor de salarizare, cam așa ceva. Deci, partea cealaltă, puterea judecătorească să nu fie deasupra grilei de salarizare a parlamentarilor pe funcțiile care sunt: președinte, vicepreședinți, secretari, chestori, președinți de comisii, vicepreședinți de comisii, secretari de comisii, deputați. Da? Cam acestea sunt funcțiile.

Domnule președinte, vă rog frumos, în legătură cu a doua propunere, după care o să vă rog pe dumneavoastră. Cu 6,50?

Domnul Alexandru Athanasiu (din loja comisiei):

Cu 6,15.

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, cu domnul Dobrescu, 6,50, nu sunteți de acord. Am înțeles. Cine ia cuvântul? Doamna secretar de stat Gaspar, aveți cuvântul vă rog.

Doamna Gabriela Gaspar:

Sunt nevoită să intervin eu, pentru că domnul pastor ar trebui să pledeze pro domo și este mai penibil să ceară un salariu mai mare decât se discută aici. Mi se pare inechitabil ca să fie egală retribuirea vicelui cu aceea a președintelui de secție, deci nu este posibil să fie leafa egală - 6,50 pentru vicepreșdinte și pentru președintele de secție. De aceea, trebuie o diferențiere între cei doi conducători de la Curtea Supremă. Este un singur post de vicepreședinte și diferența prea mare mi se pare între președinte și vicepreședinte, de un coeficient. Deci, să fie la vicepreședinte un coeficient mai mare.

Domnul Ioan Gavra:

De o unitate.

Doamna Gabriela Gaspar:

O unitate, da. Cum se cheamă...?

Domnul Ioan Gavra:

Un procent.

Doamna Gabriela Gaspar:

Un procent. Este prea mare diferența aceasta pe care o propuneți dumneavoastră. De aceea, vă rog, vă sugerez să adoptați un punct de vedere...

Domnul Ioan Gavra:

Dar propuneți o diferențiere. 7,50 la președinte și atunci la vice cât să fie?

Doamna Gabriela Gaspar:

7.

Domnul Ioan Gavra:

7?

Doamna Gabriela Gaspar:

6,80.

Domnul Ioan Gavra:

Și atunci la președintele de secție să fie 6,15?

Doamna Gabriela Gaspar:

6,50.

Domnul Ioan Gavra:

6,50. Dar ia să vedem în legătură cu... Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Doamna Gabriela Gaspar:

Deci, diferențierea trebuie făcută cu ceva. (vociferări)

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat, vă rog să ocupați loc, ați avut amendamentele, v-am dat cuvântul, nu mă mai... bine? (se adresează domnului deputat Viorel Munteanu)

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat, vă mulțumesc.

Deci, domnule președinte de comisie, există următoarea alternativă la cele două propuneri, dumneavoastră ați fost de acord cu prima propunere a domnului Stan, numai la a treia variantă, la președinții de secție.

Doamna secretar de stat propune următoarea diferențiere pe grile: deci, 7,50 să aibă președintele, 7 să aibă vicepreședintele și 6,50 să aibă președintele de secție.

În legătură cu această propunere de amendare, vă rog să vă exprimați punctul de vedere.

Domnul Alexandru Athanasiu (din loja comisiei):

Este cea din raport.

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu este cea din raport. 6,50. A, ba da, 6,50 - 7, deci, dumneavoastră sunteți de acord de fapt cu varianta comisiei. (rumoare, vociferări)

Doamna Gabriela Gaspar (din loja guvernamentală):

Am propus acel intermediar 6,80 și 6,2. (vociferări)

Domnul Ioan Gavra:

Deci, varianta dumneavoastră este varianta comisiei pentru vice și președinte de secție.

Doamna Gabriela Gaspar:

Am avut și o alternativă a doua, să aibă vicele 6,80.

Domnul Ioan Gavra:

6,80 vicele?

Doamna Gabriela Gaspar:

Da.

Domnul Ioan Gavra:

Și atunci rămâne președintele cu 6,50?

