Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 23-09-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 1999

Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Ședința a început la ora 9,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar și Vasile Miclăuș, secretari.*

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați, bună dimineața.

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, 23 septembrie, în cadrul celei de a doua sesiunii ordinare a anului 1999.

Conform listelor de prezență puse la dispoziție de Secretariatul tehnic, participarea parlamentarilor la ședința de astăzi este următoarea: din totalul de 343 de deputați, și-au înregistrat prezența 241, sunt absenți 102 deputați. Din aceștia, 24 sunt socotiți că vor intra în cvorum, întrucât participă la alte acțiuni, și anume: 15 deputați au acțiuni pe linie parlamentară, iar 9 deputați sunt membri ai Guvernului și își exercită atribuțiile în această calitate.

Cvorumul legal pentru ca activitatea Camerei să se desfășoare este de 172. Cvorumul de lucru, prin aplicarea art. 195 alin. 2 și 3 din regulament, este de 148. Deci, din totalul de 172, cât e cvorumul legal, au fost scăzuți cei 24 care sunt considerați că nu absentează.

Înainte de a intra în ordinea de zi, doamnelor și domnilor deputați, vă rog să îmi permiteți să vă prezint câteva informări.

O primă informare are ca obiect proiectele de lege și propunerile legislative care au fost depuse la Biroul Permanent al Camerei Deputaților în vederea declanșării procedurii parlamentare:

Un prim proiect de lege este cel care are ca obiect respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1999 pentru scutirea de la plată a drepturilor vamale aferente unor importuri de materii prime utilizate în producția proprie a investițiilor străine, adoptat de Senat în ședința din 16 septembrie 1999. Acest proiect de lege a fost îndrumat, pentru examinare în fond, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, la Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Al doilea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/1999 pentru rectificarea bugetului de stat pentru 1999, primit de la Guvern. Proiectul de lege în cauză urmează să fie examinat într-o ședință comună a celor două comisii de specialitate de la Cameră și de la Senat, respectiv comisiile pentru buget, finanțe și bănci , iar, pentru avize, urmează să fie sesizate Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În continuare, vă informez că la Biroul Permanent a fost înregistrată Propunerea legislativă privind declarea pe proprie răspundere a activității publice a demnitarilor, inițiată de Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, grupul parlamentar solicită ca această propunere legislativă să fie examinată în procedură de urgență. Rog liderul grupului parlamentar sau viceliderul Grupului parlamentar PUNR să susțină în fața plenului cererea de procedură de urgență, considerentele care impun declanșarea unei astfel de proceduri. Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere imaginea pe care o au, de cele mai multe ori, parlamentarii în opinia publică și considerând că este pentru noi un prilej să arătăm că prin ceea ce facem nu prejudiciem în nici un fel interesele celor mulți, prin activitatea noastră, partidul nostru a considerat necesar să inițieze o astfel de măsură legislativă, prin care parlamentarii să-și declare averea chiar în perioada desfășurării mandatului, în așa fel încât să fie limpede pentru cei care ne-au ales că în Parlamentul României sunt oameni onești, curați și care, în principal, se ocupă de activitatea politică, parlamentară și nu își risipesc timpul pentru alte afaceri.

Noi susținem, așadar, procedura de urgență. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat motivarea pentru care Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române solicită declanșarea procedurii de urgență cu privire la Propunerea legislativă privind declarea pe proprie răspundere a activității publice a demnitarilor, în forma în care ea a fost prezentată.

Supun votului dumneavoastră cererea de procedură de urgență.

Cine este pentru? Vă rog să numărați, domnilor secretari!

Doamnelor și domnilor deputați, vărog să vă exprimați votul! Cvorumul de lucru, vă reamintesc că este de 148.

Voturi pentru cererea de procedură de urgență?

Voturi împotrivă procedurii de urgență?

Abțineri, vă rog?

Doamnelor și domnilor deputați, pe baza constatărilor făcute de cei 2 secretari de ședință, rezultă că în acest moment nu este întrunit cvorumul de lucru în Camera Deputaților, așa cum a fost anunțat, adică, în sală nu sunt prezenți 148 de deputați. Rog grupurile parlamentare să își mobilizeze deputații, să fie invitați în sală, pentru a participa la vot, pentru a participa la activitățile de dezbatere asupra proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi în această ședință!

Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să vă ocupați locurile în sală, așa cum v-au fost repartizate pe grupuri, ca să putem să ne desfășurăm activitatea în mod normal! Rog colegii din grupul acela din jurul domnului deputat Stanciu să-și ocupe locurile în sala de ședințe!

Doamnelor și domnilor deputați, reluăm votul asupra cererii Grupului parlamentar PUNR pentru procedura de urgență asupra Propunerii legislative privind declararea pe proprie răspundere a activității publice a demnitarilor, prilej cu care vom constata dacă s-a refăcut cvorumul necesar pentru a lucra în această dimineață.

Domnilor secretari, vă rog să fiți atenți!

Voturi pentru procedura de urgență? Vă rog să vă exprimați votul!

Voturi contra procedurii de urgență?

Abțineri?

Rezultatul votului exprimat de către dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, este următorul: voturi în favoarea cerii de procedură de urgenț㠖 75; voturi contra – 52; abțineri – 27. Însumând voturile contra cu abținerile, rezultă 79, deci cererea nu a trecut. Urmează, ca atare, ca această propunere legislativă să-și urmeze calea în procedură normală.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Țin să vă mai informez, doamnelor și domnilor deputați, că vă puteți exercita dreptul cu privire la constituționalitatea următoarelor legi ce au fost adoptate de cele două Camere ale Parlamentului României, așa cum prevăd dispozițiile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Este vorba de: Legea privind constituirea și funcționarea Consiliului Național pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă; Legea pentru completarea Legii protecției mediului, nr. 137/1995.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 27 septembrie - 1 octombrie 1999.

Aș vrea să mai rezolvăm două probleme, ținând seama că ne găsim în cvorumul de lucru necesar și să pun în discuție proiectul ordinii de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 27, 28 și 30 septembrie, în forma care vă este propusă de Biroul Permanent. Dacă la ordinea de zi sunt comentarii? Domnul deputat Grigoraș.

 

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct. 2 din ziua de luni, apare o propunere legislativă care este în continuarea dezbaterilor. Discuțiile au fost finalizate – cele care trebuia să fie terminate, împreună cu comisia, eu sunt unul din inițiatori, dar aș vrea să sesizez că, scrie în finalul pct. 2: "Comisia va prezenta un raport suplimentar". Și vreau să vă spun că nu există un asemenea raport, nemaifiind cazul, fiindcă lucrurile s-au soluționat fără a fi nevoie de un raport suplimentar.

Pentru a nu ne confrunta cu un viciu de procedură, eventual, această chestiune să fie avută în vedere, ca să nu se ridice vreo problemă, luni, de procedură.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu am înțeles, care este propunerea?

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Să nu fie cazul de raport suplimentar, că nu mai există, nu s-a întocmit.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles.

La ordinea de zi, dacă mai sunt intervenții. Domnul deputat Petre Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin cu o rugăminte, din partea Academiei Române. Vedeți dumneavoastră că, de foarte multe săptămâni, pe ultimul loc în ziua de luni este Propunerea legislativă privind trecerea institutelor Academiei în rețeaua Ministerului Cercetării și Tehnologiei. Această propunere are raport de respingere, deci și domniile voastre ați fost de acord în comisie să fie respinsă.

Trebuie, însă, rezolvată și în plen cât mai repede această problemă, întrucât în rândul cercetătorilor din aceste institute este o permanentă situație de nesiguranță, ceea ce îi împiedică, evident, să lucreze așa cum trebuie.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este propunerea?

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Vă propun, domnule președinte, ca acest proiect, care este extrem de simplu de rezolvat, în 2 minute, să treacă pe locul 2 din ziua de luni. Deci, pct. 10 să fie pe locul 2.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles, domnule deputat, vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Robert Kalman Raduly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă refer la problema ridicată de domnul deputat Grigoraș, în legătură cu pct. 2 de pe ordinea de zi de luni. Și fac apel, inclusiv la memoria dumneavoastră, domnule președinte de ședință. Noi n-am discutat această inițiativă legislativă, am discutat o alta, referitoare tot la Legea nr. 31/1990, iar luni, la cererea comună a domnului președinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, domnul Vida, și a unuia dintre inițiatori, domnul deputat Dărămuș, acest raport a fost retrimis la comisie, pentru a se face unele clarificări. De aceea este astfel înscris în ordinea de zi. Putem să verificăm în stenogramă, dar eu cred că dumneavoastră vă aduceți aminte foarte clar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este propunerea, domnule deputat?

 
 

Domnul Robert Kalman Raduly:

Să nu umblăm la proiectul de lege, să îl lăsăm așa cum este, ca, dacă se finalizează raportul, să putem să îl discutăm și să finalizăm această problemă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cum, uneori, este obiceiul să se voteze pentru sau contra, în funcție de cine face propunerea, eu, de astă dată, mă asociez propunerii domnului deputat Țurlea. Eu provin din structurile institutelor Academiei Române și, de aceea, susțin propunerea aceasta.

Deci, iată că, cel puțin eu, din partea aceasta a sălii, susțin propunerea domnului Țurlea și îi rog pe colegii mei să țină seama de rugămintea mea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la ordinea de zi mai sunt alte comentarii, intervenții? Nemaifiind, le vom trece în revistă, așa cum au fost prezentate.

Domnul deputat Grigoraș a cerut ca de la pct. 2 să fie eliminată prevederea precum că se va prezenta un raport suplimentar de către comisie. Într-adevăr, că lucrurile nu au stat așa, vă aduceți aminte că s-a discutat ca președintele comisiei și cu inițiatorii să verifice dacă, nu cumva, prevederea din propunerea legislativă nu a fost reglementată pe calea unei ordonanțe. Deci, nu are de ce să se facă un raport suplimentar, ci, pur și simplu, vor veni și vor declara dacă își mai are obiect sau nu propunerea legislativă, în situația în care Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență. Nefiind o chestiune de modificare de structură a ordinii de zi, nici nu mai are rost să mai supun la vot.

O a doua propunere a fost făcută de domnul deputat Petre Țurlea, propunere la care s-a asociat și domnul deputat Rădulescu Zoner, în sensul că Propunerea legislativă privind trecerea institutelor Academiei în rețeaua Ministerului Cercetării și Tehnologiei, care se află pe ordinea de zi la pct. 10 ziua de luni, să fie trecută la pct. 2 de pe ordinea de zi.

Cine este de acord cu această propunere? Vă rog, domnilor secretari, să numărați!

Abțineri, vă rog?

Voturi contra propunerii făcute de domnul deputat Țurlea, susținută de domnul deputat Zoner?

Structura votului exprimat de dumneavoastră este următoarea: voturi pentru – 135; voturi contra – 1; abțineri – 11. Ca atare, propunerea a fost adoptată.

În ce privește sugestia pe care a făcut-o domnul deputat Raduly, cred că ea nu mai trebuie supusă la vot, având în vedere că s-a clarificat prin explicația pe care am dat-o sălii în legătură cu problema ridicată de domnul Grigoraș. Adică, eliminarea cererii parantezei, că se va prezenta un raport suplimentar.

Supun la vot, în ansamblu, proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Ordinea de zi a fost aprobată în u nanimitate.

Doamnelor și domnilor,

Luăm în discuție programul de lucru pentru ședințele Camerei Deputaților în perioada 27 septembrie-1 octombrie. Dacă observați, programul păstrează structura clasică a activității pe care o desfășoară Camera Deputaților: 3 zile activitate în plen; 1 zi activitate în comisiile permanente și 1 zi activitate în circumscripțiile electorale.

Dacă la programul de lucru sunt observații? Nu sunt observații, așa încât supun votului programul de lucru, așa cum a fost difuzat.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Și programul de lucru a fost aprobat în unanimitate.

 
Dezbaterea proiectului de lege privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare (Amânarea votului final.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm și luăm în discuție proiectul de Lege privind creditul ipotecar pentru investițiile imobiliare. Țin să vă reamintesc că în ședința de marți, reprezentantul Guvernului și-a susținut proiectul, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, sesizate în fond, a prezentat raportul, au avut loc dezbaterile generale și, ca atare, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt comentarii? "Lege privind creditul ipotecar pentru investițiile imobilare." Țin să vă reamintesc, doamnelor și domnilor deputați, că acest proiect de lege a fost adoptat de către Senat în ședința sa din 23 februarie 1999.

Voturi pentru titlul legii? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Titlul legii a fost adoptat în forma în care a fost prezentat în proiectul de lege.

Trecem la titlul Capitolul I – Creditul ipotecar și garantarea lui. Dacă sunt comentarii în legătură cu titlul acestui capitol? Nefiind, supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat titlul.

La art. 1, țin să vă semnalez că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz. 1, există un amendament, propus din partea domnului deputat Constantin Teculescu, din partea Grupului parlamentar PDSR, amendament însușit de comisie. Dacă sunt comentarii asupra acestuia? Poftiți, domnule deputat! Aveți un amendament formulat, care a fost respins?

 

Domnul Petre Naidin:

Nu, o clarificare cu inițiatorul aș dori, pentru că suntem la art. 1, articolul de fond al oricărui proiect de lege. Cu toții știm că statuăm o lege deosebită, este o lege-cadru, care vine după ce legile speciale deja funcționează, care organizează și abilitează instituțiile finanțatoare să onoreze cererile de locuințe și nu numai.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este propunerea, domnule deputat?

 
 

Domnul Petre Naidin:

Aș dori să întreb dacă inițiatorul agreează ideea ca la finalul textului art. 1 să completăm, așa cum legile speciale conțin, cu următorul text: "...inclusiv pentru cele exploatate în regim de închiriere sau locație de gestiune."

Acest lucru se regăsește, știm foarte bine, în Legea Agenției Naționale de Locuințe nr.152 din 1998 și mi s-ar părea firesc să o reluăm și la legea-cadru, pentru că trebuie să găsim acel echilibru între legile speciale și respectiv legea-cadru privind creditul ipotecar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, dați-mi, vă rog, amendamentul.

Vă rog, din partea inițiatorului?

 
 

Domnul Borbely Ladislau:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De fapt, am discutat și cu domnul deputat și speram să-l lămuresc. După cum vedeți, este o formulare generală și aici se includ. Dacă începem să înșirăm și să intrăm în particular, nu are nici un rost. Deci art.1 este un articol general și sunt precizate toate imobilele. Deci, noi considerăm că textul adoptat de comisie, textul propus de comisie este îndestulător și rog să susțineți varianta comisiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Punctul de vedere al comisiei asupra amendamentului prezentat de domnul deputat Naidin.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte, cred că argumentația domnului ministru Borbely a fost suficientă ca să ne menținem punctul de vedere. Nu este necesară o detaliere în plus.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun votului dumneavoastră, totuși, în primul rând amendamentul astfel cum a fost formulat de comisie la art.1.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vreau să-l întreb pe domnul deputat Naidin dacă, față de explicațiile pe care inițiatorul și comisia le-au dat, își mai susține amendamentul?

Îl mai susțineți? Deci, înțeleg că domnul deputat Naidin nu-și mai susține amendamentul, explicațiile furnizate de inițiator fiind lămuritoare. Ca atare, art.1 este votat în forma propusă de comisie în raport.

Trecem mai departe, la art.2.

Comisia nu are nici un amendament.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră, comentarii pe marginea art.2? Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.2 a fost votat în forma prevăzută în proiectul de lege.

La art.3, vă învederez, doamnelor și domnilor deputați, că în raport, la pag.2, pct.2, comisia are un amendament la alin.1.

Dacă sunt comentarii în legătură cu amendamentul comisiei?

Nefiind, supun votului dumneavoastră alin.1 al art.3, în forma amendată de comisie.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Alin.1 a fost votat în forma propusă de către comisie.

De asemenea, la art.3, la alin.2, comisia amendează textul inițial.

Dacă sunt comentarii pe marginea acestui amendament?

Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru, în forma redactată de comisie a alin.2?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost votat și alin.2.

La alin.3, comisia nu are nici un amendament.

Dacă din partea dumneavoastră sunt observații? Nu sunt.

Supun alin.3 în forma din proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Alin.3 a fost votat așa cum este prevăzut în proiectul de lege.

La alin.4, de asemenea, nu sunt intervenții în raportul comisiei sesizate în fond.

Dacă, din partea dumneavoastră, sunt comentarii?

Nefiind, supun votului alin.4, în forma din proiect.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Alin.4 a fost adoptat în unanimitate, așa cum este prevăzut în proiect.

La alin.5 al art.3, comisia, la poz.4 din raport, are un amendament.

Aș dori o explicație din partea inițiatorului și din partea comisiei, pentru a vedea dacă există o corelare între acest alin.5 și alin.2. Se spune așa: "În cazul în care părțile sunt de acord, ipoteca va putea fi transferată asupra altui imobil". La alin.2: "Ipoteca este constituită pentru garantarea creditului și are ca obiect terenul și construcțiile".

Deci, prin "imobil", aici dumneavoastră înțelegeți terenul și când este vorba de transfer, deci imobilul în sensul larg al noțiunii juridice, de bun, de construcție și teren. (Membrii comisiei sunt de acord.) Bun. De acord.

Deci, supun, cu această precizare făcută din partea comisiei, supun votului dumneavoastră alin.5, așa cum l-a propus comisia.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat alin.5, în forma amendată de către comisie.

La alin.6 al art.3 nu avem nici o intervenție din partea comisiilor.

Dacă dumneavoastră aveți comentarii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră alin.6 în forma redactată în proiect.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat alin.6.

Procedăm acum la votarea art.3, în ansamblul său, cu amendamentele care au fost încorporate pe baza raportului comisiei sesizate în fond.

Voturi pentru art.3? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate art.3.

Continuăm dezbaterile. Luăm în discuție art.4.

La art.4, comisiile nu au nici un fel de amendament.

Dacă din partea dumneavoastră sunt comentarii?

Dacă nu, supun votului art.4 în forma redactată în proiect.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat art.4.

La art.5, nu sunt observații din partea comisiei.

Dacă din partea dumneavoastră sunt comentarii?

Nefiind, supun votului dumneavoastră art.5, așa cum este în proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate art.5 a fost votat.

Supun acum votului Capitolul I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat capitolul în ansamblul său.

Trecem la Capitolul II intitulat "Instituțiile ipotecare și persoanele care pot beneficia de credite ipotecare".

Domnul deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dintr-o regretabilă eroare, nu s-a introdus un amendament la acest text, în corelare cu amendamentul de la art.1.

Am convenit ca în tot parcursul legii, în cadrul comisiei, noțiunea de "instituții ipotecare" să fie înlocuită cu "instituții financiare autorizate" sau cu "instituții care acordă credite ipotecare", potrivit argumentației de la art.1.

Vă propun, deci, ca textul pentru titlul Capitolului II să sune în felul următor: "Instituțiile care acordă credite ipotecare și persoanele care pot beneficia de credite ipotecare".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia sesizată în fond propune o reformulare a titlului Capitolului II în redactarea: "Instituțiile care acordă credite ipotecare și persoanele care pot beneficia de credite ipotecare".

Am înțeles corect, domnule președinte?

Supun votului dumneavoastră titlul reformulat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate titlul Capitolului II, în reformularea propusă de către comisie.

La art.6, nu sunt amendamente.

Dacă sunt amendamente din partea dumneavoastră, la art.6?

Domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Tot o clarificare cu inițiatorul aș dori.

Definim fondurile ipotecare, pe care nu le regăsim în biblioteca noastră juridică, și-l întreb pe domnul ministru dacă s-a gândit la aceste fonduri ipotecare ca fiind cele funcționând în spiritul Ordonanței de Guvern nr.24 din 1993, ca fonduri deschise de investiții.

Și dacă acceptă, eventual, acest amendament?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule ministru Borbely, vă rog să încercați să explicați ceea ce domnul deputat Naidin v-a solicitat.

 
 

Domnul Borbely Ladislau:

Da, în principiu pot funcționa ca fonduri deschise de investiții, dar o altă lege – și asta am clarificat și la dezbaterile generale - va specifica și normele în care vor apărea aceste instituții.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Comisia?

Deci, comisia își însușește punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul deputat Naidin este satisfăcut de explicația primită și, ca atare, supun la vot art.6, în redactarea prevăzută în proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat în unanimitate art.6.

Trecem și luăm în discuție art.7.

Vă rog să observați că la pct.5 din raportul comisiei sesizate în fond, comisia introduce un amendament.

Dacă sunt comentarii?

Mi-aș permite să fac o intervenție aici. (Domnul vicepreședinte Acsinte Gaspar vorbește de la tribună.)

Propun, doamnelor și domnilor deputați, propun inițiatorului și comisiei să reflecteze asupra următoarelor modificări la amendamentul propus.

Deci, se spune așa: "Pot beneficia de credite ipotecare în condițiile prezentei legi persoanele fizice cu cetățenia română". În loc de sintagma "cu", să spunem "persoanele fizice având cetățenia română" și, de asemenea, "și domiciliul în România". Iar în partea finală, pentru acuratețea textului, aș propune ca sintagma "pentru salariații lor" să treacă în partea finală a textului, adică să aibă următoarea redactare: "care doresc să construiască locuințe de serviciu sau de intervenție pentru salariații lor". (Domnul vicepreședinte Acsinte Gaspar revine la prezidiu.)

Rog pe domnul ministru să expună punctul de vedere al inițiatorului cu privire la cele trei modificări propuse.

 
 

Domnul Borbely Ladislau:

Ne-am consultat în grabă cu comisia și considerăm că sunt justificare aceste amendamente și din partea inițiatorului agreăm cele trei modificări propuse de domnul vicepreședinte.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Constantin Teculescu.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Comisia este de acord cu propunerea domnului Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Art.7 ar urma să aibă următoarea redactare: "Pot beneficia de credite ipotecare, în condițiile prezentei legi, persoanele fizice având cetățenia română și domiciliul în România și persoanele juridice române care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea, sau extinderea imobilelor cu destinație locativă, industrială, sau comercială, precum și persoanele juridice române care doresc să construiască locuințe de serviciu sau de intervenție pentru salariații lor".

Supun votului art.7, în formularea pe care v-am precizat-o.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat în unanimitate art.7, în redactarea propusă.

Supun votului de ansamblu Capitolul II al legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost votat Capitolul II.

Trecem la Capitolul III din proiectul de lege, care are ca titlu "Contractul de credit și contractele de asigurare".

Dacă asupra titlului sunt comentarii?

Nu sunt comentarii.

Supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Secțiunea 1 din cadrul Capitolului III: "Contractul de credit – clauze obligatorii pentru protecția împrumutaților".

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului titlul Secțiunii 1-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost votat.

Art.8 din cadrul Capitolului III nu are nici un amendament din partea comisiei.

Dacă din partea dumneavoastră sunt intervenții?

Nefiind, supun votului art.8 în forma din proiect.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Art.8 a fost votat așa cum este în proiect.

La art.9 vă sesizez, doamnelor și domnilor deputați, că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.6 există un amendament al comisiei.

Dacă asupra amendamentului sau asupra articolului sunt comentarii din partea dumneavoastră?

Nefiind, supun votului amendamentul și totodată articolul, în ansamblul său.

Voturi pentru art.9, cu amendamentul din raport? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

La art.10, de asemenea, comisia reformulează alin.1 al acestui articol, așa cum vă este redat la pct.6 din raportul comisiei sesizate în fond.

Dacă asupra amendamentului sau asupra alin.1 sunt comentarii din partea dumneavoastră?

Nefiind, supun votului alin.1, în forma în care comisia l-a propus în raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Alin.2 al art.10 nu are nici un fel de amendament.

Dacă din partea dumneavoastră sunt intervenții?

Nefiind intervenții, supun alin.2 la vot.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Supun art.10 în integralitate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

În unanimitate, art.10 a fost adoptat, așa cum a fost prezentat.

La art.11, la alin.1, în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.8 din raport există un amendament.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră alin.1, așa cum este amendat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat alin.1.

De asemenea, alin.2 al art.11 este amendat de către comisie așa cum rezultă din poz.10 din cadrul raportului comisiei sesizate în fond.

Dacă sunt comentarii asupra amendamentului comisiei, sau dacă dumneavoastră aveți intervenții?

Dacă nu, supun votului alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

Art.11, în ansamblul său, astfel cum a fost amendat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.11 a fost votat.

La art.12 nu există nici un fel de amendament.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră art.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.12 a fost votat.

Trecem la art.13.

Alin.1 din art.13 nu este amendat de către comisie.

Dacă dumneavoastră aveți intervenții la alin.1?

Nefiind intervenții, supun votului alin.1, așa cum este redactat în proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Alin.1 a fost votat.

La alin.2 al art.13, vă rog să observați că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.10, se propune un reformulare.

Dacă asupra amendamentului comisiei, la acest alineat sunt comentarii, sau dacă aveți comentarii suplimentare?

Nefiind, supun votului dumneavoastră alin.2, cu amendamentul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, votat.

Supun, în ansamblul său, art.13 din proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate.

Trecem și luăm în discuție art.14 din proiectul de lege.

Vă rog să observați că la poz.11 din raportul comisiei sesizate în fond, comisia propune eliminarea art.14.

Dacă sunt comentarii față de soluția propusă de comisie?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de eliminare a art.14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? nu sunt.

În unanimitate, propunerea comisiei de eliminare a fost adoptată.

Trecem la art.15, doamnelor și domnilor deputați.

Vă rog să observați că în raportul comisiei sesizate în fond, la poz.12, există un amendament. Sigur că dacă vom proceda acum prin eliminarea art.14, art.15 devine art.14 și renumerotarea se va face până la finele legii.

Dacă sunt comentarii la art.15?

De asemenea, la art.15, partea introductivă este amendată de comisie.

Supun votului dumneavoastră partea introductivă, așa cum a fost reformulată de comisie prin poz.12 din raport.

Dacă sunteți de acord?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Partea introductivă a fost aprobată.

Comisia aduce un amendament la art.15, la lit.a), în sensul că se propune eliminarea acestei litere.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a lit.a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Propunerea comisiei a fost aprobată.

Vă rog să observați că la poz.14 din raport, comisia propune ca lit.b) să devină în mod firesc lit.a), ca urmare a eliminării prin votul pe care l-ați exprimat.

Dacă sunteți de acord cu propunerea comisiei?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a acceptat propunerea comisiei de renumerotare.

La lit.c), vă rog să observați, în raport, la poz.15, comisia propune eliminarea textului care formează obiectul lit.c).

Dacă sunt comentarii în legătură cu propunerea comisiei? Dacă dumneavoastră aveți comentarii suplimentare?

Dacă nu, supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat propunerea comisiei.

De asemenea, vă rog să observați la poz.16 din raport comisia propune ca lit.d) să devină lit.b), ca urmare a eliminărilor care s-au făcut pe parcurs.

Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Dacă sunteți de acord? Da, vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În continuare, la poz.17 din raport există un amendament al comisiei în ceea ce privește lit.e).

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de la lit.e).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

În unanimitate.

Acum, votăm în ansamblu art.15, care devine 14 prin renumerotare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat.

Continuăm dezbaterile și vă rog să observați, în raportul comisiei, la poz.18, actualul art.16 devine art.15 și este reformulat de comisie.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? vă mulțumesc.

A fost votat art.16, astfel cum a fost amendat de către comisie.

Doamnelor și domnilor deputați, supun votului de ansamblu Secțiunea 1 din cadrul Capitolului III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

A fost votată secțiunea în ansamblul ei.

Trecem în continuare. Secțiunea a 2-a: "Contractele de asigurare obligatorie".

Dacă la titlul secțiunii sunt comentarii?

Nefiind comentarii, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

În unanimitate, titlul secțiunii a fost aprobat.

Art.17, care devine art.16, vă rog să observați că nu este amendat de către comisie.

Dacă aveți dumneavoastră ceva comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Art.17 a fost votat în forma prevăzută în proiectul de lege.

Art.18, care devine art.17.

Vă rog să observați că este amendat de către comisie la poz.19 din raport, pag.6.

Dacă sunt comentarii față de amendamentul comisiei, sau dacă dumneavoastră aveți alte sugestii în legătură cu textul în discuție?

Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost votat art.18, care a devenit art.17.

În continuare, art.19 va deveni art.18 și vă rog să observați că la poz.20 din raport comisia face niște propuneri de redactare și, ca atare, dacă sunt, din partea dumneavoastră, sugestii, comentarii, observații?

Nefiind, supun votului dumneavoastră art.19, devenit 18.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Deci, a fost votat art.19, devenit art.18.

Doamnelor și domnilor deputați, vă supun votului de ansamblu Secțiunea a 2-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă mulțumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare să observe că încep să se rărească rândurile. Eu vreau să vă aduc aminte că programul de astăzi este până la ora 16,30. Așa că eu nu cred că cineva de acum pleacă la gară sau la aeroport. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sala de ședință, pentru a ne continua dezbaterile. De asemenea, pun în funcțiune sirena.

Votăm acum, în ansamblu, Capitolul III, cu cele două secțiuni.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Deci, Capitolul III a fost votat.

Capitolul IV, intitulat "Executarea creanțelor instituțiilor ipotecare".

Domnul deputat Constantin Teculescu, din partea comisiei sesizate în fond.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Capitolul IV, propunem să aibă următorul titlu: "Executarea creanțelor instituțiilor care acordă credite ipotecare", în loc de "Executarea creanțelor instituțiilor ipotecare".

Motivația a fost făcută la Capitolul II.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, dumneavoastră spuneți ca titlul capitolului să fie "Executarea creanțelor instituțiilor care acordă credite ipotecare", da?

Titlul este acesta: " Executarea creanțelor instituțiilor care acordă credite ipotecare".

Vă supun spre aprobare titlul Capitolului IV, cu reformularea

propusă de către comisie. Inițiatorul ce poziție are? De acord și inițiatorul.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, titlul capitolului a fost votat.

Art. 20 din cadrul Capitolului IV este amendat de către comisie la poz.21, în sensul că el devine art.19. Deci am spus că pe parcursul legii se va trece la renumerotare, ca urmare a eliminării unui text. Supun votului art.20, devenit 19, în redactarea din proiect.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost aprobat.

În legătură cu art. 21, care devine 20, vă rog să observați că în raport, la poz.22, pagina 7 există o reformulare din partea comisiei. Dacă sunt observații în legătură cu amendamentul comisiei. Dacă dumneavoastră aveți ale comentarii? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, și art.22 devine art.21, cu redactarea astfel cum este redată în proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. A fost votat în această formă art.21.

În continuare, vă rog să observați că la poz.24, art.23 devine art.22, păstrându-și redactarea din proiect.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. A fost aprobat art.23 în redactarea sa.

La poz.25 din raport, există un amendament al comisiei, în sensul că art.24 devine 23 și i se dă o nouă formulare. Dacă aveți comentarii asupra reformulării propuse prin amendament de către comisii. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră, dacă nu, supun votului dumneavoastră art.24, devenit art.23, cu amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat și acest text.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, Capitolul IV.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost aprobat Capitolul IV.

Trecem la Capitolul V al cărui titlu este următorul: "Cesiunea crențelor ipotecare și privilegiate și transformarea acestora în titluri de valoare". Dacă în legătură cu titlul Capitolului V sunt observații? Dacă nu sunt, titlul Capitolului V îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuăm și dezbatem art.25. Vă rog să observați că în raportul comisiei de fond, la poz.26 pag. 8, art.25, care devine 24, capătă o nouă redactare propusă de către comisie. Este vorba atât de alin.1, cât și de alin.2, dar voi supune la vot pe rând aceste amendamente.

În primul rând, amendamentul pentru alin.1 al art.25 care a devenit alin. 1 al art.24. La alin.1 dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Alin.1 a fost votat în unanimitate.

La alin.2, de asemenea, la poz.27, pag.8 din raport, se face un amendament pe care comisia îl susține și îl supun votului, în forma în care există în raportul comisiei. Dacă sunt comentarii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră alin.2, astfel cum este redactat de către comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25,în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26 devine art.25 și să observați că în raport, la poz.28, comisia are un amendament pe care îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Alineatul 1 a fost votat în forma amendată de către comisie.

De asemenea, alin.2 are o reformulare pe care o găsiți, doamnelor și domnilor deputați, la poz.29, pag.9 din raportul comisiei sesizate în fond. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră alin.2, în forma propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului de ansamblul art.25, astfel cum a fost amendat de către comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat art.25.

Luăm în dezbatere art.27. Vă rog să observați că la poz.30 din raport, pagina 9, comisia propune ca alin.1 să fie eliminat. Dacă sunt observații în legătură cu propunerea comisiei? Nefiind, supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

S-a acceptat propunerea comisiei de eliminare a alin.1.

În ceea ce privește alin.2, observați că există, la poz.31, un amendament al comisiei, în sensul că se dă o nouă formulare. Dacă sunt comentarii. Dacă nu sunt, supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat alin.2 de la art.26, în redactarea propusă de către comisie.

Ca urmare a eliminării alin.1, sigur că alin.2 nu devine alin.1, ci art.26 va avea o redactare unitară, fără alineate.

Continuăm și trecem la art.28, care devine 27. În raportul comisiei sesizate în fond, la poz.32, din pagina10, textul capătă o nouă formulare. Dacă sunt comentarii, dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuăm, luăm în discuție art.29, care devine 28, și asupra căruia comisia a făcut un amendament. Ca atare, amendamentul îl găsiți formulat la pagina 10 , poz.33, doamnelor și domnilor deputați. Dacă sunt comentarii? Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat art.29, care devine art.28, în redactarea comisiei.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun votului dumneavoastră de ansamblu Capitolul V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Capitolul V a fost aprobat.

Luăm în discuție Capitolul VI, care are ca titlu: "Obligațiunile ipotecare". Dacă asupra titlului sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VI.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Titlul Capitolului VI a fost votat.

Art.30, care devine art.29, este amendat de către comisie. Găsiți amendamentul comisiei la pagina 11, poziția 34. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră, așa cum este amendat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost votat art.30, care devine art.29.

Art.31 devine prin renumerotare art.30. Supun votului dumneavoastră textul, astfel cum este în proiect.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Art.32 devine art.31, cu redactarea din proiectul de lege. Dacă sunt comentarii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.33, devenit 31.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33, care devine art.32, capătă o nouă redactare din partea comisiei, astfel cum rezultă din raport, la poz.37, pagina 12.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Art.33 a fost votat, devenind 32.

Ca atare, supun votului de ansamblu Capitolul VI.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Capitolul VI fost votat.

Luăm în discuție, doamnelor și domnilor deputați, Capitolul VII – "Dispoziții finale".

Dacă cu privire la titlu sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VII.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat titlul Capitolului VII.

Art.34 devine art.33. Vă rog să observați că la pag.38 din raport, comisia dă o nouă formulare acestui articol, în sensul că se introduc două alineate.

Alin.1 este formulat așa cum rezultă la poz.38, și-l supun votului dumneavoastră, în redactarea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, la poz.39 veți observa că se introduce un alineat nou la art.33, alin.2, cu redactarea propusă în raport.

Ca atare, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Art.35 devine art.34, comisia îi dă o nouă redactare, pe care o puteți găsi la pag.13, poz.40. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat și art.34.

Supun votului de ansamblu Capitolul VII.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu aceasta am epuizat dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Urmează să se exprime votul final asupra acestui proiect de lege. Țin să vă precizez că legea are caracter ordinar. Legea nu poate fi adoptată decât în situația în care în sală există cvorumul constituțional prevăzut de articolul 64, adică majoritatea deputaților. Acest lucru înseamnă că din 343 de deputați, în sală trebuie să fie prezenți 172 de deputați. Numai în momentul în care fizic în sală vor fi 172 de deputați, vom putea trece la votul final. Repet, legea are carcter ordinar și se adoptă potrivit art.74 alin.2 din Constituție cu votul majorității deputaților prezenți. Însă sub condiția ca în sală să fie numărul de 172. Iată, de ce, domnilor și doamnelor deputați, rog pe cei doi secretari de ședință să verifice dacă este întrunit cvorumul constituțional.

Doamnelor și domnilor deputați,

Secretarii de ședință mă anunță că în acest moment în sală nu este întrunit cvorumul constituțional pentru a putea proceda la votarea legii în ansamblul său și, ca atare, votul final va fi exprimat marți 28 septembrie la ora 11.

Vă mulțumesc. Mulțumesc inițiatorilor, mulțumesc comisiei sesizate în fond.

 
Dezbateri generale asupra proiectului de Lege privind Legea educației fizice și sportului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit ordinii de zi, urmează să luăm în dezbatere proiectul de Lege privind Legea educației fizice și sportului și propunerea legislativă privind Legea educației fizice și sportului.

Ca atare, solicit inițiatorul, Guvernul și deputații care au inițiat propunerea legislativă, să-și ocupe locul în loja din partea stângă a sălii. De asemenea, comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, mai precis biroul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, să ocupe loja din partea dreaptă a sălii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit procedurilor parlamentare, urmează ca pentru început să dăm cuvântul inițiatorului din partea Guvernului. Din partea Guvernului participă la această ședință, pentru a susține proiectul de lege, domnul ministru Crin Antonescu, căruia îi dau cuvântul.

Domnule ministru, aveți cuvântul pentru a prezenta nota de fundamentare, considerentele de susținere a proiectului de lege.

 

Domnul Crin-Laurențiu-George Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un moment extrem de important pentru activitatea sportivă din România, și acest moment, care înseamnă deschiderea în Camera Deputaților a dezbaterii asupra proiectului de Lege al educației fizice și sportului, e un moment așteptat de oamenii de sport din România, de structurile de sport din România, de aproape un deceniu.

Este pentru mine o bucurie în acest sens și un motiv de recunoștință față de Camera Deputaților, în ansamblu, față de Comisia de specialitate care a discutat pe fond și care, de altfel, printr-un mare număr de membri ai ei a inițiat un proiect de lege care, din punctul meu de vedere, practic poate merge și merge împreună cu proiectul inițiat de noi, fiind în cea mai mare proporție comun. Un motiv de recunoștință pentru că rapiditatea cu care acest proiect de lege a fost luat în discuție, cu care comisia l-a abordat, cu care, iată plenul Camerei Deputaților l-a adus pe ordinea de zi în față și ne dă posibilitatea să începem astăzi discuția asupra sa, arată prețuirea pe care Parlamentul României, Camera Deputaților, în speță, o are pentru sportul românesc, pentru oamenii de sport din România și, de asemenea, preocuparea pentru acest domeniu al vieții sociale cu conotații foarte, foarte largi.

O lege este, a fost și este necesară în continuare, și necesară cu urgență, pentru că activitatea sportivă, mai ales în concepția în care noi, ca inițiatori, am abordat-o, ca un sistem cuprinzând educația fizică și sportul, cuprinzând și sportul de masă și sportul de performanță, cuprinzând și ceea ce înseamnă sportul ca întrecere în care este repezentată țara și culorile ei, dar și ca element al sistemului de sănătate națională și de educație națională. Tot acest domeniu este unul care a cunoscut o evoluție din 1990 dintre cele mai spectaculoase, care s-a confruntat și se confruntă cu diferite dificultăți, unele comune cu ale altor domenii, altele specifice și care, în ansamblu, fac necesară o lege de fond, o astfel de operă de legiferare, vastă și pe cât posibil completă.

Eu nu doresc să vorbesc foarte mult despre acest proiect de lege care îmbrățișează un vast câmp de legiferare. S-ar putea vorbi foarte mult, fără îndoială că pe parcursul dezbaterilor vom avea prilejul să ne nuanțăm, să ne explicăm, să ne formulăm punctele de vedere și justificările, ceea ce doresc să spun acum este că Parlamentul României dezbate una dintre cele mai importante legi, una dintre legile care vor avea un impact public dintre cele mai însemnate și încă o dată să salut momentul în care această lege intră în dezbaterea Camerei. Acest moment coincide, din fericire, cu un an foarte bun pentru sportul românesc și mai ales se află la exact un an de Jocurile Olimpice de la Sidney, care ne așteaptă și care vor însemna pentru România, din punct de vedere sportiv, un examen deosebit de important și deosebit de dificil.

În linii mari, noi am conceput, repet, această lege ca abordând sistemic educația fizică și activitatea sportivă de performanță în ansamblul ei, și în sensul acesta am colaborat, cum era și firesc, la redactarea ei, cu factori din afara Ministerului Tineretului și Sportului, în primul rând cu federațiile sportive naționale, cu Comitetul Olimpic Român, cu o serie de specialiști recunoscuți în teoria și în practica sportivă, dar și, în chip iarăși lesne de înțeles, cu Ministerul Educației Naționale, cu Ministerul Apărării Naționale, cu Ministerul Sănătății etc.

Este unul din proiectele de lege care poartă un număr foarte mare de avize, sunt 11 ministere, organisme guvernamentale avizatoare, pentru că am încercat să așezăm în această lege o concepție unitară asupra responsabilităților statului român prin toate organismele sale, în raport cu mișcarea sportivă, și am plecat și am încercat să concretizăm în proiectul de lege ideea că de calitatea de susținător, coordonator al sportului nu se poate bucura și nu se poate achita doar un minister, ci este o problemă a întregii societăți, a administrației centrale, deopotrivă cu a adminstrației locale, a mai multor ministere, că este deci un fenomen vast, un fenomen complex care trebuie abordat împreună de către mai multe organisme, publice în primul rând, și care, de asemenea, așa cum se va vedea din corpul legii, care încearcă să stimuleze susținerile extrabugetare ale sportului, de către toate acele resurse extrabugetare care pot veni și vin peste tot în lumea civilizată în sprijinul sportului.

Aș dori să mai spun că este una dintre puținele legi sau proiecte de lege deocamdată, care, așa cum s-au desfășurat până acum discuțiile, în comisia de specialitate cel puțin, dar și în dezbaterile din mass-media, reunește, într-adevăr, un consens al forțelor politice, este o lege de consens, și acest lucru, după părerea mea, vorbește încă o dată, pe de o parte despre virtuțile unificatoare și polarizatoare ale sportului și semnificația și impactul său social și, pe de altă parte, despre faptul că toate forțele politice reprezentate în Parlamentul României doresc să dea repede și bine o lege în favoarea sportului românesc și în favoarea activităților fizice și de educație fizică.

Cu speranța că această premisă este suficientă pentru ca noi să facem o dezbatere competentă și rapidă, în măsura în care acest lucru va fi posibil, totuși, la o lege cu multe articole, eu mulțumesc încă o dată comisiei de specialitate, mulțumesc, biroului Camerei și plenului Camerei pentru introducerea pe ordinea de zi, și acolo unde punctele noastre de vedere, ca inițiatori, diferă de raportul comisiei, sau unde va trebui să le susținem o vom face cu toate argumentele care, repet, nu sunt numai ale noastre, ci le facem în numele în primul rând al acelora care au făcut și fac sportul românesc și care vor fi principalii beneficiari ai acestei legi.

Eu mă opresc aici cu această introducere, pentru că interesul principal este acela de a aborda mai repede legea și, fără îndoială, toți sunteți convinși, de vreme ce legea a ajuns să fie discutată atât de repede, că e nevoie să o facem.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum am precizat la începutul ședinței, ne găsim în fața unui proiect de lege inițiat de Guvern și a unei propuneri legislative formulată de un grup de mai mulți deputați.

Din partea inițiatorilor propunerii legislative dau cuvântul domnului deputat Robert Raduly.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum deja a precizat domnul președinte de ședință, dincolo de inițiativa legislativă a Guvernului, la care a făcut referire domnul ministru al tineretului și sportului, există sau a existat și o altă inițiativă, care a fost discutată de comisia sesizată pe fond în paralel cu aceasta, și anume cea inițiată de un grup de 11 de deputați, și aș dori să-ui nominalizez pe dânșii: Anghel Stanciu – PRM, Ion Andrei Gherasim – PNȚCD, Ioan Roman – PNȚCD, Traian Dobre – PDSR, Alexandru Brezniceanu – PD, Mihai Sorin Stănescu – PNL, Ovidiu Virgiliu Drăgănescu – PNL, Robert Raduly – UDMR, Nicolae Vasilescu – PRM, Mihai Drecin – PUNR și Geamăn Adrian Tudor Moroianu – independent.

Așa cum se poate constata, într-adevăr, inițiativa legislativă care a fost semnată de acest grup de deputați are sprijinul întregului spectru politic și cred că este acest lucru deosebit de important, un semnal că, într-adevăr, Parlamentul României a luat act de evoluția deosebit de satisfăcătorare din domeniul sportului și dorește ca printr-o lege-cadru, care să reglementeze activitatea sportivă, a educației fizice, să garanteze și pe viitor rezultate pe măsură în acest domeniu deosebit de important.

Aș vrea să spun aici, încă de la bun început, că în opinia mea comisia sesizată în fond a reușit să realizeze o simbioză între cele două proiecte de lege și să găsească soluții, cu o excepție sau două, care pot fi susținute în plenul Camerei, fără nici o rezervă.

Aș vrea să menționez, ca să nu intervenim la foarte multe articole, că există câteva greșeli de redactare, de stil, pe care aș dori și aș sugera să le rectificăm în decursul dezbaterii.

Acestea fiind spuse, eu cred că este un semnal deosebit de pozitiv din partea Parlamentului faptul că ne-am aplecat, în sfârșit, și am reușit să fim în fața unei realizări legate de acest domeniu al educației fizice și al sportului și vă reamintesc că foarte multă lume așteaptă acest proiect de lege, să fie finalizat și să fie ridicat la rang de lege, și nu mai mult, îmi aduc aminte că la o emisiune a "Procesului etapei", la una dintre televiziunile private naționale, domnul redactor șef Ioanițoaia ne-a rugat, a fost o singură rugăminte către noi, parlamentarii, ca să trecem cât mai rapid această lege a sportului.

Sper ca să reușim să dăm curs acestei rugăminți și vă rog și eu, în numele meu, să fim prezenți și să susținem ceea ce propune comisia de fond.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pentru prezentarea raportului comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu care, în același timp, va prezenta și punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi, începem dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a proiectului noii legi a educației fizice și sportului, document așteptat de nouă ani cu multă nerăbdare și emoție de toți sportivii, antrenorii, tehnicienii, conducătorii, mass-media sportivă și imensa masă de iubitori ai sportului românesc de ieri, de azi și de mâine.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, avizele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, corelarea celor două inițitive legislative, conform observațiilor Consiliului Economic și Social, precum și recomandările formulate în cadrul audierii parlamentare pe probleme de legislație sportivă realizate în România de către Consiliul Europei.

Menționăm că domeniul educației fizice și sportului este singurul în care nu s-au înregistrat propuneri legislative timp de 32 de ani, până la cea prezentă. prezenta propunere s-a născut prin două inițiative legislative convergente în intenție și idei fundamentale. Prima, în timp, aparține unui grup de 11 domni deputați, reprezentanți deopotrivă ai Puterii și Opoziției, dovadă incontestabilă că sportul este un liant de mândrie națională, care aparține tuturor românilor. Aceștia sunt, fără a citi apartenența politică, cei care în mod sportiv vă prezintă astăzi acest raport și această inițiativă legislativă: Anghel Stanciu, Alexandru Brezniceanu, Ion Andrei Gherasim, Ovidiu Virgil Drăgănescu, Ioan Roman, Róbert Ráduly, Nicolae Vasilescu, Mihai-Sorin Stănescu, Traian Dobre, Mihai Drecin, Geamăn-Adrian Tudor Moroianu, în ordinea inițială.

A doua propunere aparține Guvernului, la inițiativele succesive ale specialiștilor din cluburi și federații, respectiv Ministerului Tineretului și Sportului, coordonat în timp de miniștrii: Alexandru Mironov, Sorin Stănescu și în prezent de domnul ministru Crin Antonescu, cărora le aducem și pe această cale mulțumirile noastre.

Forma pe care acum o supunem atenției dumneavoastră reprezintă rezultatul unor aprofundate dezbateri a celor două inițiative de către membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, în colaborare cu reprezentanții ai Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului Transporturilor, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Știință și Tehnologie, cluburilor și federațiilor sportive naționale, Comitetului Olimpic Român și a unor alte instituții cu activitate în domeniu cărora ținem să le mulțumim pentru seriozitatea și profesionalismul manifestat în redactarea articolelor proiectului de lege și nu în ultimul rând pentru spiritul de echipă și fair-play manifestat în cadrul dezbaterilor din subcomisia parlamentară pentru sport, dezbateri ce le-au precedat pe cele din comisie.

S-a reușit, astfel, ca în acest proiect de lege toți factorii interesați în promovarea reformei în domeniul educației fizice și sportului să reflecte coerent diferențele dintre societatea românească a anilor 1967-1989 și cea actuală, aflată într-o profundă transformare, mai precis diferențele dintre Legea nr.29/1967 cu privire la dezvoltarea activității de educație fizică și sport, încă în vigoare, și prevederile acestui proiect de lege.

În consecință, principiile avute în vedere la structurarea prezentului raport, întocmit în baza celor două inițiative legislative, sunt: descentralizarea decizională și a responsabilității în sport; definirea juridică a structurilor sportive existente și viitoare; înlocuirea subordonării pe verticală față de administrația publică cu o colaborare responsabilă între toți factorii interesați; asociativitatea în inițierea, organizarea și funcționarea structurilor sportive; legitimarea sportului profesionist; optimizarea performanței sportive prin integrarea cercetării sportive și medicale; finanțarea diferențiată pe bază de programe a structurilor sportive, indiferent de tipul de capital al acestora; promovarea valorilor sportive și materializarea respectului și grijii societății față de acestea.

Materializarea implementării acestor principii se regăsește în corpul raportului prin: restrângerea competențelor Ministerului Tineretului și Sportului, în principal la recunoașterea, autorizarea și revocarea oricărei structuri sportive, prin înscrierea acesteia în Registrul sportiv, respectiv controlul și supravegherea; delegarea de competențe de către Ministerul Tineretului și Sportului către federațiile sportive naționale pentru prima dată a unor funcții publice cu caracter administrativ; schimbarea caracterului obștesc al tuturor structurilor sportive - inițial, prin Legea nr.29/1967 - prin atribuirea acestora a personalității juridice de drept public sau privat, cu sau fără utilitate publică, după caz, inclusiv posibilitatea apariției societăților comerciale sportive pe acțiuni; definirea și recunoașterea locului și rolului deosebit ce revine Comitetului Olimpic Român și Ministerului Educației Naționale, în reprezentarea internațională a sportului românesc, respectiv educația fizică școlară și universitară; lărgirea bazei de finanțare a activității sportive prin implicarea administrației publice locale, instituțiilor publice și private, precum și prin introducerea unui minim de facilități și pârghii fiscale favorizante; atragerea tinerelor talente native către practicarea sportului și stimularea performanței sportive, prin instituirea unui sistem recompensativ, inclusiv premierea indirectă, prin reducerea impozitului și acordarea unor rente viagere la retragerea din activitate a campionilor olimpici, mondiali și europeni.

Prin excepție, se definesc ca persoane de drept public și li se stabilesc atribuțiile, următoarelor federații: Federația sportivă "Sportul pentru toți", Federația sportului școlar și universitar, Federația sportivă pentru persoanele cu handicap, precum și unor instituții complementare domeniului: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Sport și Performanță Umană; Institutul Național de Medicină Sportivă; Școala Națională de Antrenori; Comisia Națională de Luptă Împotriva Violenței în Sport; Comisia Națională Antidoping.

Proiectul de lege își propune și: Reglementarea distribuirii responsabilității administrative și patrimonale de întreținere și dezvoltare a bazelor și instalațiilor sportive; promovarea, în premieră, a unui sistem coerent de sancțiuni pentru încălcarea prevederilor legale în domeniu și cazurile de atragere a răspunderii disciplinare, materiale, contravenționale sau penale, după caz.

Domnilor colegi,

Urmare directă a celor prezentate, vă adresăm rugămintea, în numele comisiei, care a votat în unanimitate raportul semnat de președinte și de cei doi vicepreședinți, de a vă apleca cu toată atenția, responsabilitatea și competența dumneavoastră incontestabilă pe fiecare articol al acestui proiect de lege pentru a o transforma într-o lege utilă, coerentă și flexibilă.

Cunoscând dorința și nerăbdarea dumneavoastră și a celor pe care-i reprezentați aici ca sportul românesc să fie relansat și protejat printr-o lege proprie, și în calitatea noastră de iubitori ai sportului și sportivilor, ca majoritatea cetățenilor acestei țări, ne exprimăm speranța și, totodată, încrederea că redactarea, dezbaterea și aprobarea în Parlamentul României după 32 de ani a unei noi legi a educației fizice și sportului va reprezenta pentru toți, pentru întreaga mișcare sportivă din România, un eveniment cu totul deosebit, ce va fi onorat prin rezultate sportive de excepție, menite a face cinste României democratice și a aduce pe podium la Sidney 2000 cât mai mulți sportivi români și, respectiv, cât mai multe drapele pe catargul victoriei.

Vă mulțumim pentru atenție și, înainte de a încheia, vă rog să-mi permiteți să mulțumesc corpului de experți: profesorul Cioată, Gheorghe Constantin Anin, profesorul Ruse, coordonați de maestrul sportului Cristian Gațu, care au lucrat peste cinci luni la acest raport. Mulțumesc tuturor celor care prin sugestii, prin scrisori ne-au ajutat să facem o lege bună și sperăm și dreaptă.

Vă mulțumim dumneavoastră, tuturor, pentru eventualele completări, la care suntem dispuși să accesăm.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru prezentarea raportului comisiei sesizate în fond.

În continuare, trecem la dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Până în prezent, și-au desemnat reprezentanții la dezbaterile generale următoarele trei grupuri parlamentare: Grupul parlamentar al PNȚCD, Grupul parlamentar al UDMR, Grupul parlamentar al PRM.

Dacă mai sunt și alte grupuri care vor să-și desemneze reprezentanții, sunt rugate să o facă, la secretarul de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la dezbaterile generale asupra proiectului de Lege a educației fizice și sportului.

Dau cuvântul domnului deputat Ionuț Gherasim, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Ion-Andrei Gherasim:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat susține acest proiect de lege și este bucuros de faptul că această lege atât de importantă pentru viitorul sportului și a educației fizice din România a găsit un consens politic. Sigur, această lege nu este perfectă putând să existe și aici și în cadrul Senatului modificări din partea noastră. Cel mai important lucru este ca această lege să fie adoptată cât mai repede de către Parlamentul României, cel puțin până în luna decembrie. Este clar că în ultimii 10 ani sportul din România a dus imaginea țării în lume mai bine decât orice om politic sau diplomat român.

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat va vota acest proiect de lege, fiind conștient de importanța și necesitatea lui.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul deputat Gavra, vă rog nu-l țineți de vorbă...Am anunțat că are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc, din partea UDMR. Domnule deputat, de două ori v-am anunțat. Vă rog să fiți atent.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Asztalos Ferenc:

Mă scuzați.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar salută acest moment legislativ având în vedere faptul că după nenumărate încercări, în sfârșit avem în fața noastră un proiect de lege care are menirea de a reglementa un domeniu atât de important, cum este educația fizică și sportul.

Salutăm momentul și datorită faptului că acest raport s-a întocmit printr-un efort concentrat și printr-o conclucrare permanentă a Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, a reprezentanților Ministerului Tineretului și Sportului și a reprezentanților federațiilor sportive din România.

Proiectul reglementează, așa cum ați observat dumneavoastră, organizarea educației fizice și a sportului, sportul pentru toți, sportul de performanță, structurile sportive, deci federațiile, cluburile, asociațiile sportive și capitole întregi sunt consacrate unor problematici foarte importante, cum ar fi: Comitetul Român Olimpic, cercetarea științifică, controlul, asistența medicală, protecția socială și finanțarea activității sportive din România.

Desigur, noi sperăm că prin amendamentele depuse, o parte din aceste amendamente pe parcursul dezbaterilor vor fi acceptate și prin aceste amendamente proiectul de lege va fi îmbunătățit. Conform celor spuse, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Brezniceanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vă adresez câteva cuvinte legate de acest proiect de lege.

Este suficient să vă fac precizarea că acest proiect reglementează organizarea și funcționarea sistemului de educație fizică și sport în țara noastră. De asemenea, ea definește cu claritate noțiunea de educație fizică și sport și aș mai adăuga că există o stipulare de-a dreptul interesantă, pe care îmi permit să v-o subliniez, în sensul că educația fizică și sportul sunt activități de interes național, sprijinite de stat. Foarte multe lucruri se pot spune despre această lege care este tehnică, este modernă, răspunde cu adevărat cerințelor dezvoltării actuale a societății. Un singur lucru, dacă vreți, vă precizez: în art.21 veți găsi noțiunea de club sportiv organizat ca societate comercială. Cred eu că este suficientă această subliniere ca să vă demonstreze oportunitatea și modernitatea acestei legi.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a susținut, susține această lege și, sigur, cu ameliorările care vor rezulta din dezbaterile ei sau asupra ei, Grupul parlamentar al PD va vota această lege.

Personal, ca inițiator, vă rog să vă aplecați cu atenție și cu grijă asupra acestei legi, să vă aduceți contribuția dumneavoastră și să o votați.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Napoleon Antonescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Nu vreau să mai reiau argumentele privind importanța și oportunitatea acestei legi, deoarece acest lucru a fost făcut cu multă competență și foarte clar de către domnul ministru Crin Antonescu, de către domnul deputat Ráduly și de către domnul președinte al comisiei, Anghel Stanciu. Doresc să subliniez doar faptul că este o lege extrem de importantă, așteptată de mult, și cu mari implicații, benefice nu numai pentru sport și educație fizică în general, ci și pentru întreaga populație și societate. De ce nu?, ea va crea cadrul pentru a pregăti un tineret sănătos și viguros, care va putea contribui din plin la dezvoltarea și viitorul României.

Vreau să remarc faptul că la dezbaterea acestei legi în cadrul comisiei, deputații aparținând Grupului parlamentar al PDSR și-au adus o contribuție deosebită la finalizarea diverselor propuneri, făcând numeroase amendamente în scopul îmbunătățirii acestei legi.

Desigur că au rămas unele probleme care vor trebui prezentate mai clar, în special prin formulări și, știu eu, poate unele schimbări sau completări la anumite articole.

În ansamblu, legea, după părerea noastră, este extraordinar de bună și binevenită. O susținem din toate punctele de vedere și vom vota pentru această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Romulus Raicu, din partea Grupului Parlamentar al Partidului Unității Naționale Române.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Romulus Raicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea educației fizice și sportului, ce urmează a fi dezbătută în ședința de astăzi a Camerei Deputaților, este o lege așteptată cu mare interes nu numai de cei care se ocupă efectiv de educația fizică și sport, ci și de ceilalți cetățeni ai României care, într-o măsură mai mare sau mai mică, practică sportul și sunt iubitori ai sportului.

Alături de celelalte partide politice parlamentare, PUNR a participat la elaborarea acestui proiect de lege și l-a susținut pe parcursul desfășurării dezbaterilor din Comisia pentru învățământ. prezentul proiect de lege aduce o serie de reglementări care privesc educația fizică și sportul școlar și universitar, sportul de performanță, ca și sportul pentru toți. În corpul legii au fost inserate prevederi referitoare la structurile administrației publice pentru sport, stabilindu-se o delimitare clară a atribuțiilor ce revin Ministerului Tineretului și Sportului și direcțiilor județene. Legea definește și clarifică obiectul activității asociațiilor sportive, cluburilor, federațiilor sportive și ligilor profesioniste, creând astfel cadrul juridic necesar pentru buna desfășurare a activității în toate aceste structuri.

Pentru prima dată în țara noastră s-au reglementat prin lege drepturile de asigurare socială, de asistență socială și de asigurare de sănătate de care beneficiază sportivii de performanță. S-a avut în vedere mai ales stimularea acelor sportivi care prin performanțele lor aduc glorie sportivă țării, respectiv sportivii medaliați la olimpiade, și care urmează să fie sprijiniți material de societate.

Noi considerăm că facilitățile fiscale sau financiare acordate prin Legea sportului sunt în concordanță cu prevederile legale, iar dacă se va aprecia că plafonul unor sume este prea mare, Camera poate să aducă modificările pe care le consideră necesare.

În vederea desfășurării corespunzătoare a activității sportive, au fost stabilite sursele de finanțare, precum și modalitățile de înregistrare a acestora, în așa fel încât să se elimine cât mai mult cu putință suspiciunile privitoare la banii cheltuiți în unele ramuri sportive. Deosebit de important este și faptul că în prezentul proiect de lege sunt încorporate prevederi referitoare la prevenirea violenței în sport, la asigurarea unui climat de fair-play în desfășurarea competițiilor sportive.

Grupul nostru parlamentar susține prezentul proiect de lege, pe care îl consideră binevenit pentru întreaga mișcare sportivă din țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul deputat Anghel Stanciu face următoarea precizare: că atunci când a prezentat raportul comisiei sesizate în fond, a inclus și ideile pe care urma să le exprime în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PRM.

În atare împrejurare, are cuvântul domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule deputat de la PNL... (Domnul deputat Mihai-Sorin Stănescu se îndreaptă spre tribună.)

Domnule deputat, vă rog să așteptați o clipă, pentru că sunt câțiva colegi care nu cunosc procedura de înscriere pentru a putea lua cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Și, ca atare, eu vreau să-i spun domnului deputat Mihai Stănescu, domnule deputat Stănescu, înscrierile la dezbaterile generale, potrivit regulamentului, se fac la secretarii de ședință. Toate grupurile parlamentare... la cine ați făcut, la cine v-ați înscris? Nu, că nu aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Cobor în sală, domnule președinte.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu. Dacă vreți... Dumneavoastră puteți coborî în sală, dar vreau să vă spun că dacă dorește cineva să ia cuvântul din partea grupului dumneavoastră parlamentar, trebuie să se înscrie, așa cum au procedat toate grupurile, la secretarul de ședință.

Are cuvântul domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Iată, avem de-a face din nou cu o lege mult amânată. Dacă nu mă înșel, este a 17-a variantă a unei legi a educației fizice și a sportului și fiind atât de amânată și trecând prin atâtea mâini, iată că asistăm la un consens în ceea ce privește adoparea acestei legi.

De la bun început vreau să vă spun că grupul nostru parlamentar a luat în discuție această lege și a hotărât să o voteze. Sigur, există o serie de chestiuni, asupra cărora am să insist acum, care au reieșit din această discuție și care se pot concretiza într-un corp de obiecții și mi se pare mai important să discutăm despre obiecții decât despre părțile bune, care au fost subliniate de absolut toți antevorbitorii. Ele sunt legate în special de zona care privește partea economică a acestei legi, și anume de anumite mici accente etatiste sau lucruri care ne amintesc de începutul anilor '90, în ceea ce privește pachetul de acțiuni pe care îl poate deține un investitor străin, în ceea ce privește imposibilitatea unui patron sau a unui acționar de a avea acțiuni la mai multe cluburi sportive și așa mai departe. Cred că prin discuțiile care vor avea loc aici, toate aceste lucruri, care nu sunt formule din cele mai fericite în ceea ce privește construcția economică a legii, vor fi netezite.

Dincolo de acestea, legea are o serie de aspecte extrem de importante. În primul rând, faptul că se vorbește de educație fizică, de sport, nu doar în zona performanței, ci în acea zonă care creează o națiune mai sănătoasă. În al doilea rând, prin faptul că pune la locul pe care îl merită pe marii performeri ai sportului românesc, oferindu-le șansa unui tratament decent, de care nu s-au bucurat mulți ani până acum.

Repet. Grupul nostru parlamentar va vota această lege și sper că toate ameliorările la care m-am referit vor putea fi aduse pe parcurs.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Potrivit înscrierilor care s-au făcut la secretarii de ședință au luat cuvântul la dezbaterile generale asupra proiectului de Lege privind educația fizică și sportul, reprezentanți ai Grupurilor parlamentare ale PNȚCD, PDSR, PD, PRM, PUNR, UDMR, Minorități naționale.

Urmează reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Înțeleg că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal l-a desemnat pe domnul deputat Mihai-Sorin Stănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Da. În calitatea de lider al grupului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, colegii care au vorbit anterior au exprimat o serie de lucruri pozitive, care demonstrează că această lege a educației fizice și sportului este un act normativ care trebuie să fie adoptat de către noi în această sesiune parlamentară. Este poate primul proiect de lege în perioada celor 10 ani de zile, deci, după 1990, când un act normativ care reglementează un domeniu destul de important, cu implicații majore atât în viața politică internă, și mai ales în plan extern, de reprezentare a României, în care toate forțele politice, prin reprezentanții lor, atât în cadrul comisiei de specialitate, cât și în cadrul grupului de inițiativă, și-au dat mâna și au înțeles că este un act normativ unde nu are rost să avem dispute politice.

Față de această situație, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal desigur că va vota această lege, va susține proiectul de lege propus dezbaterii dumneavoastră, nu atât din spirit de solidaritate cu ministrul tineretului și sportului, care este liberal, ci mai ales în ceea ce privește necesitatea adoptării acestei legi, care vreau să vă spun că va înscrie, prin adoptarea ei, România, într-un număr relativ redus de țări care au asemenea legislație specială pentru domeniul sportului și, din fericire, aceste țări, care au asemenea legislație, sunt țări care au un potențial sportiv deosebit de valoros și niște structuri sportive foarte dezvoltate.

O singură precizare: vreau să mă credeți că această lege nu are nici un fel de tentă etatistă; din contră, se ajunge la o descentralizare aproape completă, în sensul că Ministerul Tineretului și Sportului rămâne la nivelul organului administrației centrale de stat, în sensul că lansează și promovează politicile generale care trebuie să fie în sport, se dă o autonomie deplină - o autonomie totală structurilor sportive, dar această autonomie este înconjurată de un grad mare de responsabilitate care cade în sarcina conducătorilor structurilor sportive, și eu cred că prin această responsabilitate deosebită se va ajunge și la acel grad în care să avem o conduită morală responsabilă, civilizată a conducătorilor structurilor sportive.

În plan financiar, sunt propuneri care nu urmăresc altceva decât o îmbinare a interesului financiar al statului, dar cu majoritate a interesului capitalului privat - capital privat atât autohton, cât și a capitalului privat străin.

Față de aceste considerente, cred că vă veți da votul în unanimitate, bineînțeles cu unele modificări pe care le veți considera necesare pentru proiectul Legii Sportului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca să putem să începem dezbaterile asupra acestui proiect de lege, a cărui importanță nu mai este cazul s-o subliniez și eu în calitate de președinte de ședință, totuși este necesar ca liderii grupurilor parlamentare să mobilizeze deputații în sală.

Vă rog, uitați-vă că ne găsim deja sub limita cvorumului de lucru.

Dau o pauză de 3 minute pentru ca liderii grupurilor să procedeze la mobilizarea deputaților în sala de ședință.

 
  După pauză  
Informare privind depunerea moțiunii semnate de 53 deputați aparținând Grupului parlamentar al PDSR.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă deputat Hildegard Puwak, aveți cuvântul.

 

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu art.64 din Constituția României și cu art.142 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să-mi permiteți să depun moțiunea inițiată de 53 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PDSR.

Moțiunea este sprijinită de Grupul parlamentar al PRM, Grupul parlamentar al PUNR, deputați din Grupul minorităților naționale și deputați independenți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Constatăm că autoritatea liderilor grupurilor parlamentare nu se face simțită. V-aș ruga totuși să recurgeți la toate mijloacele pe care le aveți la dispoziție, potrivit Regulamentului, potrivit disciplinei de partid, și invitați colegii în sala de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Examinând textul moțiunii, în concordanță cu prevederile Regulamentului, constat următoarele: moțiunea se referă la o problemă de politică internă în legătură cu care Camera Deputaților este chemată să-și exprime poziția.

Moțiunea este inițiată de un număr de 62 de deputați aparținând Grupului PDSR; este sprijinită de un număr de deputați din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, de asemenea din partea Grupului parlamentar al PUNR, întrunind condițiile regulamentare care prevăd că moțiunea poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați.

În consecință, potrivit art.143, alin.3, din Regulament, dispun următoarele măsuri: comunicarea moțiunii de îndată Guvernului, fiind adusă la cunoștința plenului Camerei Deputaților în ședința de astăzi, joi, 23 septembrie; înregistrarea de îndată la Secretariatul general și afișarea moțiunii la sediul Camerei Deputaților.

Potrivit art.144, președintele Camerei Deputaților stabilește data dezbaterii moțiunii, care nu poate depăși 6 zile de la înregistrarea acesteia. Ca atare, dezbaterea moțiunii va avea loc în ședința de marți, 28 septembrie, începând cu orele 10,00, în care sens urmează să fie înștiințat Guvernul.

 
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind Legea educției fizice și sportului.

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu proiectul aflat pe ordinea de zi și pe care trebuie să-l luăm în dezbatere, țin să fac câteva precizări tehnice.

Așa cum am menționat la începutul luării în dezbatere a acestui proiect, ne găsim în fața a două proiecte: un proiect de lege inițiat de Guvern și o propunere legislativă inițiată de mai mulți colegi.

Făcând aplicarea dispozițiilor art.63, alin.3, comisia sesizată în fond – Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – a elaborat un singur raport asupra acestor două proiecte.

În legătură cu modul în care vom discuta proiectul, din punct de vedere tehnic, vă rog să observați că vom discuta numai pe raportul comisiei.

Rubricația din raport, pe care cred că îl aveți la dispoziție, menționează la coloana I textul propunerii legislative a grupului de deputați, la coloana a II-a textul proiectului de lege înaintat de Guvern, la coloana a III-a textul adoptat de comisie.

Ca atare, vă rog să fiți foarte atenți. Luăm în discuție raportul pe pozițiile în care sunt înscrise și cu explicațiile pe care le-am dat.

La poz.1 din raport – Titlul legii, comisia propune ca legea să se intituleze "Legea educației fizice și sportului".

Sunt comentarii?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Victor Traian Mihu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun modificarea titlului legii: din "Legea educației fizice și sportului" în "Legea sportului".

Motivație: educația fizică este obiectul vis-à-vis de învățământ cuprins în Legea învățământului la titlul I, art.4, titlul II, cap.V, art.39 și 40, de asemenea, titlul VI, art.145, și sunt în responsabilitatea Ministerului Educației Naționale.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Întâi, din partea grupului de inițiatori.

Deci, din partea deputaților, domnul Stănescu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu suntem de acord cu propunerea de amendare a titlului legii, pe două considerente.

Dacă i-ar spune Legea sportului, ar însemna că ne referim efectiv la sportul de performanță, or din textul proiectului de lege se desprinde foarte clar că această lege reglementează atât educația fizică, sub aspectul ca materie didactică, ca disciplină obligatorie în programul școlar și universitar, deci în învățământul preuniversitar și universitar, cât și, de asemenea, reglementează o serie întreagă de aspecte care se referă la sportul pentru toți, deci așa-numitul sport de massă sau sport comunitar (în accepția europeană a cuvântului).

Deci, față de aceste considerente, noi apreciem că amendamentul nu este fondat și, în consecință, nu suntem de acord cu aprobarea lui.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului, domnul ministru Crin Antonescu.

S-a făcut un amendament asupra titlului, în sensul ca legea să se intituleze "Legea sportului".

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că și din scurta prezentare inițială rezultă foarte clar că noi n-am insistat întâmplător pentru ca această lege să se numească a Educației fizice și sportului, ci pentru că ea reglementează, așa cum se vede și din articolele ei inițiale, ca sistem activitatea de educație fizică și sport în tot ceea ce înseamnă aceast ansamblu. Deci, este foarte limpede punctul nostru de vedere, și anume respingerea acestui amendament, din considerentele expuse în prima mea intervenție.

Este un lucru esențial, este un lucru fundamental, este un lucru care s-a dezbătut foarte mult în lumea interesată de această lege, în factorii responsabili și beneficiari ai acesteia, și toate părerile converg, inclusiv părerea Ministerului Educației Naționale, că este foarte important și este unul dintre cele mai mari merite ale acestei legi dacă ea va fi adoptată - acela de a fi una a Educației fizice și sportului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Comisia sesizată în fond?

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia sesizată în fond își păstrează punctul de vedere exprimat în raport: titlul legii să fie "Legea educației fizice și sportului", fiindcă răspunde la ambele aspecte ale acestei activități.

De fapt, era și o recomandare a departamentului din cadrul Consiliului Europei, fiindcă o asemenea lege există în toate țările ce constituie acest consiliu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă își mai menține sau își retrage propunerea, față de explicațiile care au fost date.

 
 

Domnul Victor Traian Mihu:

Îmi mențin propunerea.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, în primul rând, voi supune la vot titlul legii, în forma adoptată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Deci, în atare împrejurare, nu mai are rost să supun la vot și amendamentul dumneavoastră.

A fost adoptat titlul legii, așa cum a fost formulat de comisie.

Titlul cap.I – "Dispoziții generale".

Sunt observații la titlul I – "Dispoziții generale"? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul I.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat titlul I – "Dispoziții generale".

Art.1.

Sunt intervenții?

Comisia a luat și a renumerotat alineatele, a introdus și unele modificări pe care le aveți în raport la poz.3, pag.3.

Aș dori numai o explicație din partea inițiatorilor: dacă în partea finală a textului, domnule ministru și comisia, dați următoarea redactare: "…să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel…". Aveți în vedere competițiile atât la nivel național cât și internațional, sau "orice nivel" exprimă cu totul altceva?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din loja rezervată comisiei):

Orice fel de competiții!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

După mine, cred că am putea spune "… rezultate obținute la nivel național și internațional…", dar, cum doriți; eu am pus doar în discuție această chestiune.

Domnule deputat Stănescu, aveți cuvântul, pentru că sunteți mai familiarizat cu problema.

 
 

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Expresia folosită în text, deci sintagma "competiții de orice nivel" are următoarea întindere: în primul rând, se referă, bineînțeles, la competiții care au un anumit grad – ierarhizarea acestor competiții cuprinde nivelul competiției respective atât intern, cât și internațional, nivel referitor la cei care participă la clasificarea pe care o au cei care participă în competițiile respective, deci atât sportivi de performanță, cât și sportivi amatori; de asemenea, se referă și la categoriile de vârstă.

Deci, noi considerăm că trebuie menținută această sintagmă, cu această motivație, deoarece acoperă întreg spectrul competițional, atât în planul activităților sportive comunitare, cât și în planul activităților sportive de performanță.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

M-am edificat.

Supun votului dumneavoastră art.1, așa cum este propus de către comisie la poz.3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.1 a fost votat.

Trecem la art.2.

Lucrăm pe coloana a III-a din raport.

Sunt observații la art.2? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.2, în redactarea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Trecem și luăm în discuție art.3, în redactarea comisiei, cu cele trei alineate.

Sunt comentarii în legătură cu vreun alineat din cadrul acestui articol? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.3, astfel cum a fost amendat de comisie pe coloana a III-a a raportului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului titlul I, în ansamblu, al proiectului de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Titlul I a fost votat.

Trecem la titlul II – "Organizarea educației fizice și sportului".

Sunt comentarii sau intervenții cu privire la titlul II?

Îl supun votului, așa cum este redat de comisie pe coloana a III-a.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat.

În cadrul titlului II există cap.I – "Educația fizică și sportul școlar și universitar".

Cu privire la titlul capitolului sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat.

Art.4, în redactarea propusă de către comisie.

Sunt comentarii? Da.

Vă rog, domnule ministru, să vă expuneți punctul de vedere în legătură cu art.4.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.4 avem de-a face cu unul din punctele cheie ale acestei legi, și aici există între proiectul inițiat de către Guvern și raportul final adoptat de comisie o diferență esențială.

În proiectul pe care noi l-am inițiat, este un text pe care vă rog să-mi dați voie să-l citez, fiind de fapt cel din coloana a II-a: "Educația fizică este disciplină obligatorie prevăzută în programele de învățământ, cu un număr de lecții diferențiate, astfel: 4 lecții pe săptămână în învățământul preșcolar, 3 lecții pe săptămână în învățământul primar, 3 lecții pe săptămână în învățământul gimnazial și liceal, 2 lecții pe săptămână în învățământul profesional, complementar și postliceal, 2 lecții pe săptămână în învățământul universitar pentru 2 ani de studii consecutiv, 2 lecții pe săptămână în învățământul special.".

Noi am încercat, și ne menținem cu fermitate acest punct de vedere, să stabilim cu exactitate un minimum de număr de ore, de lecții de educație fizică obligatorii pentru fiecare ciclu de învățământ.

În legătură cu această poziție, eu doresc să vă aduc câteva argumente și, încă o dată o fac în numele tuturor celor care s-au ocupat, se ocupă și se vor ocupa de activitatea sportivă din România, dar nu numai.

Pe de o parte, încerc să sintetizez argumentele profesioniștilor sportului și profesioniștilor educației fizice care, pornind de la realitatea că în situația în care noi nu vom stabili cu fermitatea legii acest număr minim de ore de educație fizică pe săptămână, număr care în varianta noastră este corelat cu legislația și cu practica europeană în domeniu din cele mai multe țări, în realitate vom ajunge, așa cum s-a și ajuns deja în cursul acestui an, la o diminuare către dispariție a numărului de ore de educație fizică în școală.

Dincolo de interesele sportului, de baza piramidei sportului de performanță, există un aspect care este mult mai important, și pe care vă rog să-mi îngăduiți să vi-l supun atenției și în numele căruia să insist, pentru ca votul dumneavoastră să fie în favoarea textului de lege, așa cum a fost el inițiat de către Ministerul Tineretului și Sportului.

Nu este o chestiune de sport, nu este o chestiune de performanță numai, ci este o chestiune de sănătate națională.

Există date foarte îngrijorătoare pe care și Ministerul Sănătății, dar și Ministerul Apărării Naționale le-au dat publicității, și a existat o lungă dezbatere în legătură cu acest aspect - în mass-media, cel puțin de un an de zile chestiunea fost dezbătută pe larg.

Există, îndrăznesc să afirm acest lucru, o unanimitate a tuturor specialiștilor sportului, a tuturor profesorilor de educație fizică, a reprezentanților Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport și a tuturor instituțiilor de educație fizică și sport, instituțiilor superioare din România, că aceasta este o chestiune care privește în primul rând sănătatea copiilor, și pe care noi n-o putem lăsa (acesta este punctul de vedere pe care eu mi-l asum în numele acestor opinii, repet, care au fost confirmate vreme de mai bine de un an) nici la alegerea directorului școlii, nici la alegerea copiilor, și nici măcar la alegerea părinților.

Eu cunosc foarte bine contraargumentul care se aduce și care va fi probabil adus aici în sprijinul variantei adoptate în raportul final al comisiei, și anume acela că nici în Legea învățământului, nici într-un alt act normativ nu s-a făcut o asemenea specificare și nu s-a făcut o asemenea impunerea legislativă pentru vreo altă disciplină.

Aceasta înseamnă, și admit acest lucru, că pentru educația fizică, în termenii despre care am vorbit aici, noi cerem un regim special. Ei bine, facem acest lucru, pentru că educația fizică are un regim special în comparație cu toate celelalte discipline, și o spune, în particular discutând, un profesor de istorie. Are un regim special, pentru că ea ține de anumite aspecte de sănătate fizică elementară, de motricitate, de dinamica mișcării, care nu pot fi recuperate atunci când la vârstele respective nu se fac aceste ore de educație fizică în școală.

Dacă luăm în discuție și contextul societății românești, dacă luăm în discuție și mentalități care există, și pe care nu putem să ne facem că nu le vedem în societatea românească, vom vedea că dacă nici în școală nu instituim acest lucru cu fermitate găsim și explicațiile și condițiile favorizante pentru care s-a ajuns ca în documente oficiale ale Ministerului Apărării Naționale să se vorbească de cifre de peste 60% de neîncorporabili și, de asemenea, în tot ceea ce înseamnă baza de date a Ministerului Sănătății, de o sumedenie de deficiențe de natură fizică la un număr înspăimântător de mare de copii.

Chestiunea este, evident aici, foarte clară din punctul nostru de vedere: suntem în fața unei opțiuni – dacă facem această normare specială pentru educația fizică, recunoscând acest lucru și încercând să-l prevenim.

Aș dori să spun că, prin acest text de lege, Ministerul Tineretului și Sportului nu se suprapune, nu intenționează în nici un fel să se suprapună sau să se imixtioneze în câmpul de autoritate administrativă al Ministerului Educației Naționale.

Așa cum rezultă și din textul inițiat de Guvern, tot ceea ce înseamnă administrarea și autoritatea asupra procesului școlar, inclusiv orele de educație fizică, sunt apanajul exclusiv al Ministerului Educației Naționale, iar acest text din proiect a fost discutat, negociat și convenit cu Ministerul Educației Naționale, drept care pe proiectul inițiat de Ministerul Tineretului și Sportului există semnătura de avizare, adoptat ca atare de întregul Guvern, a domnului ministru al Educației Naționale.

Există foarte multe date care pot fi puse la dispoziție. Eu am convingerea că dumneavoastră cunoașteți foarte multe din aceste lucruri, din această dezbatere care s-a purtat foarte multă vreme.

Aceasta este opinia mea cu care vă rog să-mi permiteți să închei: dacă ratăm în acest moment acest punct de legiferare, foarte multe dintre efectele benefice ale acestei legi - ceea ce înseamnă baza ei socială foarte largă, baza ei, repet, de sănătate națională - sunt ratate, și de aceea, cu precizarea încă o dată că este un punct cheie la care Ministerul Tineretului și Sportului și toți factorii de sport, activitate sportivă și educație fizică pe care i-am consultat în România, subscriem, vă rog să votați art.4, în forma propusă de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea grupului de deputați inițiatori cine ia cuvântul la acest articol?

Domnule deputat Brezniceanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am cerut cuvântul pentru a-l contrazice pe domnul ministru Antonescu și pentru a-i aminti că de o perioadă de timp dumnealui a părăsit învățământul – prima profesie a domniei sale.

În nici una din legile învățământului nu se fac precizări cu numărul orelor necesar fiecărei discipline.

Educația fizică și sportul este o disciplină în învățământul primar, gimnazial și așa mai departe, și problema numărului de ore este rezolvată de alte politici școlare și educaționale care, vă rog să rețineți, sunt evolutive, și pentru acest motiv nu ne putem permite să fixăm odată pentru totdeauna numărul de ore la nici unul din obiectele de studiu.

Îl rog pe domnul ministru să nu se supere. Grupul de inițiatori nu poate obliga și nu vă sfătuiește să obligați Ministerul Educației și Învățământului să fixeze numărul de ore pe săptămână.

Vă mai rog să observați că articolul propus de grupul de inițiatori și propunerea făcută de Comisia de învățământ coincid. Măcar pentru acest motiv, suntem doi la unul, dacă luați și scorul, vă rugăm să votați cele două articole care coincid, propus de inițiatori și propus de comisie.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

(Domnul Anghel Stanciu dorește, în acest moment, să vorbească în numele comisiei). Este membră a comisiei și...

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (de la banca comisiei):

În nume personal...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Membrii comisiei nu pot să vorbească?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, membrii comisiei pot să vorbească, dar eu prezint punctul de vedere al comisiei, care este aici, și, pe urmă, dacă vreau, mă înscriu și prezint punctul meu de vedere, ca deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Înțeleg că dumneavoastră sunteți raportorul din partea comisiei.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, este punctul de vedere al meu.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiți, domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să observați în raport, că noi suntem pe art. 4 la coloana 3.

Deci, rugămintea mea este, din partea comisiei, să discutăm art. 4, pe coloana 3, care nu ridică nici un fel de problemă, și apoi se discută art. 5, în care își găsește sediul problema pe care a ridicat-o domnul ministru Crin Antonescu.

Vă rog să urmăriți. Și atunci, supunem la vot art.4 și apoi, la pct. 5, domnul ministru și-a făcut pledoaria corespunzătoare. Domnul deputat Brezniceanu, din partea grupului, a făcut pledoaria corespunzătoare, urmând ca la 5, nu..., să se exprime și ceilalți colegi și punctul de vedere final al comisiei.

Acesta era sensul intervenției pe care v-am cerut-o.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că ați reținut că, în momentul în care am pus în discuție acest text am spus că discutăm pe coloana 3 textele comisiei, că pun în discuție textul art. 4, după care, intervenția a avut-o domnul ministru, pentru că, într-adevăr, vedeți că, grafic, textele în discuție nu coincid ca număr, dar n-are importanță, ci contează cum este reglementată materia. Pentru mine este foarte clar.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am solicitat să mă înscriu la cuvânt în nume personal, nu ca să dărâm prestigiul președintelui de comisie și să-i subminez autoritatea.

Sigur că nu pot să nu apreciez pledoaria pe care domnul ministru Crin Antonescu a făcut-o aici, în legătură cu propunerea pe care Ministerul Tineretului și Sportului o face vis-a-vis de orele de educație fizică în școală. Dar, pe lângă argumentele care s-au adus aici în nesusținerea punctului de vedere pe care domnia sa l-a exprimat, eu aș spune și aș mai adăuga unul, și anume că există licee de profil, care au un alt număr de ore decât orele prevăzute prin lege și, ca urmare, în felul acesta n-am mai face posibilă existența unor asemenea școli. Or, este, categoric, și în detrimentul sportului profesionist în ansamblu.

Ca urmare, eu susțin să nu trecem, așa cum propune Ministerul Tineretului și Sportului în lege, ci așa cum susține comisia, pentru că prin obligativitatea orelor de educație fizică și sport noi dăm suficientă greutate și, practic, obligăm Ministerul Educației Naționale să prevadă în orice tip de curriculum ore de educație fizică.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Moldovan.

 
 

Domnul Petre Moldovan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ne aflăm aici în fața unei încercări clare de suprareglementare a unui domeniu. După cum bine știți, nicăieri, nici în Legea învățământului, nici în astfel de reglementări nu se fac precizări clare privind structura planului de învățământ.

Pe de altă parte, este vorba de o respingere a principiului subsidiarității. De ce să nu lăsăm Ministerul Educației Naționale, așa cum de fapt este prevăzut în art. 4, ca, în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sporturilor, să rezolve această problemă, în modul în care ea poate fi rezolvată în condițiile în care, în art. 4, este clar scris că "...educația fizică este disciplină obligatorie în planurile de învâțământ".

În consecință, cu tot regretul, eu vă solicit și vă îndemn să votați varianta comisiei, care este cea corectă și cea corespunzătoare atât intereselor școlii, cât și intereselor tineretului din această țară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Constantin Avramescu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Constantin Avramescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Fără a contrazice pe antevorbitori, pentru că și eu pledez, în general, pentru o anumită descentralizare a deciziilor în ceea ce privește programul de învățământ, dar vă atrag atenția că suntem într-o situație specială, și anume a sportului în general, a educației fizice, și trebuie să constatăm că în ultima perioadă, pe plan mondial, nu numai la noi, se constată o creștere a importanței sportului profesionist, care se face în defavorarea sportului amator, în general, și în special a educației fizice.

În aceste condiții, o anumită reglementare, care, recunosc, se abate de la normele generale, o consider că este indicată, fiindcă, în final, dezvoltarea educției fizice și a sportului amator duce la creșterea, la dezvoltarea sportului profesionist. În această situație, cred că este necesară această reglementare.

Dacă vreți, discutăm asupra numărului de lecții, mai multe sau mai puține. Dacă vreți, putem discuta dacă acestea să fie un minim și mai introducem un cuvânt, tocmai pentru această problemă, care este de interes național, a educației fizice.

Aceasta nu este o teorie pe care am inventat-o eu, este o teorie modernă, chiar dacă m-am referit la sportul profesionist. Este cunoscută din cele mai vechi timpuri, că de asta au apărut și "Mens sana in corpore sano".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Puiu Hașotti.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vorbesc și eu, tot în calitate de profesor de istorie, cum vorbea domnul ministru, și sper să nu fie supărat pe mine decât 5 minute pentru cele ce voi spune.

La argumentele aduse de o parte din membrii comisiei, de doamna deputat Andronescu, eu mai vreau să dau încă un element, care mă face să nu fiu de acord cu propunerea domnului ministru și să fiu de acord cu propunerea comisiei.

La pct. 5 se prevăd următoarele: "...două lecții pe săptămână în învățământul universitar pentru 2 ani de studiu consecutiv". În această situație, autonomia universitară este desființată. Amintesc, doamnelor și domnilor, că autonomia universitară funcționează chiar și la materii fundamentale pentru facultatea respectivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În ordinea înscrierii, are cuvântul domnul deputat Mircea Ciumara.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar rar, Mircea, să înțeleg și eu!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea mea este ca să nu votăm, în funcție de orgoliile unora din învățământ, care au sentimentul că se încalcă autonomia universitară, nici în urma unei aritmetici ciudate, că sunt 2 la 1, ci în numele interesului național și al societății românești.

Eu n-o să mă amestec la sport că n-am mai făcut sport de treizeci și ceva de ani, însă la educație fizică da. Știm precis că foarte mulți părinți, dorind ca ...copiii lor să reușească la matematică sau în alt domeniu fac tot ce pot ca să nu facă sport, știm că sunt foarte multe școli, în practică, în care orele de sport sunt un fel de ore de dirigenție, dacă se învață sau nu se învață, asta rămâne de văzut, sau facultative, și de aceea, mi se pare, în acest domeniu, ținând seama că avem nevoie de o societate sănătoasă, să impunem prin lege ca să se facă educație fizică în școli.

Nu aș fi venit la microfon, dar am exemplul unui prieten care are doi băieți, unul a câștigat multe olimpiade la matematică și celălalt, mai slab puțin la școală, și l-am întrebat: "De care din băieții tăi ești mulțumit?". "De cel care nu este olimpic, fiindcă va avea o viață sănătoasă, va avea o viață normală, nu de abstracția științifică a olimpicului meu..."

Și, în acest caz, mi se pare normal să votăm punctul de vedere al ministerului, chiar dacă nu este decât un punct de vedere, și nu două, și chiar dacă unii pun prea mult accent pe orgoliul autonomiei universitare sau pe drepturile Ministerului Îmvățământului și neglijează interesele tineretului României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat Mircea Ciumara.

Urmează domnul deputat Mihăiță Calimente.

 
 

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să încerc să vorbesc nu în calitate de deputat, ci de fost profesor de educație fizică și de sportiv de performanță.

În general, în România, sportul școlar, sportul în școală a fost tratat ca o "Cenușăreasă", atât înainte de 1989 și cu atât mai mult după 1989. Vreau să vă spun că, din punct de vedere somatic și motric, în momentul când te duci la o clasă, ca antrenor la un club, să faci selecție pentru copii care vor face sport de performanță, îți pui mâinile în cap, pentru că nu mai ai de unde alege, pentru că toate caracteristicile somatice și motrice ale copiilor noștri sunt la pământ. Începem să avem un popor degenerat la această oră, tocmai datorită faptului că această activitate a educației fizice a fost complet neglijată în ultimii ani. Sportul de performanță are rezultate, dar aici s-a lucrat pe altă filieră.

Vreau să vă spun că există națiuni, există popoare, în care există ore impuse, cu anumită disciplină, și aș vrea să vă dau exemplul Australiei sau Noii Zelande, unde rugby-ul este o materie obligatorie de studiu, începând de la clasele primare. Și, de aceea, acum, cu ocazia Cupei Mondiale, care are loc în Anglia, țările anglo-saxone sunt în stare să prezinte echipe de parlamentari și există un Campionat Mondial al Parlamentarilor.

Vă rog, faceți și din Parlamentul României o echipă!

Eu susțin punctul de vedere al domnului ministru și trebuie clar reglementară, pentru că la nivelul școlilor, dacă lăsăm la latitudinea ministerului, și ministerul la latitudinea directorilor de școală, mai ales la țară, unde nu există nici un fel de condiție, nu se vor face niciodată ore de educație fizică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Robert Raduly.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că ceea ce a spus antevorbitorul meu este un lucru deosebit de important.

Trebuie să constatăm că în lumea modernă, din fericire, ar trebui să mai fie valabil acel loc comun, care a fost inventat de latini și pe care nu-l pronunț, pentru că-l cunoaștem toți.

Dar, tot în lumea modernă, așa cum se știe, este o tendință ca "gulerele albe", adică cei care-și desfășoare activitatea în birouri, să depășească, și în multe țări a depășit, numărul "gulerelor albastre", adică al celor care desfășoară activități pe bază de forță fizică, sau și pe bază de forță fizică.

Cred că noi trebuie să mergem pe ideea care însăși latinii au fost în stare s-o exprime foarte bine și s-o aplice în practică. Și această idee este de a ține educația fizică la un nivel care să reușească să contrabalanseze toate celelalte discipline teoretice care sunt însușite în liceu.

Din păcate, și aceasta este o mare problemă a prezentului, dacă ne uităm la tinerii care se prezintă la bacalaureat, din punctul de vedere al acestei discipline, din punctul de vedere al pregătirii fizice, din punctul de vedere al priceperii lor în materie de educație fizică, în materie de sport, putem să constatăm că regresul este imens, deosebit de puternic, față de situația dinainte de 1989, când, totuși, sportul școlar, sportul universitar a fost deosebit de bine organizat în anumite structuri foarte bine închegte.

Dacă ne gândim la generația, să spunem, a domnului maestru emerit al sportului, domnul Gațu, dacă ne gândim la o serie de alte generații, putem să-i întrebăm pe dânșii (care vor confirma) că provin din acea mișcare firească, din cadrul școlilor sportive, de la nivel educațional, de la nivel de liceu, și că au reușit acele mari performanțe.

Constatați, domnilor, că după 1989, cu excepția fotbalului, unde încă avem o generație mare de jucători, dar care au fost formați în majoritate dinainte de 1989, în toate sporturile de echipă, unde de fapt este bucătăria și esența sportului, țara noastră a căzut. A căzut enorm la handbal, a căzut foarte, foarte mult la hochei, a căzut și la baschet și așa mai departe.

Propunerea mea este ca să nu tranșăm această problemă atât de rapid. Eu aș crede că, între cele două variante, varianta ministerului și varianta comisiei, există o cale de mijloc. Tocmai de aceea, domnule președinte, v-aș propune..., pauza este peste o jumătate de oră, sau peste o oră, ca să sărim peste votul acestui articol. Ministerul împreună cu ceilalți inițiatori și cu comisia să se aplece încă o dată asupra acestei probleme, să se aplece din punct de vedere profesional, nu din punct de vedere sentimental, și să încerce, împreună, acest grup de lucru să găsească o soluție acceptabilă pentru toată lumea.

Eu nu cred că această problemă poate fi tranșată printr-un singur vot, și nu uitați, domnilor, și cu asta am încheiat, că a fixa numărul de ore din învățământul preuniversitar și universitar, obligatoriu pentru educație fizică, nu creează decât un cadru.

Dacă noi nu reușim ca acest cadru să-l umplem cu substanță, cu profesori devotați pentru a umple aceste ore de educație fizică, într-adevăr, cu activități corecte, dacă nu reușim să asigurăm cadrul infrastructural necesar pentru a desfășura aceste ore, atunci pur și simplu n-am făcut nimic. Vor fi niște ore obligatorii, care vor fi irosite în practică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnilor deputați,

Am o rugăminte: pentru că lista este destul de mare, rog colegii care mai intervin să caute să fie cât mai sintetici.

Dau cuvântul domnului deputat Marțian Dan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că nu trebuie să cheltuim foarte mult timp și energie, subliniind faptul că educația fizică și sportul, în procesul de devenire, de educare, de formare a tinerei generații trebuie să fie o componentă importantă.

Pledează pentru aceasta exigențele de ordin general privind creșterea și formarea tinerilor, pledează pentru aceasta o seamă de mutații care se produc în activitățile umane și care au repercusiuni asupra stării de sănătate – sportul, educația fizică, exercițiile fiind un remediu la o seamă de consecințe negative pe care le antrenează un mod de viață cu multe elemente de sedentarism pronunțat, este un remediu la o concentrare și o solicitare intelectuală extraordinară și care cere relaxare și, de asemenea, alte schimbări care caracterizează varii activități umane în timpurile noastre.

Din acest punct de vedere, este necesar, deci, să ne raportăm cu foarte multă atenție și cu foarte multă cumpătare a lucrurilor în legătură cu soluția pe care o adoptăm. Sigur că s-a evoct aici, mai ales de către domnul ministru, o seamă de fenomene negative, dar, mai degrabă dânsul a evocat prin aceasta niște efecte, și nu cauzele, pentru că, dacă discutăm despre tinerele generații care intră în procesul de învățământ, de la treapta lui preșcolară și continuând cu toate celelalte trepte, până la învățământul universitar inclusiv, constatăm că condițiile pentru a practica sportul și a integra exercițiul fizic în stilul de viață s-au degradat foarte mult.

Acum propunem 4 lecții pe săptămână pentru cei din învățământul preșcolar, un număr de ore pentru cei din învățământul primar și așa mai departe. Nu știe oare Guvernul și domnul ministru ce se întâmplă cu școlile și cu tinerele generații, mai ales în ultimii ani? Nu știe că sunt în țară asta mulți copii care n-au încălțăminte ca să meargă la școală? Nu știe oare Guvernul României nimic în legătură cu faptul că există copii care nu își pot duce la școală un sandviș și este o întreagă tragedie când văd pe colegii lor că au un asemenea sandviș, iar ei nu? Nu știe nimic, oare, domnul ministru și Guvernul, în legătură cu faptul că manualele școlare, îmbrăcămintea și celelalte, rechizitele și celelalte au antrenat cheltuieli foarte mari pentru...

Voci din dreapta sălii:

La obiect!

 
 

Domnul Marțian Dan:

E foarte la obiect! Este foarte la obiect, pentru că vine Guvernul dumneavoastră cu niște propuneri de natură administrativă, închizând ochii la realitățile în care trăiesc tinerele generații... (Vociferări în partea dreaptă a sălii de ședință).

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputați,

Vă rog, nu întrerupeți pe vorbitor!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Din punctul acesta de vedere...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

 
 

Domnul Marțian Dan:

... putem noi scrie aici 4 ore, 3 lecții pe săptămână, în școlile noastre, unde nu există săli de sport, în multe dintre ele, în condițiile în care acești copii nu au posibilitatea să aibă echipament, începând cu încălțămintea și continuând cu celelalte?

Va fi o soluție din asta, prin care ne vom mângâia cu gândul că ne-am făcut datoria, dar realitatea din școală și realitatea în care învață în multe din școli tinerele generații va continua să fie una penibilă și că nu va muta din loc situația și starea în care ne găsim.

De aceea, mie mi se pare că propunerea comisiei și a inițiatorilor este una care trebuie luată în seamă, în sensul că înscrie printre materiile de învățământ obligatoriu, care trebuie să figureze în curriculum, și care trebuie să fie executat.

Dacă comisia, în funcție de anumite lucruri care le pun colegii care sunt pentru această statuare a formulei Guvernului, poate să facă ceva, cred că maximum ce poate face este să stabilească un prag minim, un cuantum minim de ore pentru diferitele trepte ale procesului de învățământ. Dar, eu cred că ceea ce s-a propus aici este maximalist, este o soluție de tip administrativ și este o soluție care are "marile virtuți" că se detașează de viață și de realitățile de la noi.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că chiloții de gimnastică costă la fel, indiferent de numărul de ore, dacă este o oră sau dacă sunt 4 ore. Deci, îmi pare tare rău că trebuie să contrazic argumentele domnului profesor, antevorbitorul meu, cu care, de altfel, eu mă înțeleg foarte bine la comisie.

Am venit să vă spun următoarele: tineretul nostru, în primul rând, este stresat. Este stresat din diverse motive, pe care dumneavoastră le cunoașteți, printre altele și de examene, de acestă nouă organizare a învățământului etc.

Are nevoie să se destindă, are nevoie să facă sport, ca să se recreeze într-o anumită măsură, cu atât mai mult cu cât, în rest, stă ori în casă, și mai ales la școală, nu stă la aer și are nevoie ca să se dezvolte din toate punctele de vedere și atunci va fi și pentru el, pentru fiecare copil mai ușor să asimileze materiile de bază, făcând gimnastică.

Îmi pare tare rău, domnilor, dumneavoastră veniți cu argumente de pe vremea când nu era liceu. Astea se numeau "dexterități" și tot în "dexterități" vreți să le aduceți acum și până la urmă, din motivele care s-au arătat, vor fi eliminate.

Lăsăm la dispoziția școlilor, lăsăm la dispoziția ministerului. Bun. Le lăsăm. Dar, dacă se fixează prin lege, este una. Dacă lăsăm la latitudinea ministerului, avem din nou: "Vrem mate!", "Nu vrem mate!" "Vrem – eu știu – bacalaureat cu 7 sau cu 8 materii..." și așa mai departe.

Astea sunt rezultatele. Poate că în ultima parte a intervenției mele, unii dintre dumneavoastră mă veți considera demodat, dar în ceea ce pledez eu, nu, și, ca atare, eu vă rog să mă înțelegeți, să urmați rugămintea mea și să votați textul așa cum este prevăzut în proiectul de lege.

Ce importanță are dacă se face o derogare? Are. Și v-am arătat, cel puțin, care sunt argumentele.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu doresc să stresez mai tare situația, pentru că așa s-a vorbit aici despre elevi. Eu vreau să vă rog, respectuos, să constatați că în articolul în discuție sunt două elemente fundamentale: prima, că educația fizică este disciplină obligatorie în programul de învățământ și a doua că se acordă un număr diferențiat pe profile și clase, ceea ce mi se pare foarte normal.

Voi spune 3 lucruri numai:

1) Stabilirea prin lege a numărului de ore ar fi de fapt o imixtiune în treburile Ministerului Educației Naționale, care, între alte obligații, are și elaborarea curricumului.

2) La învățământul superior, dacă stabilim numărul de ore, nu mai putem vorbi de autonomie universitară, iar 3) există, în lumea școlii, o dinamică pentru e reflecta evoluția socială. Or dacă noi vom stabili număr de ore la educație fizică și la alte discipline, înseamnă că încorsetăm păgubos sistemul școlar. Închipuiți-vă, de pildă, că, printr-o împrejurare, și matematica, și istoria, și biologia vor avea dreptul, într-un fel, să elaboreze legi, vor avea și ele de spus număr de ore. Și, atunci, mă întreb: oare câte ore se vor introduce în programul de învățământ săptămânal, lucru pe care și astăzi îl criticăm.

În consecință, nu susținem propunerea domnului ministru, deși eu îl felicit pentru această dorință ca educația fizică să fie foarte bine desfășurată în școală și în afara ei, dar cred că soluția nu este numărul de ore.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Napoleon Antonescu.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Stimați colegi,

Nici nu credeam că această problemă o să ridice atâta pasiune în abordarea ei.

Eu vreau să spun că, Comisia a discutat foarte mult și a analizat toate variantele și toate aspectele și rezultatul formulării pe care am pus-o aici a reieșit în urma multor ore de discuții și de consultări cu diverși factori.

Eu vreau să vă spun că am participat la întocmirea a zeci de planuri de învățământ, în domeniul universitar, dar și în cel școlar. Vreau să vă spun că nimeni nu poate să impună, printr-o lege, astfel de lucruri, pentru că se încalcă regulile care au fost amintite aici: Legea învățământului, Legea autonomiei universitare ș.a.m.d.

Eu vreau să vă spun că la noi, de exemplu, la universitate, avem două ore în anul întâi, două în doi, ba, mai mult, am pus și în trei și în patru, facultativ, pentru cine vrea să facă. Deci eu cred că discutăm prea mult despre această problemă și formularea pe care a pus-o Comisia, aici, este foarte bună.

Vreau să vă mai spun că, în propunerea ministerului, dacă vă uitați la punctul 6, ea e mai proastă decât este acum: două lecții, pe săptămână, învățământul special. Păi, acum au trei! Și, în al doilea rând, nu înțeleg ce înseamnă lecție, probabil că a vrut să spună ore de învățământ.

Eu v-aș ruga și l-aș ruga și pe domnul președinte să nu mai prelungim această dezbatere, pentru că a căpătat, prin unele locuri, și aspecte politice, care nu au legătură prea multă cu problema pe care o discutăm și să trecem la vot, să punem la vot cele două variante.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Andrei Gheorghe.

Însă, domnilor deputați, vă rog foarte mult concentrați-vă, pentru că deja lucrurile încep, cât de cât, să ...

 
 

Domnul Gheorghe Andrei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Poate nu aș fi luat cuvântul, dacă nu se întindeau așa de mult discuțiile.

Sigur că, acum, la sport și la învățământ, toți ne pricepem. Vreau să spun că, Comisia de învățământ din Camera Deputaților este o comisie destul de competentă și cunoscătoare a problemelor învățământului. Noi suntem în situația de a cere ministerului să reducă programul, numărul de ore pe zi. Avem 5 zile lucrătoare pe săptămână. Dacă introducem 4 – 5 ore de sport, mulți dintre copiii acestei țări, să știți că mai mult sunt în recreere decât în muncă. Ei deja se joacă și în orele pe care le avem noi. Deci nu putem să încălcăm una din atribuțiile importante ale Ministerului Educației Naționale, aceea de a întocmi curriculum-ul național. Și ce ar fi dacă, așa cum au spus colegii mei, fiecare disciplină,... l-aș ruga pe domnul ministru să spună ce facem dacă vom pune la vot numărul de ore de istorie?! Domnia sa nu știu dacă cunoaște că orele de istorie s-au redus la 1 – 2 ore pe săptămână, fizica aproape că e desființată. Deci ore puține pe zi, programul de 5 zile pe săptămână. Și, mai mult, vreau să vă spun că școala, ca o întreprindere, de fapt, nu lucrează la întreaga ei capacitate, este ca o întreprindere care lucrează la jumătatea capacității sale, pentru că sâmbăta și duminica școala e închisă. Noi trebuie să ne gândim ce condiții putem să găsim, în așa fel încât profesorul de educație fizică să poată să facă anumite ore, anumite cercuri sportive sâmbăta și duminica. În multe țări din Occident, sâmbăta și duminica se fac aceste activități.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Gheorghe Andrei:

Deci eu sunt ca să păstrăm poziția Comisiei de învățământ.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Stănescu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, prima problemă pe care vreau să v-o pun în discuție este următoarea. Legea învățământului este o lege organică, deci o temă de meditație, iar, dacă s-ar accepta varianta propusă de către Guvern, de către Ministerul Tineretului și Sportului, deci, cred că am intra într-o contradicție, această lege având cu totul alt caracter.

A doua problemă pe care vreau s-o pun în discuție este următoarea. Anterior, am votat un text, în care se caută să se definească ce se înțelege prin, în sensul prezentei legi, educația fizică și sportul. Educația fizică și sportul nu sunt altceva, nu au decât menirea ca tânărul, de la vârsta preșcolară și continuând până la vârsta maturității, la universitate, să fie angrenat în sistemul de învățământ educațional, prin practicarea unor ore de educație fizică, care au menirea să-l acomodeze cu mișcarea, cu dorința de a se dedica unui sport, să facă sport de performanță, cu dorința acestuia de a îmbunătăți relațiile sociale, de a-i crește spiritul de competiție, de fair-play ș.a.m.d. Tot în acest articol, pe care l-am votat anterior, vorbim de sport. Dacă ne uităm mai departe, în cuprinsul legii, vedem foarte clar că această lege are următoarea linie: adică impune, ca disciplină obligatorie, educația fizică, în cadrul programelor școlare și, deci, nu va fi la discreția unui director de școală ș.a.m.d. să fixeze numărul de ore. Dar sensul este ca elevul să fie atras spre activități sportive în mod real, în afara programei extrașcolare. Și aveți, în continuare, reglementări, în care se arată de ce se înființează asociațiile sportive școlare și universitare, ce obligații au aceste asociații sportive și universitare, de ce se înființează Federația sportului școlar și universitar. Deci, în momentul în care am impune, în afara faptului că ar fi o premieră absolută în această materie, în care să impunem un număr de ore, și am încălca, într-un fel, principiul acesta al descentralizării și al competenței fiecărui organ al administrației centrale de stat, care este stabilit prin lege, cred că ar fi o greșeală și nu am rezolva problema de fond.

Noi cunoaștem foarte bine situația materială a foarte multor școli, în ceea ce privește bază sportivă, sală de sport, instalație sportivă: este destul de precară, ca să nu spun dezastruoasă. Să nu credeți dumneavoastră că, în momentul în care vom ridica la 4 sau 5 ore pe săptămână, înseamnă că se ameliorează condiția fizică a elevului. Nu, poți să ai un număr rezonabil, care să țină cont și de alte elemente, trebuie să crească însă calitatea și interesul cadrului didactic. Și, tocmai de aceea, legea are, în continuare, prevederi care stimulează și îl obligă pe domnul profesor de educație fizică - nu de gimnastică, cum spunea domnul Zoner, că așa era pe vremea dânsului și era materie la dexterități - îl obligă, cointeresându-l, chiar și din punct de vedere material, ca să facă ore de pregătire fizică și de sport sâmbăta și duminica. Deci, pentru aceste considerente, eu cred că este necesar să supunem la vot și să agreați textul propus de comisie, pentru că este mult mai realist și adaptat la ceea ce se dorește prin această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În fine, dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Educației Naționale, domnul Kato Iosif.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Kato Iosif:

Domnule președinte,

Stimați și onorați deputați și deputate,

De la bun început, aș dori să specific că Ministerul Educației Naționale este bucuros că s-a inițiat această lege și, și noi, dorim să educăm o generație sănătoasă, o generație competitivă, atât din punct de vedere fizic, cât și intelectual. Totuși, cu permisiunea dumneavoastră, eu aș aduce câteva argumente din ce cauză Ministerul Educației Naționale susține varianta comisiei, întrucât considerăm că, în acest articol, sunt cuprinse toate principiile și prevederile care asigură, în fine, scopul nostru de a educa, încă o dată repet, cu permisiunea dumneavoastră, o generație competitivă, din punct de vedere fizic și intelectual.

O singură remarcă, dacă îmi permiteți, față de cele spuse de antevorbitorii mei: este vorba de faptul că nu se țin, menționează unii, orele de educație fizică în școli. Eu nu cred că nu se țin din cauză că nu este prevăzut în plaja orară, este nevoie de o schimbare de atitudine, o schimbare a atitudinii civice și a educa în alt spirit societatea noastră. Nu se țin, pentru că, în loc de educație fizică, se țin ore de matematică sau se suspendă pentru alte activități. Deci eu consider că nu legea și stabilirea exactă a orelor va ajuta și va soluționa această problemă.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș remarca încă câteva aspecte. În primul rând, aș remarca că suntem în plin proces de reformă. În acest cadru, a fost adoptat planul-cadru, curricula națională și, în acest plan, figurează și filiera vocațională, de exemplu, care, axată pe solicitările diferitelor ramuri sportive, încearcă să rezolve școlile de profil sportiv și să asigure un cadru necesar pentru a educa tineretul, pentru a iubi mișcarea, pentru a iubi educația fizică. În această direcție, aș mai remarca că este și o noutate a legi, însăși, garantează că spiritul iubirii, să zic așa, educației fizice va dăinui în școlile noastre și în unitățile noastre de învățământ, este că se înființează asociațiile, Federația sportului școlar și universitar și aceasta este o garanție că se va desfășura o activitate complexă de educație fizică, în unitățile de învățământ.

În continuare, aș remarca că în lege se vorbește de un minim obligatoriu pentru sport și educație fizică și aș remarca încă un lucru: că se vorbește că acest minim obligatoriu se va stabili în colaborare cu însuși Ministerul Tineretului și Sportului, care poate să exercite supravegherea profesională a deciziilor luate de către Ministerul Educației Naționale. Deci eu consider că sunt asigurate condițiile necesare să desfășurăm și să întreprindem o activitate corespunzătoare, în această direcție, în învățământul nostru, în rețeaua și structura de învățământ existentă la ora actuală.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Kato Iosif:

Dacă permiteți, numai o idee...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog.

 
 

Domnul Köto Iosif:

Deci doresc să luați, vă rog, cu stimă, vă rog, remarca privind libertatea administrativă în realizarea scopurilor educaționale, în ansamblu, a unui ministru, întrucât, cum a reieșit, din cele spuse de mine mai sus sunt garanții ca să respectăm întocmai spiritul acestei legi.

Deci, în consecință, cu îngăduința dumneavoastră, aș remarca încă o dată că Ministerul Educației Naționale este pentru menținerea textului votat în comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru un minut, domnul ministru Crin Antonescu, pentru că deja s-au exprimat foarte multe ...

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doar, într-adevăr, un minut, vă rog să-mi îngăduiți să vă rețin, pentru a spune trei lucruri.

Unul: proiectul Legii educației fizice și sportului a fost avizat sub semnătura domnului ministru al educației naționale Andrei Marga și, în legătură cu acest lucru, cu tot respectul absolut deosebit pe care-l port domnului secretar de stat și, evident, instituției pe care o reprezintă, sunt ușor nelămurit în legătură fie cu analiza atentă a proiectului de către domnul ministru Marga, la momentul semnării, avizării acestui proiect, fie față de poziția din acest moment.

În al doilea rând, nu am contestat niciodată argumentele de principiu pe care partizanii soluției Comisiei le-au adus, ci am spus, doar, că, așa cum se întâmplă, în anumite momente, și în legislația altor țări, dorim sau nu, printr-un gest de voință legislativă foarte clară, să punem accentul pe o problemă și să rezolvăm sau să încercăm să rezolvăm o anumită problemă. Această formulă din legea noastră nu este pentru profesorii de educație fizică, în favoarea lor, ci în favoarea copiilor.

În al treilea rând, evident, sunt ultimul care să contest dreptul absolut al parlamentarilor, și eu sunt parlamentar, de a decide asupra acestei chestiuni legislative. Vreau doar să vă aduc la cunoștință că eu am menținut și îmi mențin acest punct de vedere și că votând împotriva lui, votați împotriva opțiunii unanime a tuturor autorităților din viața și activitatea sportivă românească. Este o chestiune... (Rumoare în loja comisiei)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să păstrați liniștea!

Domnule deputat, dacă aveți obiecțiuni, interveniți la microfon!

Poftiți, domnule ministru.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Aceasta este, evident, o informare pe care eu am făcut-o, apropo de faptul că, probabil, toți sunteți de acord că o anumită cădere și o anumită pricepere, în această chestiune, anumite argumente valabile au și acei oameni.

Aceasta este tot. Evident, eu păstrez punctul de vedere și insist pentru votarea formulei din proiectul inițial.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Ultimul vorbitor, din partea comisiei, însă, domnule președinte, vă rog să prezentați punctul de vedere concis.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Repet, domnule președinte, prezint punctul de vedere al comisiei, și nu al meu, în calitate de raportor. Fac aceste precizări ca să știm fiecare, așa cum vă place dumneavoastră, locul în care suntem în momentul de față.

Deci comisia, și veți înțelege de ce a durat 5 luni de zile elaborarea acestui raport, cu două zile pe săptămână, luna și joia, discuții, a încercat să înțeleagă punctul de vedere al ministerului și l-a înțeles. Colegii noștri care au vorbit aici au toți dreptate. Au dreptate, unii dintre dânșii, pentru că nu sunt informați pe subiectul articolelor ce urmează, iar alții că se plasează, efectiv, într-o tabără a unor profesori sau a altor profesori.

Chestiunea care este? Este bivalentă. Deci educația fizică este o componentă a educației, în școală, a copilului. Această educație fizică este prevăzută sub două aspecte: ora de educație fizică propriu-zisă, care este ca o oră de matematică, de istorie ș.a.m.d., unde, aici, cu elementele specifice sportului, se urmărește să-i întărească copilului respectiv, să-i dea deprinderi, să-i întărească constituția fizică, să-i cultive spiritul de competitivitate, în jocurile colective ș.a.m.d. A doua componentă, la care nu s-a făcut referire, dar s-au confundat aici, deci au venit și au pledat pentru sport: avem o dată educația fizică ca disciplină și avem a doua oară, sportul. Și, mai departe, Federația sportului școlar și universitar are în subordine asociații sportive, asociații sportive care se constituie în fiecare școală și devine obligatorie, prin regulamentul legii ș.a.m.d., prin statutul acestei Federații sportive a sportului școlar.

Aici, nu s-a spus nimic, și domnul ministru Crin Antonescu a tăcut și nu vreau să-l fac complice, pentru că, poate, e tot neștiință. Deci, în afara orei care este prinsă în normă, prin această asociație a sportului școlar, care ia ființă în școală, profesorul de educație fizică poate desfășura până la 8 ore, sâmbăta și duminica, fiind plătit în plus față de normă. Deci noi credem că, prin această formulă, dincolo de faptul că curriculum-ul este un apanaj al unei legi organice și a Ministerului Învățământului, am găsit un compromis între cele două solicitări, o soluție flexibilă. Deci orele de educație fizică se stabilesc diferențiat. De cine: de comun acord, de Ministerul Tineretului și Sportului, la art.5 și Ministerul Educației Naționale. Deci s-a pus întâi Ministerul Tineretului. Îi e frică domnului Crin Antonescu că nu se va înțelege cu domnul Marga?! Poate sunt prea puține puse aici și trebuie mărite. Schimbăm legea?! Poate sunt prea multe, față de posibilități ș.a.m.d. Deci, dacă aveți în vedere flexibilitatea acestei soluții, cei doi miniștri, cele două ministere stabilesc, de comun acord, ceea ce știrbește autoritatea Ministerului Educației Naționale, dar tocmai pentru importanța educației am pus așa. Și, dacă avem în vedere că nu s-a spus nimic că se pot face ore, până la 8 ore de sport, nu de educație fizică, deci pe o disciplină, pe jocuri sportive, în care profesorul de sport, dincolo de normă, este plătit, aveți ansamblul educației fizică, ca disciplină și sportului școlar, care întregește partea de educație fizică. Și, atunci, haideți să le lăsăm pe fiecare să-și facă rolul.

Noi am avut și un articol intermediar, care nu le-a convenit: să punem mai multe ore decât sunt aici, dar cu precizarea că se fac pe tot parcursul săptămânii. Adică nu faci sportul lunea și marțea, împingi matematica vinerea, și istoria, și româna, cutare și, sâmbătă și duminică, copiii bat străzile! Nu, lăsăm așa cum este, educația fizică, de comun acord, cantonată și orele de sport se vor duce pe sâmbătă și duminică, cu plată adecvată, fiind și o sursă suplimentară de venit pentru profesori.

Vă rog să aveți înțelepciunea să înțelegeți că este soluția cea mai bună, mediată, dacă aici a durat atât, în comisie a durat câteva zile. Nu este îndreptată nici împotriva sportului, este pentru sport. Vă rog, deci, să rămânem cu această variantă a comisiei și, cu aceasta, să trecem, domnule președinte, la vot.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă rog să constatăm că, în legătură cu această problemă în discuție, și-au exprimat punctul de vedere 14 deputați și 2 reprezentanți ai Guvernului.

O problemă de ordin tehnic: eu țin să remarc modul profesional în care experții Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au redactat acest raport. Din păcate, nu s-a înțeles o chestiune, din partea inițiatorului, care a anticipat o discuție, înainte de a se vota art.4, pentru că rostul acestor texte paralele, ca să le spun așa, este să asigure o corespondență a textelor, care este dată de conținutul materiei, și nu de numărul articolelor sau al alineatelor. Ca atare, dumneavoastră, care aveți în față raportul, veți observa că, la poziția 14, avem art.4, numai pe coloana a treia, propus de către comisie, cu următoarea redactare: "Ministerul Educației Naționale organizează activitatea de educație fizică și practicarea sportului în învățământul preuniversitar și universitar", în legătură cu care nu s-a făcut nici un fel de obiecțiune. Și, ca atare, vi-l supun la vot, în această redactare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Problema, deci, care s-a discutat până acum, se referă la punctul 15 din raportul comisiei, textul art.4, atât la inițiator, din partea grupului de deputați, art.4 la inițiator, din partea Guvernului, care își are corespondent, pe fond, art.5 al comisiei. Și, întrucât în legătură cu aceste două texte, discuțiile au fost destul de aprinse, au fost argumente și pentru o soluție, și pentru altă soluție, eu nu fac altceva decât să aplic prevederile art.99 din regulament, să constat că amendamentul are consecințe importante asupra proiectului de lege și, ca atare, remit acest text, spre reexaminare, la comisia...

 
 

Domnul Mihai-Sorin Stănescu (din loja Guvernului):

Nu acceptăm așa!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă aveți ceva intervenții, vă rog să vi le exprimați la microfon!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Comisia este, practic, în majoritate și și-a expus încă o dată punctul de vedere: rămâne pe acest text, care este un text flexibil și care dă dreptate ambelor tabere. Restul este de activitate propriu-zisă și de organizare.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Art.99 din regulament spune în felul următor: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau a propunerii legislative, președintele Camerei poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului".

Ca atare, vă rog să luați act că am dispus trimiterea la comisie.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci comisia a primit textul și vă dă răspunsul: rămâne pe acest text!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

L-ați reexaminat, da?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Guvernul își menține punctul de vedere. Da? (Rumoare în loja Guvernului)

Atunci, dacă plenul comisiei consideră că își menține redactarea art.5 în forma propusă și Guvernul își are redactarea care v-a fost prezentată aici de ministrul sportului, în art.4, eu nu fac altceva decât să supun la vot textul comisiei, așa cum este redat la poziția 15, pe coloana a treia.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile ridicate, ca să putem să facem o numărătoare corectă. 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

A fost însușită varianta propusă de către comisie.

Mergem, în continuarea dezbaterilor: poziția 16 din raport, pe coloana a treia.

Rog membrii comisiei să păstreze liniște, ca să putem să lucrăm. Deci, domnilor colegi deputați din comisie, vă rog să păstrați liniștea, ca să putem să discutăm.

Suntem la poziția 16 din raport, pe coloana a treia, comisia propune eliminarea celor două texte ale inițiatorilor, cu motivarea că reglementarea a fost preluată la art.4, care a fost votat.

Supun votului propunerea comisiei de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobată poziția 16, în sensul că se elimină susținerea făcută de către inițiator.

Trecem, în continuare, la poziția 17.

Domnilor deputați din Comisia pentru învățământ,

Vreau să vă spun că eu nu pot să conduc ședința. Dacă dumneavoastră tot timpul comentați acolo, tulburați liniștea și, efectiv, ceilalți colegi nu se pot concentra.

Deci luăm în discuție poziția 17 din raport. Nici grupul de deputați, nici Guvernul nu are un text corespunzător celui propus de către comisie, pe coloana a treia. Este un text nou, art.6, care are 10 alineate.

Întreb colegii deputați dacă au intervenții la alin.1.

La alin.1, are intervenție domnul deputat Napoleon Antonescu.

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Deci, cunoscând foarte bine activitatea sportivă școlară și universitară și consultându-mă cu foarte mulți profesori de sport, din aceste instituții, am ajuns la concluzia că textul acesta trebuie completat cu următoarea formulare: "Activitatea sportivă din unitățile și instituțiile de învățământ se organizează în cadrul asociațiilor și cluburilor sportive școlare și universitare". Deci trebuie enunțat undeva, pentru că, mai departe, se face referire, la poziția 27, de "club sportiv universitar" și el nu a fost definit. Este drept că clubul școlar este definit la poziția 24, dar cluburile sportive universitare nu sunt definite. Eu cred că pentru precizare trebuie introdus acest lucru aici.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule profesor, am înțeles. Președintele comisiei, raportor, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Suntem o comisie dinamică și căutăm împreună forma cea mai bună. De aceea îi mulțumesc domnului coleg Antonescu pentru această precizare, dar aș ruga să citească textul. Spune așa: "Activitatea sportivă din unitățile și instituțiile..." "din", unitate este școala generală nr.cutare, este liceul cutare, deci, preuniversitar, iar instituție este universitatea cutare sau universitatea cutare. Clubul sportiv școlar este o unitate școlară și este definit la art.40 alin.1 în Legea învățământului, are personalitate juridică, se afiliază la federația de specialitate, ceea ce este precizat în pag.19 din Monitorul Oficial. Deci, într-o unitate juridică, liceul are personalitate juridică, vine clubul școlar care este tot în cadrul personalității juridice. Deci, nu se poate. De aceea nu este acolo.

Activitatea sportivă se face prin asociațiile acestea sportive care n-au personalitate juridică. Clubul ca atare, este unitate separată și face parte din federația de specialitate, nu face parte din Federația sportului școlar și universitar. La asociația sportivă participă cu carnetul de elev copilul care este la clubul sportiv școlar cutare, participă pe competiții organizate de federații cu carnet de sportiv, deci s-au separat aceste două acte. De aceea, vă rog să rămânem pe această formă, că nu pot într-o unitate școlară să introduc altă unitate școlară.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă reprezentanții Guvernului sau reprezentanți din partea Grupului de inițiatori nu au obiecțiuni cu privire la textul cum a fost prezentat de către comisie, nici în legătură cu amendamentul propus. Da domnule deputat Napoleon, poftiți!

 
 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Ce a spus domnul președinte Stanciu despre cluburi în general este corect, dar atunci uitați-vă la poz.24 și spunem: "Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza în condițiile legii, clase, școli și licee cu program sportiv, precum și cluburi sportive școlare." Păi, dacă pot pentru elevi, trebuie să pot și pentru studenți să organizez cluburi sportive universitare. Deci, eu am pus problema că el trebuie numai anunțat aici, nu are importanță că unul este fără personalitate și unul este cu personalitate. Sigur că funcționarea lor se va face în concordanță cu statutul. Una nu are personalitate juridică, iar cealaltă are personalitate juridică.

Deci, din moment ce am introdus "clubul școlar" aici, eu cred că trebuie să introduc și "clubul sportiv universitar".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnul deputat Mihai Stănescu ne puteți fi de mare ajutor, dat fiind că ați trecut prin asemenea probleme.

 
 

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Problema este în felul următor. La prima aparență s-ar părea că domnul, colegul meu, domnul deputat Antonescu să aibă dreptate. Nu revin la motivarea care a arătat-o domnul președinte Anghel Stanciu în legătură cu aceste cluburi sportive școlare. Avem la poz.27 un articol în care se arată că "pentru elevi, studenți care practică sportul de performanță, se organizează cluburi sportive școlare și cluburi sportive universitare". Aceasta este cu totul altceva. Uitați-vă la poz.27, vă rog, unde este această precizare, pentru că noțiunea de "club sportiv școlar" și noțiunea de "club sportiv universitar" se referă la faptul că în cadrul acestor foruri, structuri sportive se desfășoară de către elevi și studenți sportul de performanță.

Deci, față de această situație, cred că urmează ca amendamentul, dacă este supus votului dumneavoastră, să fie respins.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, textul trebuie combinat și cu alin.10 de la poz.28.

Bun, vă mulțumesc.

Este vorba de poz.28. Am remarcat și eu, este vorba de alin.10, alineatul final al articolului.

Deci, eu supun la vot alin.1 al art.6 în redactarea dată de către comisie pe coloana a treia a raportului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Deci, a fost adoptat textul comisiei.

Dacă la alin.2 al art.6 sunt comentarii? Nefiind comentarii, îl supun votului, alin.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Alin.3 al art.6. Dacă sunt comentarii, intervenții? Nu sunt. Supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat.

Alin.4 al art.6. Dacă sunt intervenții? Dacă nu, îl supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.5. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră. Mulțumesc.

Voturi pentru?.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La poz.22 vă rog să observați, comisia, pe coloana trei, propune eliminarea prevederilor propuse de către inițiator, Guvern și grupul de deputați, cu motivarea că problema este reglementată la art.6, alin.7. Supun votului dumneavoastră poz.22 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La poz.23 este vorba de alin.6, amendat de către comisie. Dacă sunt comentarii, observații din partea dumneavoastră? Nefiind, supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat și alin.6.

Alin.7 pe coloana a treia din raportul comisiei. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, îl supun votului în redactarea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.25 din raport care se referă la alin.8 al art.6 în redactarea propusă de comisie. Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Textul a fost votat.

La poz.26, comisia propune eliminarea textului din varianta Guvernului, văd că de data aceasta nu a dat nici un fel de motivare, probabil că pentru corelare cu celelalte texte, supun votului propunerea comisiei, de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a acceptat propunerea de eliminare.

La poz.27, alin.9 are o redactare mai amplă dată de către comisie decât cele care se regăsesc în textele inițiatorilor. Dacă sunteți de acord cu redactarea comisiei, astfel cum este redată pe coloana a treia, poziția 27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat.

La poz.28, alin.10, comisia a dat o redactare pe care v-o supun spre aprobare, dacă nu sunt observații. Supun votului alin.10. Vă mulțumesc.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră capitolul I, în integralitatea sa, din titlul 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun ca să încetăm lucrările Camerei la acest moment. Vreau să fac o precizare. Atunci când am anunțat moțiunea depusă de către Grupul parlamentar al PDSR-ului, am omis să spun că această moțiune este susținută și de unii deputați cu statut de independenți.

Vă mulțumesc.

Ne revedem la ora 14.00.

 
  după pauză  
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog cel de al doilea secretar de ședință să poftească la prezidiu pentru a putea relua lucrările.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările ședinței Camerei Deputaților din după-amiaza zilei de 23 septembrie, este programul aprobat de plen. Întârzierea de 40 de minute în reluarea lucrărilor este datorată faptului că cea mai mare parte a colegilor noștri nu și-au anunțat încă prezența în sala de ședințe. În atare împrejurare, rog pe domnul secretar Kónya să facem apelul și în funcție de rezultat vom stabili dacă continuăm sau vom suspenda ședința din această după-amiază.

 
 

Domnul Kónya-Hamar Alexandru (dă citire tabelui cu prezența):

Începem pe grupuri.

Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat – Civic-Ecologist:
Țepelea Gabrielprezent
Ionescu Galbeni Niculaeprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Weber Ernest Ottoprezent
Cristea Gheorgheprezent
Biriș Anamaria Mihaelaabsentă
Nică Mihailprezent
Alecu Aurelian Paulabsent
Andrei Gheorgheabsent
Argeșeanu Valentinabsent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionabsent
Botescu Ionabsent
Calimente Mihăițăprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeprezent
Ciumara Mirceaprezent
Corniță Ionprezent
Dejeu Gavrilprezent
Dimitriu Sorin-Petreabsent
Dîrstaru Dorinprezent
Dorin Mihaiabsent
Dugulescu Petruabsent
Dumitrașcu Laurențiuprezent
Dumitrean Bazilprezent
Enescu Ionprezent
Galic Lia Andreiaprezentă
Gheorghiu Mihaiprezent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghidău Raduprezent
Grigoriu Mihaiprezent
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Iacob Elenaprezentă
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ioniță Mihail Gabrielprezent
Irimescu Haralambieprezent
Lepșa Sorin Victorprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odiseiprezent
Matei Lucian Ionprezent
Mânea Raduprezent
Micle Ulpiu Radu Sabinabsent
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Mureșan Ioanabsent
Nanu Romeoprezent
Negrău Mirceaabsent
Nichita Dan Gabrielabsent
Nicolae Jianuprezent
Noica Nicolaeabsent
Opriș Constantin Remusabsent
Palade Danprezent
Pavel Vasileprezent
Pavelescu Claudiu Costelabsent
Păunescu Costelabsent
Petrescu Silviuprezent
Petrescu Virgilabsent
Petreu Liviuabsent
Petrovici Silviaprezentă
Pițigoi Barbuabsent
Pop Ifteneabsent
Popescu Emil Teodorabsent
Popescu Irineuabsent
Radu Elena Cornelia Gabrielaprezentă
Raica Florica Rădițaprezentă
Rațiu Ionabsent
Rânja Traian Neculaieabsent
Rizescu Sergiu Georgeprezent
Roman Ioanprezent
Săndulescu Aureliu Emilprezent
Stanca Teodorprezent
Sturza Popovici Cornelabsent
Tăvală Tănase-Pavelprezent
Tudose Nicolae-Florinprezent
Vataman Dorinprezent
Vetișanu Vasileabsent
Protopopescu Cornelprezent
Roșca Ioanprezent
Vasilescu Valentinprezent
Aferăriței Constantinabsent
Iorgulescu Adrianabsent
Ionescu Alexandruprezent

Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog Biroul Comisiei pentru învățământ, știinșă, tineret și sport să-și ocupe locul în loja oficială, loja din partea dreaptă.

De asemenea, inițiatorii să-și ocupe locurile din loja din partea stângă a sălii.

 
 

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale
Georgescu Florinabsent
Afrăsinei Vioricaprezentă
Cazan Gheorghe Romeo Leonardabsent
Albu Alexandruabsent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)absent
Ana Gheorghe (Hunedoara)absent
Andronescu Ecaterinaabsentă
Antonescu Niculae Napoleonabsent
Bara Radu Liviuprezent
Bartoș Danielaabsentă
Bejinariu Petruprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanprezent
Buzatu Dumitruabsent
Cândea Vasileprezent
Cotrutz Constantin Eremiaabsent
Cristea Marinprezent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionprezent
Dobre Traianabsent
Dragu Georgeabsent
Dumitriu (Hunea) Carmenabsentă
Gheorghiu Adrianprezent
Ghibernea Danabsent
Giurescu Ionabsent
Godja Petruprezent
Grigoraș Neculaiprezent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionabsent
Hrebenciuc Viorelabsent

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, constat că s-a refăcut cvorumul de lucru, astfel încât continuăm dezbaterile la proiectul de lege.

Deci, continuăm dezbaterile. Am ajuns la capitolul II din cadrul titlului 2, poz.29 din raportul comisiei sesizate în fond.

Titlul capitolului II – urmăriți vă rog coloana a treia din raportul comisiei de fond – Educația fizică militară și profesională. Dacă sunt comentarii cu privire la titlul capitolului II. Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost votat titlul capitolului II.

Art.7, față de formele prezentate de cei doi inițiatori, comisia a amendat textul art.7. Dacă sunt comentarii în legătură cu art.7. Domnul deputat Naidin. Vă rog, comisia și inițiatorii să fiți atenți la intervenții.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem, cred eu, într-o situație inversată față de articolul la care am dezbătut îndelung înainte de ora 13.00, este faptul că se prevede o limită de cel puțin 3 ore pe săptămână, o normă imperativă care nu se găsește în varianta nici a inițiatorilor, cei care sunt prezenți, respectiv Guvernul.

M-am uitat puțin prin actele normative care creează cadrul privind planul de instrucție și respectiv educația fizică militară, adică m-am uitat în Legea învățământului la art.98 – învățământul militar – m-am uitat și în Ordonanța 41 din această vară privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Nu are sens să fac o expunere îndelungată, ceea ce doresc în contextul celor prezentate, adică în contextul literei și spiritul acelor acte normative enumerate, eu cred că se impune să eliminăm această teză în limita a cel puțin 3 ore săptămânal.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Reprezentantul Guvernului. Se propune eliminarea din text a sintagmei "în limita a cel puțin 3 ore săptămânal".

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

După cum ați văzut și după cum a remarcat și domnul deputat, în varianta inițiată de noi nu exista această limită. Din punctul meu de vedere, ambele forme sunt acceptabile, numai îmi vine greu să înțeleg cum logica colegilor din comisie, care n-au acceptat fixarea unui minimum în școală, o pot accepta sub autoritatea altui minister, în armată.

Deci, din punctul nostru de vedere oricare dintre variante este acceptabilă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea grupului de inițiatori, din partea deputaților inițiatori dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Domnul președinte al comisiei, domnul deputat Stanciu, s-a făcut o propunere de eliminare.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Textul este redactat împreună cu colegii de la Ministerul Apărării Naționale și diferențele față de textul anterior constau în faptul că aceste 3 ore săptămânal sunt incluse în planul de instrucție și în planul de învățământ, deci în cele două planuri, nu numai în planul de învățământ, deci și în planul de instrucșie. Este prima diferență.

A doua diferență, aceste ore de cel puțin 3 ore săptămânal se desfășoară pe întreaga perioadă a săptămânii, nu de luni până vineri. O redactare similară pe întreaga perioadă a săptămânii s-a încercat și la celelalte, dar a fost opunere, spunând că orele de educație fizică trebuie să se desfășoare de luni până vineri inclusiv, pe când aici, ele se desfășoară pe întreaga perioadă a săptămânii, deci vor fi mai multe, nu obstaculează să zicem alte discipline pe perioada de luni până joi și, totodată, sunt cuprinse în planul de învățământ completat cu planul de instrucție.

Este un specific pe care militarii l-au demonstrat în comisie. Reprezentanții ministerului și noi vă propunem să rămână sub această formă.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat Naidin, față de explicațiile ce au fost date, vă mențineți propunerea? V-o mențineți.

Stimați colegi,

În virtutea regulamentului, eu trebuie să vă supun mai întâi la vot propunerea de eliminare din cuprinsul art. 7 a sintagmei: "În limita a cel puțin 3 ore săptămânal." Este vorba de procesul de educație fizică militară, deci, cu specificul pe care îl are acest profil.

Supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați, domnilor secretari! 29 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Constatăm că, pe de o parte, colegii noștri intră în sală, când se aud strigați în cadrul apelului nominal, pe de altă parte, părăsesc sala de ședință. În acest moment, sunt prezenți 112 deputați, față de cvorumul de lucru anunțat de dimineață, de 145.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile de rigoare pentru a-i convoca în sală pe colegii noștri, ca să participe la procesul legislativ! Programul de lucru a fost aprobat, a fost cunoscut că astăzi se va lucra până la ora 16,30, cunoașteți că mâine vom avea ședință comună cu Senatul, așa că nu înțeleg de ce există o participare atât de slabă la dezbaterea unui proiect de lege, care pot să spun că este de interes național și că ar trebui ca fiecare să manifeste interes asupra dezbaterilor sale.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Unde este majoritatea parlamentară?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Mi se spune că din cvorumul de lucru care a fost comunicat dimineață, de 145, trebuie să scădem 12 deputați, care participă la o întâlnire cu o delegație parlamentară japoneză. Deci, cvorumul de lucru din acest moment este de 133.

Vom supune din nou la vot propunerea și, în felul acesta, vom constata dacă s-a refăcut cvorumul.

Așadar, prima dată, vă rog să vă exprimați votul în legătură cu propunerea de eliminare a sintagmei din cadrul art. 7: "În limita a cel puțin 3 ore săptămânal."

Cine este pentru eliminarea acestei sintagme? Vă rog să numărați, domnilor secretari!

Voturi împotrivă?

Abțineri, vă rog?

Nici de data aceasta cvorumul de lucru nu a fost realizat. Au fost exprimate 126 de voturi, repartizate în felul următor: voturi pentru – 29; voturi contra – 88; abțineri – 9, ceea ce înseamnă un total de 126, sub cvorumul de lucru de 133 pe care l-am anunțat.

Încerc să mă întreb, totuși, care este autoritatea liderilor de grupuri parlamentare în legătură cu mobilizarea de participare a deputaților la lucrările Camerei?

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Lipsește puterea!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

M-am consultat și cu secretarii de ședință care mă asistă în această după-amiază, suntem nevoiți să aplicăm dispozițiile art. 128 alin. 3 din regulament, constatând că nu este întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor.

Vreau să vă anunț că mâine este ședință comună a Camerei Deputaților cu Senatul. Programul începe de la ora 9,00 și urmează să punem în discuție candidaturile pentru Consiliul de administrație al Societății de Radiodifuziune, iar la ora 11,00 audiem intervenția Cancelarului Schroeder, din Germania.

Ca atare, suspendăm ședința, iar Camera se va întruni în ședință obișnuită, luni, conform programului pe care l-ați aprobat astăzi. Bună ziua, declar închisă ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 15,10.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 12 august 2022, 0:03
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro