Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 05-10-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 1999

2. Dezbaterea Moțiunii inițiate de 83 deputați (Respingerea, prin vot, a moțiunii.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Onorați colegi,

Am avut 3 rapoarte de mediere pe care însă o să le dezbatem după continuarea lucrărilor la moțiunea simplă inițiată de 83 de deputați, moțiune care trebuia dezbătută săptămâna trecută în întregime și care nu a putut să fie dezbătută dintr-un motiv foarte simplu, inițiatorii au cerut prezența la dezbateri a reprezentanților Ministerului de Finanțe, Ministerului Industriei și Comerțului și a F.P.S.-ului.

Sunt prezenți reprezentanții Ministerului Industriei și Comerțului, domnul ministru Berceanu, coleg de al nostru; din partea F.P.S.-ului este domnul Sârbu, președintele instituției, iar de la Ministerul de Finanțe o să vină în cursul dimineții domnul ministru Remeș, care, la ora actuală, mai este încă în avion, lucru care a fost anunțat ieri și la Biroul permanent și grupul inițiator al moțiunii, Grupul PDSR a spus că acceptă să înceapă dezbaterea și în prezența unui secretar de stat din minister, a venit domnul Bogdan Teodoriu, este aici. Ca atare, sunt întrunite cererile inițiatorilor, s-a prezentat săptămâna trecută moțiunea, a existat un răspuns al Guvernului și am ajuns la partea afectată intervențiilor grupurilor parlamentare și există un număr de vorbitori care sunt desemnați de aceste grupuri.

De asemenea, în ceea ce privește vorbitorii din partea deputaților independenți, ei trebuiau să vină cu timpii alocați de ceilalți colegi sub semnătură. Văd că aici, pe lista prezentată, domnul deputat Nicolae Popa este înscris, nu știu exact dacă există această notă cu timpii alocați sau cedați de ceilalți colegi independenți. Aș dori ca dânsul să facă acest lucru ca să nu apară discuții în timpul dezbaterilor.

De asemenea, dacă în cadrul listei de vorbitori au apărut schimbări, vă rog să le anunțați. Deci, lista de vorbitori la ora actuală este următoarea: Dan Ioan Popescu – PDSR, Traian Rânja – PNȚCD, Miron Chichișan – PUNR, Adrian Videanu – PD, Călin Popescu Tăriceanu – PNL, Tănase Barde – PNȚCD, Ráduly Róbert Kálman – UDMR, Popa Virgil – PDSR, a fost schimbat acum în locul domnului Alexandru Stănescu, Mihai Grigoriu – PNȚCD, Luca Ștefănoiu – PRM, Nicolae Popa din partea deputaților independenți, dar încă nu știm timpul pe care-l are dânsul, pentru că nu am încă această notă cu cei care i-au cedat timpi, domnul deputat Varujan Pambuccian din partea Grupului minorităților, Dan Nica – PDSR, Nicolae Grigoraș – PDSR, și Barbu Pițigoi – PNȚCD.

Deci, timpii pe grupuri, refac de fapt ceea ce s-a votat anterior. Fiecare deputat are câte 20 de secunde. Grupul parlamentar PNȚCD-Civic, Ecologist are 29 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 26 de minute, Grupul parlamentar al Uniunii Social Democrate – Partidul Democrat 13 minute, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România 8 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare 6 minute, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române 5 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale 5 minute, iar pentru deputații independenți care nu au apartenență la grupuri parlamentare sunt câte 20 de secunde de deputat și aștept această cedare de timpi în scris ca să putem vedea cât timp va vorbi domnul deputat Nicolae Popa care văd că este înscris din partea dânșilor.

Ca atare, intrăm în această parte destinată grupurilor parlamentare. Domnul deputat Dan Ioan Popescu – Grupul parlamentar al PDSR. O să-i rog pe secretarii de ședință să noteze cu strictețe timpii alocați, timpii fiecărui vorbitor, în așa fel încât să nu apară discuții și să putem să vedem la sfârșit balanța de timpi.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi dezbatem în plenul Camerei Deputaților o moțiune simplă, însă cu impact deosebit asupra vieții economice și politice. În cursul acestui an, Parlamentul României, convins de necesitatea oferirii unui cadru legislativ adecvat unui segment ce se dorea a fi eventual catalizatorul relansării economice, a votat în unanimitate, repet, unanimitate, propunerea legislativă privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, propunere ce avea inclusiv acordul actualului Guvern. În lege, așa cum afirmă colegul nostru domnul Traian Neculaie Rânja, vorbind în numele Grupului parlamentar al PNȚCD, acest partid își regăsește în sfârșit principiile economice și sociale de sprijinire a economiei reale și de formare a clasei mijlocii românești.

În același timp, un inițiator al propunerii legislative conținută în textul legii, vorbind în numele UDMR, domnul Pecsi Francisc își exprima satisfacția privind faptul că în sfârșit s-a creat un cadru legislativ coerent. Mai mult, un distins reprezentant al PNL-ului, domnul Radu Cojocaru, remarca faptul că această lege, fiind una din cele mai importante legi propuse Parlamentului după 1989, a fost pusă de acord și cu abordările Comunității Europene, ținându-se cont și de multiplele propuneri venite din partea sistemului Camerelor de Comerț și Industrie.

Domnul deputat Corneliu Ruse, vorbind în numele Grupului parlamentar al PD, sublinia faptul că, în sfârșit, a sosit momentul ca în 1999, instituțiile statului, prin Parlament și prin Guvern, să se aplece asupra realizării unor programe și politici în acest sector de activitate.

Prin susținerea tuturor grupurilor parlamentare, a rezultat, în premieră, o lege din domeniul economic, votată în unanimitate, unanimitate datorată nu unor compromisuri politice, ci înțelegerii necesității că măcar în acest ultim ceas, după 3 ani de distrugere economică, Guvernul să fie obligat să aplice o serie de măsuri minimale pentru salvarea unui segment economic.

Urmare, la nici două luni după promulgare, Guvernul al cărui membri în calitate de senatori și deputați au votat această lege în Parlament, deci, același Guvern care a avizat favorabil legea, vine și, prin două ordonanțe, anulează practic o bună parte din substanța acesteia.

Consider că toți membrii acestei Camere care, prin luările de poziție avute și prin votul exprimat în ziua de 2 februarie 1999 și care au făcut posibilă apariția acestei legi, au obligația morală de a susține această moțiune pentru a demonstra că în România mai există încă separarea puterilor, că puterea legislativă este recunoscută și apreciată, că România este încă un stat democratic condus de legi și nu bătută de vântul ordonanțelor unui Guvern iresponsabil și incapabil să gestioneze economia.

Stimați colegi,

Astăzi, în fond, avem de ales între a vota o moțiune simplă ca atenționare a unui Excutiv care, citez din discursul unui alt distins deputat PD, "a găsit metode și pârghii numai pentru a inhiba activitatea economică și a transforma legile în material documentar", sau prin retragerea votului pe care dumneavoastră înșivă l-ați dat pentru această lege, să demonstrați că acest Parlament nu-și mai îndeplinește rolul prevăzut de Constituție și trebuie să recurgem la alegeri anticipate.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja, se pregătește domnul deputat Miron Chichișan. Deci, domnul deputat Traian Rânja, Grupul PNȚCD Civic- ecologist. Aveți cuvântul.

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea nr.133/1999 de sprijinire a întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii nu este a Puterii, nu este a Opoziției, nu este a Guvernului, ci este de fapt prima lege românească care se adresează direct sectorului privat, sectorul cel mai potent și mai dinamic al economiei românești, care produce peste 50% din produsul intern brut și datorită căruia se mai găsesc totuși bani pentru educație, pentru sănătate, pentru apărare.

Legea nr.133/1999 nu este inițiativa unui singur grup parlamentar, ci s-a născut dintr-un compromis politic și tehnic, realizat în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, un compromis necesar și benefic pentru economia reală pentru țară. Adoptarea ei în unanimitate în Parlamentul României a demonstrat o puternică voință politică comună pentru realizarea reformei economice în România. Era bine, era normal ca spiritul de cooperare între Putere și Opoziție să dăinuie măcar în ceea ce privește aplicarea acestei legi, dar ar fi fost prea frumos să fie și adevărat.

Noi, Grupul parlamentar al PNȚCD, autor al unuia dintre cele patru proiecte de lege care au stat la baza legii finale, nu am încercat niciodată să confiscăm această lege și să o folosim politic și electoral. Pentru Opoziție a fost însă imposibil să reziste acestei tentații. De aceea, această moțiune nici nu mă neliniștește, nici nu mă nedumirește, luăm moțiunea drept exact ceea ce este, adică un demers politic pentru câștigare de voturi.

Are sau nu are Opoziția dreptate? La prima vedere ai fi tentat să spui că da, la o analiză mai atentă, categoric nu. Și eu mi-aș fi dorit, în calitate de coinițiator, ca legea să se se aplice chiar din prima zi de la publicarea în Monitorul Oficial, adică din 23 iulie 1999. De aceea, am susținut ideea ca Normele metodologice elaborate de Agenția pentru IMM și Ministerul Finanțelor să fie simple, minimale și să se refere doar la programele susținute de la buget pentru training, consultanță și activitate promoțională în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii.

Aceste norme există, au fost aprobate de către Guvern în termenul legal și vor fi publicate, dacă nu au și fost chiar în Monitorul Oficial. Ele prevăd modalități concrete de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii prin programe.

Există obiecția, parțial îndreptățită, că listele cu activele și spațiile neutilizate din sectorul de stat nu au apărut încă la Camerele de comerț în termen de 60 de zile. Aici intervine însă obtuzitatea managerilor și a consiliilor de administrație din regiile autonome, în mare parte în funcție din timpul guvernării PDSR,...

Domnul Dan Ioan Popescu (din bancă, ironic):

Puțin mai tare, să auzim.

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

...care nu înțeleg că transferul de proprietate către sectorul privat trebuie făcut rapid, eficient și că este cheia-boltă a reformei economice. Dar oare dumneavoastră, Opoziția, înțelegeți cu adevărat acest lucru? Mă tem că nu.

Mai există obiecțiunea că reprezentanții administrațiilor publice locale și a regiilor autonome nu înțeleg și nu aplică discriminarea pozitivă stabilită prin lege în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii în ce privește atribuirea achizițiilor și lucrărilor finanțate de la buget.

Nu vă reamintim că Opoziția are mai mulți primari decât PNȚCD, ci dorim să luptăm împreună împotriva acestor practici obstrucționiste, provenite dintr-o mentalitate anchilozată.

PNȚCD dorește ca toate prevederile Legii nr.133/1999 privind sancțiunile individuale severe împotriva celor care obstrucționează punerea în practică a legii să fie aplicate fără șovăire și neîntârziat.

Mai rămâne o problemă. De ce nu sunt încă bani la bugetul statului pentru realizarea programelor de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii?

Din sală (în cor):

Asta era problema.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște vă rog!

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Ca să aflați răspunsul, aveți răbdare!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să respectați pe cei care vorbesc, chiar dacă nu vă convine ceea ce spun, în așa fel ca lucrările să se desfășoare într-un mod civilizat.

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Poate părea paradoxal că în primul an în care s-au depășit substanțial veniturile realizate din privatizare la bugetul statului,...

Din sală:

...din vânzări...

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

...8.500 de miliarde până la această oră față de 3.500 miliarde estimate, nu s-au găsit totuși cele 300 de miliarde prevăzute în buget pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. Dar uită oare Opoziția de bomba cu explozie întârziată, plasată în sistemul bancar românesc? Uită Opoziția de cele 10.000 de miliarde credite neperformante preluate sau în curs de preluare de către AVAB de la BANCOREX, credite acordate în special între 1992-1996?

Având în vedere că România a reușit ca în acest an să-și plătească o mare parte a datoriei externe, realizată de către Guvernul Văcăroiu în anii '95-96, că aranjamentele financiare internaționale ale României au devenit un fapt împlinit, că găurile negre din sistemul bancar au fost cu chiu cu vai astupate, îmi exprim speranța că cele 300 de miliarde de lei de la buget vor ajunge la întreprinderile mici și mijlocii până la sfârșitul anului. Ar fi o premieră în acești 10 ani post-decembriști și primul sprijin financiar direct acordat acestui important sector economic.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Dar ce premiere aveți voi?

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

PNȚCD, consecvent principiilor sale de sprijinire a clasei mijlocii românești, veritabilă coloană vertebrală a oricărei societăți democrate și stabile, va face toate demersurile necesare ca prevederile Legii nr.133/1999, în care ne regăsim programul nostru politic, să devină realitate.

Pe de altă parte, PNȚCD va respinge prin vot o moțiune populistă și demagogică având drept unic scop capitalul electoral.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din dreapta sălii. Din partea stângă a sălii se strigă ironic: ura!...)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, au vorbit până acum domnul deputat Dan Ioan Popescu, care a vorbit 5 minute, domnul deputat Traian Rânja 5 minute și 20 de secunde.

Din sală:

Nu-i adevărat, 7 minute.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cei doi secretari îmi comunică timpii. Vă rog foarte mult să păstrați liniștea!

Domnul Dan Ioan Popescu (din bancă):

Nu este adevărat. Să fim serioși! Numărați paginile!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Chichișan – PUNR. Aveți cuvântul. Îi rog pe domnii secretari să-și potrivească ceasurile cu mai multă atenție. Vă rog.

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Situația economică și socială a României de azi este catastrofală. Indicatorii economici au înregistrat, după 1989, dar mai ales după alegerile din noiembrie 1996 ritmuri regresive, iar șomajul înregistrează lună de lună creșteri alarmante.

Produsul intern brut real a continuat să scadă până în 1993, când asistăm la o stopare a declinului, iar în anii 1994-96, la o creștere anuală de 6 până la 6,5 procente. În 1997 scade cu 6,9%, iar în 1998 scade cu 7,3 procente. Comparând cu anul 1989, produsul intern brut a fost mai mic, în 1998, cu 24 procente. Pentru primul semestru al anului curent s-a înregistrat o scădere în termeni reali de 3,9% față de aceeași perioadă a anului 1989. Producția industrială, în 1998 a fost mai redusă cu 55 de procente față de 1989. Numărul șomerilor a înregistrat la 31 martie '99, 1.182.701 persoane, mai mare decât cu un an în urmă, când se înregistrau 953.419 persoane, iar numărul persoanelor aflate în evidența oficiilor de muncă ce nu beneficiază de drepturi bănești, conform Legii nr.1/1991, era de 240.078 persoane.

În fața acestei situații, Partidul Unității Naționale Române consideră că redresarea vieții economice a României se poate realiza numai prin stimularea întreprinzătorilor privați, prin înființarea de noi întreprinderi mici și mijlocii cu rol de motor al dezvoltării economiei contribuind în mod deosebit la evoluția socială prin crearea de noi locuri de muncă și asigurarea de venituri populației.

Din datele de care dispunem, rezultă că, prin politica dusă, actualii guvernanți au favorizat din plin deteriorarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Dacă la finele anului 1998 erau înregistrate circa 720.000 de întreprinderi mici și mijlocii, doar 393.000 funcționau, iar numai 361.424 realizau un oarecare profit.

În comparație cu anul 1996, în anul 1998, peste 50% din întreprinderile mici și mijlocii axate pe producție au înregistrat pierderi, iar ponderea serviciilor prestate către populație s-a diminuat cu peste 52%. Exportul realizat reprezintă doar 54% comparativ cu anul 1996.

Pe baza succintei radiografii a situației economico-sociale prezentate mai sus, Partidul Unității Naționale Române consideră că întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu o serie de greutăți. Dacă acestea nu-și vor găsi soluționarea într-un timp cât mai scurt, va determina dispariția majorității acestor întreprinderi. Dintre aceste probleme grave amintim: scăderea substanțială a cifrei de afaceri, scăderea sau absența profitului datorită dispariției pieții interne - acestea afectează circa 60% din întreprinderile mici și mijlocii -, absența stimulentelor directe și indirecte pentru export, așa cum fac vecinii noștri, în special Ungaria, Cehia și Polonia, diminuarea importurilor de echipamente și utilaje care nu se fabrică în țară datorită taxelor vamale mari și a obligativității de a plăti taxa pe valoarea adăugată la intrarea în țară și nu la punerea utilajelor în funcțiune, dificultăți în menținerea spațiilor închiriate de la firmele de stat și publice datorită chiriilor excesive și a refuzului proprietarilor de a le vinde, creșterea fiscalității prin mărirea TVA-ului și introducerea a numeroase taxe locale, dificultatea accesului la credite datorită dobânzilor mari, solicitării de garanții excesive și a impunerii de perioade scurte pentru rambursarea acestora, diminuarea substanțială a investițiilor cu circa o treime în 1998 față de 1997, ceea ce pune în pericol dezvoltarea viitoare și chiar supraviețuirea întreprinderilor mici și mijlocii, apariția șomajului în acest sector. În perioada 1997-98 se înregistrau peste 250.000 de șomeri. Blocajul financiar și devalorizarea leului în raport cu dolarul a dus la decapitalizarea substanțială a întreprinderilor mici și mijlocii, excesul de controale din partea organelor financiare politizate.

În consecință, Partidul Unității Naționale Române consideră că prin aplicarea întocmai a facilităților economico-financiare, fiscale și bancare ce se acordă prin Legea nr.133/1999 s-ar găsi cele mai bune soluții de redresare a acestui important sector.

Partidul Unității Naționale Române solicită înființarea unei bănci de dezvoltare pentru întreprinderile mici și mijlocii prin transformarea unei bănci existente ce va avea menirea asigurării unor credite avantajoase. Numai astfel, întreprinderile mici și mijlocii vor fi salvate de la dispariție, ceea ce ar da o șansă în plus revigorării economiei naționale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog timpii! PUNR-ul și-a încheiat timpul, au fost 5 minute și jumătate.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu și-a încheiat timpul, și-a consumat timpul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, PUNR-ul și-a consumat timpul de fapt.

Urmează domnul deputat Adriean Videanu – Grupul parlamentar al Partidului Democrat, se pregătește domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu – Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Adriean Videanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Moțiunea pe care o discutăm astăzi ca exercițiu parlamentar își are, din nefericire, esența într-o situație reală și dificilă a întreprinderilor mici și mijlocii.

Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii este o componentă importantă atât a programului de guvernare, cât și a programelor electorale ale tuturor formațiunilor politice, indiferent că acestea se află la Putere sau în Opoziție. Deci, putem considera această problemă efectiv o problemă națională.

De remarcat este faptul că majoritatea parlamentară și-a demonstrat dorința și disponibilitatea sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii, în primul rând ca inițiatoare a Legii nr.133/1999.

Cel mai important lucru pentru o societate comercială, fie ea mică, mare, mijlocie, privată sau de stat, îl reprezintă, stimați colegi, înainte de facilități, coerența și stabilitatea cadrului legislativ.

Crearea unui cadru și a unui mediu de afaceri sănătos și stabil în România, obiectiv fundamental în dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a întâmpinat, din nefericire, mari greutăți, ca rezultat al unor decizii politice greșite în perioada 1992-1996, care au pus în dificultate inclusiv garantul stabilității mediului de afaceri, și anume sistemul bancar.

Ceea ce se întâmplă astăzi este relevant și n-am să insist asupra acestui lucru.

Deciziile politice greșite din perioada Guvernului Văcăroiu nu numai că au minat efectiv sistemul bancar românesc, dar au creat și premisele unui haos fiscal și financiar, îndreptat cu mari eforturi și sacrificii de actuala guvernare, din nefericire, pe seama poporului.

De aceea, multe dintre măsurile luate de actualul Guvern sunt total nepopulare, dar absolut necesare.

Îmi pun de multe ori întrebarea firească: de ce trebuie, de fiecare dată, să introducem arbitrariul prin acordarea de facilități de tot felul?

Am să dau un exemplu. În timpul guvernării PDSR a apărut Daewoo, am dat o lege specială pentru Daewoo. A apărut, de această dată, Renault, dăm o lege specială pentru Renault.

Cred că acest lucru este posibil datorită instabilității și incoerenței cadrului legislativ, care vin dintr-o istorie nu foarte îndepărtată, dar care, din nefericire, se mențin. Nu doresc să arunc anatema asupra unei guvernări sau asupra unei formațiuni politice.

Considerând că întreprinderile mici și mijlocii reprezintă o problemă de securitate națională, stimați colegi, în numele Partidului Democrat invit toate formațiunile politice din arcul guvernamental și din Opoziție la o discuție sinceră, constructivă pe această temă, în ideea creării unui fundament stabil pentru realizarea unui mediu de afaceri sănătos, care să creeze premisele unei dezvoltări sigure a întreprinderilor mici și mijlocii.

De notorietate este Italia, unde știm cu toții că instabilitatea politică de aproape 50 de ani nu a diminuat sub nici o formă dezvoltarea acestui sector al întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă garantul stabilității și dezvoltării Italiei.

Aș îndrăzni să fac o primă propunere, în numele Partidului Democrat, și anume realizarea unui cod fiscal în care să fie explicitată fiscalitatea globală pe o perioadă minimă de 5 ani, rezultat al consensurilui formațiunilor politice și totodată o garanție a stabilității legislative.

Așa cum spunea Constantin Brâncuși, "Lucrurile nu sunt greu de făcut, este greu să fim în stare să le facem". Dacă intrăm în analiza concretă a moțiunii, constatăm, din nefericire, următoarele: se amestecă declarații politice comune, cu care cu toții suntem de acord, cei din arcul guvernamental și cei din Opoziție, cu dificultățile reale în aplicarea legii.

Se evidențiază intenția Opoziției de a câștiga campania de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii, uitând că propunerea legislativă este opera comună a parlamentarilor Puterii și ai Opoziției.

Alin.5 dezvăluie caracterul preponderent politic al moțiunii, introducând anumite efecte care pot fi ușor demontate și demonstrate, ele fiind și consecință a guvernărilor anterioare, a politicii de discriminare a sectorului privat față de economia de stat și de evitare a măsurilor reale de reformă ce s-au aplicat în perioada 1992-1996.

Sunt și aspecte reale în moțiune, dar care, dacă se avea puțintică răbdare, își găseau răspunsul. Astfel, Ordonanța nr. 73 din 1999 rezolvă o problemă importantă a reformei, și anume aceea a participării echitabile a persoanelor fizice la bugetul de stat. Problema aplicării sistemului forfetar la persoanele juridice este în atenția Ministerului Finanțelor.

S-a cerut, de către Direcția Generală a Vămilor, modificarea, de fapt corelarea Legii nr.133 cu Codul vamal.

Accesul prioritar al întreprinderilor mici și mijlocii la spațiile de producție disponibile este poate sprijinul cel mai consistent care rezidă din această lege.

Nu pot să nu vă aduc aminte că în 1991, o hotărâre de Guvern a Guvernului Roman, care identificase aproape 3 milioane de metri pătrați de hale industriale neutilizate, făcea obiectul unei alte hotărâri de Guvern care, ulterior, din nefericire, n-a mai fost pusă în practică.

Problema fondurilor de garantare este o problemă reală și se datorează în primul rând necorelărilor dintre Legea nr.133 și Ordonanța nr. 23.

Prin urmare, moțiunea rămâne un simplu, dar democratic, exercițiu parlamentar, soluția fiind însă voința politică sinceră de rezolvare a problemelor acestui sector, care este singurul care creează sursele dezvoltării acestei țări.

Dacă cu toții credem că întreprinderile mici și mijlocii reprezintă soluția dezvoltării sigure și durabile a acestei țări, stimați colegi, vă așteptăm să răspundeți invitației Partidului Democrat.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați vorbit 6 minute.

Urmează domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Se pregătește domnul deputat Tănase Barde – Grupul parlamentar PNȚCD Civic Ecologist.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Părerea liberalilor este că această moțiune supusă astăzi dezbaterii dumneavoastră are mai degrabă un puternic caracter politic și se sprijină foarte puțin pe argumente obiective, care sunt cifre, analize sau statistici. Și acest lucru este explicabil prin faptul că o serie de sondaje au arătat în ultima vreme că PDSR-ul crește în popularitate și, atunci, desigur, în această toamnă electorală fierbinte se dorește punerea pe tapet a unui subiect care se presupune a avea audiență în continuare.

Regretabil este faptul – și acest lucru îl putem constata, bazându-ne analiza pe statistici – că fosta coaliție, care a guvernat țara până în 1996, nu a făcut mare lucru pentru sectorul privat, pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, lucru bine știut și demonstrat prin susținerea puternică pe care a avut-o sectorul de stat în toată această perioadă și prin privatizările care s-au desfășurat cu țârâita.

În ciuda acestor fapte, în ciuda acestor adversități, sectorul privat s-a dezvoltat, ajungând astăzi ca produsul intern brut dat de sectorul privat să reprezinte peste 58%. Și trebuie menționat că actuala Opoziție nu a făcut nimic în plan legislativ pentru sprijinirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii timp de 6 ani.

Actuala Lege privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, promovată de coaliția majoritară, oferă un cadru complet și cu soluții concrete, aplicabile, realiste, privitor la simplificarea procedurilor administrative de înființare, pentru a elimina birocrația și stilul discreționar, tipic al multor funcționari, facilitează accesul la activele societăților comerciale cu capital majoritat de stat, asigură finanțarea de la buget, prin intermediul Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, pentru dezvoltarea acestui sector și nu în ultimul rând, acordă un set important de facilități economico-financiare și fiscale, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe profitul brut reinvestit sau reduceri de impozite pentru întreprinderile mici și mijlocii care creează noi locuri de muncă.

Cred că aceste lucruri, inventariate într-o manieră destul de rapidă, reliefează totuși cadrul amplu pe care legea l-a creat și facilitățile reale de care întreprinderile mici și mijlocii se pot bucura în continuare.

Citind moțiunea dumneavoastră, am constatat că ea este segmentată în două părți: o primă parte, care are 6 puncte și care are un amplu caracter de evocare, așa, de generalități, ca să nu folosesc alte cuvinte care vi s-ar părea jignitoare, și apoi se spune în mod concret, și iarăși urmează 6 puncte, de unde se dovedește că într-adevăr prima parte nu are foarte multă substanță.

Și am să încerc să vă demonstrez acest lucru. Se vorbește, la pct.a), de "adâncirea regresului economic programat de coaliția aflată la Putere după noiembrie 1996".

Domnul Marțian Dan (din sală):

Este cunoscut acest lucru!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Sigur că este cunoscut acest lucru și, domnule coleg, am să încerc să vă dau câteva explicații.

Domnul Marțian Dan (din sală):

E un merit!

Nu ți-e rușine să debitezi prostii?

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Este vorba de scăderea produsului intern brut în acești trei ani și nu cred că de acest lucru are de ce să ne fie rușine. Și am să vă explic și de ce. Pentru că acest produs intern brut este un produs intern brut nesănătos, pe care, din păcate, Guvernul anterior .... (Rumoare, vociferări)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să păstrați liniștea și să-i respectați pe cei care vorbesc.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule Marțian, dumneavoastră, vă rog foarte mult să nu folosiți astfel de calificative, pentru că atunci am să vă spun și eu dumneavoastră că vorbiți prostii!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, domnule deputat Dan, onorați colegi, vă rog frumos, păstrați-vă calmul! (Rumoare, vociferări)

Rolul acestei moțiuni este de a dezbate o chestiune. Poate că nu vă place tot ce se vorbește de la microfon. Alte lucruri nu plac altor colegi. Dar cred că trebuie să păstrăm un nivel, o anumită ținută a acestei ședințe, o ținută care să arată că Parlamentul României este o instituție civilizată.

Continuați, vă rog.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, am să vă rog întâi să ascultați, și după aceea trageți concluziile, dar le trageți în gând, pentru că atât timp cât vorbesc, vă rog să nu mă deranjați, pentru că altfel o să mă simt obligat să procedez și eu de o manieră asemănătoare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuați!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Spuneam că în această perioadă, până în 1996, cu toate că și aici s-a făcut referire înainte la creșterea produsului intern brut, o să vedem despre ce creștere a fost vorba. A fost vorba despre niște specialități ale dumneavoastră, care erau producția pe stoc și producția în pierdere.

Bineînțeles, se produce. Dar cu ce preț? Ambele sunt specialități bine cunoscute, din care am gustat până în 1996 și acum plătim nota de plată.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Asta-i propagandă ieftină!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte, vă rog să-l rugați pe domnul Dan Marțian să înceteze...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i rog pe domnii chestori să fie pregătiți.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

...dacă nu, am să vă rog să-l poftiți afară din sală. (Rumoare, vociferări)

În toate țările din Europa Centrală unde s-a făcut restructurare, adică închiderea sectoarelor economice neprofitabile, produsul intern brut a scăzut. Și cred că acest lucru nu poate fi contestat de absolut nimeni.

Și pentru că lucrurile stau așa și nu alt fel, spuneam că în toată această perioadă ponderea sectorului privat din totalul produsului intern brut a crescut, pentru a depăși 58% în 1999.

Un alt punct la care se referă la moțiunea dumneavoastră este legat de "lipsa resurselor pentru investiții de dezvoltare". Desigur că resursele ar fi existat, în condițiile în care dobânzile atât de ridicate ar fi putut să fie accesibile pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.

Ce s-a întâmplat, în realitate? În momentul actual – și acest lucru se întâmplă de peste 3 ani – bugetul plătește datoria externă, care anul acesta a depășit 2 miliarde de dolari, angajată de guvernele anterioare, și acest lucru nu ar fi o crimă în sine, dacă acești bani nu ar fi fost irosiți, în cel mai bun caz, prin finanțarea și subvenționarea unor întreprinderi nerentabile, care au contribuit la suportul electoral al PDSR, dacă nu, mult mai grav, și-au sprijinit activitățile economice prin credite bancare acordate clienților politici, iar aici BANCOREX-ul și Banca Agricolă au excelat, astfel încât astăzi plătim, pentru proasta gestiune și furtul organizat la aceste două instituții, sume fabuloase. Cifrele vorbesc de la sine. În 1997 au fost plătiți 8 mii de miliarde de lei – 8 mii de miliarde de lei în echivalent 1997 înseamnă peste 1 miliard de dolari, adică 47 de dolari pe locuitor, pentru ranfluarea celor două bănci, este vorba de BANCOREX și Banca Agricolă.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Pentru SAFI cât ați plătit, domnule?

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

În 1999, au fost plătite alte 23 de mii de miliarde, care grevează bugetul prin emiterea de titluri de stat și care nu fac decât să acopere găurile produse la BANCOREX și la Banca Agricolă de firmele pe care deja le știm și care au profitat de pe urma acestor bănci.

Tot în moțiunea dumneavoastră faceți referire la "reducerea substanțială a cifrei de afaceri și introducerea, lună de lună, în faliment a unui număr însemnat de societăți", fără ca aceste afirmații să fie sprijinite de vreo cifră.

Trebuie menționat următorul fapt: că au existat și există foarte multe societăți care au beneficiat de scutirile de impozit pe profit și care au obligația de a-și continua activitatea pe o perioadă determinată, și care acum își reduc în mod voit activitatea, pentru că nu mai beneficiază de aceste facilități. Este un comportament specific unei economii de piață și nu-l putem evita.

În ceea ce privește falimentul care, chipurile, s-ar dori, al unui număr de societăți, trebuie menționat că pe baza cifrelor de la Registrul Comerțului rezultă că un număr important de societăți comerciale înregistrate nu au nici un fel de activitate comercială, iar mărirea de capital la care au fost obligate conform modificărilor legii, i-a făcut pe mulți să renunțe la îndeplinirea formalităților legale, ceea ce a dus la dispariția naturală, aș spune, din Registrul Comerțului a acestor societăți fără activitate.

Prin urmare, consider că marea parte a acuzațiilor care sunt introduse în moțiunea pe care dumneavoastră ați prezentat-o nu-și găsesc o justificare în plan concret, și această moțiune, cu un pronunțat caracter politic, trebuie respinsă fără doar și poate.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii.)

Domnul Marțian Dan (din sală):

La așa cap, așa concluzie!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 9 minute și jumătate din cele 10 minute alocate Grupului parlamentar național-liberal.

Urmează domnul deputat Tănase Barde, Grupul parlamentar al PNȚCD Civic Ecologist. Se pregătește domnul deputat Ráduly Róbert, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Tănase Barde:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În momentul în care am auzit că PDSR dorește să depună o moțiune de cenzură pe tema IMM-urilor, am crezut că principalul partid de Opoziție a înțeles marea eroare pe care a făcut-o pe vremea când se afla la guvernare, și anume aceea de a neglija acest sector atât de important.

Citind, însă, textul moțiunii, am văzut că, la fel ca în alte cazuri, și de această dată ... (Rumoare, vociferări)

Domnule președinte, vă rog frumos, eu am avut răbdarea și am ascultat pe toată lumea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să păstrăm caracterul civilizat al acestei ședințe și rugămintea pe care o am este foarte serioasă. (Rumoare, vociferări)

Domnul Tănase Barde:

Stimați colegi, eu știu că dumneavoastră nu sunteți obișnuiți cu sistemul democratic. Vă rog, însă, să faceți un efort și să aveți răbdarea să ascultați!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Barde, vă rog frumos, nu dialogați cu sala. Dacă membrii unui grup parlamentar vor să ia cuvântul, există un timp alocat grupului respectiv și, în discuțiile cu liderul de grup, să ceară să ia cuvântul pe timpul grupului respectiv, și nu pe timpul altor grupuri. Vă rog frumos, continuați.

Domnul Tănase Barde:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Citind, însă, textul moțiunii, am văzut că, la fel ca în alte cazuri, și de această dată este vorba despre o acțiune demagogică, pur electorală, a celor care au contribuit din plin la situația economică grea în care se află țara.

Semnatarii moțiunii pun situația dificilă în care se află IMM-urile pe seama nerespectării Legii nr.133/1999 de către Guvern. Fals!

Situația întreprinderilor mici și mijlocii nu poate fi nici mai bună și nici mea rea decât situația în care se află întreaga economie națională. În mod cert, actualul Guvern și actuala coaliție majoritară ar dori să ofere mult mai multe facilități întreprinderilor mici și mijlocii. Din păcate, aceasta înseamnă bani de la buget și știm cu toții în ce situație se află bugetul țării.

Este ciudat că cei care se fac vinovați de faptul că bugetul este atât de sărac, vin astăzi și acuză Guvernul că nu face suficient de mult pentru IMM-uri. Știu! Veți spune că iar acuzăm nerealizările Guvernului PDSR și greaua moștenire pe care acesta a lăsat-o.

Știți însă foarte bine că aceasta este realitatea.

Și, ca să nu fiu acuzat de demagogie, am să vă prezint trei din marile erori pe care semnatarii moțiunii le-au făcut pe vremea când erau la guvernare, erori datorită cărora bugetul României nu este suficient de mare pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii la nivelul pe care l-am dori.

  1. Falimentarea BANCOREX.
    Toată țara știe că această bancă a ajuns în situația în care este astăzi datorită creditelor neperformante care s-au acordat sub guvernarea PDSR clientelei politice a acestui partid.
    Pentru a salva acele întreprinderi mici și mijlocii care își desfășoară activitatea prin această bancă, Guvernul alocă o sumă importantă din bugetul țării.
    Sigur, dacă BANCOREX nu ar fi fost dusă în această situație, atunci acei bani ar fi putut fi folosiți nu pentru a salva IMM-urile, ci pentru a le dezvolta.
    Din păcate, dumneavoastră, cei care astăzi semnați această moțiune, ați creat această situație.

  2. Împrumuturi făcute sub guvernarea PDSR.
    Astăzi, Guvernul Radu Vasile plătește împrumuturile făcute sub guvernarea PDSR. Trebuie să spun că nu acuz actuala Opoziție pentru că a făcut acele împrumuturi, ci pentru modul în care au fost folosiți banii împrumutați. Este lăudabil să faci împrumuturi pentru a construi. Din păcate, însă, dumneavoastră ați făcut împrumuturi pentru a mitui populația, sperând că veți obține voturile. Banii împrumutați au fost folosiți pentru consum. Deși economia nu suporta, ați mărit pensiile și salariile nejustificat.
    Este jenant să veniți astăzi și să spuneți că nu se face suficient de mult pentru IMM-uri, știind toate aceste fapte.

  3. Pierderi în economia națională.

Cabinetul Văcăroiu a reușit performanța inegalabilă de a transforma una dintre cele mai puternice rafinării din Europa – PETROMIDIA – într-o societate care deține aproximativ 10% din totalul pierderilor pe economia națională. Impunând, printr-o hotărâre de Guvern, o limită de preț pentru produsele petroliere, acțiune care arată cât se poate de elocvent că pentru fosta guvernare economia de piață reprezenta o biată sintagmă demagogică, Guvernul PDSR a obligat PETROMIDIA să lucreze în pierdere și să acumuleze datorii de mii de miliarde de lei.

Autorii dezastrului au curajul să vină și să reclame că nu sunt sprijinite suficient IMM-urile.

Vă mărturisesc faptul că aș fi înțeles demersul dumneavoastră privind moțiunea, dacă aceasta ar fi spus că Guvernul nu a reușit nici până acum să curețe un aparat administrativ pedeserizat, infestat practic cu oameni al căror unic scop a fost și este să fure cât mai mult și al căror interes clar l-a reprezentat blocarea reformei; dacă ar fi spus că nici până acum Cabinetul Radu Vasile n-a reușit încă să închidă întreprinderile nerentabile, a căror povară sufocă economia, cedând prea des în fața unor sindicate manipulate politic chiar de cei care au depus moțiunea; dacă ar fi acuzat actuala coaliție majoritară că întârzie nejustificat rezolvarea problemei proprietății, problemă care-și pune amprenta în mod decisiv asupra evoluției economiei naționale, deci și a IMM-urilor. Dacă toate acestea ar fi fost cuprinse în acțiunea inițiată de Opoziție, aș fi înțeles demersul dumnealor.

Evident însă că PDSR, PRM și PUNR nu pot gândi în asemenea termeni, pentru că acțiuni de acest gen ar pune sub semnul întrebării chiar existența politică a Opoziției.

Iată de ce nu mă pot pronunța în favoarea moțiunii pe care, repet, o consider un demers inutil.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

5 minute ați utilizat. Domnul deputat Ráduly Róbert – Grupul parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul deputat Virgil Popa, Grupul parlamentar al PDSR.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Domnilor invitați din Executiv,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să încep prin faptul de a remarca că a venit toamna și, o dată cu ea, a început marea campanie a moțiunilor.

Astăzi suntem la Moțiunea I.M.M., săptămâna viitoare, în Senat, se pare că se va dezbate Moțiunea agriculturii.

Aș dori să vin cu o propunere chiar acum, la începutul discursului meu, și să sugerez Biroului permanent ca fiecare a doua zi de marți din această sesiune să fie alocată viitoarelor moțiuni ale Opoziției și, eventual, așa cum s-a întâmplat și săptămâna aceasta, să fie și celelalte dimineți de marți rezervate tot pentru acest lucru, pentru că, poate, Opoziția nu va avea dorința să dezbată într-o marți moțiunea inițiată de dânșii și vor dori ca, pe diferite chestiuni procedurale, s-o amâne pe săptămâna viitoare.

A doua problemă, domnilor colegi, v-aș sugera câteva teme de moțiuni care pot să vină în viitorul apropiat, poate unele dintre ele le vom și vota: Moțiunea BANCOREX, Moțiunea cazului Bivolaru și așa mai departe, cu care vă aștept aici. Semnați, și eu vă susțin și o să votez în consecință. (Rumoare, vociferări)

În urmă cu aproximativ doi ani, doi membri ai Grupului parlamentar al UDMR au depus în premieră pentru activitatea legislativă din România prima inițiativă legislativă privind stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Această inițiativă legislativă a fost urmată de alte trei, din partea Grupurilor parlamentare ale PNȚCD și PDSR, iar la data de 3 noiembrie 1998, toți membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, precum și un număr de deputați din Comisia pentru industrii și servicii și-au asumat rolul de inițiatori pentru un text comun, având denumirea de Lege privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care a fost adoptată în unanimitate de Camera Deputaților, în data de 2 februarie 1999.

Legea nr.133, apărută în "Monitorul Oficial" la data de 23 iulie 1999, a fost primită cu satisfacție de întreprinderile mici și mijlocii din toată țara, care puneau mari speranțe în aplicarea legii în toate segmentele ei.

Este firesc ca dincolo de cadrul legislativ să aruncăm o privire și asupra celui instituțional.

Tot Uniunea Democrată Maghiară din România a fost cea care a propus, la ultima remaniere a Guvernului, din decembrie 1998, crearea unui minister care să se ocupe de problematica întreprinderilor mici și mijlocii.

În urma acestei propuneri a luat naștere Agenția pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, ceea ce consideram atunci și considerăm și acum, este catalizatorul acestui segment specific al economiei naționale.

Desigur, colegii noștri din Opoziție vor putea susține că o direcție mică dintr-un departament guvernamental mediu care se preocupa de problematica legată de IMM-uri a existat și înainte, aceasta fiind ctitoria semnatarilor de azi ai moțiunii.

Specialiștii în domeniu ale acelor vremuri erau însă prea mici pentru o problematică atât de mare. Guvernul PDSR de atunci era preocupat exclusiv de susținerea marilor întreprinderi industriale, activităților extractive falimentare, elaborând și implementând pseudoprograme de restructurare și rentabilizare ale acestora, sprijinind producția pe stoc și creând șomaj mascat.

Soarta BANCOREX este cel mai bun exemplu al filosofiei politice a semnatarilor moțiunii.

Grupul parlamentar al UDMR consideră că prin adoptarea Legii nr.133/1999 a fost creat cadrul legal necesar pentru dezvoltarea unui sector puternic de întreprinderi mici și mijlocii, care să devină elementul cel mai dinamic al economiei, factor determinant al unei economii concurențiale.

Moțiunea simplă depusă de Grupul parlamentar al PDSR și semnată și de alți colegi din Opoziție încearcă să inventarieze nerealizările înregistrate de la data apariției Legii nr.133/1999, respectiv 23 aprilie 1999.

La prima vedere, inventarul este corect întocmit, însă, semnatarii moțiunii, care acuză Coaliția CDR-USD-UDMR de neaplicare a legii, uită că PDSR în perioada când se afla la putere nu a avut nici măcar voința politică să creeze un cadru legal adecvat pentru dezoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Legea a intrat în vigoare pe 23 iulie 1999, deci de doar două luni de zile. Cu toate că a fost adoptată cu sprijinul întregului spectru politic parlamentar, este, ca orice lege, perfectibilă, având anumite carențe care trebuie să fie corectate cât mai curând. Dacă semnatarii moțiunii ar fi semnalat aceste carențe printr-o inițiativă legislativă de modificare am fi considerat gestul lor firesc. Așa, însă, moțiunea nu reușește să depășească pragul politicianismului ieftin care caracterizează activitatea Opoziției actuale.

Grupul parlamentar al UDMR din Camera Deputaților nu se îndoiește de aplicarea spiritului și literei Legii nr.133/1999. În același timp, este conștient de importanța programelor elaborate și derulate de Agenția pentru Înteprinderile Mici și Mijlocii și susține în continuare cu fermitate politica Guvernului vizând dezvoltarea acestui sector deosebit de important al economiei naționale.

În consecință, consecvent cu acțiunile întreprinse anterior, atât în ceea ce privește elaborarea cadrului legislativ, cât și crearea acelui instutițional, Grupul parlamentar al UDMR din Camera Deputaților va votat împotriva moțiunii.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați vorbit 6 minute.

Domnul deputat Virgil Popa, Grupul parlamentar al PDSR, și se pregătește domnul deputat Barbu Pițigoi, Grupul parlamentar al PNȚCD.

Domnul Virgil Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați ai Executivului,

Statisticile oficiale consemnează pentru ultimii trei ani, în mod constant, o scădere dramatică a întegii activități economice - industrie, agricultură, servicii -, accentuarea deficitului balanței comerciale și de plăți externe și scăderea catastrofală a nivelului de trai al majorității populației.

Ne întrebăm cu toții, pe bună dreptate, ce anume a determinat această situație, incompetența actualilor guvernanți, reaua lor credință, lipsa voinței politice sau indiferneța, pur și simplu, față de aceste probleme grave ale țării? Răspunsul simplificat ar fi că fiecare din cauzele de mai sus a contribuit cu o anumită pondere la această stare de lucruri.

Pentru că, adesea, în încercarea de justificare a neputinței guvernelor Ciorbea și Vasile de a duce o politică economică coerentă de dezvoltare, modernizare și creștere economică, s-a făcut trimitere la moștenirea lăsată după alegerile din 1996, permiteți-mi să amintesc câteva date statistice oficiale.

La 1 octombrie 1996 funcționau în România 773 000 de societăți comerciale cu capital privat, unde lucrau peste 2 200 000 de salariați, iar aceste societăți aveau o contribuție de 53% la formarea produsului intern brut și de 50,7% la activitatea de comerț exterior. Aș vrea să fac aici o scurtă paranteză. Eu mă bucur că colegul nostru, domnul deputat Tăriceanu, a remarcat faptul că la această oră produsul intern brut este realizat într-o proporție de 58% de întreprinderile mici și mijlocii, de sectorul privat. A uitat să spună domnul Tăriceanu că în anul 1996, 53% din PIB era realizat de întreprinderile private. Este vorba, în trei ani de zile, de o creștere cu 5%, iar în patru ani de zile de guvernare PDSR a fost o creștere de peste 30%. Noi am preluat-o la 20%. Dacă umblăm la date statistice și vrem să fim sinceri cu noi înșine e bine să facem trimitere la toate aceste date. Această dezvoltare a sectorului privat preponderent mic și mijlociu până în 1996 a dus la creșteri constante anuale ale produsului intern brut - peste 4% pe an ale exportului și ale veniturilor reale ale populației. Tot referitor la faptul că producția și creșterea produsului intern brut a realizat producție pe stoc, aș vrea să reamintesc că în 1992, comerțul exterior al României se cifra la 4 miliarde de dolari iar în 1996 la 8 miliarde. Într-o țară în care se dublează în 4 ani comerțul exterior este greu de presupus că producția a fost preponderentă pe stoc. Iar în ultimii trei ani, producția pe stoc a crescut semnificativ față de ceea ce a fost în 1996.

Statisticile actuale consemnează existența a numai 328.700 agenți economici cu capital privat. Deci peste 400.000 au dat faliment în ultimii trei ani, cu un număr de 1,1 milioane de salariați, deci 700 000 de șomeri au apărut în ultimii trei ani din sectorul privat mic și mijlociu.

Intrând în miezul problemelor, vom constata că în ultimii trei ani, mediul economic și de afaceri a devenit ostil, nociv din cauza creșterii aberante a fiscalității, peste 65% din încasările unei societăți comerciale merg la taxe, impozite și fonduri speciale. Dobânzile la credite au devenit prohibitive, au dispărut o serie întreagă de facilități pentru dezvoltarea sectorului privat, de exemplu, scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Totuși, în acești trei ani au fost situații când, cu contribuția semnificativă a Opoziției, au fost adoptate acte normative, legi care, dacă ar fi fost aplicate, ar fi avut un efect benefic asupra evoluției economiei, așa cum a fost Legea pentru stimularea întreprinderlor mici și mijlocii. Dar, aproape de fiecare dată, parcă sub influența unor forțe malefice, Puterea fie a anulat, fie a modificat aceste acte normative, fie a întârziat nepermis aplicarea lor, fie le-a aplicat parțial, reducând spre zero efectul pozitiv asupra economiei. Incapacitatea Guvernului de a duce în domeniul economic și social o politică coerentă, bine fundamentată, rezultă și din amatorismul în negocierea unor acorduri cu organismele internaționale, ale căror prevederi au ajuns rapid în contradicție cu legile abia aprobate de Parlament.

Cum altfel decât demagogice pot fi interpretate declarațiile politice ale actualei Puteri CDR-PD-UDMR în favoarea întreprinzătorilor mici și mijlocii, a clasei de mijloc, în condițiile în care, după ce a contribuit la falimentarea a peste 400.000 de IMMR-uri, girează astăzi un Guvern care refuză să aplice o lege elaborată în favoarea formării tocmai acestei clase de mijloc. Și, mai mult decât atât, aduce mari poveri fiscale în domeniu.

Ce credibilitate mai pot avea discursurile sforăitoare ale actualilor guvernanți despre reformă, despre modernizarea economiei și societății românești, în condițiile în care legislația care ar putea încuraja aceste tendințe este anulată aproape zilnic de hotărâri și ordonanțe ale Guvernului care îngreunează situația întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului privat din economie, în general, atrgând după sine diminuarea resurselor bugetare, a celor pentru investiții și degradarea, în ultimă instanță, a întregului sistem economic, social și politic.

Stimați colegi,

Având în vedere spiritul constructiv al prezentei moțiuni, importanța deosebită pe care toți o acordăm IMM-rilor în procesul de modernizare a economiei, vă invit pe toți să votați acest avertisment la adresa Guvernului a cărui politică economică dezastruoasă poate compormite pentru mult timp șansele de redresare a economiei românești.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați vorbit 6 minute.

Domnul deputat Barbu Pițigoi, Grupul parlamentar al PNȚCD Civic Ecologist, și se pregătește domnul deputat Luca Ștefănoiu de la Grupul parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul.

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Este bine cunoscută politica dintotdeauna practicată de PNȚCD pentru dezvoltarea sectoarelor mici și mijlocii ale economiei, prioritar față de mastodonții economiei de comandă, convinși fiind că dinamica dezvoltării cunoaște ritmuri mai accelerate prin intermediul întreprinderilor mici și mijlocii. Această politică a partidului nostru, promovată cu insistență după Revoluția din decembrie, și nu numai, ea reprezentând un principiu pentru dezvoltarea economică a țării și în perioada interbelică, a început a fi înțeleasă și acceptată treptat - viața le-a impus-o - și de celelalte partide cu reprezentanță parlamentară care, în ultimul timp, au înțeles sau poate au fost nevoite să înțeleagă să renunțe la susținerea marilor întreprinderi industriale, agricole etc. care s-au dovedit neviabile, în folosul înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cunoscute pretutindeni în lume ca cel mai dinamic factor în dezvoltarea economică a societății.

Așa se face că abia în 1999, în timpul guvernării noastre, a fost posibilă adoptarea unei legi privitoare la stimularea întreprinzătorilor privați, pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru care, în sfârșit, au votat și acele partide care, deși au guvernat țara după Revoluția din decembrie, n-au întreprins nimic în sensul susținerii IMM-urilor, au realizat sau au fost obligate de realitatea obiectivă să susțină Legea nr.133 aflată în discuție.

Desigur, pentru toate partidele politice, legea în discuție care, prin efectele sale, se adresează unui câmp larg de întreprinzători, are implicații politice și electorale, de unde și grija manifestată de semnatarii moțiunii referitoare la modul ei de aplicare de către Guvern, cu tendință vădită de a-și aroga inițiativa elaborării, evitând să spună că vreme îndelungată, pe timpul guvernării actualei Opoziții, n-a existat nici cel mai mic semn că ar fi intenționat să promoveze prin lege facilități de tot felul pentru IMM-uri.

Tributare concepției economiei de comandă, guvernările trecute s-au străduit să conserve cât mai mult posibil structurile economiei socialiste, în virtutea unor interese personale sau de grup, provocând importante daune economiei naționale, prin menținerea și funcționarea industriilor de tip socialist, producătoare de mari pierderi plătite de contribuabil la bugetul de stat sau din împrumuturile externe pe care actuala guvernare este obligată să le plătească cu eforturi deosebite. Dacă luăm în considerare și situația falimentară a întreprinderilor de stat rămase după 1996 cu mari datorii, cu mari producții necompetitive, pe stoc, creatoare ale blocajului financiar, cu falimentarea prin corupție a sistemului bancar etc. toate aceste realizări ale trecutelor guvernări sunt greu de remediat într-o perioadă relativ scurtă a actualei guvernări, obligată să plătească toate oalele sparte de colegii noștri din actuala Opoziție vreme îndelungată, pe timpul în care, sub o formă sau alta s-au aflat, din păcate, la cârma țării.

În asemenea situații, binecunoscute colegilor din Opoziție, care știu exact starea în care au lăsat finanțele țării, este straniu să citești în textul moțiunii afirmații referitoare la "lipsa resurselor pentru investiții de dezvoltare a activității..." Trebuie luate în considerare resursele financiare reale ale țării, referitoare la sprijinul IMM-urilor, legate de posibilitățile bugetului de a disponibiliza sumele necesare în discuție. Aș reaminti totuși, în treacăt, că prin Ordonanța Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea Fondului de garantare au fost prevăzute 50 de miliarde de lei, din cele 300 de miliarde reprezentând Fondul destinat stimulării IMM-urilor, în scopul asigurării accesului la credit, precum și creării unui sistem descentralizat de garantare a creditului, prin îmbinarea resurselor private și publice.

În pofida afirmațiilor semnatarilor moțiunii, Legea nr.133/1999 a început să fie aplicată de organismele statului și, ca atare, produce efecte. Unele dificultăți în aplicarea tuturor prevederilor legii și greutățiile întâmpinate de Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii sunt bine cunoscute de semnatarii moțiunii și, în ciuda faptului că de existența lor se știa încă de la votarea legii, ele sunt eludate, pentru a le permite acestora să-și motiveze acuzații de natură demagogică.

Este vorba de accesul IMM-urilor la activele disponibile ale societăților de stat aflate în subordinea Fondului Proprietății de Stat sau a regiilor autonome. Se știe că Fondul Proprietății de Stat a aprobat în Consiliul de administrație procedurile de uz intern privind aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.133, care au fost difuzate spre luare la cunoștință și aplicare structurilor teritoriale, împreună cu mandatul special prevăzut de lege. De asemenea, au fost transmise la termenele prevăzute de lege Birourilor de asistență pentru constituirea și dezvoltarea societăților comerciale din cadrul Camerelor de comerț și industrie și a Municipiului București.

În baza documentelor prezentate de societățile de stat, Fondul Proprietății de Stat a analizat și aprobat solicitările de emitere a mandatului special pentru reprezentanții săi în AGA pentru a hotărî vânzarea sau încheierea contractelor de leasing imobiliar prin negociere directă cu utilizatorii activelor, majoritatea fiind în sectorul IMM-urilor. Această procedură a fost aplicată de Fondul Proprietății de Stat încă de la sfârșitul anului 1997, în baza prevederilor legal existente atunci, astfel încât la data apariției Legii nr.133 fuseseră încheiate deja peste 1000 de contracte de vânzare sau de leasing imobiliar prin negociere directă cu IMM-rile, iar în acest moment se estimează o dublare a numărului de contracte încheiate cu IMM-urile, față de perioada anterioară Legii nr.133.

Desigur, semnatarii moțiunii ar trebui să știe sau, se prefac că nu cunosc, că domeniul reglementat de Legea nr.133 este acoperit în acest moment și de prevederile altor acte normative în vigoare, paralele sau complementare, de care trebuie să se țină cont la aplicarea legii în discuție, iar criticile aduse acum trebuiau semnalate cu ocazia dezbaterii în comisii sau în plenul celor două Camere, sub formă de amendamente pe care noi toți, Putere și Opoziți, le-am fi luat în considerare, cunoscând că Legea privind stimularea întreprinzătorilor privați a fost votată deopotrivă atât de Putere, cât și de Opoziție. Este vorba de solicitări de achiziții de bunuri publice în contul creanțelor bugetare de active, care fac obiectul Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, care nu permite înstrăinarea. S-au exprimat cereri, din partea diferitelor organizații neguvernamentale, civice sau fundații care reclamă astfel de active care vor fi clarificate, care se vor clarificate înainte de a fi oferite către terți.

Toate aceste situații, de o diversitate complexă, sunt bine cunoscute de semnatarii moțiunii, care sunt indiscutabil conștienți că tot acest complex nu poate fi realizat în termenul scurt de la publicarea Legii nr.133, dar amintit în moțiune, în scop evident electoral. Iată încă o dovadă a scopului propagandistic-demagogic care urmărește inducerea în eroare a unui auditoriu neavizat.

Trebuie remarcat că majoritatea prevederilor referitoare la facilitățile vamale se aplică. Au fost întreprinse acțiuni importante în privința introducerii procedurilor de simplificare, pentru reducerea birocrației negative, pentru protejarea întreprinzătorilor mici și mijlocii în raporturile lor cu statul. Normele metodologice privind modalitatea de finanțare a programelor și măsurilor de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii au fost deja aprobate. Guvernul are, în continuare, în contextul finanțelor actuale ale statului, preocuparea pentru asigurarea integrală a resurselor financiare prevăzute pentru dezvoltarea IMM-urilor, așteptându-se aprobarea unor resurse externe importante. Agenția pentru IMM-uri va prezenta, conform prevederilor legale, raportul său către Guvern, la termenele stabilite de lege; legi cu care va fi analizată și activitatea agenției, iar până la 30 ale acestei luni, Guvernul va prezenta Parlamentului raportul anual cu privire la evoluția sectorului IMM.

Toate aceste termene vor fi respectate, ele nu au fost depășite și nu înțelegem de ce semnatarii moțiunii cer devansarea acestor rapoarte cu numai câteva zile înainte de termenele pevăzute de lege pentru prezentarea lor în fața forurilor competente.

Este evident că moțiunea urmărește un scop politic, cu accent de iz electoral. Este o acțiune declanșată de Opoziție în scopul punerii în evidență a grijii pe care acesta o poartă celor angrenați în activitățile din IMM-uri, acum, brusc, la numai două luni de la promulgarea Legii nr. 133 de sprijinire și stimulare a întreprinzătorilor mici și mijlocii, uitând că timp îndelungat, pe vremea guvernării actualei Opoziții, nu a existat nici un fel de gândire, de interes pentru acest sector economic pentru care partidul nostru a militat consecvent, sector care stă în centrul atenției programului nostru politic și economic, pe care l-am susținut întotdeauna în contradicție cu foștii guvernanți, adepți în continuare ai susținerii formelor reminiscente ale economiei de comandă.

Este o încercare a Opoziției de a se erija în susținător major, dacă nu chiar promotor al inițierii Legii nr.133, cum spuneam, cu iz politic și electoral. Este, oricum, un exercițiu democratic pe care Opoziția îl practică, de a pune din timp în timp o moțiune în plenul Camerelor Parlamentare.

Lipsită de relevanță și problamatică de fond, multe din obiectele și neîndeplinirile menționate fiind la ora actuală realizate, deci rămase fără obiect, moțiunea trebuie respinsă, motiv pentru care partidul nostru va vota împotriva ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să-mi spuneți timpul consumat? 11 minute.

Domnul deputat Luca Ștefănoiu, Grupul parlamentar al PRM, și se pregătește domnul deputat Nicolae Popa, care are 5 minute în total, din partea unui grup de deputați independenți.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Luca Ștefănoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Partidul România Mare constată cu îngrijorare deteriorarea continuă a situației economice a majorității societăților comerciale private, micro, mici și mijlocii, cu toate că sectorul IMM-uilor trebuie să se manifeste ca un factor din ce în ce mai dinamic al economiei, prin crearea unor noi locuri de muncă, creșterea veniturilor la bugetul de stat, impulsionarea procesului investițional și, care, în general, să contribuie decisiv la relansarea economică a țării.

Analizând modul de satisfacere a cerințelor de aplicare de către Guvern a Legii nr.133/1999 PRM subliniază următoarele aspecte care, neglijate, duc în continuare la distrugerea totală a IMM-urilor și la compormiterea de fond a reformei economice în România.

  1. Neînființarea, în forma prevăzută de lege, a Fondului național de acordare a creditelor pentru IMM-uri.
  2. Inexistența procedurilor simplificate de înregistrare a IMM-urilor și a măsurilor de protecție a întreprinzătorilor în raporturile lor cu statul.
  3. Lipsa listelor cu activele societăților comerciale naționale cu capital majoritar de stat, la care IMM-urile au acces prioritar.
  4. Anularea aplicării sistemului forfetar stabilit în funcție de cifra de afaceri prin Ordonanța nr.73 din 27 august 1999.
  5. Anularea, prin Ordonanța Guvernului nr. 118 din 1999, a accesului prioritar al IMM-urilor la achizițiile publice de bunuri materiale, lucrări și servicii.

Situația acestor agenți economici este cum nu se poate mai rea. 390 000 de firme au depus bilanțul contabil pe anul trecut, ceea ce reprezintă doar jumătate din totalul firmelor înregistrate. Dintre aceste întreprinderi care au depus bilanțul jumătate au lucrat fără profit sau în pierdere. Ori de câte ori are nevoie de bani pentru buget, și nevoie are în fiecare zi, Ministerul Finanțelor inventează noi taxe sau le mărește pe cele existente pe care le aplică neîndurător asupra întreprinderilor private mici și mijlocii. Când nici acestea nu sunt de ajuns, Garda financiară, Poliția economică, Inspectorii de finanțe se năpustesc cu amenzile tot pe patronii firmelor private, care trebuie să plătească, fie că au de unde, fie că nu au. Pentru o întreprindere privată de dimensiuni mici apelarea la credite bancare este o sinucidere curată sau, în cel mai bun caz, confruntarea acesteia cu AVAB-ul domnului Ovidiu Grecea, ceea ce înseamnă, în fapt, o sinucidere.

Din păcate, lucrurile nu au mers cum trebuie nici în guvernările precedente. Guvernele Roman și Stolojan așteptau cu febrilitate să vină investitorii strategici și să curețe țara de mormanele de fiare vechi, iar atenția Guvernului Văcăroiu era îndreptată spre întreprinderile de stat, care primeau tot ce aveau nevoie pentru a supraviețui și a se dezvolta.

Totuși, în umbra acestor preocupări și beneficiind de un cadru legislativ oarecum favorbabil și fără prea multe restricții în timpul guvernării Văcăroiu, întreprinderile private mici și mijlocii s-au dezvoltat și au început să creeze locuri de muncă, sume semnificative fiind colectate la buget din veniturile acestora. După alegerile din noiembrie 1996, mulți se așteptau ca întreprinderile private să se bucure de atenția noilor guvernanți. Nimic de zis, s-au bucurat de atenție. O avalanșă de ordonanțe, legi și hotărâri de guvern care de care mai încâlcite, multe dintre ele bătându-se cap în cap cu altele, au fost azvârlite în brațele întreprinzătorilor privați pentru a se descurca cum or ști și pentru a fi la cheremul oricărui controlor, care interpretează actele normative după bunul plac. Și parcă aceasta n-ar fi fost destul, au fost majorate aberant penalizările de întârziere la plată și amenzile, leul s-a prăbușit sub povara dolarului, dobânzile la credite au ajuns la cifre amețitoare, toate acestea determinându-i pe patroni să tragă obloanele.

După aproape trei ani de la alegerile din 1996, Parlamentul a emis Legea nr.133/1999, care avea darul să sprijine întreprinderile private mici și mijlocii. Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe semnătura președintelui Emil Constantinescu și Guvernul, ignorând voința Parlamentului și președintelui României, a început să dea ordonanțe de urgență care să mutileze legea, lăsându-i pe întreprinzătorii privați în situația de dinaintea apariției legii. Concomitent, pe furiș, același Guvern dă ordonanțe de urgență cu facilități de tot felul pentru rubedenii, clienți politici sau prieteni politici de peste hotare.

Bine amputată pe ici colo, prin punctele esențiale, iată că legea are în sfârșit și norme de aplicare, dar nu mai are substanță. Ei bine, legea se dă și apoi nu poate beneficia nimeni de prevederile ei, pentru că nu apar în timp util normele de aplicare sau se dau ordonanțe de urgență care o anulează total sau parțial. Este acesta un mod cinic și necinstit de a guverna țara, și responsabilitatea nu este numai a Guvernului, ci, în egală măsură, a partidelor care compun coaliția: țărăniștii, liberalii, democrații domnului Petre Roman și UDMR-ul.

Partidul România Mare, considerând că IMM-urile trebuie să reprezinte sectorul economic cel mai dinamic și profitabil, cu impact asupra constituirii unei clase de mijloc prospere, cu rol decisiv în asigurarea stabilității politice și sociale a României, ridică la rang de politică națională existența cadrului juridic capabil să asigure ajutor, asistență și consultanță de specialitate întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât acestea să aibă într-un timp cât mai scurt ponderea cea mai mare în produsul intern brut al României.

Partidul România Mare cere cu tărie actualilor guvernanți să-și respecte promisiunile electorale, să aplice propriile legi și să renunțe la duplicitate în exercitarea guvernării. O națiune întreagă nu poate fi mințită și dusă cu vorba la nesfârșit. Se apropie momentul alegerilor, iar la urne, românii vor cântări cu atenție faptele guvernanților de astăzi, cele bune - atâtea câte au fost, și cele rele - multe, foarte multe și înțelese pe deplin de populație.

Domnilor guvernanți, Partidul România Mare vă cere să analizați cu luciditate rolul nefast pe care l-ați jucat în acești ani în conducerea țării și vă solicită un singur gest de bărbăție, renunțarea la putere și organizarea de alegeri anticipate.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să-mi spuneți timpul cât a vorbit. 6 minute, deci a fost epuizat timpul grupului.

Va urma domnul deputat Nicolae Popa, din partea unui grup de deputați independenți, care are 5 minute, și se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Am o rugăminte. Domnii deputați care nu sunt membri ai Guvernului să permită reprezentanților Guvernului să fie atent la dezbaterea moțiunii.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte, vă rugăm să faceți ordine și în banca domnilor miniștri, pentru că e prea multă dezordine acolo și nici nu ascultă ceea ce spunem noi în momentul de față.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Popa, vă rog să așteptați, nu v-am dat încă cuvântul.

Rog membrii Guvernului, să-i roage pe colegii deputați care nu sunt membri ai Guvernului, să-i lase să poată să fie atenți la ce vorbesc colegii care sunt înscriși la cuvânt.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte, impuneți să stea la discuții după moțiune, nici un fel de problemă. E vorba de respectul față de noi și față de colegii noștri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă dau cuvntul.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Sigur că luarea mea de cuvânt se dorește a fi și un răspuns la ceea ce spunea domnul deputat Tăriceanu. Că totul e sublim, totul e perfect în situația întreprinderilor mici și mijlocii, dar, din păcate, lipsește cu desăvârșire.

Asistăm azi la derularea unor dezbateri cel puțin absurde, care nu ar fi trebuit să aibă loc într-o țară în care instituțiile fundamentale ale statului sunt respectate. Cel puțin dacă luăm în serios declarațiile publice ale celor care conduc astăzi destinele României, atunci trebuie să acceptăm ideea că în țara noastră se construiește un sistem al economiei de piață cu toate efectele, în primul rând legislative, ale punerii în operă a conceptului în cauză.

În acest context, toți partizanii economiei de piață, de pe malurile tuturor fluviilor și oceanelor lumii, susțin, apelând la o experiență istorică verificată de succese și performanțe în materie economică, faptul că șira spinării a unor succese și performanțe o constituie întreprinderile mici și mijlocii. Teoretic, nimeni din România postrevoluționară nu s-a dezis de acest adevăr, nu l-a respins în vorbe. În ceea ce privește faptele, lucrurile stau chiar pe dos, mai mult, lasă impresia unei bătălii surde, chiar nedisimulate împotriva IMM-urilor.

Actualul Guvern, mai bine spus guvernele de după 1996, excelează în această privință. Iată un fapt politic și legislativ de domeniul aberației și care, o declar deschis, constituie un atentat la interesele și viitorul României. România se prăbușește nu de la o zi la alta, ci de la o oră la alta. Este un curaj sfidător, vecin chiar cu nebunia, din partea Guvernului, să anulezi peste noapte prevederi exprese ale unei legi adoptate de Parlamentul României și abia promulgată de Președinție. De fapt, prevederile care sunt anulate prin ordonanțe de Guvern sunt esențiale în ceea ce privește aplicarea legii.

Cum spuneam, ne aflăm în fața unei situații absurde, situație cu care Guvernul, susținut de actuala coaliție majoritară, ne-a obișnuit în ultimii ani. Incapabil să asigure surse pentru bugetul de stat, pentru că este incapabil, în primul rând, să asigure un mediu dinamic, sănătos, Guvernul sugrumă orice portiță de relansare a IMM-urilor, excelând în poziții agresive privind fiscalitatea fabricând două ordonanțe care aveau să dea peste cap aplicarea Legii întreprinderilor mici și mijlocii.

Să vedem despre ce este vorba. Ordonanța Guvernului nr.118/1999 anulează art.15 din lege, anulează facilitățile privind achizițiile de bunuri începând cu 01.01.2000, deși nici în această perioadă întreprinderile mici și mijlocii nu au beneficiat de aceste prevederi. De asemenea, Ordonanța Guvernului nr. 73/1999, unde se abrogă prevederile art. 27 din lege, cu privire la sistemul forfetar de impozitare, stabilit în funcție de cifra de afaceri din anul precedent pentru persoanele fizice și asociațiile familiale. Situația este cu atât mai gravă, dacă avem în vedere disperarea care a cuprins în ultimii ani IMM-urile.

Cât este de absurdă fiscalitatea, la ce dimensiuni monstruoase a ajuns ea astăzi, este ilustrat de următoarele date, pe care vă rog să le urmăriți, pentru că sunt de-a dreptul incredibile și nu pot fi contestate de nimeni, pentru că reflectă realitatea, așa cum este ea, crudă și fără poleială. De pildă, Ordonanța Guvernului nr.99/1999, prin care societățile comerciale, indiferent de forma lor de organizare, trebuie, ca pe lângă celelalte aprobări de până acum, să posede și permisul de operare, care reprezintă 2% din valoarea investiției, sumă ce se varsă la Ministerul Industriei. Ordonanța Guvernului nr.96/1999 prevede constituirea unui fond social pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje și instalații industriale, fond care se varsă, la fel, la Ministerul Industriei. Prin Ordonanța Guvernului nr. 75/1999 societățile sunt obligate să verse 2% din fondul de salarii pentru susținerea învățământului. Conform Ordonanței nr.102/1999, se va calcula 3% din fondul de salarii pentru susținerea fondului destinat handicapaților. Sigur că se pot continua aceste șiruri de exemple.

Într-adevăr, domnului ministru Remeș i se potrivește ca o mănușă descrierea făcută de Jean Baptiste Colbert, abilul ministru al lui Ludovic al XIV-lea, care spunea că: "Un ministru de finanțe e asemenea unui jumulitor de gâște. Trebuie să obțină maximum de puf cu minimum de gălăgie." Remarca poate părea cinică. Dar, vai, câtă asemănare este cu ceea ce se întâmplă astăzi. Domnul Remeș nu ia numai puful de pe I.M.M.-uri și investitori, ci și șapte piei.

În concepția Alianței pentru România, capitalul autohton este vital pentru asigurarea dezvoltării economice și a stabilității sociale în țară. Salutând curajul și inițiativa zecilor de întreprinzători români care s-au lansat în anii tranziției în dezvoltarea unor afaceri, noi constatăm cu îngrijorare ignorarea problemelor acute cu care se confruntă I.M.M.-urile și, în general, capitalul autohton. În prezent, întreprinderile mici și mijlocii traversează cea mai neagră perioadă din istoria lor de aproape 10 ani. Politica dezmățată și dezlânată, ilogică și metafizică a actualului Guvern a împins I.M.M.-urile într-o stare a disperării și a falimentului. Astfel, peste 30% din întreprinderile mici și mijlocii se află în faliment. 85% din întreprinderile mici și mijlocii rămase și-au restrâns drastic activitatea, veniturile la bugetul de stat provenite din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii s-a redus în ultimii doi ani cu 55%, investițiile au fost diminuate cu 60%.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit timpul.

Domnul Nicolae Popa:

Ca urmare a dobânzilor bancare ridicate, volumul creditelor solicitate s-a redus cu peste 50% în ultimii doi ani. În lipsa unor stimulente pentru export și în condițiile în care numeroase I.M.M.-uri apelează la importuri pentru desfășurarea activității, numai în acest an, 30.000 de firme și-au încetat activitatea ca urmare a devalorizării grave a leului în raport cu dolarul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să încheiați, ca să nu fiu obligat să tai microfonul. Ați avut cinci minute, nu mai mult.

Domnul Nicolae Popa:

Singurul lucru care se mai poate face în această situație este ca Guvernul însuși să-și ordone, ca la armată: "La loc comanda!" și să dea de urgență undă verde aplicării legii.

Vă mărturisesc în încheiere că, încă de la adoptarea legii, am suspectat Guvernul de o posibilă reacție perversă în privința respectării acestei legi. Așa se explică faptul că în primele zile după promulgarea Legii I.M.M.-urilor, A.P.R. a propus Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, unor organizații patronale și unor partide politice responsabile pentru soarta economiei, crearea unui grup de lobby pentru susținerea intereselor...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă tai microfonul.

Domnul Nicolae Popa:

...întreprinderilor mici și mijlocii, grup care are ca prim obiectiv aplicarea unui punct de vedere în respectarea legii.

De asemenea, vă pot spune, în încheiere, că Grupul parlamentar al deputaților independenți va susține moțiunea.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci nu aveți un grup parlamentar. Ca atare, ați făcut o afirmație fără acoperire și, în plus, ați dovedit incorectitudine, pentru că, față de cele cinci minute pe care le-ați avut, ați vorbit cu două minute mai mult. Lucru care trădează incorectitudine.

Domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităților naționale. Se pregătește domnul deputat Dan Nica, Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

De la bun început vreau să spun că această moțiune a fost discutată în grupul nostru parlamentar și hotărârea modalității în care va fi votată a fost că fiecare va vota așa cum consideră că este mai bine. A existat însă un consens la nivelul Grupului parlamentar și despre acest consens vreau să vorbesc acum. Este vorba de cauze și este mai ales vorba de riscurile pe care le reprezintă o anumită abordare a economiei și a legilor care reglementează economia în România.

În momentul de față, proprietatea continuă să fie în proporție foarte mare în mâna statului. În structura de ocupare a forței de muncă continuă să fie predominanți muncitorii din marea industrie – 44%. În aceste condiții, stimați colegi, pe fondul agravării situației economice, pe fondul unei lipse de sprijin extern ferm, pe fondul unor transformări care apar în Europa, există marele risc - și despre acest risc vreau să vă vorbesc - al restaurării unor structuri totalitare în România. Aici nu mai are sens să discutăm despre divergențe limitate în timp și limitate în sistemele de interese dintre putere și Opoziție, oricare ar fi puterea și oricare ar fi Opoziția.

Este vorba de un efort obligatoriu pe care trebuie să-l facem cu toții pentru a salva valorile democratice, și nu sunt vorbe mari ceea ce spun acum. După căderea BANCOREX-ului asistăm la o închistare a sistemului bancar. Investițiile în economie se fac din ce în ce mai greu, cu dobânzi din ce în ce mai mari și cu condiții de garantare din ce în ce mai aberante. Era prevăzută apariția unui fond național de garantare a creditelor. Sigur, aici era nevoie de un efort bugetar și probabil că în situația creată de BANCOREX acest efort bugetar e greu de făcut. Dar cred că oricât ar fi de greu de făcut, el trebuie făcut. Trebuie făcut pentru a crea o clasă de mijloc care să se poată opune riscului unei restaurații și cred că despre asta trebuie să discutăm.

De asemenea, în situația aceasta a îndepărtării sistemului bancar de economie, Ministerul Finanțelor este obligat să intre în caruselul emisiunii de titluri cu dobânzi din ce în ce mai mari, extrem de riscant pentru bugetele din anii viitori. Este un risc major, care vine dintr-o cauză extrem de gravă, dar asupra căruia trebuie să medităm și trebuie să găsim rapid soluții. Trebuie rapid să adoptăm legile proprietății, pentru că un popor de proprietari se poate opune acestei restaurații. Trebuie rapid să întărim această zonă a I.M.M.-urilor, chiar dacă în bugetul următor va trebui să operăm o realocare a resurselor către ele. Sigur, patronii acestor I.M.M.-uri nu sunt sfinți. Au învățat în zece ani să eludeze tot ce se poate eluda. Dar ei sunt cei care pot crea o proprietate sănătoasă în România, ei sunt cei care pot prelua din acești 44% muncitori industriali care sunt menținuți în continuare în situația în care au fost înainte de 1989 și care pot fi fermentul acestei restaurații.

Îmi aduc aminte că în 1930, în Republica de la Weimar venea la putere Cancelarul Brünig care aplica un sistem similar cu cel pe care îl aplicăm noi acum. Care au fost riscurile și ce s-a întâmplat atunci știm cu toții. Cred că acum trebuie să facem cu toții un pas important pentru a evita aceste riscuri. Și acest pas, repet, constă în întărirea I.M.M.-urilor, în întărirea proprietății, în ajutarea acestor I.M.M.-uri cu orice preț să construiască, să creeze clasa de mijloc de cae avem nevoie.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați vorbit cinci minute. Ați epuizat timpul.

Urmează domnul deputat Dan Nica, Grupul parlamentar al P.D.S.R. Mai aveți suficient timp. Se pregătește domnul deputat Octavian Bot, deputat independent.

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori în primul rând, să răspund unei intervenții făcute de un reprezentant al Grupului parlamentar al P.N.Ț.C.D. care se întreba și era extrem de mirat cum de se face că înainte de 1996 I.M.M.-urile funcționau, și funcționau bine, cum se face că atunci fiecare român aproape avea un vis, și anume acela de a deschide o afacere privată, iar astăzi fiecare visează să fie disponibilizat. Cum de s-a produs această schimbare de mentalitate?

Aș dori să spun foarte pe scurt că înainte de 1996, oricine își deschidea o afacere mică în domeniul producției beneficia de facilități. Avea scutire de la plata taxelor, a impozitelor. Orice întreprindere care desfășura o activitate de export beneficia de facilități. V-am dat doar două elemente, doamnelor și domnilor, și vreau să vă spun că probabil că a fost o eroare din partea partidului nostru că la Școala politică de vară din acest an nu am invitat și reprezentanți din partea partidelor aflate la putere. Probabil că astăzi am fi avut un limbaj comun.

În ceea ce privește intervenția domnului deputat Robert Raduly de la UDMR nu mă miră și nici nu mă surprinde, atâta timp cât nu există o doctrină politică oarecare, nici economică, ne e foarte greu să înțelegem ce-a vrut dânsul să spună.

Asistăm, doamnelor și domnilor, astăzi la un proces incredibil prin care Guvernul României anulează, la mai puțin de două luni de la intrarea în vigoare, Legea pentru sprijinirea și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, unele prevederi importante ale acestei legi, dorind cu orice preț înfrângerea voinței Parlamentului României care a votat în unanimitate această lege și dispariția singurei șanse a renașterii economiei românești - sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. Nu pot să nu mă întreb, doamnelor și domnilor, ce interese au stat la baza anulării art.15 din Legea pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118 cu privire la achizițiile publice de bunuri.

Domnule ministru Remeș, domnule ministru Berceanu, cine a hotărât ca această prevedere care permitea accesul doar a întreprinderilor mici și mijlocii la adjudecarea prin licitație a micilor contracte de reparații, construcții, achiziții de bunuri de valori mici, nu este necesară? Pe cine a deranjat atât de tare, domnule ministru Remeș? Ca această prevedere avea o intenție extrem de clară, și anume aceea ca zugrăvirea unei săli de clasă, a unui salon de spital să nu poată fi realizată decât de o întreprindere mică și mijlocie? Pe cine deranjează obligativitatea din Legea întreprinderilor mici și mijlocii, anulată acum, prin Ordonanța nr.118, că aprovizionarea unui spital, a unei cantine școlare, a unei cantine studențești să se facă de către o întreprindere mică și mijlocie? Ce interese au fost afectate, domnule ministru Remeș, domnule ministru Berceanu, de prevederea din Legea întreprinderilor mici și mijlocii prin care repararea unui acoperiș a unei grădinițe de copii sau a unui cămin de bătrâni nu putea fi realizată decât printr-o licitație pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Domnule ministru Remeș, singura lor vină era doar aceea că nu produceau alcool și că numărul întreprinderilor mici și mijlocii care produc alcool este extrem de mic. Doar pentru aceasta ele merită să fie pedepsite? Noi credem că nu.

Asistăm, doamnelor și domnilor, la un proces de o gravitate excepțională prin care astăzi Parlamentul a fost umilit, speranțele pe care întreprinzătorii privați le aveau, că această lege le va aduce o gură de oxigen, sunt spulberate una câte una, și toate acestea în timp ce în România totul se prăbușește.

Cu un sector al întreprinderilor mici și mijlocii muribund, cu un Guvern care anulează una câte una măsurile luate de către Parlament pentru salvarea întreprinderilor mici și mijlocii, distanța dintre România și Europa se mărește în fiecare zi, iar integrarea europeană devine, din păcate, un vis tot mai îndepărtat. Dacă și această prevedere din Legea pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, care nu cerea nici un leu de la bugetul statului, domnule ministru Remeș, care nu afecta nici într-un fel veniturile la bugetul statului și care nu cerea decât ca micile contracte de reparații, de construcții și achiziții de bunuri să se facă prin licitație, în prima etapă doar pentru întreprinderile mici și mijlocii, a fost anulată, ne putem aștepta, doamnelor și domnilor, ca oricând, prin ordonanță de urgență, Guvernul să interzică întreprinderile private. Adio, economie de piață!

Domnilor guvernanți,

Există exemplul Statelor Unite ale Americii, care au prevăzut prin lege că nu pot exista decât în cazuri excepționale, și acestea aprobate de către Senatul Statelor Unite, contracte publice de valori mari, care să excludă, astfel, întreprinderile mici și mijlocii, iar dacă există asemenea contracte finanțate din banii publici, acestea trebuie împărțite în contracte mici, pentru a facilita accesul întreprinderilor mici și mijlocii. Oare toate aceste lucruri nu vă spun nimic? Și pentru ca integrarea euro-atlantică să fie un vis tot mai îndepărtat, Guvernul României a anulat, o dată cu art.15 din Legea pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, una din prevederile care era identică cu cea din legislația Statelor Unite.

Doamnelor și domnilor,

În calitate de inițiator al acestei legi, vă cer, alături de ceilalți colegi ai mei semnatari ai acestei moțiuni, s-o votați. Pentru că ea nu cere decât să obligăm Guvernul României să anuleze prevederile contrare Legii nr.133 de sprijinire și dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii, să elaboreze de urgență acele norme metodologice prevăzute în lege și care trebuiau adoptate în termen de 60 de zile, să se implice, același Guvern al României, activ în aplicarea acestei legi care, trebuie s-o spunem, este așteptată de sute de mii de întreprinzător privați, de milioane de șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă și ajunși la limita supraviețuirii.

Domnule ministru Remeș, domnule ministru Berceanu, vă cer ca prin ordonanță de urgență să modificați imediat Ordonanța nr.118 și să lăsați Legea pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii să funcționeze corect. Întreaga țară așteaptă această decizie și dacă depunerea acestei moțiuni a obligat deja Guvernul României să ia o serie întreagă de măsuri pentru aplicarea imediată și corectă a acestei legi, lucru pe care noi îl salutăm, votarea acestei moțiuni va conduce România pe drumul ireversibil al economiei de piață și al prosperității poporului român.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi spuneți timpul. Ați vorbit șase minute.

Domnul deputat Octavian Bot are un minut și patruzeci de secunde. Vă rog să nu depășiți două minute, ca să nu fiu obligat să vă tai microfonul.

Aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Grigoraș, Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Domnul Octavian Bot:

Uniunea Forțelor de Dreapta se află într-o situație inedită și delicată. Ironia soartei face ca astăzui U.F.D. să susțină o moțiune inițiată de principalul adversar politic al Dreptei, opoziția de Stânga. Este, dacă vreți, o dovadă de realism și seriozitate din partea unei forțe politice capabile și interesate să promoveze o politică de sprijinire și încurajare a întreprinzătorilor.

Amintim că la timpul potrivit, reprezentantul Uniunii Forțelor de Dreapta în Guvern s-a numărat printre inițiatorii Legii nr.133/1999. Nu putem însă să trecem peste faptul că a devenit de pe acum o practică obișnuită ca Guvernul să dea cu o mână, iar apoi să ia cu două. Legea nr.133 se înscrie într-o asemenea practică. Ce s-a dat prin lege, s-a luat prin ordonanțe.

Uniunea Forțelor de Dreapta a protestat atunci când s-au suspendat facilitățile investitorilor prin Legea bugetului, iar acum constată că această atitudine continuă. Este și acesta un mod de a contribui la procentul de 40% al P.D.S.R.-ului din sondaje.

În pofida deosebirilor doctrinare dintre U.F.D. și Opoziția de Stânga, așa cum la votarea în unanimitate a Legii nr.133 am contribuit și noi, acum nu putem fi de acord cu nepăsarea coaliției majoritare față de soarta clasei de mijloc din România și, în consecință, vom vota în favoarea moțiunii, cu amendamentul moral că, acum, Opoziția de Stânga reproșează celor de la putere ceea ce ea nu a reușit să facă vreme de șapte ani.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și pentru faptul că v-ați încadrat în timp.

Domnul deputat Neculai Grigoraș, Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Se pregătește domnul deputat Mihai Grigoriu, Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.Civic Ecologist.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Rapiditatea cu care Guvernul a adoptat o serie de acte normative prin care au fost anulate facilitățile pentru I.M.M.R.-uri prevăzute în Legea nr.133 din 1999, apreciată drept un succes al reformei, lasă să se înțeleagă că acestea au fost gândite chiar în perioada când Legea I.M.M.-urilor se discuta în Parlament. Astfel, Legea nr.133 din 1999 a intrat în vigoare la 23 iulie anul curent, iar la numai 36 de zile de aplicabilitate a fost elaborată și pusă în aplicare Ordonanța de Guvern nr.73 din 27 august 1999, care abrogă art.27 din lege, obligând astfel beneficiarii legii, printre care și întreprinderile mici și mijlocii, să nu mai aplice sistemul forfetar de impozitare, stabilit în funcție de cifra de afaceri din anul precedent, care reprezenta o metodă mult simplificată și accesibilă acestor agenți, și să treacă la sistemul clasic de impozitare.

Prin aceasta se complică și se îngreunează inutil activitatea beneficiarilor Legii nr.133/1999 prin obligativitatea efectuării unor lucrări suplimentare pe linie de contabilitate, imposibil de asigurat pentru cele mai multe dintre întreprinderile mici și mijlocii. Finalitatea va fi pentru mulți dintre aceștia imposibilitatea susținerii activităților.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, 93% din cele aproape 400.000 de firme care au depus bilanț la finele anului trecut reprezintă microîntreprinderi, cu mai puțin de 10 salariați, și aceștia vor fi cel mai mult afectați. Dacă în 1998, 54% din microîntreprinderi au realizat pierderi, este de așteptat că o astfel de situație va înregistra cvasitotalitatea acestor agenți, în condițiile în care Guvernul anulează orice altfel de înlesnire, care de fapt nici nu poate fi numită facilitate, ele reprezentând măsuri economice normale, firești pentru aceste domenii de activitate.

Nu este de mirare că în aceste condiții numărul întreprinderilor mici și mijlocii a ajuns la mai puțin de jumătate față de finele anului 1996, ceea ce a deteminat reducerea, și nu crearea de locuri de muncă, scăderea produsului intern brut, și ceea ce pare că nu se vede ori se ignoră cu bună știință, și care reprezintă cel mai mare cost al acestor măsuri, este diminuarea veniturilor bugetului de stat.

Problema sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv aplicarea Legii nr.133 ar putea fi soluționată, stimați colegi, dacă am dori toți, dar am serioase îndoieli, având în vedere că în majoritatea intervențiilor din zona puterii s-a ocolit fondul problemei și, într-un stil devenit de-acum de notorietate, s-au făcut trimiteri la cu totul altele, care nu fac obiectul acestor dezbateri și care nu au nici o susținere economico-financiară, iar cele câteva aprecieri favorabile rolului și importanței întreprinderilor mici și mijlocii în activitatea economică rămân declarative, fără acoperire în practică.

Vă invit totuși să votați moțiunea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi spuneți timpul. Trei minute. Fac precizarea că Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România mai are încă șase minute și a fost o cerere ca să mai ia cuvântul doamna deputat Puwak. Rămâne valabil, mai luați cuvântul, doamnă? Da.

Atunci, va urma domnul deputat Mihai Grigoriu, din partea Gruului parlamentar al P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist. Fac precizarea că grupul dumneavoastră mai are opt minute.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Doamnelor și domnilor,

Iată că s-a reușit, prin aportul Opoziției, cu P.D.S.R. în frunte, performanța ca pe un domeniu pe care ne înțelegeam cu toții, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv Legea nr.133, care a fost elaborată și susținută de majoritate și Opoziție împreună, să ne punem în poziția de a discuta în contradictoriu și de a sprijini același domeniu pe drumuri diferite, și unii, Opoziția, vânând ceea ce crede că reprezintă greșelile celorlalți, ale Guvernului.

Această moțiune urmărește în principal de o manieră demagogică captarea electoratului reprezentat de Patronatul I.M.M., teoretic numeros prin el însuși și, practic, influent în electorat prin iradiere la nivelul salariaților, rudelor și cunoștințelor. Pentru că are scopuri nemărturisite electorale, pentru că tot ceea ce este incriminat trebuie rezolvat prin discuții la nivelul comisiilor parlamentare cu Guvernul pentru găsirea soluțiilor concrete, în concordanță cu necesitățile și posibilitățile reale de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii și cu modul general de reglementare, în contextul aderării la Uniunea Europeană și a respectării propriilor obiective privind indicatorii economici, această moțiune este inoportună și nu o vom susține.

În contextul celor de mai sus, voi analiza pe scurt, în cele ce urmează, aspectele cele mai importante din moțiune, arătând lipsa lor de substanță și caracerul lor inoportun. În moțiune, în prima parte, se vorbește de adâncirea regresului economic, agravarea decapitalizării societăților, reducerea cifrei de afaceri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat. O secundă numai. Am rugămintea ca persoanele care nu sunt deputați să părăsească această sală în care nu au voie să intre. Acum! Vă rog foarte mult părăsiți acum sala.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Pot vorbi?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu. Vă rog frumos, așteptați până când părăsesc sala. Locurile pentru invitați sunt sus. Vă rog frumos să părăsiți sala, cei care nu sunteți deputați.

Rămân numai operatorii de la televiziuni.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

Domnul Mihai-Theodor Constantin Grigoriu:

Acest regres este ca urmare a fenomenului economic, care nu ține de politica unui Guvern sau altul, și anume, incapacitatea structurilor industriale și agricole românești, croite în stil socialist și rămase de stat, de a se menține în mediul concurențial chiar atunci când există unele protecții vamale sau protecții naturale, datorită costurilor de trasport și perisabilității produselor. Dificultățile societăților private, întreprinderilor mici și mijlocii inclusiv, se leagă în principal de faptul că cele de stat nu le mai pot alimenta cu produse la desfacere sau cu bani la aprovizionare întrucât ele căpușate constant din 1990 încoace, și-au secătuit resursele și capitalul.

Este un fapt cunoscut că sectorul întreprinderilor mici și mijocii, exceptând serviciile pentru populație, nu poate trăi fără clientela sa firească în toate țările dezvoltate din lume, marea industrie. Dacă această clientelă, marea industrie, dispare atunci și ele, I.M.M.-urile, se vor împuțina și numărul corespunzător existenței unei clase economice mijlocii reale nu se va putea realiza.

În ceea ce privește incriminările concrete din moțiune, comentariile care se impun sunt următoarele: accesul prioritar la achiziții publice este o chestiune de acordare a legislației românești cu acquis comunitar, ceea ce a realizat Ordonanța nr.118/1999, aceasta însă va veni la noi și o vom putea discuta în comisia de specialitate. Similar, în cadrul Ordonanței nr. 73 privind impozitul pe venit, aceasta afectează numai o parte a ceea ce am asimilat noi cu întreprinderi mici și mijlocii, asociațiile fără personalitate juridică, și ea va fi supusă discuției.

Aplicarea uniformă a facilităților vamale, prevăzute de Legea nr. 133 este o chestiune dificilă, așa cum s-a discutat la Comisia economică, dar așa cum s-a spus, Ministerul de Finanțe caută soluții de adaptare și se va rezolva. Problema, în realitate, este complicată și cere clarificări sau precizări.

Listele cu activele disponibile sunt în curs de elaborare și poate că și aici este loc de mai bine în prevederile legii. Astfel de liste, conform legilor în vigoare, se aprobă în AGA, ceea ce durează, în mod normal, și pe de altă parte astfel de liste au o dinamică susținută, ceea ce va face dificilă comunicarea lor publică.

Fondul de garantare a fost realizat cu o structurare la nivel regional, prin Ordonanța nr. 23 din ianuarie, iar noi, în Legea nr. 133 am prevăzut o structurare la nivel județean. Este o chestiune de fonduri bănești, de resurse materiale privind infrastructura necesară bunei funcționări și eficiente a unor astfel de fonduri de garantare. Dacă noi ne menținem pe ideea de structură județeană, la discuția acestei ordonanțe vom putea face modificările de rigoare, de comun acord.

Procedurile simplificate de înregistrare a I.M.M.-urilor și măsuri sau acțiuni care să protejeze I.M.M.-urile: trebuie acționat mai ferm și sunt convins că Guvernul va lua măsurile necesare.

Pentru lămurirea acestor aspecte și poate a altora, nu era necesară prezenta moțiune și era suficient să parcurgem în comisiile de specialitate, împreună cu reprezentanții Guvernului în mod deosebit, Agenția Națională pentru I.M.M.-uri și cu Ministerul de Finanțe și poate și alte instituții implicate, problemele care s-au ivit în aplicarea acestei legi bune și să cădem de acord asupra soluțiilor, cele mai rapide și eficiente.

În ceea ce privește recomandările din moțiune, așa cum a arătat reprezentantul Guvernului, unele s-au realizat, normele metodologice, altele sunt în curs de realizare și în viitor Guvernul va îndeplini măsurile necesare sprijinirii sectorului I.M.M., această sprijinire fiind un punct prioritar în programul de guvernare și în opțiunile exprimate clar de către coaliția majoritară.

În concluzie, propunem respingerea moțiunii prezentate ca fiind inoportună, demagogică și elaborată din interese politice.

Dar, în același timp, cu permisiunea dumneavoastră, cu toată seriozitatea, invit opoziția ca împreună cu noi, majoritatea, și reprezentanții Guvernului, în mod special prin Agenția Națională pentru I.M.M.-uri, în comisiile de specialitate să ducem o discuție serioasă privind situația reală, actuală și de perspectivă a acestui sector, în condițiile căderii inerente a marii industrii de stat, fost socialiste și cu privire la legislația cea mai adecvată și eficientă, în interesul I.M.M.-urilor.

Astfel, după opinia mea, trebuie să discutăm cele propuse de colegul nostru de la U.D.M.R., domnul deputat Francisc Pecsi, care într-un excelent material difuzat la Comisia economică, a enumerat problemele esențiale care s-au ivit de la promulgarea legii până în prezent. Sunt enumerate toate problemele de armonizare a prevederilor Legii nr. 133 cu ordonanțele citate și cu acquis comunitar din Uniunea Europeană, problemele privind dificutățile întâmpinate în activitatea executivă, legate de aplicarea legii, sunt întrebări privind stadiile îndeplinirii unor măsuri din lege.

Domnilor,

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii are nevoie de un cadru legal practic și eficient și de sprijin efectiv și nu de astfel de moțiuni, prin care în nici un caz nu se realizează un progres în ceea ce privește acest sector.

De aceea, repet, noi nu vom susține această moțiune și vom vota împotrivă.

Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Timpul? 7 minute consumate.

Doamna deputat Hildegard Puwak mai are 6 minute din timpul Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

Aveți cuvântul, doamnă.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dați-mi voie, în primul rând, să spun că ceea ce s-a întâmplat astăzi în Camera Deputaților este încă o dovadă, dacă mai trebuiau și altele, de faptul că puterea, coaliția majoritară, nu înțelege că uneori, mai des în ultima vreme, este nevoie ca în Parlament să se dezbată probleme esențiale ale reformei.

Ceea ce s-a întâmplat astăzi ne pune multe întrebări, dar una vreau să v-o pun dumneavoastră: cum a fost posibil ca în unanimitate în această sală această lege să fie votată și astăzi grupurile dumneavoastră parlamentare să susțină că nimic din ceea ce această lege trebuia să facă în cele două luni nu este de discutat, în sensul neaplicării acestei legi, așa cum Guvernul face?

Guvernul se găsește într-o fază de intenții doar. Nici listele de active, nici această birocrație de înregistrare a societăților, chiar dacă domnii miniștrii se vor strădui să ne lămurească că sunt în curs de realizare, nu sunt adevărate. Deci, în fața Camerei Deputaților s-au proferat minciuni!

Este o atitudine ipocrită a Guvernului – și iertați-mă că o spun – și a grupurilor care îl susțin; este încă o dovadă a dezinteresului pe care puterea îl manifestă față de capitalul autohton: comunitatea întreprinzătorilor a cerut această lege, liberalii la Seminarul "Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii - opțiunea liberală" au declarat că o vor pune în aplicare cu facilități, președintele A.N.P.-ul, Agenției pentru întreprinderi mici și mijlocii a declarat că legea va fi imediat pusă în practică.

Din păcate, rostul acestei legi s-a dovedit a fi, de fapt, intenția dumneavoastră demagogică de a găsi o soluție pentru una din problemele foarte importante ale reformei, dar pe care nu ați avut niciodată intenția să o puneți în aplicare.

Suntem siguri că votul dumneavoastră va fi împotriva moțiunii, pentru că astăzi, aici, s-a discutat, pe lângă esența moțiunii, de Italia, de diferite evenimente istorice, într-o manieră care dovedește lipsă de cunoaștere a problemei stocurilor și altele.

Nu pot să-mi exprim decât dezamăgirea pentru faptul că această putere care astăzi conduce și gestionează țara nu face decât cel mai mare rău. V-ați asumat meritul de a fi primul Guvern care sprijiniți I.M.M.-urile, sunteți primul Guvern care a dus I.M.M.-urile într-o situație îngrozitoare, la fel ca și toată economia.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, lista de intervenienți este epuizată și, în continuare, Guvernul are la dispoziție încă 35 de minute pentru a răspunde și clarifica cele spuse aici de către cei care au luat cuvântul.

Din partea Guvernului, domnul ministru Radu Berceanu. Aveți cuvântul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am să fie foarte scurt. Am să încep prin a-mi cere scuze că săptămâna trecută, când s-a discutat prima dată moțiunea, nu am fost prezent, din două motive: în primul rând că nu am fost desemnat sau nu am fost chemat să particip la acea dezbatere și în al doilea rând pentru că am fost plecat împreună cu domnul președinte Emil Constantinescu în Franța.

Constatând că dumneavoastră ați cerut prezența mea, am analizat textul moțiunii și bineînțeles textul legii și am constatat că la punctul d) din moțiune, într-adevăr sunt niște lucruri legate de activitatea Ministerului Industriei și Comerțului: listele cuprinzând activele disponibile din societățile comerciale și companiile naționale cu capital majoritar de stat, la care I.M.M.-ul are acces prioritar, nu au fost elaborate în termenul stabilit.

La vremea respectivă, eu am dat companiilor naționale din subordinea Ministerului Industriei și Comerțului ordinul de a întocmi aceste liste; de altfel, o parte din aceste companii primiseră anterior elaborării legii ordinul de a întocmi liste cu active sau alte utilaje, instalații pe care nu le mai folosesc de foarte multă vreme și care ar putea fi transferate, bineînțeles, și întreprinderilor mici și mijlocii.

Pot să dau drept exemplu un document elaborat în Compania Națională a Huilei, în luna aprilie și care a apărut la începutul lunii mai, are câteva sute de pagini și care conține vreo 30 și ceva de hale, alte vreo câteva zeci de clădiri sau părți din clădiri, un număr important de terenuri și diverse utilaje mai mici pe care compania nu le mai folosește și le poate, eu știu, vinde prin leasing, închiria etc., cam ce prevede și legea care a fost elaborată ulterior.

Văzând textul moțiunii am întreprins zilele trecute o scurtă verificare a celor realizate și am constatat că, într-adevăr, este o realitate, că o parte din companiile naționale (pentru că este vorba, cel puțin în ceea ce privește ministerul, numai de companiile naționale care sunt în subordinea ministerului) nu au respectat nici ordinul, nici prevederile legii și au elaborat niște liste care nu sunt nici pe departe corecte, deci nu cuprind totalitatea activelor și mijloacelor care le sunt nenecesare și care ar fi trebuit să apară pe aceste liste. Prima chestiune.

Cea de-a doua: numai o parte dintre companii au transmis aceste liste la camerele de comerț județene, așa cum iarăși era prevăzut în lege.

Eu nu am făcut altceva decât să le indic și am transmis și prin fax capitolul VI "Sancțiuni" din această lege, care, după părerea mea, este foarte limpede și cât se poate de corect întocmit și care arată că sancțiunile merg de la 10 milioane până pe la 150 milioane lei, pentru cei care nu respectă aceste lucruri și mai ales alin. 4 care arată că sancțiunile se aplică individual persoanelor care au săvârșit contravenția, salariați ai societăților comerciale, companiilor naționale sau ai regiilor autonome sau membrii ai Consiliului de administrație.

Eu cred că termenul pe care l-am dat, și anume, până la sfârșitul acestei săptămâni, ca în totalitate să fie respectate prevederile legii, va face ca această chestiune să fie corectată. De altfel, am informația că deja de la începutul săptămânii, când eu am procedat la aceste lucruri și până în prezent majoritatea acestor companii naționale au și transmis liste, de data aceasta mult mai complete – o să verificăm dacă sunt într-adevăr 100% complete – la camerele de comerț și industrie.

Din acest motiv, cred că într-un fel, ceea ce avea de realizat Ministerul Industriei și Comerțului, mai bine zis companiile din subordinea ministerului și care, într-adevăr, au fost niște chestiuni întârziate, cu ocazia moțiunii, și-au găsit rezolvarea și din acest moment sper ca cei care pot să beneficieze de toate aceste lucruri să aibă acces foarte simplu la ele.

Aș mai adăuga că în lege mai există o chestiune care întrucâtva, indirect, este în domeniul de activitate al ministerului, și anume, asigurarea furnizării de energie, gaze, necesare activității întreprinderilor mici și mijlocii și aici aș dori să spun că până la apariția legii au fost luate o serie întreagă de măsuri pentru ca întreprinderile mici și mijlocii, dar nu numai întreprinderile mici și mijlocii, noi am avut la momentul respectiv intenția, în general, de a facilita accesul la energia electrică și la gazele naturale pentru tot felul de întreprinderi sau ateliere, alt fel de activități care se realizează în diverse locuri, precum și a unor cetățeni, la alimentarea cu energie electrică și gaze naturale.

De aceea, s-au abrogat încă de acum câteva luni o serie de acte normative, hotărâri de Guvern, regulamente aprobate prin hotărâre de Guvern, care făceau accesul la distribuția de gaze naturale foarte, foarte dificil, foarte greoi, extrem de birocratic și în circuitul birocratic apăreau și tot felul de alte probleme. Și la ora actuală nu numai pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar pentru toți consumatorii, accesul la gaze naturale se face în mod direct la distribuția de gaze naturale de care aparține teritorial cel care dorește să-și alimenteze cu gaze naturale casa, întreprinderea mică sau mijlocie, atelierul sau orice altceva; iar pentru energia electrică am constatat că existau o serie întreagă de regulamente, care făceau branșarea la energie electrică extrem de costisitoare, niște prețuri, în sfârșit, absolut uluitoare și de neacceptat, în anumite zone, unde trebuia extinsă rețeau de energie electrică și în plus această rețea, care era, nu plătită, ci poate de 3 – 4 ori plătită față de costurile reale de către cel care dorea branșamentul, ulterior devenea proprietatea companiei de distribuție, iar cei care, în jur, se branșau ulterior plăteau și ei alte taxe, în sfârșit, mai mici, dar care adăugau la acest preț.

Acest regulament, această modalitate a fost schimbată și ea este, dacă vreți, în același sens cu prevederile legii.

Consider că noi trebuie să găsim formule care să asigure punerea în practică cât se poate de rapidă a prevederilor acestei legi, sunt o serie întreagă de impedimente care aparțin în mare parte altor mecanisme, dar așa cum am spus, cele care aparțineau Ministerului Industriei și Comerțului sunt convins că au fost depășite și, în orice caz, dacă vor mai exista după ziua de vineri lucruri care încă împietează asupra aplicării legii în ceea ce privește domeniul ministerului pe care îl conduc, noi vom aplica sancțiunile prevăzute în lege și care sunt în vigoare, nu sunt abrogate și trebuie respectate.

Vă mulțumesc. (Aplauze din parta stângă a sălii).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 10 minute.

Îi dau cuvântul domnului ministru Traian Decebal Remeș, ministrul finanțelor.

Aveți cuvântul.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Asigurându-vă de faptul că respect pe deplin rolul legislativului, vă declar că nu de puține ori bugetul este dezechilibrat prin legile votate. Fiecare în parte este foarte bună, toate laolaltă fac aproape imposibilă finanțarea.

Două scopuri au, în general, legile votate: să diminueze fiscalitatea, tendință pe care și partidul meu o sprijină explicit și să aloce plus de resurse pentru diferite destinații. Într-o situație în care bugetul și așa are deficit, prin tendințele de mai sus, acesta se agravează.

Prefer, însă, să nu teoretizez și să răspund concret la punctele b) și c) din pagina 2 a moțiunii.

Pentru punctul a) vă va da explicații colegul meu, domnul secretar de stat Bogdan Bujor Teodoriu.

Privitor la sistemul forfetar de impunere am a vă spune că în legislația fiscală din România acesta a fost utilizat pentru impozitarea cărăușilor și meseriașilor, care prestează servicii sau execută lucrări în mod ambulant, fără a avea un atelier stabil de desfășurare a activității, precum și pentru comercianții care își desfășoară activitatea în locuri publice de desfacere, cum ar fi piețele, târgurile, oboarele sau ambulant, pe stradă.

Pentru persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate prin Decretul-lege nr. 54/1990, impozitul s-a calculat în baza evidențelor contabile și a registrelor contabile pe care aveau obligația să le întocmească, impunerea fiind determinată prin aplicarea unor cote progresive de tranșe de venit net.

În perioada 1991 – 1997, cotele erau între 10% pentru un venit de până la 11.200 lei și 40% la venituri care depășeau 168.700 lei. În perioada 1998 – 1999 cotele s-au stabilit între 15% minimum și 22,5% maximum pentru venituri de până la 12 milioane lei și 35% pentru ceea ce depășește suma aceasta.

Acest sistem de impunere în cote progresive este promovat de noi și prin Ordonanța Guvernului nr. 73 din acest an, privind impozitul pe venit, persoana fizică autorizată, inclusiv cea care desfășoară activitate în cadrul unei asociații familiare, începând cu 1 ianuarie anul viitor, fiind impozitată cu cote între 18 și 40% pentru venituri impozabile între 11 și 60 milioane și cu o cotă fixă de 40% pentru ceea ce depășește 60 milioane.

Subliniem faptul că indicatorul cifră de afaceri este specific persoanelor juridice care țin evidența contabilă.

Pentru persoanele juridice, începând cu anul 1991, impozitul pe profit s-a calculat lunar, în concordanță cu prevederile Legii contabilității, prin aplicarea unor cote progresive: 30 până la 45% până în 1995 și, ulterior, prin cote unice de 38% pentru toate activitățile, altele decât agricultura, unde cota a fost de 25%

Sistemul actual de impunere a persoanelor juridice nu permite aplicarea impozitului forfetar, iar stabilirea impozitului în funcție de cifra de afaceri va determina creșterea fiscalității, în condițiile în care creșterea economică este determinată de profit și valoarea nou creată, profitul fiind calculat ca diferență între venituri și cheltuieli.

În acest context, impunerea forfetară în funcție de nivelul cifrei de afaceri din anul precedent, fără a se menționa cotele și baza de impunere, nu va determina reducerea sarcinii fiscale pentru întreprinderile mici și mijlocii. Acesta este punctul de vedere al Ministerului Finanțelor.

În ce privește punctul 3 sau punctul c) din pagina 2, la data de 26 august Direcția generală a vămilor a comunicat tuturor direcțiilor vamale și tuturor punctelor vamale din țară, în vederea respectării prevederilor art. 22 din Legea nr. 133/1999, următoarele: "Titularii operațiunilor de import trebuie să prezinte, la introducerea în țară a bunurilor, următoarele: dovada numărului mediu scriptic anual de salariați, valabilă pentru tot anul în curs, eliberată de către Camera de muncă; dovada privind nivelul cifrei de afaceri anuale, care nu trebuie să depășească 8 milioane de euro, eliberată de administrația financiară, în baza unei hotărâri de Guvern; statutul sau contractul societății, eventualele acte adiționale cu descrierea obiectului principal de activitate; dovada privind sursa finanțării din fonduri proprii sau credite obținute de la bănci românești sau străine; declarație cu privire la natura activității de producție sau servicii ce se va desfășura cu bunurile importate, conform prevederilor art. 22 din legea la care ne referim".

Deci, din punctul nostru de vedere, deși dumneavoastră puteți acuza ca fiind birocratice aceste măsuri, am dispus ca articolul care este incriminat în moțiune că nu se aplică, să fie respectat.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cât a fost timpul?

Domnule secretar de stat Bogdan Teodoriu, aveți cuvântul.

Domnul Bogdan Bujor Teodoriu:

Doresc să încep cu o precizare care cred că are o anumită relevanță pentru contextul în care discutăm. Și anume, personal nu am avut cunoștință despre fiecare pas care s-a petrecut în Parlament atunci când a fost votată această lege. Din informațiile pe care le am, Ministerul de Finanțe nu a participat la discutarea legii. De ce spun aceasta? Pentru că exact în perioada în care se discuta legea în Parlament, Ministerul de Finanțe era într-un amplu proces de pregătire a unei serii de legi care presupuneau transpunerea legislației europene în sistemul de legi românești, în vederea îmbunătățirii gestiunii banilor publici.

În acest context, după ce ministerul a promovat la Guvern, sub formă de ordonanță, două legi extrem de importante din punctul de vedere odată al transformării mecanismelor de cheltuială a banului public și din punctul de vedere al gestionării ajutorului nerambursabil de la Uniunea Europeană, acestea ne-au obligat să abrogăm acel articol la care s-a făcut referire astăzi.

În acest context, dați-mi voie să mă adresez întregului spectru politic, făcând apel la o serie de elemente de natură tehnică, care însă cred că pot să aducă o oarecare înțelegere cu privire la acest aspect.

În parteneriatul de aderare, document oficial între România și Uniunea Europeană, exista un termen - 31 decembrie 1998, care prevedea două elemente esențiale: 1) armonizarea achizițiilor publice și aceasta înseamnă acest set de directive și 2) o nouă lege referitoare la ceea ce numeam noi controlul financiar preventiv și care între timp a devenit ordonanța privind auditul intern și controlul financiar.

Ce probleme apăreau aici? Prima. Referitoare la achizițiile publice. Problema principală este asigurarea unui sistem transparent și nediscriminatoriu.

Așa cum este astăzi Legea achizițiilor publice, iar răspunsul pozitiv de la Uniunea Europeană deja a venit, întreprinderile, oricare sunt ele, inclusiv cele mici și mijlocii, sunt chiar mai avantajate decât este astăzi prevederea din Legea referitoare la facilitățile pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru că nu numai contractele mici trebuie publicate, ci accesul întreprinderilor mici, datorită sistemului pe care l-am adoptat, intrând pe linia Uniunii Europene, devine un sistem care deschide inclusiv contractele mari pentru întreprinderile mici.

S-a făcut o precizare astăzi: dacă ar deranja pe cineva faptul că niște contracte ar fi împărțite, pentru a deveni mai mici. Am fi în total dezacord cu practica mondială. Dimpotrivă, contractele nu trebuie împărțite în contracte mai mici!

În fine, o problemă esențială, și avem o întrebare de fond, pe care trebuie să ne-o punem. Trebuie să recunosc că în literatura de specialitate și în practica mondială există ori o opțiune ori alta, dar într-un context coerent legislativ, ceea ce nu întotdeauna este cazul la noi. Și, anume: o întreprindere crescută într-un mediu care nu o obligă la concurență, în timp, e mai viabilă sau nu? Nu o pun pentru că aș fi neapărat adeptul acestui principiu, ci pentru că Legea achizițiilor publice, așa cum este ea astăzi, prin articolul referitor la preferința internă, care a fost introdus la "dispoziții tranzitorii", permite găsirea oricăror căi de stimulare, fără a face însă inaplicabilă procedura de achiziție publică europeană, așa cum ar rezulta ea, dacă ar fi aplicabil art. 15 din Legea întreprinderilor mici și mijlocii.

Un alt element care cred că trebuie introdus în discuție. Discutăm despre trecerea pe bugetul pe programe. Programele presupun conducere de program, respectiv cumpărarea de către autoritățile publice a serviciilor de management de program. Aceasta presupune un sistem de achiziții publice. Colegii cu care am discutat pe vremea când răspundeam de cercetare cunosc foarte bine, din Ordonanțele nr. 8 și 59, faptul că acolo exista o metodologie de achiziții publice, care, în mare parte, facilitează micile întreprinderi.

Problema esențială pe care dumneavoastră trebuie să o aveți în vedere este următoarea: dacă noi, România, nu intrăm pe acest sistem al achizițiilor publice, respectiv, cel al Uniunii Europene, riscul este întreruperea ajutorului nerambursabil - programele Ispa, Sapard, Far. Aceasta înseamnă 600 de milioane de Euro anual, cel puțin! Sunt programe care ajută tocmai întreprinderile mici și mijlocii! (Rumoare, vociferări, proteste.)

Sunt în timp, nu vă supărați!

În fine, există și elemente de inabilitate în textul legii și vă voi citi: "Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile publice locale trebuie să asigure creșterea ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în valoarea contractelor de achiziții publice, de bunuri materiale, lucrări și servicii, urmărind ca această pondere să atingă un nivel comparabil cu contribuția acestora la realizarea produsului intern brut." Devine o sarcină importantă, chiar dacă toate partidele au primari foarte buni în teritoriu, cam cât se va chinui primarul din Dolhasca sau din altă localitate, ca să calculeze produsul intern brut și care este ponderea contractelor pe care el trebuie să o dea acolo, în funcție de "capacitatea de a contribui la formarea produsului intern brut" a întreprinderilor mici? Deci, e inaplicabilă, așa!

Mai sunt și alte elemente de inaplicabilitate care apar în textul legii, așa încât, ceea ce vă propunem...

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Să aprobăm legea, asta ne propui!

Domnul Bogdan Teodoriu:

...este să acceptați să discutăm Ordonanța privind achizițiile publice, iar această moțiune, ușor de înțeles, din considerente politice și electorale, și care, cel puțin din punctul meu de vedere, ca om politic, e perfect rezonabilă, în ceea ce privește PDSR-ul... mai greu mi-este să înțeleg punctul de vedere al dreptei, al forțelor de dreapta, care, de principiu, ar trebui, după declarațiile pe care le-au făcut până acum, dimpotrivă, să considere că liberalismul trebuie să meargă undeva, mult mai departe...

Voci din sală:

Ăsta răspunde sau, ce face? Ne judecă pe noi?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea!

Domnul Bogdan Teodoriu:

Sunt convins că Ordonanța privind achizițiile publice ne va obliga la o meditare mai mare, împreună. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului? Doriți să luați cuvântul, domnule președinte Sârbu? Vă rog, aveți cuvântul!

Deci, pentru că a fost solicitată prezența dânsului, domnul președinte al FPS-ului, Radu Sârbu, va da, și dânsul, răspunsurile care s-au cerut.

Vă informez că mai aveți încă 7 minute, maximum, din timpul Guvernului.

Domnul Radu Sârbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Art. 14 din Legea nr. 133 obligă Fondul Proprietății de Stat, alături de ministerele și autoritățile publice locale, să dea mandat reprezentanților lor în adunările generale ale acționarilor și în consiliile de administrație ale societăților comerciale la care statul este majoritar, pentru vânzarea activelor solicitate de întreprinderile mici și mijlocii. Fondul Proprietății de Stat a îndeplinit această obligație legală, astfel încât tuturor direcțiilor sale teritoriale le-a fost transmisă, cu o lună în urmă, următoarea adresă: "În aplicarea prevederilor Legii nr. 133/20 iulie 1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, veți lua următoarele măsuri:

1. În termen de 60 de zile de la apariția acestei legi, societățile comerciale din portofoliul FPS din județul dumneavoastră vor întocmi lista cu activele disponibile, înțelese în sensul art. 131 din actul normativ menționat. Veți nominaliza un salariat care va centraliza și transmite aceste liste la birourile de asistență pentru constituirea și dezvoltarea societăților comerciale, organizate în cadrul camerelor de comerț și industrie județene și a municipiului București. Listele vor fi actualizate lunar.

2. Veți mandata reprezentanții FPS în AGA și consiliile de administrație la societățile comerciale din portofoliul dumneavoastră să determine vânzarea activelor aflate în situația prevăzută la art. 12. alin. 1 din Legea nr. 133/1999.

3. FPS București, prin direcția coordonare direcții teritoriale și management pentru societățile comerciale mari și direcțiile teritoriale FPS pentru societățile comerciale mici și mijlocii din portofoliu vor urmări și raporta lunar transferul activelor, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 133."

Consecutiv acestei dispoziții, listele respective au fost întocmite. Pot să vă informez că, în acest moment, 26 de județe, 26 de camere de comerț și industrie au confirmat primirea listelor, cu peste 1.200 de active, oferite spre vânzare de către societățile comerciale la care FPS-ul are peste 50%. Acțiunea continuă.

De altminteri, la data apriției Legii nr. 133, FPS aprobase deja încheierea a peste 1.000 de contracte de vânzare sau de leasing imobiliar, prin negociere directă cu aceste întreprinderi mici și mijlocii. În acest moment, estimăm o cifră dublă față de cea prezentată în intervalul de 3 luni scurs de la apariția legii.

Acest lucru a fost posibil deoarece cele mai importante facilități ale Legii nr. 133, în această privință, se aplică, deja, la FPS, încă de la sfârșitul anului 1997. Prima oară, în baza lui H.G. 457/1997, iar, apoi, în baza Ordonanței de urgență nr. 88/29 decembrie 1997. (Mă refer la art. 24, 25, 27 și 28.)

În îndeplinirea prevederilor Legii nr. 133, Fondul Proprietății de Stat se confruntă, însă, și cu niște dificultăți. Prima este de ordin subiectiv și va fi înfrântă cu ușurință, este opoziția directorilor, care preferă să obțină pe această cale lichidități prin închirieri, lichidități de care au nevoie pentru a prelungi agonia societăților comerciale respective.

Dar sunt și contradicții legislative și vreau să vi le menționez dumneavoastră, parlamentarilor. În primul rând, sunt binecunoscute prevederile Ordonanței de urgență nr. 32/1998 privind privatizarea societăților comerciale din turism, care stipulează, la Capitolul "Privatizarea prin vânzare de active", alte metode de vânzare sau leasing imobiliar prin negociere directă cu utilizatorii. Mai mult decât atât, ordonanța prevede, ca măsură premergătoare privatizării, divizarea societăților, ceea ce este o operațiune cronofagă.

Acordul post FESAL, semnat de Guvernul României cu Banca Mondială, blochează vânzarea de active pe o perioadă de câteva luni de zile, până la finele acestui an, când vor fi desemnate consorțiile care vor face privatizarea companiilor respective, pentru un număr de peste 50 de societăți comerciale mari. Ordonanța de urgență nr. 15/1998 privind preluarea la Ministerul Finanțelor a acțiunilor deținute de FPS la un număr de 33 de societăți, în contul creanțelor bugetare, este, iarăși, de natură să stopeze vânzările de active sau leasingul.

În al patrulea rând, la un număr de 39 de societăți, FPS a oprit activitatea, prin procedura falimentului-lichidării cerută de creditori, a reorganizării judiciare sau închiderii operaționale parțiale. Aici, se vor relua vânzările de active, dar după un oarecare timp, necesar îndeplinirii formalităților legale.

Peste 100 de societăți au în prezent activele blocate, din cauza unor ipteci sau gajuri, în favoarea băncilor, sau a sechestrului asigurător, instituit de organele fiscale pentru creanțele bugetare. De asemenea, un număr încă incert de societăți comerciale, care fac obiectul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, nu pot înstrăina bunuri, care, în urma inventarierii, ar putea face parte din domeniul public și sunt solicitate astfel de active.

În prezent, este în curs acțiunea coordonată de Ministerul Finanțelor, la care Fondul Proprietății de Stat colaborează, privind inventarierea bunurilor aparținând domeniului public, aflate în proprietatea sau în administrarea societăților comerciale. De asemenea, pe adresa FPS au fost expediate, din partea unor asociații de proprietari deposedați abuziv de stat, de asociația celor cu imobile naționalizate, de Fundația Mociornița și de Comitetul pentru proprietate privată din S.U.A., adrese prin care se reclamă ilegalitatea aplicării prevederilor Legii nr. 133/1999 și somează adaptarea acesteia la cauza pentru care luptă aceste asociații.

Toate aceste lucruri, care îngreunează vânzarea activelor către întreprinderile mici și mijlocii, nu ne vor împiedica să ne îndeplinim obligațiile care ne revin din Legea nr. 133 și să continuăm această dinamică ascendentă, în ceea ce privește vânzarea activelor către întreprinderile mici și mijlocii, prin negociere directă, în rate sau în leasing. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Guvernul nu și-a epuizat integral timpul.

Trecem la votul final asupra acestei moțiuni. Eu vă propun modalitatea de vot prin vot deschis cu mâna ridicată.

Sunt și alte propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a acceptat modalitatea de vot.

Moțiunea, ca să fie adoptată, trebuie să întrunească majoritatea voturilor. Aceasta înseamnă 172 de voturi pentru.

Domnul Neculai Grigoraș (din sală):

De ce? Este moțiune organică?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pardon, voturile majorității celor prezenți! Scuzați!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit art. 147, este vorba de: "Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului constituțional."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect! Cvorumul este, majoritatea celor prezenți rămâne să fie verificată prin numărarea voturilor.

Vă rog să fiți atenți, să vă ocupați locurile în sală, ca să putem număra ușor.

Vă supuns spre aprobare moțiunea simplă inițiată de un grup de 83 de deputați, care a fost dezbătută aici, astăzi.

Voturi în favoarea moțiunii? Vă rog, țineți mâinile ridicate, să putem număra! Sunt 98, plus 1 vot pe partea dreaptă... Care vot, că am văzut unul singur? Deci, sunt 99 plus 1, 100 de voturi în favoarea moțiunii.

Voturi împotrivă? Vă rog, țineți mâinile sus, să putem număra ușor! (În timp ce deputații din majoritate ridică mâinile pentru a-și exprima votul, deputații din opoziție strigă "Bravo!" și aplaudă.) Vă rog frumos să aplaudați la sfârșit! (Aplauze insistente ale deputaților din opoziție.) Deci, sunt 146 plus 3, 149 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Moțiunea a fost respinsă, neîntrunind numărul de voturi necesare. (Aplauze ale deputaților din majoritate.)

Luăm pauză. Continuăm după pauză cu ordinea de zi cunoscută.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Acsinte Gaspar:

Îi rog pe domnii deputați secretari de ședință care asistă, în această după-amiază, președintele de ședință să-și ocupe locurile la prezidiu!

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările Camerei Deputaților, ședința de după-amiază a zilei de 5 octombrie cu o întârziere de 40 de minute, pentru a putea să avem cvorumul de lucru necesar.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 18:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro