Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 1999

	1.	Intervenţii ale domnilor deputaţi:
		1.10	Petru Şteolea - condamnarea etichetărilor aduse unor partide din România la Consiliul Europei;

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Petre Şteolea şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Buzatu.

Domnul Petru Şteolea: Domnule preşedinte, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la acţiunea nu de mult încheiată, mă refer la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi cu referire expresă la intenţia de a se dezbate, vineri, un punct privind raportul cu titlul: "Pericolul partidelor şi mişcărilor extremiste pentru democraţia europeană". A fost un raport în care se analizau, în ţările Europei, mişcările şi partidele considerate ca partide extremiste şi pericolul acestora pentru democraţie. Addendumul la acest raport a fost întocmit de un domn francez, Camus, şi conţine referiri de-a dreptul neconforme cu realitatea cu privire la viaţa politică din România. De fapt este vorba de un titlu al unui subcapitol în care inclusiv titlul induce un lucru şocant – "România de la comunism naţional la naţionalism xenofob". Acest subcapitol conţine de fapt două paragrafe, dimensiunea lor nu este mai mare decât de 12 rânduri în care sunt supuse unei judecăţi de-a dreptul stalinist-totalitare multe partide din spectrul politic actual român. Este vorba de PUNR, PRM, PSM şi o anumită extremă dreapta şi alte mişcări care se spune că îşi au sorgintea în Garda de Fier sau în personalitatea pro nazistă considerată a fi mareşalul Antonescu. De asemenea, organizaţia cultural-civică Vatra Românească este considerată ca o mişcare naţionalistă. Sunt etichetări de-a dreptul şocante, după cum am spus, şi faţă de acestea am considerat necesar ca vineri dimineaţa să prezint şi să depun la comisia politică un protest sub forma unui aviz divergent. Ce imagine se induce prin aceste două paragrafe? Că România este un paradis al manifestărilor extremiste şi xenofobe, şi că aici ele îşi găsesc un teren fertil. Că în România foşgăie, mişună asemenea partide, că în România e în pericol democraţia, datorită acestor partide. Este o denaturare a ceea ce însemană viaţa politică românească actuală. De fapt, această etichetare că "în România democratică proliferează mişcările naţionaliste din care marea majoritate îşi au sorgintea în Garda de Fier, mişcarea fascistă a anilor ’30, şi, de asemenea, îşi are sorgintea mişcarea naţionalist-comunistă a Elenei Ceauşescu" este de-a dreptul condamnabilă. Faptul că în ziua de vineri, 24 septembrie a.c., în plenul Consiliului Europei datorită numeroaselor puncte divergente depuse la Comisia politică, s-a amânat dezbaterea acestui raport este un lucru pozitiv. Sper în poziţia corectă a membrilor delegaţiei române la Consiliul Europei, în aşa fel încât etichetările acestea aduse unor partide din viaţa politică românească să fie anulate. Cred că este normal că am supus atenţiei comisiei politice ca acest titlu al subcapitolului să fie schimbat, de exemplu în sensul unei formulări de felul: "În România, o evoluţie democratică", la fel după cum am arătat că este anormal că la o inexistentă extremă dreaptă (culmea, de extemă dreaptă este considerat inclusiv PSM care, de fapt, este un partid de linie europeană de tip occidental, precum Partidul Comunist Francez) au fost introduse partide care cumva s-ar fi situat în linia întâi a "marelui marş al minerilor din 1999" şi au manipulat conducătorii acesteia. Este de-a dreptul condamnabilă şi această caracterizare. Şi, fiindcă este momentul să discutăm de acest marş al minerilor, şi astăzi şi atunci în ianuarie el a fost justificat şi este clar acest lucru, ne punem întrebarea, apropos de evenimentele de la Braşov, oare Jandarmeria şi Poliţia împotriva cărei grupări a acţionat mai motivat? Împotriva minerilor în marşul lor sau împotriva bandelor rivale de la Braşov? Se pare că ezitarea a avut loc la Braşov şi nu împotriva acţiunii minerilor. Vă mulţumesc.