Doamna Gabriela Gaspar:

6,50, da, sau 6,40, scădeți dacă vreți să fie diferențierea între ... (vociferări)

Domnul Ioan Gavra:

Da. E-n regulă. Domnul deputat Dan Marțian are cuvântul, după care trecem la deliberare prin vot. Vă rog. Pentru domnul deputat Munteanu aveți ceva, matematic, algebric?

Domnul Marțian Dan:

Domnule vicepreșdinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că este un moment delicat, este aici vicepreședintele Curții Supreme de Justiție și, într-adevăr, este într-o ipostază destul de sensibilă și din punctul acesta de vedere se pot face diferite judecăți.

Eu cred însă că noi am pornit de la un principiu și am pornit de la principiul simetriei. Nu este important aici să facem clasificare cine face legi, cine le aplică, cine are puterea legislativă, cine are atributele puterii judecătorești, cine are atributele puterii executive ș.a.m.d. Am pornit de la un principiu al simetriei și eu cred că principiul simetriei trebuie respectat, și anume: l-am echivalat pe președintele Curții Supreme de Justiție cu coeficientul de salarizare pe care îl are primul-ministru și președinții celor două Camere. De aici, cred eu că trebuie să fim consecvenți cu această chestiune, să nu mergem pe improvizații din acestea, cum ne propune aici doamna secretar de stat Gaspar, ca și cum am fi la piață și ne-am târgui. Sunt niște principii, sunt niște criterii valorice, axiologice, de judecare a lucrurilor și de aceea mie mi se pare că este foarte firesc să mergem pe aceste echivalări; vicepreședintele Curții Supreme de Justiție să aibă salariul aferent unui ministru de stat și vicepreședinților Camerei, președintele de secție să aibă salariul pe care îl... sau coeficientul de salarizare stabilit pentru președinții comisiilor permanente, respectiv 6,15%. Este acest principiu al simetriei, despre care am vorbit. Și în ceea ce privește judecătorul, eu cred că ar trebui să facem o echivalare cu salariul care îl are un deputat, cu coeficientul de salarizare care este stabilit pentru un deputat și pentru un senator. Eu cred că acestea sunt principii sănătoase, merg pe linia principiului echilibrului puterilor, a contrabalansării lor în așa fel încât una să nu se erijeze în a fi o mai mare putere decât celelalte și cred că, din acest punct de vedere, propunerile făcute sunt absolut rezonabile și în acest sens a intervenit și președintele comisiei, care a analizat în fond proiectul de lege.

Domnul Ioan Gavra:

Da, mulțumesc domnule deputat.

Domnilor colegi, dacă mai aveți ceva de adăugat în legătură cu ultima intervenție a domnului deputat Dan Marțian. Deci, să mergem pe o echivalare a funcțiilor cu cele de la nivelul Parlamentului, deși, mă rog, grila ar putea fi discutată, că după vicepreședinți vin secretarii, chestorii și pe urmă președinții de comisii ș.a.m.d.

Dar, vă rog, comisia, un punct de vedere în legătură cu această ultimă intervenție.

Din loja comisiei:

De acord.

Domnul Ioan Gavra:

De acord. Deci, echivalăm și atunci, domnilor colegi, anexa 1, punctul 1, președintele Curții rămâne la 7,50, da?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Punctul nr.2 - vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, echivalarea să se facă cu vicepreședinții Parlamentului, respectiv ai Camerei și Senatului. Grila este de...? Deci, cât este?

Domnul Marțian Dan (din bancă):

6,50.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, 6,50, da? Domnule Munteanu, de acord? Aveți tabelul aritmetico-algoritmic?

Domnul Viorel Munteanu (din bancă):

V-aș întreba dacă știți cât este salariul?

Domnul Ioan Gavra:

Niciodată nu întreb, să știți... că nu salariul mă interesează. (vociferări)

Deci, 6,50, domnilor colegi, de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri s-a acceptat și propunerea, ulterioară, bineînțeles, dar care este trecută și în proiectul de lege al Guvernului, 6,50 grila de salarizare pentru vicepreședintele Curții Supreme de Justiție. La președinții de secții, deci, ar fi echivalare cu președinții, s-a spus, de comisii de la cele două Camere.

Din sală:

6,l5.

Domnul Ioan Gavra:

6,15. Vreau să vă spun însă că nu este chiar corect din acest punct de vedere. (vociferări)

Deci, domnilor colegi, dacă este să facem o echivalare să fie și valorică și axiologică, deci, președintele Curții Supreme de Justiție a fost echivalat cu președinții celor două Camere, vicepreședintele cu vicepreședinții, în continuare însă, grila funcțiilor și nu a salariilor, care este totuși diferențiată, la cele două Camere este următoarea: secretarii Camerei Deputaților, chestorii Camerei Deputaților, după care vine președintele...

Domnul Viorel Munteanu (din bancă):

Dar de unde știți dumneavoastră că și secretarii și chestorii au 6,15? (vociferări)

Domnul Ioan Gavra:

Domnule coleg, nu aceasta era problema, să știți! Dumneavoastră sunteți numai cu cifrele în cap. Ce să vă fac eu dumneavoastră? Numai că le încurcați în asemenea fel încât niciodată nu iese bine și nimeni nu înțelege.

Deci, nu era problema de salariu, ci cu cine echivalăm, cu cine echivalăm, domnule coleg. De ce nu aștepți? Că matematica este afară, nu este în sală .

Deci, cu cine echivalăm, domnule președinte de comisie?

Cu secretarul Camerei Deputaților, că așa este bine să echivalăm în ordinea firească a descreșterii funcțiilor, da? (vociferări)

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Când ca secretar, când ca ministru... (vociferări)

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule președinte al comisiei, echivalarea nu la salariu, ci la funcție, cu cine o facem?

Domnul Ivanciu Văleanu-Nicolae (din bancă):

Sunt echivalate și funcțiile aici.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Permiteți-mi, domnule președinte, dacă îmi cereți la orele acestea înaintate o glumă, eu cred că, totuși, mai trebuie să și glumim, mai ales că este a doua zi de Paști...

Din sală:

A treia.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Propriu-zis a treia.

Domnul Ioan Gavra:

A treia este, da.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Problema este în felul următor. Eu cred că tot cu președinții de comisii, pentru că președintele de secție este greu de văzut în calitate de aprod, făcând ordine și aducând oamenii în sală, sau încercând să păstreze pe justițiabili în sală. Cu secretarii iarăși nu, pentru că este greu să-i vedem pe președinții de secție...

Domnul Ioan Gavra:

...că dânșii asistă.

Domnul Alexandru Athanasiu:

...făcând apelul nominal. Așa că mi se pare rezonabil să echivalăm totuși cu președinții de comisie.

Domnul Ioan Gavra:

Dar ce fac președinții totuși, ce fac președinții de comisii?

Domnul Alexandru Athanasiu:

Conduc lucrările unei comisii și iau decizii, ceea ce face și un președinte de secție.

Domnul Ioan Gavra:

Da, e-n regulă.

Domnule deputat Ana, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi se pare foarte corect, în spiritul Regulamentului, ca un amendament propus de un deputat să fie supus la vot așa cum a fost formulat el, colegului nostru, cu acceptul comisiei și cu acceptul nostru. Așteptăm să puneți la vot cea de a treia funcție, pe care am echivalat-o cu funcția de preșdinte al unei comisii permanente de specialitate.

Cea de-a patra propunere este cea care se referă la echivalarea funcției și a coeficientului de ierarhizare cu a unui deputat sau a unui senator.

Domnul Ioan Gavra:

Da, domnule deputat, aveți dreptate parțial numai.

Ce vreau să infirm eu din ceea ce spunea domnul coleg, ca să nu jignim chestorii și secretarii Camerei Deputaților... În afară de faptul că răspund de ordinea în sală și citesc apelurile, să știți că domnii secretari și chestori iau decizii mai mari decât dumneavoastră, deci la comisii, în numele Camerei Deputaților, la ședința de birou.

Să nu jignim pentru că, efectiv, dumnealor fac mai mult decât un președinte de comisie, pentru că altfel nu ar fi în Regulament stipulată o asemenea prevedere.

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

O propunere de procedură.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, domnul deputat Stan... da, vă rog, dar să fie de procedură și scurtă, domnule deputat.

Domnul Gavril Dejeu:

Având în vedere că s-au avansat mai multe amendamente cu soluții diferite și că în discuție este chestiunea unei echivalări, care, precum văd eu, nu este chiar ușor să fie făcută pe loc, aș propune ca să se amâne discuția la acest articol, comisia să ia în discuție, adică să își ia amendamentele propuse și să încerce, într-adevăr, o soluție de echivalare, luând în considerare toate elementele care s-au avansat aici, o soluție care nu se poate da, după părerea mea, în mod judicios și temeinic, pe loc. Și această problemă, deci, să facă obiectul unei analize mai amănunțite pe care să o putem discuta mâine sau când vom relua în discuție problema.

Domnul Karoly Kerekes:

Dar, doamnelor și domnilor, la două puncte am și votat. Atunci anulăm voturile?

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, nu se anulează.

Deci, vă rog, ocupați loc, că deja vedeți? este 19,50 și acuma începeți să vorbiți.

Vă rog, ocupați loc! Ocupați loc! Haideți, domnule Constantinescu, să ieșim din pas, nu din impas.

Domnul Toader Constantinescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Problema este următoarea: un secretar al Biroului permanent este echivalat cu un președinte de comisie și un chestor este echivalent cu un președinte de grup. Deci nu se face nici o discriminare în ierarhizarea pe funcții.

Domnul Ioan Gavra:

Nu este vorba de coeficienți, este vorba de altceva, da este în regulă. Întrebați-l pe domnul deputat Munteanu, că el este cu coeficienții, noi suntem cu altceva, cu demnitățile.

Domnilor colegi, domnul deputat are dreptate că ar trebui să medităm și să trimitem la comisie, pentru a fixa o anumită grilă pe întreg arcul și la judecători, că vine și capitolul 2, imediat și pe picior așa... vorba aia, echivalăm funcțiile unele cu altele și vreau să vă spun că toată lumea știe că un secretar al Camerei Deputaților face mai mult, ca demnitate, decât un președinte de comisie, măcar atât se știe în lumea asta românească, chiar dacă democrația este atât de largă încât la grile și la matematici suntem echivalenți. Matematica nu măsoară și altceva, domnule deputat Munteanu, știți?! Există și alte grade de aprecieri.

Deci, domnilor colegi, vă propun: am votat pentru primele două funcții: de președinte și vicepreședinte.

Domnul deputat Athanasiu, am votat pentru primele două funcții, da? președinte și vicepreședinte.

Dacă dumneavoastră veți considera la comisie, în urma amendamentelor cu 6,15, 6,50, a fost și 6,80 și alte asemenea chestiuni, dumneavoastră rețineți-le, că nu are rost.

Domnul deputat Stan a propus 6,15 pentru a treia funcție. Domnul deputat Dobrescu a propus 6,50, da? vă amintiți.

Comisia aveți și dumneavoastră propuneri, tot la 6,50. Vă rog să analizați și să... domnule deputat Dobrescu, dați-mi voie să încheiem. Deci, domnule președinte, analizați grila pe total și la următoarele capitole și veniți cu o propunere de echivalare și la competențe, de echivalare și matematic la salariu, da? pentru săptămâna viitoare, care va începe de luni, normal.

Domnilor colegi, vă mulțumesc pentru colaborare.

Noapte bună! Poftă bună!

Și nu uitați că încă este a treia zi de Paște, să nu vă certați.

Ședința s-a încheiat la ora 19,55.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 13 decembrie 2019, 15:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro