Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 25, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 25-10-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 25, 1999

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 25-29 octombrie 1999, cu modificări.

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Vida- Simiti și Miron-Tudor Mitrea, secretari.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală pentru a putea începe lucrările Camerei Deputaților. De asemenea, rog secretarii de ședință care îl asistă pe președinte astăzi să-și ocupe locurile la prezidiu. Rog pe domnul Vida Ioan Simiti să-și ocupe locul la prezidiu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună ziua. Începem lucrările ședinței Camerei Deputaților din după-amiaza zilei de 25 octombrie 1999.

Vă informez că, potrivit datelor ce mi-au fost furnizate de secretariatul tehnic, din cei 342 de deputați și-au înregistrat prezența un număr de 213, absentează 129. Din aceștia, au însărcinări din partea Parlamentului un număr de 15 deputați.

Cvorumul legal pentru adoptare este de 172; cvorumul de lucru, 157 de deputați.

Domnul deputat Nica, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Am rugămintea de a supune votului scoaterea din cvorum până la ora 17,00 a membrilor Comisiei de apărare, care au o întâlnire în clipa de față cu șeful Direcției de informații și securitate militară din Statul Major al Apărării din Italia.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să-mi spuneți numărul de deputați care participă la această acțiune.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Sunt 12 membri din această comisie, sus, în clipa de față.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

În atare împrejurare, cvorumul de lucru se diminuează cu cei 12, astfel încât, în momentul de față, cvorumul de lucru este de 145 de deputați.

În ceea ce privește programul de lucru și ordinea de zi pentru perioada 25-29 octombrie, așa cum cunoașteți, în ziua de joi a fost aprobat programul de lucru pentru ședințele Camerei în această perioadă.

Vreau să informez că din partea Biroului permanent se fac următoarele propuneri de modificare în structura programului:

Pentru ziua de miercuri, de la orele 8,30 la 11,00, activitate în comisiile permanente; la orele 8,30, ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților; la ora 10,00, ședința comună a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului; de la orele 11,00 la 16,30, ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Deci, această propunere de modificare o face Biroul permanent la programul de lucru al Camerei.

Dacă sunt și alte comentarii în legătură cu programul de activitate, modificări la programul de activitate.

Doamna deputat Mona Muscă, vă rog să poftiți.

 
 

Doamna Monica-Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Am o singură întrebare: s-a hotărât ședința comună de comun acord cu Senatul, adică și Biroul permanent al Senatului a hotărât ședința comună pe data de miercuri, sau nu?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă deputat, din informarea pe care președintele Camerei Deputaților, domnul Ion Diaconescu, ne-a comunicat-o în cadrul Biroului, a avut o convorbire cu președintele Senatului, domnul Petre Roman, s-au pus de acord de principiu, urmând ca cele două birouri să se întrunească miercuri, la ora 10,00.

 
 

Doamna Monica-Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Cu plăcere.

Dacă nu sunt alte observații, supun spre aprobare modificarea la programul de lucru al Camerei, așa cum v-a fost prezentată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Programul a fost modificat.

În legătură cu ordinea de zi. La ordinea de zi, Biroul permanent vă propune ca în cadrul proiectelor înscrise pentru ziua de marți să fie introduse trei proiecte noi, cele care sunt prevăzute la punctele 1, 2 și 3 de pe ordinea de zi care v-a fost distribuită în această după-amiază.

Dacă sunt și alte sugestii în legătură cu modificarea ordinii de zi.

Domnul deputat Nica.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Propun ca proiectele de legi de la pozițiile 16, 17, 18, 19 și 20 să fie trecute, respectiv, după pct.3 al ordinii de zi pentru ziua de marți și joi.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, înțeleg că din cadrul proiectelor înscrise pentru zilele de marți și joi, propuneți ca cele care figurează la pozițiile 16, 17, 18, 19, 20 să fie trecute în această ordine după proiectul de la pct.3.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Exact.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș propune, ca modificare a ordinii de zi, ca pct.10 referitor la proiectul de Lege privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice să treacă la poziția 5, iar poziția 5 să treacă la poziția 10. Deci, o rocadă între cele două poziții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog, poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Referitor la pct.2 al ordinii de zi de astăzi, propunerea privind constituirea Grupului parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici și mijlocii, din însărcinarea comisiei, solicit ca acest punct să fie amânat pentru lunea viitoare, întrucât există raportul comisiei, dar nu este un proiect de hotărâre pe care să putem să-l votăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles, domnule deputat.

Vă mulțumesc și eu.

Alte intervenții. Poftiți, domnule deputat Bejat.

 
 

Domnul Ștefan-Marian Bejat Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun ca raportul comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România să fie amânat pentru săptămâna viitoare, întrucât de la elaborarea lui și până acum au apărut unele modificări iar modul de prezentare în raport este deja depășit. De asemenea, a apărut și o sinteză a raportului care excede acestuia, sinteză care nu a fost aprobată până în prezent de către comisia respectivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt și alte propuneri de modificare a ordinii de zi. Dacă nu, am să le supun votului dumneavoastră în ordinea în care s-au făcut.

Prima propunere de modificare a ordinii de zi este făcută de către Biroul permanent, în sensul că pe ordinea de zi pentru ziua de marți să fie incluse cele trei legi pentru ratificarea unor acorduri, pozițiile 1, 2 și 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

O a doua propunere a fost făcută de domnul deputat Nica, în sensul că proiectele de legi prevăzute pe ordinea de zi la pozițiile 16, 17, 18, 19 și 20 să fie trecute pe ordinea de zi de marți după punctul 3.

Repet, este vorba de propunerea domnului deputat Nica, ca după punctul 3 de pe ordinea de zi pentru ziua de marți, să fie trecute proiectele de la pozițiile 16, 17, 18, 19, 20.

Voturi pentru? Vă rog să numărați, domnilor secretari.

Da, vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate, s-a aprobat această modificare.

Domnul deputat Oltean a propus ca proiectul care figura pe ordinea de zi la punctul 10, cel referitor la stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, să fie trecut în locul celui care în momentul de față este la poziția a 5-a, sigur că el se va renumerota încât nu va mai fi poziția a 5-a, iar cel de la poziția 5-a să treacă la poziția 10, ținând seama însă că noi trebuie să procedăm la renumerotarea proiectelor ca urmare a propunerilor de modificare aprobate până în acest moment.

Cine este de acord?

Voturi pentru propunerea făcută de domnul deputat Oltean.

Vă rog. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost aprobată propunerea de modificare, repet, că ea urmează să-și ocupe locul în ordinea modificărilor aprobate anterior de către dumneavoastră.

O altă propunere care s-a făcut este din partea domnului deputat Rânja, în sensul că propunerea privind constituirea Grupului parlamentar de lucru pentru întreprinderi mici și mijlocii, care este prevăzută pentru a fi luată în discuție astăzi, să fie amânată pentru lunea viitoare, întrucât nu a fost definitivat proiectul de hotărâre privind constituirea și obiectivele acestui grup.

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În fine, o ultimă modificare care a fost cerută este cea care vizează raportul Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România, prevăzut în ordinea de zi pentru ziua de marți, la poziția 7, domnul deputat Bejat a solicitat ca să fie amânată dezbaterea pentru săptămâna viitoare, ca urmare a unor elemente noi care au survenit și care trebuie să fie discutate de către comisia care a efectuat acest raport.

Dacă sunteți de acord cu propunerea de amânare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Acestea au fost modificările care s-au propus la ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi ca urmare a modificărilor care au fost aprobate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Au fost adoptate modificările la ordinea de zi pentru perioada 25-29 octombrie.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

În continuare, doamnelor și domnilor deputați, am să vă prezint o informare legată de proiectele de legi și inițiative legislative care au fost depuse la Biroul permanent și în legătură cu care trebuie să declanșăm procedura parlamentară.

Primul proiect are ca obiect aprobarea Ordonanței de Urgență nr.154/1999 pentru modificarea art.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole, depus de către Guvern.

Cu acest proiect de lege se propune să fie sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Potrivit dispozițiilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Un al doilea proiect se referă la aprobarea Ordonanței de urgență nr.155/1999 pentru modificarea art.101 din Legea asigurărilor sociale de sănătate, nr.154/1997, depus de către Guvern.
Acest proiect a fost îndrumat pentru examinare în fond Comisiei pentru sănătate și familie; pentru avize Comisiei pentru muncă și protecție socială, Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu dispozițiile din Regulamentul Camerei Deputaților, referitoare la procedura de urgență, proiectul de lege urmează să fie dezbătut și adoptat în procedură de urgență.

Un al treilea proiect se referă la aprobarea Ordonanței de Urgență nr.158/1999 privind regimul exporturilor și importurilor de produse strategice, depus de către Guvern.

Domnule deputat Popescu, vă rog nu tulburați liniștea ședinței.

În fond, va fi sesizată Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, iar pentru avize Comisia pentru politică economjică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Potrivit art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Al patrulea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.99/1999 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la colaborarea în domeniul școlar, semnat la București la 15 martie 1996, proiect adoptat de Senat în ședința din 18 octombrie 1999.

Proiectul de lege a fost îndrumat pentru dezbatere în fond Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Al cincilea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.111/1999 privind finanțarea organizării și desfășurării concursului național de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar de stat în anul școlar 1999-2000, adoptat de Senat în ședința din 18 octombrie.

Proiectul urmează să fie examinat în fond de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Își vor da avizele Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Proiectul se va dezbate în procedură de urgență.

Al șaselea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.112/1999 privind organizarea și desfășurarea celei de a doua sesiuni a examenului național de capacitate în anul 1999, adoptat de Senat în ședința din 18 octombrie 1999.

Proiectul va fi examinat în fond de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Își va da avizul Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar proiectul va fi dezbătut în procedură de urgență.

Al șaptelea proiect se referă la aprobarea Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.159/1999 privind înființarea Companiei Naționale Loteria Română, primit de la Guvern. Proiectul va fi examinat în fond de Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar proiectul va fi dezbătut în procedură de urgență.

Al optulea, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea economică a Mării Negre în domeniul combaterii criminalității, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkiara la 2 octombrie 1998, adoptat de Senat în ședința din ziua de 18 octombie 1999.

Proiectul a fost îndrumat pentru examinare în fond Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Își vor da avizul asupra proiectului Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În fine, al noulea proiect se referă la ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Cabinetul de miniștri al Ucrainei privind recunoașterea și echivalarea reciprocă a actelor de studii și titlurilor științifice eliberate de România și Ucraina, semnată la București la 19 februarie 1999, adoptat de Senat în ședința din 18 octombrie 1999.

Va fi examinat în fond proiectul de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Își vor da avizele Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Declararea unui post vacant de deputat în Circumscripția electorală nr.42 Ilfov, ca urmare a demisiei din calitatea de deputat a doamnei Silvia Petrovici, care urmează a îndeplini funcția de ambasador.

Vă prezint cererea doamnei deputat Silvia Petrovici: "Subsemnata Silvia Petrovici, deputat în circumscripția electorală nr.42 a Parlamentului României, vă aduc la cunoștință că, începând cu data de 25 octombrie 1999, demisionez din Parlamentul României ca urmare a numirii mele, prin Decretul prezidențial din 11 octombrie 1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.498/13.X.1999, în funcția de ambasador al României în Thailanda."

Este cererea de demisie prezentată și Camera ia act de această cerere.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:

În continuare, trebuie să constituim două comisii de mediere în legătură cu textele care au fost adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aplicarea Acordului dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord și celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forțelor lor, încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995.

Grupurile parlamentare și-au desemnat în componența acestei comisii următorii deputați: Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. Civic-Ecologist, domnii deputați: Nică Mihail, Ioniță Mihail-Gabriel; Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, domnii deputați: Popa Virgil, Stănescu Alexandru-Octavian; Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., domnul deputat Văsioiu Florea; Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Ludovic Rákoczi; Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Dorian Dorel.

Cea de-a doua comisie de mediere privește textele adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.

Grupurile parlamentare și-au desemnat următorii deputați: Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist, domnii deputați Petrău Liviu și Dejeu Gavril; Grupul parlamentar al P.D.S.R., domnul deputat Popa Ioan Mihai, doamna deputat Dumitriu Carmen; Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., domnul deputat Negoiță Liviu-Gheorghe; Grupul parlamentar al P.N.L, domnul deputat Bujor Liviu; Grupul parlamentar al P.R.M., domnul deputat Bălăeț Mitică.

Supun votului dumneavoastră componența celor două comisii de mediere, așa cum a fost recomandată de către grupurile parlamentare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost aprobată în unanimitate componența comisiilor de mediere.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. solicită ca domnul deputat Ferenc Asztalos să fie înlocuit în comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/1998 privind înființarea Comisiei de evaluare și acreditare a învățământului preuniversitar cu domnul deputat Dezideriu Becsek Garda.

Dacă suneți de acod cu această modificare?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost aprobată cererea Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Dezbaterea proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înființarea medaliei Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945 (Amânarea votului final).

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm și luăm în dezbatere proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi.

Este vorba de proiectul de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înființarea Medaliei Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945, proiect adoptat de către Senat. Ne aflăm în continuarea dezbaterilor.

În legătură cu acest proiect a fost propus un amendament și acest amendament se găsește în raportul suplimentar care poartă data din 21 octombrie 1999.

Dau cuvântul domnului deputat, academicianul Gabriel Țepelea, pentru a prezenta amendamentul comisiei.

 

Domnul Gabriel Țepelea:

Doamnelor și domnilor,

Ca urmare a retrimiterii la comisie a proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înființarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", în zilele de 14 și 20 octombrie 1999 am dezbătut din nou acest proiect de lege cu comisia noastră, care a fost sesizată în fond.

La dezbateri, comisia noastră a ținut seama atât de conținutul amendamentului prezentat de domnul deputat Rădulescu Zoner, la ședința Camerei Deputaților din 11 octombrie, de observațiile domnului deutat Dan Marțian, cât și de textul proiectului de Lege privind sistemul național de decorații al României, așa cum a fost aprobat el de Camera Deputaților și de opinia Cancelariei Ordinelor.

Membrii comisiei au constatat că amendamentul domnului deputat Rădulescu Zoner reproduce în linii mari textul art.52 din proiectul de Lege privind sistemul național de decorații al României. Totuși, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un text care modifică propunerea domnului deputat Rădulescu Zoner. Astfel, aceasta din urmă prevedea ca retragerea medaliei să se facă "pentru fapte nedemne". Deoarece considerăm că această sintagmă este prea vagă pentru a putea fi utilizată în cazuri concrete, comisia a înlocuit această formulare, considerată prea vagă, cu formularea "dacă persoana a făcut parte din organele de represiune ale regimurilor totalitare", text care poate facilita decizia oricărui complet judecătoresc.

Ținând seama de cele de mai sus, și de urgența adoptării actualului proiect de lege în cel mai scurt timp cu putință, pentru ca de prevederile sale să poată beneficia și cei 3000 de veterani de război ai armatei române care, în momentul de față, sunt cetățeni ai Republicii Moldova, vă rog să adoptați proiectul de lege cu amendamentele propuse de Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Propun, totodată, din motive tehnice, ca la pct.2 din amendamentul propus pentru Comisia pentru cultură, arte și mijloace de infromare în masă, acest amendament să apară în modul următor: după art.7, se va introduce art.71, cu următorul cuprins: "Art.71. Medalia poate fi retrasă în următoarele situații: a) dacă persoana a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa privativă de libertate; b) dacă persoana a făcut parte din organele de represiuine ale unor regimuri totalitare."

Deci, în loc de "fapte nedemne" se precizează aici care sunt aceste fapte.

Vă rog să aprobați aceste propuneri ale comisiei.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Dacă aceasta este ultima decizie a comisiei, eu subscriu. Totuși, aș vrea să mă lămuresc și eu, pentru că la casetă a venit un raport al comisiei, în care se preciza, deci la punctul b) "celor care se fac vinovați de crime de război și împotriva umanității". Acesta era raportul pe care l-am avut eu. Dacă s-a mai făcut un al doilea raport suplimentar, aceasta este altă problemă și atunci eu subscriu la această variantă, pe care domnul președinte al comisiei, academician Țepelea, l-a citit.

Dacă se ajunge iar la ceea ce am avut eu în casetă, atunci vă rog să-mi permiteți să iau cuvântul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, eu am făcut precizarea de la început, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat academician Gabriel Țepelea, că discutăm pe raportul suplimentar, care a înlocuit raportul din 13, raport care poartă data de 21.10.1999. Deci, este vorba de un al doilea raport și raportul care a înlocuit este redactat în termenii care au fost precizați aici de domnul academician Țepelea.

Dacă mai dorește cineva?

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Am înțeles raționamentul comisiei în redactarea acestor două litere ale articolului 51.

Chestiunea este următoarea: sancțiunea retragerii acestei medalii cuprinde o paletă extraordinar de largă, din punct de vedere al comportamentului uman. Noțiunea de pedeapsă privativă de libertate merge de la o condamnare, de pildă, pentru infracțiune din culpă, de la o lună de zile, până la o condamnare pentru crimă sau pentru infracțiune împotriva statului, de 20 – 25 ani închisoare.

Întrebare: sancțiunea aceasta, a retragerii medaliei, trebuie să se acorde, într-adevăr, pe această foarte largă paletă de comportament și de vinovăție. Este o întrebare.

A doua întrebare: pedeapsa privativă de libertate este taxată la ora actuală pe o notă și paletă foarte largă de Codul penal, cu suspendarea executării pedepsei.

Prin urmare, foarte multe persoane care comit infracțiuni, chiar intenționate, unele dintre ele condamnate chiar cu ani de zile închisoare, nu execută pedeapsa, fiind sancționate cu suspendarea executării ei.

De asemenea, revine întrebarea aici, din punct de vedere al rațiunii pentru care se cere și se dispune retragerea acestei medalii, dacă în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa privativă de libertate, dar cărora li s-a dispus suspendarea executării pedepsei, din rațiuni prevăzute de lege, dacă, prin urmare, această sancțiune de retragere trebuie să opereze și în aceste cazuri.

Aș vrea să știu, probabil că s-au discutat în comisie aceste probleme și ar fi bine să avem niște argumente.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, am înțeles că intervenția dumneavoastră este asupra lit. a) din cadrul textului și dacă aveți o redactare proprie? Sau ați vrut numai să faceți o discuție generală...

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Eu am, deocamdată, o nelămurire în domeniul argumentației propriu-zis, căci dacă cumva se afirmă și se argumentează că în orice fel de condamnare trebuie făcută această retragere, atunci, eventual, voi face un amendament.

Așa cum este textul, eu aș propune, cel puțin în cazurile în care instanțele de judecată pronunță pedeapsa privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei, să nu se aplice sancțiunea retragerii medaliei.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Márton, vă rog, poftiți.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum distinșii juriști știu, legislația românească, în foarte multe domenii, este destul de permisivă, dând posibilitatea celui care ia decizia, cum să fie pedepsită o activitate pe care legislația o incriminează.

Vă rog să observați că acest text propus de noi are sintagma: "poate fi retrasă". Deci, retragerea nu este ceva mecanic.

Așa cum judecătorul analizează fapta inculpatului și dă o sancțiune de la 2 ani până la 15 ani sau de la 15 ani până la condamnarea pe viață, așa și cel care are dreptul să acorde sau să retragă această distincție, are latitudinea să mediteze dacă fapta care este incriminată și pe care a făptuit-o cel vizat este de natură încât să i se retragă acestă calitate, tocmai din cauză că toate condamnările care se pot da la închisoare sunt atât de vaste, sunt domenii vaste în care se acordă asemenea pedepse.

Ca atare, credem noi, am crezut noi și de aceea am formulat așa, că această formulare de "poate fi", deci "poate", dă latitudinea celui care acordă sau retrage să judece dacă fapta este atât de gravă încât să i se retragă această decorație? Deci, citiți preambulul.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul academician Gabriel Țepelea.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Consider că domnul Márton a dat răspunsul corect la interpelarea colegului nostru, domnul Dejeu.

Am venit la microfon pentru a face o propunere, în legătură cu tehnica.

La art. I: "Legea nr. 68/1994 privind înființarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 – 1945", publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 207 din 10 august 1994...", urmează aici o modificare: în loc de "se completează", fiindcă nu se completează, "se modifică, după cum urmează: titlul legii va avea următorul cuprins: la art. 2..." și curge mai departe textul, așa cum este votat el de la Senat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles, domnule deputat.

Domnule deputat Gavril Dejeu, v-ați reformulat amendamentul? Eu am înțeles din intervenția dumneavoastră că vreți să faceți distincție pentru cei care au fost condamnați la o pedeapsă definitivă, privativă de libertate, în cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție și nu a celor care au comis o infracțiune din culpă. Așa am avut impresia că vreți să ... Dar, din moment ce v-ați retras amendamentul, sigur că nu-l mai discutăm.

Totuși, consider că trebuie puțin să resistematizăm un pic proiectul și o să-mi permit să cobor la... (Coboară la tribună)

Stimați colegi,

Proiectul de lege adoptat de Senat și care a fost luat în discuție înainte să facă intervenția domnul deputat Rădulescu Zoner avea în vedere doar completarea art. 2 cu un nou alineat și acest lucru era evidențiat în titlu.

În momentul în care deja mai introducem un text, titlul legii trebuie reformulat și ar urma să aibă următoarea redactare: "Lege pentru completarea" și, totuși, spun că nu este vorba de o modificare, operațiunea de modificare înseamnă o intervenție pe un text existent, iar completarea înseamnă o adăugire la un text existent.

Și atunci, titlul legii ar urma să sune: "Lege pentru completarea Legii nr. 68/1994 privind înființarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 – 1945". Și aici aș vrea să consult și inițiatorul și comisia, dacă sunt de acord cu această intervenție.

O a doua intervenție este legată de art. I. S-a introdus art. I pentru ca, după aceea, la art. II să se spună că legea aceasta se va republica cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.

Deci, în cadrul art. I vom avea două texte pe care le vom numerota cu 1 și 2. La 1 ar urma să intre textul de la art. 2, iar la 2 ar urma să intre textul de la art. 71.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Comisia este de acord cu propunerea domnului vicepreședinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă Guvernul are vreo... Sunteți de acord, da? Bun.

Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt alte intervenții, trecem să luăm în discuție titlul legii: "Lege pentru completarea Legii nr. 68/1994 privind înființarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 – 1945".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Articolul I va avea următoarea redactare: "Legea nr. 68/1994 privind înființarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 – 1945, publicată în "Monitorul Oficial" al României, partea I, nr. 207 din 10 august 1994, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1) La art. 2 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:..." și aveți cuprinsul în cadrul proiectului de lege.

Dacă sunt comentarii sau observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul, așa cum îl aveți în proiectul de lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Punctul 2. Vă rog să observați că domnul președinte al comisiei a făcut o rectificare în cadrul amendamentului propus, în sensul că, după art. 7 și nu după 5 se introduce art. 71, având următorul cuprins: "Medalia poate fi retrasă în următoarele situații: a) Dacă persoana a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa privativă de libertate; b) Dacă persoana a făcut parte din organele de represiune ale unor regimuri totalitare".

Dacă sunt comentarii în legătură cu textul, așa cum a fost propus? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art. 71.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere textul a fost adoptat.

În continuare, urmează să supunem votului dumneavoastră art. II, care este un articol referitor la operațiunea tehnică de republicare a legii, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat art. II.

Stimați colegi,

Urmează să ne exprimăm votul final asupra proiectului de lege.

Ne găsim în fața unei legi organice; ea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului constituțional de 172 deputați.

Vă rog, domnilor secretari, să verificați cvorumul constituțional, dacă este întrunit?

Secretarii de ședință comunică următoarea structură: pe partea stângă 53 deputați, pe partea dreaptă 87, ceea ce înseamnă 140. Suntem la limita cvorumului de lucru.

Deci, amânăm votul final asupra proiectului de lege pentru mâine, alături de celelalte proiecte care mai sunt pentru a fi supuse votului.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului.

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile la proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.

Vreau să vă reamintesc că în ședințele anterioare au avut loc dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege, au luat cuvântul trei deputați din partea grupurilor parlamentare. Dacă mai sunt și alte intervenții din partea grupurilor care nu și-au desemnat la vremea respectivă reprezentanții pentru a participa la dezbateri generale? Dacă nu mai sunt alte intervenții, atunci rog biroul Comisiei juridice, de disciplină și imunități să-și ocupe locul în loja din dreapta. De asemenea, din partea Guvernului, vă rog să vă ocupați locul în loja din stânga, că vom proceda la luarea în discuție a proiectului de lege. Vă rog, biroul Comisiei juridice. Vă rog stimați colegi să vă ocupați locurile în sală. Rog autorii de amendamente să fie pregătiți pentru eventualele intervenții.

Stimați colegi,

La titlul legii există un amendament care a fost respins.

Dacă amendamentul este susținut de autori? Poftiți, domnule deputat Naidin.

 

Domnul Petre Naidin:

Grupul parlamentar al P.D.S.R. a inițiat un amendament, respins în comisie, plecând de la faptul că expunerea de motive pe care ne-a înaintat-o inițiatorul se referă la instituția șefului statului, așa cum este relevată, așa cum este legiferată în Constituția din 1991.

Referirile la celelalte Constituții - și încerc să le enumăr: din 1923, când se vorbește de rege, care gira această instituție specială a statului; în 1938 regele este "recunoscut ca fiind capul statului, având anumite prerogative deosebite"; în 1940 – 1944 prerogativele regale ...(Rumoare)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea și ascultați pe colegul nostru în intervenția sa.

 
 

Domnul Petre Naidin:

În 1940 – 1944, în condițiile speciale istorice pe care le cunoaștem, prerogativele regale sunt substanțial restrânse, se refac prin Decretul nr.1626 din 1944, care repune în vigoare Constituția din 1923 și îl recunoaște pe rege ca șef al statului și separând puterile, decret care a fost ulterior, în 1946, suplimentat în prerogative prin Decretul nr.2218.

Prin Legea nr. 363 din 1947, atunci când este legiferată unicitatea puterii, atribuțiile de șef al statului sunt încredințate...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog o clipă!

Stimați colegi, vă rog ocupați-vă locurile în sala de ședință! Văd că v-ați constituit în grupuri, grupulețe, deranjați lucrările, luați loc și-l respectați pe cel care intervine la tribuna Parlamentului. Vă rog foarte mult!

Continuați, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Revin, spunând că prin Legea nr. 363/1947, 30 decembrie, atribuțiile de șef al statului sunt încredințate prezidiului republicii, recunoscut, legiferat ca șef de stat colegial.

În 1948, Constituția din 13 aprilie, instituția de șef al statului se încredințează prezidiului Marii Adunări Naționale, organ central, caracterizat ca organ suprem al puterii de stat. În 1952, o altă Constituție încredințează această instituție la care ne referim, Consiliului de stat, ceea ce se întâmplă și în 1965, când este statuată altă constituție. Și, în sfârșit, în 1974 instituția de care discutăm revine președintelui României.

Am această nedumerire. Dacă în expunerea de motive inițiatorul face referire la atribuțiile președintelui României, conform Constituției din 1991, de ce simte nevoia și puteam să spun de ce nu a emis ordonanțele de urgență, de ce simte nevoia ca, prin titlu și respectiv prin articolele care vor urma, să acorde drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în condițiile pe care eu le-am spus, că este greu să cuantificăm acum și bănuiesc că specialiștii în drept constituțional încă deliberează, deci este greu în seara aceasta noi să delimităm atribuțiile pe care le-a avut în istorie această instituție specială, de șef al statului român. Această clarificare o aștept din partea inițiatorului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Ați ascultat intervenția colegului nostru, domnul deputat Naidin, în legătură cu amendamentul asupra titlului.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Aș vrea, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor colegi, în legătură cu titlul, să prezint un punct de vedere care este, desigur, rezultat în urma unei documentări.

Noțiunea de șef de stat este o reminiscență istorică, care și-a păstrat, însă, o anumită actualitate până astăzi.

În trecut, această noțiune oglindea faptul că, în monarhiile absolute, toate puterile statului erau concentrate în mâinile unei singure persoane, care era în același timp unicul legiuitor, supremul administrator și judecător al țării, precum și comandantul armatei.

Odată cu transformarea monarhiilor absolute în monarhii constituționale sau în republici, noțiunea de șef al statului s-a menținut în limbajul politic, în primul rând în virtutea unei inerții determinate de o tradiție puternic înscăunată.

Constituția României din 1991 nu utilizează în textele ei noțiunea de șef de stat. Noțiunea este, însă, frecvent întâlnită, atât în limbajul politic internațional, cât și în cel intern.

Așadar, din acest exemplu pe care eu l-am citit dintr-un studiu, aș vrea să reflectați, domnilor colegi, să reflectăm împreună și să găsim soluția cea mai adecvată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dacă în legătură cu titlul legii mai sunt comentarii. Domnul deputat Gavril Dejeu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Chestiunea poate fi tratată, sigur, la modul principial și cvasiabstract. Ea poate fi tratată și la modul concret, dacă vreți.

În subtext se poate descifra ideea, tendința, de a recunoaște aceste drepturi doar potrivit Constituției din 1991, pentru a-l lăsa la o parte pe regele Mihai.

Guvernul a avut și are o gândire, după părerea noastră, nu numai logică, și juridică, și istorică, și națională, cum doriți s-o taxați.

Împrejurarea că, în decursul timpului - și domnul coleg Naidin a explicat destul de amănunțit – formele pe care le-a luat noțiunea aceasta de conducător sau reprezentant sau șef al statului român au fost diverse, trebuie să ne ducă la întrebarea dacă prezentarea sub diverse forme justifică reținerea ca aplicabilă la titlul și respectiv la conținutul legii numai a anumitor fragmente istorice din istoria poporului român.

Adică, de ce trebuie, de pildă, să restrângem sfera de aplicabilitate numai la Constituția din 1991? Dar România a avut șefi de stat, sub chiar definiția care ne-a fost dată aici, numai din 1991 încoace? Având acum în aplicabilitate Constituția României din 1991, există rațiunea pentru care să facem restrângerea aplicării principiului și a ideii numai la Constituția din 1991? Ce fel de argumente se pot aduce?

Ce fel de raționamente se pot pune în cauză, pentru a spune că șeful statului român, după 1991, trebuie să beneficieze de aceste drepturi, iar vreunii dintre șefii statului român care mai sunt în viață și care erau șefi ai statului român după alte reguli și după alte dispoziții, tot constituționale, trebuie dați la o parte. Unde este rațiunea pentru care să se poată face această delimitare?

Ni se spune, la un moment dat: numai pentru că Constituția din 1991 folosește noțiunea de "Președinte al României". E adevărat, aceasta este denumirea șefului statului după Constituția din 1991, dar după reglementările constituționale mai de dinainte, șeful statului se numea rege! Și ce deosebire trebuie să existe între unul și celălalt? Să ni se spună de la acest microfon!

Prin urmare, dacă este vorba să adoptăm o lege prin care să recunoaștem anumite drepturi unor anumite persoane care au deținut aceeași funcție în stat, au avut același rol și aceeași aură de reprezentativitate pentru poporul român, nu se poate face nici un fel de discriminare.

Și, aici, eu voi face o accentuare: cu atât mai vârtos nu se poate face discriminare, cu cât îndepărtarea, în 1947, din funcția de șef al statului a regelui nu a fost opera și voința poporului român, ci a fost opera și voința unor forțe străine.

Iată pentru care motive, socotim că titulatura și, respectiv, titlul acestei legi trebuie să fie acel care este prevăzut de raport, acel care a fost prevăzut și de către Guvern și, anume, acela de "șef al statului român" și nu de "Președinte al României". (Aplauze ale deputaților din Grupul parlamentar al PNȚCD.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rădulescu-Zoner.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu-Zoner:

Eu voiam să mă feresc, ca să spun așa, să pun punctele pe i, le-a pus domnul Dejeu, și-i mulțumesc. Și cred că foarte mulți dintre noi sunt de acord cu cele spuse.

Adaug câteva lucruri, în afara celor spuse de dânsul. Acel "șef al statului" de care unii, când aud, parcă..., mă abțin să mai dau calificative, că, iară, voi fi acuzat că, poate, insult. Eu n-am intenția și niciodată nu am avut intenția să insult. Dar, gândiți-vă că a avut un rol istoric, gândiți-vă că este singurul participant, singurul șef de stat care mai este în viață din al doilea război mondial!

O să veniți și o să-mi spuneți: în alte țări, nici măcar nu au ce căuta, sunt exilați, n-au voie! Da, e adevărat, dar când? Când, printr-un referendum, prin consultarea populației s-a ajuns la concluzia că trebuie schimbată forma de stat. De exemplu, ca să vin tot cu un exemplu postbelic, regele Umberto, într-adevăr, a fost detronat, deci, s-a schimbat forma de stat, dar prin referendum, prin consultarea populației. În alte situații, urmașii șefilor de stat – nici măcar nu erau șefi de stat – au rămas în țară. Unde a trăit don Carlos, actualul rege al Spaniei, în Patagonia? Și taică-su stătea tot în Spania, și cine e filatelist poate mai știe că era și președintele Comitetului Internațional de Filatelie. Și mai sunt și alte cazuri! Unde stă pretendentul, de care nimeni nu mai ține seama, pentru că, într-adevăr, Franța este o țară prin excelență republicană, au tăiat și capul unui rege, dar unde stă: la Berlin, la Moscova? Contele de Paris stă la Paris!

Iată, domnilor, că sunt situații și situații. Și așa cum a subliniat domnul deputat Dejeu, șeful statului de atunci, care a avut un rol important în istorie, nu mai vorbesc de tragedia întregii lui copilării, e ținut afară și, de când e cetățean român, mai vine pe aici prin pomană publică, să mai stea într-o cameră de hotel! Oare, pentru rolul lui, din punct de vedere istoric, nu merită să aibă drepturi similare? Poate, le mai limităm, în cadrul acestei legi, pentru toți foștii șefi de stat, dar nu merită?

Voci din Opoziție:

Nu merită!

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu-Zoner:

Și merită doar cei care au fost șefi de stat după 1990?

Eu cred că nu! Eu cred că ar trebui ca indiferent de opiniile noastre politice... Monarhiști, să fim drepți, sunt foarte puțini, și numărul lor scade, aparțin altei generații și la orice sondaje de opinie vedeți care e situația, nu reprezintă nici un periocol. În schimb, ar fi o cinste pentru poporul român să i se recunoască meritele regelui Mihai! Merite cu care va rămâne oricum în istorie, indiferent de cum veți vota titlul acestei legi! Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze ale deputaților din Grupul parlamentar al PNȚCD.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Hasotti. Vă rog!

 
 

Domnul Puiu Hasotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Doresc să vă rețin atenția doar câteva minute. Orice s-ar spune, România se îndreaptă spre normalitate și în spiritul acestui mers către normalitate fac apel la înțelegerea dumneavoastră, și nu la o înțelegere care să fie gratuită și doar de condescendență, ci vreau să înțelegeți cum stau lucrurile în adevăratul lor înțeles și în adevărata lor derulare a istoriei.

Noi, dacă ne-am referi la faptul că "șefi ai statului român" au fost doar președinți, ar fi să ne recuzăm propria istorie! Pentru că în cazul în care nu apreciem că astăzi mai trăiește un fost șef al statului român, ar însemna să nu recunoaștem calitatea de șef al statului român nici pentru Alexandru Ioan Cuza, nici pentru Carol I, nici pentru Ferdinand ș.a.m.d. Aceștia nu au fost "șefi ai statului român"? Au fost, și din expunerea de motive, pe care nu doresc acum să o citesc, reiese cu pregnanță acest lucru.

În acest sens, apelez la înțelegerea dumneavoastră, la a înțelege, pur și simplu, istoria. Pentru că, vă repet, ar fi să punem între ghilimele o perioadă a istoriei și nu orice fel de personalități, este vorba de regii pe care i-a avut România! Și nu cred că asupra lui Carol I, asupra lui Ferdinand, asupra lui Alexandru Ioan Cuza ați avea ceva obiecțiuni, că au fost șefi ai statului.

În același context juridic și constituțional, și Mihai I de România a fost Regele României și, prin urmare, și lui i se cuvine această calitate de fost șef al statului român. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marțian Dan.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă am decelat eu bine sensul discuțiilor purtate aici, în cadrul lor s-au conturat două aspecte: un aspect care privește terminologia sau, l-am putea numi, un aspect de natură semantică, și toate lucrurile gravitează în jurul acestei sintagme: "șef al statului"; și un al doilea aspect, o a doua dimensiune a dezbaterilor se referă la fondul problemei și la argumentația care trebuie luată în seamă cu toată atenția și răspunderea, în legătură cu titlul care se propune pentru acest proiect de lege.

Trec la aspectul semantic, aspectul de terminologie. Pentru mine, când am citit prima dată acest proiect de lege, s-a ridicat o problemă: de ce Guvernul României, care evident că trebuie să elaboreze legi în conformitate cu Constituția, vine și ne propune un titlu în care se vorbește despre "drepturi acordate persoanelor ce au îndeplinit calitatea de șef al statului român"? De ce mi s-a pus această problemă? Pentru simplul motiv, cred eu, s-ar putea să greșesc, că atunci când Guvernul elaborează un proiect de lege, care trebuie să aibă o normativitate foarte exactă, precisă și consonantă cu dispozițiile Constituției, face abstracție de faptul că această Constituție, adoptată în urma referendumului național din 8 decembrie 1991, nu vorbește nicăieri despre "șeful statului", ci vorbește despre "Președintele României". Cu alte cuvinte, Guvernul pune între paranteze Constituția și o seamă de dispoziții referitoare la Președintele României și preferă un limbaj care se găsește în manuale, care se regăsește în media, care se regăsește, uneori, în vorbirea curentă. Mie mi se pare că, din acest punct de vedere, Guvernul României a comis o anumită licență și este menirea Parlamentului să delibereze asupra faptului dacă să valideze sau să nu valideze această licență.

În legătură cu acest titlu, lucrurile au reieșit mult mai bine în evidență astăzi. Guvernul, nu în mod întâmplător a pus între paranteze Constituția și dispozițiile ei cu privire la Președintele României, ci a făcut acest lucru recurgând la o formulare care să acopere un arc de timp mai lung în legătură cu acordarea unor drepturi pentru persoanele care s-au aflat într-o perioadă sau alta în fruntea statului român.

Din acest punct de vedere, deci, eu cred că noi ar trebui să ne pronunțăm pentru amendarea titlului acestui proiect de lege, în sensul în care au propus unii dintre vorbitori.

Și, cu aceasta, trec la a doua dimensiune a discuției, și anume, problemele în fond. Sigur, Mihai de Hohenzollern...

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Nu există cineva cu acest nume!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun, faceți dumneavoastră corecturile necesare!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Vă rog să nu întrerupeți vorbitorul! Dacă aveți ceva de comentat, o să vă dau cuvântul!

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Dar nu există nci o persoană cu acest nume!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun, faceți dumneavoastră intervențiile și numiți-l cum vreți!

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Îl numim "Rege"!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, în legătură cu această propunere, sigur că se poate discuta. Dacă dumneavoastră, însă, vreți să discutăm acest lucru, sigur că vom ajunge să discutăm lucrurile și în coordonatele recunoașterii unor drepturi, cel puțin pentru o persoană care a avut o situație similară în perioada regimului totalitar.

Voci din Opoziție:

Care este aceea?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Informați-vă!

Voci din Opoziție:

Informați-ne dumneavoastră!

 
 

Domnul Marțian Dan:

În consecință, știm foarte bine că în perioada regimului totalitar lucrurile au evoluat, de la un fel de președinție colectivă, exercitată un anumit interval de timp de către Prezidiul Marii Adunări Naționale, Prezidiul Republicii, apoi, de cei care au fost președinți ai Prezidiului Marii Adunări Naționale, și lucrurile au evoluat într-o direcție degenerativă, care poate că ar îmbina în ea ceea ce, bunăoară, unii dintre analiști numesc, atunci când vorbesc despre acest lucru, "monarhii republicane". Dar, din păcate, monarhiile republicane nu s-au oprit la acele stări de lucruri și realități pe care studioșii problemei le-au conceptualizat sub această denumire, ci au degenerat într-un regim dinastic, într-un regim totalitar, în care pilonii erau dictatorul și soția lui. Și dacă noi vrem să extindem, așa cum se propune de către unii dintre vorbitori, acest lucru, cred că implicațiile sunt foarte serioase.

De ce cred eu că ar trebui să ne referim la cei care au îndeplinit funcția de Președinte al României în baza dispozițiilor Constituției din 8 decembrie 1991?

1. Pentru că, cred că sunteți cu toții de acord, că, așa cum întemeiem o nouă realitate în cele mai diverse sfere și fațete ale societății românești, probabil că a venit timpul să întemeiem o nouă realitate și în ceea ce privește modul de raportare a societății față de cei care îndeplinesc funcția de președinte al republicii. Există, deci, o necesitate și aici de a porni pe un drum nou, este nevoie să facem și aici o deschidere, este și aici nevoie să angajăm o gândire creatoare, o gândire sănătoasă, pe care să o putem susține fără nici un fel de reticențe în fața corpului electoral al țării.

2. Numai în baza Constituției din 1991 s-a statuat foarte clar care este statutul președintelui republicii, care sunt atribuțiile și competențele lui, care sunt relațiile dintre cel care deține cea mai înaltă magistratură în stat și celelalte structuri ale vieții instituțional-politice românești. Și eu nu vreau, din acest punct de vedere, să lungesc discuția.

 
 

Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceaușescu (din sală):

Ați lungit-o, deja!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Fiecare după posibilități! Dumneavoastră probabil sunteți mult mai abil, o să vă respect când veți veni aici și veți face dovada a ceea ce știți și puteți.

3. Constituția arată că, în ceea ce privește accesul la funcția de șef al statului, intervine poporul, intervine corpul electoral, nu se ajunge în această funcție în virtutea unui drept ereditar sau în virtutea unei lovituri de stat sau în virtutea vreunui monopol politic pe care îl are un partid. Intervine corpul electoral, intervine voința suveran exprimată a alegătorilor, în cadrul unui proces electoral corect și desfășurat după toate normele și exigențele unei competiții de tip democratic.

De aceea, cred eu că cei care au primit investitura în urma unei asemenea competiții și a unui asemenea mod de a ajunge în cea mai înaltă magistratură în stat ar merita să beneficieze de o anumită recunoaștere din partea societății și în momentul în care și-au încheiat mandatul.

Fac aici, însă, o precizare. Mie mi se pare că în forma venită de la Guvern și în forma care se propune să o capete acest proiect de lege, în urma raportului inițial și a raportului suplimentar al comisiei care a analizat în fond, unele dintre aceste drepturi sunt exagerate și trebuie, după părerea mea, să fim mult mai măsurați în legătură cu ele. Dar aceasta este o paranteză.

4. Este pentru prima dată când, alături de ceea ce spuneam în legătură cu modul de acces la această înaltă magistratură și care inovează în viața politică și instituțională românească - și noi nu putem să nu ținem cont de acest lucru -, mai trebuie să spun că Constituția și dispozițiile ei inovează și în ceea ce privește posibilitatea retragerii încrederii, destituirii.

Toate aceste lucruri creează un nou raport între cel care îndeplinește această funcție și corpul electoral al țării. Pentru oamenii care au aceste răspunderi, pentru oamenii care ajung în magistratura supremă în termenii în care am vorbit, pentru oamenii care sunt supuși controlului din partea corpului electoral, respectându-le munca și eforturile, este îndreptățire să acordăm anumite drepturi. Dar numai în virtutea dispozițiilor Constituției din 8 decembrie 1991. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, fiecare, ocupați-vă locurile în sala de ședință!

Stimați colegi,

S-au mai înscris la cuvânt la domnul secretar de ședință următorii colegi: domnul deputat Petre Țurlea, domnul deputat Sergiu Cunescu, domnul deputat Mihai Dorin, domnul deputat Gheorghe Ceaușescu...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Fără Ceaușescu, domnule! Că e mort! Iar începem cu "epoca Ceaușescu"?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

...domnul deputat Mircea Ciumara, domnul deputat Alexandru Albu și domnul deputat Bălăeț.

Vreau numai să vă reamintesc, stimați colegi, că programul pentru activitatea de dezbatere a proiectelor este până la ora 18,00, după care vom intra în partea a doua a programului, cea referitoare la dezbaterea interpelărilor și întrebărilor.

Deci, are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea.

Vă rog să fiți mai conciși, pentru ca să aibă posibilitatea toți colegii să vorbească!

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să vă vorbesc numai vreo 2 minute. Sunt două lucruri la care vreau să mă refer. Primul lucru este încercarea pe care o fac astăzi – și pe care am făcut-o cam întotdeauna, dacă domniile voastre ați putut să vedeți – ca în cartea de istorie care rămâne în urma activității noastre și care este stenograma Parlamentului României să nu apară erori istorice.

Domnul Zoner, ilustrul nostru coleg, ne-a spus adineaori un lucru fundamental greșit, este vorba de ideea domniei sale că regimul politic republican din acest moment din România nu ar avea o întemeiere democratică. Este o eroare! Nu a avut o întemeiere democratică regimul politic republican de după 1947, întrucât a fost consecința unei lovituri de stat și este indiscutabil acest lucru. Actualul regim republican din România este consecința consultării democratice a maselor populare din România în cadrul referendumului pentru Constituție din 8 decembrie 1991. Prin voința marii majorități a populației românești, s-a adoptat această Constituție, republicană! De aceea, regimul politic din România este cel republican și are o întemeiere democratică, în acest moment.

Nu este prima eroare pe care domnul Zoner vrea să o facă de la această tribună. Deși se zice... sau domnia sa spune că este istoric.

Al doilea element pentru care am vrut să vin la această tribună are tot o rezonanță istorică. A existat, în istoria mai recentă, deci modernă și contemporană a României, practica unor indemnizații date conducătorilor statului. Până în al doilea război mondial și până în 1947, regelui. Dar nu numai regelui, și familiei regale. Iată, ultima lege care a reglementat această practică, cea din iulie 1931, fixa pe totalul familiei regale suma de aproximativ 70 de milioane de lei, în acel moment. Calculând rata inflației, evident, cu aproximația care se impune, am ajuns în 1994 la concluzia că, față de salariul Președintelui României din acel moment – 1994, banii pe care îi primea familia regală în 1931 de la statul român erau de 500 de ori mai mulți pe an! Deci, statul plătea de 500 de ori mai mult pentru familia regală, decât pentru Președintele României din 1994!

De-a lungul istoriei, Hohenzollernii, după cum știți domniile voastre, cu unele părți evident pozitive în activitatea unora dintre ei, nici un istoric serios nu poate să nege și părțile pozitive din activitatea unora din regii României, dar Hohenzollernii aceștia au beneficiat din plin de pe urma statului român. După un calcul, tot așa, foarte sumar, în perioada până la 1947, familia regală din România, numai în bani, dar și în valori materiale, a primit de la statul român aproximativ echivalentul a 10 miliarde de dolari. (Rumoare, vociferări, proteste ale deputaților din Grupul parlamentar al PNȚCD.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, nu dialogați cu sala!

Vă rog, stimați colegi!

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Ca urmare, consider, doamnelor și domnilor, că este de ajuns! Statul român a ținut așa cum trebuie familia regală, pentru că era în fruntea statului nostru în acel moment. Chiar și pe acei regi care erau nevrednici, cum a fost Carol al II-lea, chiar și atunci când unii dintre regi au furat din visteria statului, opinia publică s-a făcut că nu-i vede...

Consider, deci, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, că singura formulă normală este aceea de "foști președinți". Dar eu cred că acești foști președinți ai țării – care sunt acum, care vor mai fi de aici încolo – vor avea tăria de caracter să refuze avantajele materiale ale acestei legi. Cu modestia pe care i-o știu, domnul Ion Iliescu sunt convins că o să refuze. Să vedem ce o să facă domnul Emil Constantinescu...

Și mai este, în ultimă instanță, spunând-o într-o jumătate de minut, o problemă de moralitate.

Când au avut loc alegerile parlamentare în 1996, dar la și cele din 1992, electoratul a știut că alege un președinte al statului român pe care îl va plăti timp de 4 ani; electoratul nu a știut că va trebui să-l plătească până când va muri, chiar dacă trăiește 100 de ani de aici încolo. Este o chestiune de moralitate. Nu poți să legiferezi, nu poți să impui acestui electorat să plătească în continuare un lucru pentru care el nu a fost avertizat.

De aceea, în mod normal, dacă vreți neapărat să faceți această lege, s-o faceți începând cu următorul președinte al țării, și nu cu cei care au fost de la Burebista până astăzi. (Vociferări în partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rugăm, nu deranjați vorbitorul.

Domnule deputat, vă rog să vă încheiați intervenția.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Am încheiat, domnule președinte.

Îmi pare bine că am reușit să-l fac chiar și pe domnul Ciumara să zâmbească; pe dânsul, care este un istoric așa de priceput și așa de mare.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Zoner.

Un minut pentru dreptul la replică, ca să dăm cuvântul și celorlalți colegi.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Aș fi un "așa-zis istoric" când n-aș avea premiile pe care le-am obținut din partea Academiei Române. Deci, în primul rând, domnul Țurlea să nu mă mai insulte.

În al doilea rând, vreau să aducă dumnealui documente privind afirmațiile pe care le-a făcut. Eu voi aduce; sunt publicate – este vorba de cartea lui Constantiniu și Chiper despre sovietizarea României în care se scrie că în ziua de 7 martie, a venit o delegație sovietică cu planul de comunizare a României și l-a predat Anei Pauker și lui Doncea, între altele fiind: distrugerea partidelor politice, prin arestări și procese, și abolirea monarhiei.

Prin urmare, actul de la 30 decembire 1947 nici măcar nu a fost opera comuniștilor români; comuniștii români - sau din România- în momentul acela nu erau decât niște unelte servile Moscovei și lui Stalin.

Citiți, vă rog, cartea lui Florin Constantiniu, care nu îmbrățișează opiniile mele politice, dar este un istoric autentic, iar acest document este publicat în cartea de care v-am spus eu. Și, ca atare, a fost lovitură de stat la intervenția Moscovei, și nu a fost un act legal și constituțional.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Iar, în ceea ce privește fostul președinte, într-adevăr, a fost domnul Hrebenciuc, care a luat 120 de case de la Protocol…

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog foarte mult, domnule deputat, vă întrerup microfonul.

Domnule deputat Sergiu Cunescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Sergiu Cunescu:

Doamnelor și domnilor,

Nu mă voi referi la problemele care au fost ridicate de câțiva antevorbitori, care au căutat să deplaseze problema pe care o discutăm spre chestiuni de altă natur㠖 valoarea șefilor de stat, avantajele care li se oferă și așa mai departe. Nu aceasta este problema!

Problema este să stabilim clar care au fost șefii de stat ai României. Lucrurile sunt foarte clare - că s-au succedat conform istoriei. Dar, atenție! Șeful de stat în orice țară - și puteți să căutați și în alte Constituții - este persoana care simbolizează continuitatea statului, indiferent dacă este rege, ca în țări dezvoltate și civilizate de unde invităm regi să ne viziteze, fie că este o republică. Multe țări au fost monarhii, multe țări sunt astăzi republici.

Eu vă spun acest argument care este fundamental, și îl spun cu convingerile mele republicane, și anume: dacă contestăm anumiți șefi de stat din istoria României contestăm continuitatea statului. Iar acum se pune următoarea problemă: dar perioada când n-am avut nici rege, n-am avut nici președinte, oricare a fost acela? A fost perioada când era conducere colectivă și când România, de fapt, putem considera că a fost ocupată de o altă țară. Aici este nodul problemei, și eu vă spun: indiferent că sunt republican, eu susțin că trebuie neapărat să recunoaștem tuturor șefilor de stat reali ai României, din toată istoria, drepturile egale, indiferent de rolul lor în istorie.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Timpul afectat pentru dezbaterea proiectelor de lege s-a epuizat, urmând ca la ședința următoare să ia cuvântul domnii deputați: Mihai Dorin, Gheorghe Ceaușescu, Mircea Ciumara, Alexandru Albu, Tamas Sandor și Dumitru Bălăeț.

Deci, în ședința următoare se vor continua dezbaterile.

 
  După pauză  
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați,

Treceam la partea a doua a programului de lucru din această zi și, așa cum a fost aprobat, urmează prezentarea de interpelări pentru primul-ministru, de la 18,00 la 18,30, și răspunsuri ale primului-ministru la interpelările ce i-au fost adresate.

Vreau să vă comunic faptul că din partea Secretariatului care se ocupă cu problemele de interpelări și întrebări s-a prezentat o situație, și în primul rând aș vrea, ca să nu vă blocăm în sală, să vă comunicăm că se solicită amânarea prezentării de răspunsuri atât din partea primului-ministru, cât și de către unii membri ai Guvernului.

La interpelările adresate primului-ministru pentru care se solicită amânarea prezentării răspunsului, avem în vedere interpelările următorilor deputați: domnii Nicolae Bud, Vasile Mândroviceanu, Nicolae Ionescu, Miron Chichișan. Deci, pentru aceștia, primul-ministru a solicitat amânarea răspunsului.

Membrii Guvernului au solicitat, de asemenea, amânarea prezentării răspunsului la interpelările ce au fost adresate de domnii deputați: Gheorghe Ana, Petre Naidin, Eugen Nicolicea, Radu Mazăre, Mihail Sirețeanu, Vasile Stan, Ștefan Baban, Marian Ianculescu, Haralambie Irimescu, Anghel Stanciu, Șerban Mihăilescu, Gheorghe Ionescu și Petru Bejinariu.

Cu aceasta, urmează să intrăm în partea a doua, și anume la dezvoltarea interpelărilor care au fost adresate membrilor Guvernului.

V-aș ruga, stimați colegi, ca în intervențiile dumneavoastră să aveți în vedere că dezvoltarea interpelării nu poate depăși 3 minute.

Ca atare, vă rog să vi le concentrați și, în ordinea în care s-au făcut înregistrările, dau cuvântul domnului deputat Petre Naidin; interpelarea este adresată domnului deputat Ioan Avram Mureșan, ministrul agriculturii și industriei alimentare.

 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Interpelarea este adresată primului-ministru - îmi va răspunde, am remarcat, secretarul de stat Ștefan Pete - pe o problemă destul de complicată, la care este nevoie ca primul-ministru, prin autoritate, să rezolve problema pe care o expun eu; și mai doresc ca domnul prim-ministru să-mi răspundă și la interpelarea care stă de o lună de zile în așteptare, privind lista reprezentanților în AGA, cenzori, și mai ales concesionările de terenuri agricole la IAS-urile din județul meu.

Revin, spunând că Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară a județului Călărași, prin reprezentantul său, emite o decizie și o recomandare locatorilor care se desprind din structura juridică conferită de Legea arendei, nr.16 din 1994, modificată și completată…

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, mă scuzați că vă întrerup, dar am impresia că este o neînțelegere. Deci dumneavoastră vă referiți la interpelarea adresată primului-ministru, cu privire la lista reprezentanților statului în AGA, nu?

 
 

Domnul Petre Naidin:

Nu, această problemă este amânată.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Tocmai, aceasta este amânată. Iar cealaltă interpelare pentru care v-am dat cuvântul, este adresată domnului ministru Ioan Avram Mureșan și are ca obiect inițiativa Direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară a județului Călărași de a efectua lucrări agricole aferente terenurilor locatorilor.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Da, domnule președinte, pe aceasta o dezvoltam acum.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Doar am remarcat faptul că de o lună de zile primul-ministru îmi răspunde la tema pe care și dumneavoastră ați punctat-o.

Revin, spunându-vă de această intervenție nejuridică a reprezentantului Direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară a județului Călărași privind această complicată problemă a locatorilor, care se desprind acum, conform Legii arendei, nr.16 din 1994, modificată și completată de Legea nr.58/1995, și care suscită anumite interese. Este vorba de această grijă părintească a reprezentantului statului, respectiv a Prefecturii, de a dirija locatorii către o anumită societate a cărei situație juridică nu au studiat-o, dar o recomandă cu mare generozitate că este profitabilă, când de fapt ea în contabilitate este falită. Acesta este un prim element.

Al doilea element este: grija nu se manifestă eventual pentru distribuirea cupoanelor și a primelor necesare, ci se manifestă pentru un obscur SRL care este dirijat ca la IAS Dragalina să preia câteva sute sau mii de hectare de la locatori.

În această situație, cred că domnul secretar de stat este autorizat să-mi răspundă ce se întâmplă acolo, bine sau rău.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Repet apelul pe care l-am făcut de la început către ceilalți colegi: vă rog să vă amenajați textul de așa manieră încât să puteți să vă încadrați în intervalul de 3 minute.

Răspunde la interpelarea domnului deputat Petre Naidin domnul Ștefan Pete, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ștefan Pete:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat Petre Naidin, voi răspunde la interpelarea privitoare la problemele din județul Călărași.

În baza Legii nr.16 din 1994 a arendării, modificată și completată prin Legea nr.65, se stipulează că durata arendării nu poate fi mai mică de 5 ani. Deci este foarte clară poziția prin lege în acest punct de vedere.

În cadrul acestui interval, conform art.25 din această lege, se prevede punerea în posesie și emiterea titlurilor de proprietate a persoanelor îndreptățite, în sole compacte, situate în limita perimetrului actual, stabilite pe ferme și localități.

În acest sens, terenurile pentru locatori au fost puse la dispoziție de către societățile comerciale Comisiilor comunale de aplicare a Legii nr.18, în vederea punerii în posesie, în prezența locatorilor, întocmirii procesului-verbal de punere în posesie și emiterii titlurilor.

După expirarea termenului prevăzut de lege, locatorii, bineînțeles, pot exploata terenurile în mod liber, în calitate de proprietari.

Societățile comerciale, este vorba de IAS-urile respective, în baza contractelor încheiate cu locatorii, trebuie să execute lucrările de toamnă sau cele de primăvară.

În ceea ce privește dispoziția dată de domnul director general la care dumneavoastră vă referiți în interpelarea dumneavoastră, vă spunem că nu avem cunoștință de acest caz, iar dacă într-adevăr a fost transmisă, vom lua măsurile legale corespunzătoare.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Lazăr Lădariu a avut o interpelare către domnul ministru Dudu Ionescu. Am înțeles că ați primit răspunsul în scris și că sunteți de acord cu maniera aceasta. Deci, interpelarea referitoare la Ministerul de Interne este clarificată.

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu, care l-a interpelat pe domnul Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului. Din păcate, domnul secretar de stat Anton Vlad, care trebuia să vină, încă nu a ajuns de la Senat.

Domnule deputat, mai puteți aștepta puțin, vă rog? Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Traian Sabău nu este aici.

Domnul deputat Mihai Vitcu nu este aici.

Domnul deputat Mihai Drecin este.

Pentru domnii deputați Nicolae Popa, Vasile Mândroviceanu, Vasile Pavel, Viorel Burlacu, Dumitru Buzatu, Lazăr Lădariu, care trebuiau să primească răspunsuri la interpelări din partea doamnei secretar de stat Norica Nicolai și a domnului Ioan Onisei, vă spunem că nu au venit încă; se spune că sunt la Senat.

Continuăm.

Poftiți, domnule deputat Popa.

Dumneavoastră ați adresat interpelarea domnului ministru Alexandru Athanasiu, referitoare la problema personalului de la BANCOREX și din sectorul bancar care va fi restructurat. Domnul Alexandru Athanasiu a desemnat-o pe doamna Norica Nicolai, dar dânsa nu a venit.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Eu aș vrea să remarc aici faptul că este o mare greșeală că prezentările de interpelări din Camera Deputaților au loc concomitent cu cele de la Senat.

Eu cred că ar trebui să se discute în Biroul permanent, și vă rog foarte mult să faceți această precizare în Biroul permanent, să se decaleze aceste prezentări, în așa fel încât să nu se suprapună unele peste altele, pentru că ajungem la această situație în care miniștrii și secretarii de stat nu au posibilitatea să vină să dea răspunsurile corecte nouă, aici, în această seară.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat.

Doamnă deputat Viorica Afrăsinei, aveți vreo remarcă de făcut?

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, domnule președinte de ședință. Vă mulțumesc.

Aș dori să vă reamintesc, dar mai ales să reamintesc Departamentului pentru relațiile cu Parlamentul, că am adresat o interpelare Guvernului României, din ziua de 20 septembrie 1999, și nu am primit nici până la această dată răspuns.

De asemenea, doresc să reamintesc faptul că am reluat interpelarea și săptămâna trecută, în speranța că voi primi răspuns.

Rog să fie consemnată în stenogramă această intervenție a mea, și în cel mai scurt timp să primesc răspunsul, întrucât el se leagă foarte mult de situația deosebită în care se află populația județului Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamna deputat.

Deci, s-a prezentat domnul secretar de stat Ioan Onisei, care va răspunde la întrebările adresate de domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Este aici domnul deputat Vasile Mândroviceanu? Nu este.

Ca atare, rog pe domnul secretar de stat să depună răspunsul în scris la interpelare la Secretariatul tehnic.

De asemenea, tot domnul secretar de stat Ioan Onisei urmează să răspundă la interpelarea domnului deputat Vasile Pavel.

Poftiți, domnule deputat. Vă rog să dezvoltați interpelarea, în limita celor 3 minute.

 
 

Domnul Vasile Pavel:

Nu va dura 3 minute, domnule președinte. Mulțumesc.

Am făcut o adresă în cursul lunii iulie 1999 cu privire la unele abuzuri comise de primarul și secretarul unei comune din județul Bacău – este vorba de comuna Berzunți.

În acea adresă către DAPL am menționat răspunsul pe care l-a dat Prefectura în urma unui control, și în care s-au confirmat acele abuzuri, dar, culmea!, Prefectura, în loc să ia măsuri în legătură cu primarul și cu secretarul, a recomandat primarului și secretarului să facă niște hotărâri, retroactiv, ale consiliului local, pentru a le pune la adăpost și în legalitate pe aceste două persoane.

Mă uitam pe tabelul care este afișat, cu răspunsurile Guvernului - DAPL-ului, dar, îmi pare rău, esența problemei nu era că nu am primit răspunsul în 30 de zile, cum de fapt era normal, ci că nu s-a luat nici un fel de măsură cu acel primar.

Aș dori să aflu poziția Departamentului de Administrație Publică Locală.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei va răspunde la interpelarea domnului deputat Vasile Pavel.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Bună seara, domnule președinte de ședință.

Bună seara, doamnelor și domnilor deputați.

Într-adevăr, fostul prefect al județului Bacău nu a sesizat organele de urmărire penală. De altfel, dacă cumva știți, domnul Ioan Silviu Lefter a fost eliberat din funcția de prefect prin Hotărârea de Guvern nr.786 din 23.09.1999, și DAPL-ul a dispus domnului prefect Adrian Mironescu, care a fost instalat prin Hotărârea de Guvern nr.787 din aceeași dată, să ia măsurile legale pentru intrarea în legalitate, și vă vom informa ca atare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să depuneți și răspunsul în scris pentru domnul deputat.

Domnule deputat Marian Ianculescu, vă rog să dezvoltați interpelarea.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Interpelarea a fost adresată, așa cum s-a specificat, domnului Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

În interpelare am solicitat ca, în vederea realizării unor inițiative legislative care să contribuie la o valorificare superioară a potențialului de care dispune Fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor, precum și pentru a prezenta în Parlamentul României și în mass-media eforturile corpului silvic pentru gospodărirea rațională a pădurilor, am rugat pe domnul ministru să ne prezinte pe fiecare an în parte – pe anii 1995, 1996, 1997, 1998 și preliminat pe anul 1999 - următorii indicatori: exportul, pe natură de produse, lucrările de îngrijire în arboretele tinere, împăduriri, din care: regenerare naturată; masa lemnoasă valorificată pentru nevoi locale ale populației; investiții cu finanțare din fonduri proprii și de la buget, din care: construirea de drumuri forestiere, corectarea torenților, împăduriri în terenuri degradate, dotări și altele; suprafața de păduri amenajate, din care: în păduri proprietate privată, precum și alți indicatori pe care domnia sa îi consideră necesari în vederea realizării scopului prezentat mai sus.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Va răspunde la interpelare domnul secretar de stat Anton Vlad.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul nostru este mult prea cuprinzător ca să poată fi prezentat integral în timpul acordat la acest micforon. El conține un număr de 10 anexe, în care se reflectă evoluția indicatorilor solicitați de către domnul deputat Ianculescu de–a lungul anilor 1995, 1996, 1997, 1998 și 1999.

Am predat domnului deputat acest raport, aceste anexe, și aș vrea, în acest interval scurt de timp, să spun doar câteva concluzii ale acestor anexe.

Referitor la executarea lucurărilor de amenajare a pădurilor în această perioadă, se constată că după un declin al amenajării, în sensul că în 1997 și 1998 suprafața amenajată a fost mai mică decât cea planificată, în 1999 s-a recuperat o mare restanță, respectiv s-au amenajat în plus 32900 hectare.

Privind executarea lucrărilor de îngrijire în arboretele tinere, și aici mă refer la degajări, curățiri, rărituri, suprafața este cea planificată. La fel, de-a lungul anilor, privind valorificarea de masă lemnoasă la populație, volumul a fost relativ constant, dar el a variat; de exemplu, în 1995 s-a valorificat mai puțin decât s-a aprobat, în 1996 mai mult, în 1997 același volum de 3,6 milioane de metri cubi, în 1998 mai puțin cu 300 de mii, datorită cererii, și în acest an prognozăm că cele 3 milioane de metri cubi alocate,plus 800 de mii de metri cubi pentru asociații familiale, se vor vinde.

De asemenea, situația privind realizarea lucrărilor de regenerare a pădurilor în această perioadă denotă că an de an Regia Națională a Pădurilor și-a realizat indicatorii de plan. Vreau să fac o precizare pentru cei care ascultă această prezentare: an de an, Regia Națională a Pădurilor împădurește artificial circa 10-11.000 hectare, iar regenerări naturale, încă o suprafață, aproape echivlentă, mai mică, de obicei, cu câteva sute de hectare. Deci, suprafața regenerată anual se cifrează între 26.000 hectare în 1996 și 20.500, asta în funcție de suprafața pădurilor tăiate. Deci, dacă suprafața pădurilor tăiate este mai mică, evident că și regenerarea este mai mică ca suprafață, întrucât, fac mențiunea că toate suprafețele tăiate au fost regenerate.

De asemenea, privind realizarea exportului, am situația în față, în dolari: în 1995, 20 milioane dolari; în 1996 reprezintă 20,800; în 1997 reprezintă 16,800; în 1998 reprezintă 23,200 și în 1999, s-au preliminat la fel, 23,200 milioane dolari.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles că aveți un număr de 10 anexe. Domnul deputat Ianculescu le va primi de la dumneavoastră și, în măsura în care, pe baza studiului pe care-l va face, va constata că unele chestiuni trebuie clarificate, sigur că o să se adreseze din nou.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Buzatu...

Păi, nu mai puteți interveni, că aici nu este cu replică... (Se adresează domnului deputat Marian Ianculescu, care intenționează să vorbească la microfon).

Nu aveți dreptul după Regulament, dar vă dau cuvântul..., ca să vă spun așa...

Vă rog...

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

După Regulament, avem dreptul o singură dată la răspuns, timp de 2 minute. Așa este Regulamentul. Și mă surprinde, că dumneavoastră, care sunteți cel mai cunoscător al Regulamentului, dumneavoastră, de data aceasta, îl încălcați, și nu este bine...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Să știți, că treaba aceea este la "Întrebări" nu la "Interpelări", așa că, vă rog să nu mă corectați, dar vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Îmi cer scuze, domnule președinte... Îmi cer scuze. Am făcut o glumă.

Mulțumesc domnului secretar Anton Vlad pentru răspunsul dat.

Răspunsul dat demonstrează, într-adevăr, eforturile pe care le face corpul silvic pentru realizarea principalilor indictori, dar aș vrea să fac următoarele specificări: trebuie avut în vedere faptul că, în general, efortul Regiei de a realiza export, și a realizat export mare, de 23 milioane dolari, este un efort mare, dar trebuie avut în vedere că acest export în loc să fie efectuat pe seama altor produse decât masă lemnoasă, este făcut în special pe exportul de lemn brut, ceea ce nu este în regulă cu acest export de lemn brut pe care-l efectuează Regia Națională a Pădurilor.

De asemenea, lucrările de îngrijire în arborete tinere, ele nu se calculează în raport cu ce s-a planificat, ci se calculează în raport cu ceea ce există ca posibilitate în amenajamentele silivice, și aici se constată o scădere a acestor lucrări, cum de altfel și la lucrările de împăduriri se constată această scădere și mai ales în terenuri degradate, unde nu se poate spune că nu sunt terenuri degradate, deci, în general, există indicatori care pot să fie realizați într-o proporție mai mare de către corpul silvic, dar numai ei să fie prinși în planul Regiei Naționale a Pădurilor.

Eu înțeleg că sunt eforturi, de fapt, după 1996, întreaga țară se confruntă..., toți agenții economici se confruntă cu probleme serioase și au probleme deosebit de grave în ceea ce privește finanțarea acestor lucrări și în legătură cu aceasta și sectorul silvic, de asemenea, se confruntă cu probleme serioase, din lipsa fondurilor financiare petru executarea acestor lucrări. Dar, repet, este de datoria ministerului ca să vegheze, ca într-adevăr, toate lucrările de bună gospodărire a pădurilor să fie executate la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic, pentru că, în general, există tendința de la Regia Națională a Pădurilor, de altfel, care a existat și pe vremea guvernării noastre, în care nu realizau...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

V-am acordat un minut pentru...

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Da, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar de stat,

Nu aveți cuvântul în replică... (se adresează domnului secretar de stat Anton Vlad, care intenționa să vorbească de la microfon).

Ați depus materialul, vă rog... Există o anumită ordine și disciplină.

Domnule deputat Dumitru Buzatu, vă rog să vă dezvoltați interpelarea.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am adresat o interpelare domnului Radu Sârbu, pentru a clarifica într-o oarecare măsură, situația privatizării Întreprinderii "Rulmenți" S.A. Bârlad.

Societatea comercială "Rulmenți" S.A. Bârlad a înregistrat de-a lungul timpului mai multe tentative de privatizare. Au fost depuse mai multe oferte, dar nici una din aceste oferte nu a fost acceptată, deci procesul de privatizare nu s-a finalizat, ba chiar eu aș putea spune că nu a început.

La începutul acestei toamne, domnul președinte al Fondului Proprietății de Stat, domnul Radu Sârbu, a făcut o vizită la Societatea Comercială "Rulmenți" S.A. Bârlad și a promis că, în cel mai scurt timp, Societatea Comercială "Rulmenți" S.A. Bârlad va fi privatizată.

Sigur că această promisiune ar fi putut să aibă și o bază legală, dar, din cele afirmate atunci de domnul Radu Sârbu, am tras concluzia că nu exista nici o ofertă serioasă de luat în considerație în legătură cu această societate. Or, cei care sunt din Județul Vaslui, dar nu numai aceia, știu foarte bine că o mare parte din capacitatea de supraviețuire a orașului, a municipiului Bârlad, se datorează acestei întreprinderi, întreprindere care are datorii, cred că și cele mai mari datorii către Fondul de Stat, una dintre cele mai mari datorii ale societăților comerciale din Județul Vaslui către bugetul de stat.

Dacă nu se vor lua măsuri rapide, sau măcar să se instituie un calendar de privatizare al acestei societăți, se riscă ca această societate să-și închidă porțile și atunci un număr mare de lucrători vor fi afectați. Deși au mai existat două concedieri colective, se riscă, de data aceasta, să se închidă porțile.

Aștept să primesc un răspuns în legătură cu cele sesizate în interpelarea mea.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului deputat Dumitru Buzatu.

Am impresia că sunt două chestiuni diferite. Dumneavoastră ați venit cu un alt răspuns...

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnul deputat s-a referit la un alt caz.

Deci, eu sunt pregătit pe interpelarea dumneavoastră anterioară, în legătură cu Societatea Comercială "Muntenița" S.A., dar pentru cea pe care tocmai ați formulat-o, cred că responsabil este Fondul Proprietății de Stat.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Anterior interpelării la care domnul secretar de stat v-a prezentat răspunsul, am depus o altă interpelare, legată de activitatea prefectului de Vaslui și de faptul că numeroase abuzuri comise, numeroase ilegalități, deci legate inclusiv de privatizarea unor societăți comerciale, sau de reprivatizarea abuzivă a unor societăți comerciale, nu au beneficiat de atenția prefectului de Vaslui, a directorului Fondului Proprietății de Stat și am sesizat atunci punctual cazul Societății Comerciale "Muntenița" S.A., care a fost privatizată în legislatura trecută prin MEBO și al cărei pachet majoritar de acțiuni a fost achiziționat prin interpuși, dar achiziționat de către o societate comercială în afara normelor legale de achiziție a pachetelor majoritare de acțiuni.

Deci, îmi cer scuze la domnul secretar de stat că n-am prezentat obiectul celei de-a doua interpelări, pentru că la prima solicitare, se solicitase atunci un termen de prelungire pentru acordarea răspunsului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Iar acum, domnule deputat, pe situația care mi-a fost prezentată de către Secretariatul Guvernului, figurează aici ca obiect al interpelării dumneavoastră "activitatea prefectului de Vaslui"...

Deci, domnule Onisei, la care din cele 3 interpelări răspundeți și vedeți cu ce rămâneți restant față de domnul deputat.!?

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Personal, sper să nu rămân restant cu nimic.

Sigur că este o formulare generică. Practic, domnul deputat se referea la aceste nereguli, în legătură cu Societatea Comercială "Muntenița" S.A. și vă rog să-mi îngăduiți să formulez răspunsul.

Așa cum spunea și domnul deputat, respectiva societate comercială a fost privatizată în 1995, prin metoda MEBO, cu preluarea de către PAS "Muntenița" a pachetului integral de acțiuni. PAS "Muntenița" și-a achitat către F.P.S. toate ratele programate până în prezent. Statutul PAS prevede cesionarea, deci "cesionarea", nu "vânzarea de acțiuni", în interesul organizației acțiunilor deținute de către membrii acesteia, lucru care s-a întâmplat de-a lungul timpului.

MONDIAL TRANZIT S.A. nu deține nici o acțiune la "Muntenița" S.A., ci are numai delegare de reprezentare pentru consiliul de administrație din partea unora dintre membrii PAS.

Urmare însă declarațiilor făcute în presa locală de către domnul deputat Dumitru Buzatu, prefectul Județului Vaslui a sesizat Poliția și Parchetul, care va finaliza până la data de 15 noiembrie toate verificările la S.C. "Muntenița" S.A. și va transmite concluziile celor interesați, inclusiv domnului deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți și răspunsul scris pentru domnul deputat...

Domnul deputat Mihai Drecin.

Vă rog să dezvoltați interpelarea.

Rog pe doamna secretar de stat Norica Nicolai să fie atentă la interpelarea pe care-o dezvoltă domnul deputat.

Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Drecin:

Domnule preșeșdinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În luna februarie anul curent, Societatea Comercială "Helios" din Aștileu a fost vândută de F.P.S. București într-o atmosferă de totală confidențialitate.

La 7 iulie anul curent, unui număr de circa 80 de persoane, subingineri, economiști, muncitori calificați și necalificați le-a încetat contractul de muncă la Societatea Comercială "Helios", sub motivul "restructurării societății".

Foștii angajați nu cunosc criteriile care au stat la baza epurării lor din fabrică, cine este noul proprietar al fabricii, clauzele contractului de vânzare-cumpărare și, mai ales, prevederile acestuia privind protecția socială a viitorilor șomeri sau disponibilizați.

Cei 80 de foști angajați sunt în marea lor majoritate persoane în prag de pensionare pentru limită de vârstă, suferinde de boli profesionale.

În aceste condiții, foștii angajați, în discuții, au refuzat să semneze deciziile de plecare în șomaj, inclusiv primirea la domiciliu, trimise prin poștă, a cărților de muncă, vizate, culmea, de Camera de Muncă Aleșd – Filiala Direcția Muncii și Protecției Sociale Bihor.

Conducerea Societății Comerciale "Helios", în loc să obțină drepturile bănești pentru disponibilizarea celor vizați, acestea urmând a fi achitate, potrivit legii, fie de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, fie de noul patron, a preferat trecerea în șomaj a angajaților.

Situația materială a celor 80 de foști lucrători este disperată. Ei sunt într-o postură inedită, chiar la nivelul muritorilor de foame din România. Altfel spus, nu sunt nici disponibilizați, nici șomeri. Nu au primit nici un ban când au fost aruncați în stradă de noul și misteriosul patron, dar nici nu au vreo șansă să primească vreun ajutor bănesc de aici înainte, pentru cei 20-30 de ani neîntrerupți munciți în fabrică.

Am solicitat domnului ministru Athanasiu, ministerului pe care cu onoare-l conduce, să primesc un răspuns, prin care să se lămureacă situația socială a lucrătorilor.

Și-acum, domnule președinte, foarte pe scurt...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Aveți la dispoziție 3 minute. Până acum v-ați epuizat timpul.

 
 

Domnul Mihai Drecin:

Tocmai pentru că este o problemă importantă, legată de soarta a 80 de oameni...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu sunt de acord, dar încercați să...

 
 

Domnul Mihai Drecin:

Dați-mi voie, doar 30 de secunde...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog...

 
 

Domnul Mihai Drecin:

... să dau citire aici unui răspuns ce rezultă din sinteza Notei de control primită astăzi, după o discuție telefonică, cu domnul Ovidiu Grecea, privind verificările efectuate la Societatea Comercială "Helios" din Aștileu, spune dânsul așa, în final: " Față de constatările și concluziile desprinse în urma verificărilor făcute, Departamentul de Control al Guvernului formulează următoarele propuneri: 1) Nota de control va fi trimisă F.P.S.-ului, pentru analiza aspectelor constatate și luarea măsurilor care se impun în vederea acordării drepturilor legale personalului disponibilizat și modificarea clauzelor contractuale privind protețcia socială a salariaților". Doar pe aceasta o prezint.

Sper ca doamna secretar de stat să împlinească, mă rog, această propunere a șefului Departamentului de Control al Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat Norica Nicolai.

Vă rog să răspundeți la interpelarea formulată de domnul deputat Mihai Drecin.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Fără îndoială, ceea ce ați semnalat este real. Din capacitatea mea de secretar de stat la Ministerul Muncii, am cerut o anchetă din partea Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, pentru că cei care se fac vinovați de această neacordare de drepturi de protecție socială sunt reprezentanții F.P.S.-ul, care nu au avut în vedere prevederea unei clauze exprese în contractul de vânzare-cumpărare cu privire la acest aspect.

Calea juridică de urmat este următoarea: reanalizarea contractului de către F.P.S., prevederea unei clauze cu privire la disponibilizările de personal, după care noi vom acorda plăți compensatorii.

În acest moment, nefiind prevăzută în contract această clauză, nu putem acorda plăți compensatorii, ci doar, eventual, ajutorul de șomaj, ceea ce nu este corect, pentru că în realitate s-a făcut o disponibilizare de personal.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat Mihai Vitcu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit doar pentru a spune că am primit răspunsul de la domnul ministru Nicolae Noica cu privire la interpelarea pe care am adresat-o și sunt mulțumit de faptul că am primit acest răspuns, dar nu pot fi mulțumit de conținutul acestui răspuns, pentru că cetățenii din Județul Suceava întreabă, prin mine, despre stadiul reformei administrative, promise cu atâta tărie în campania electorală.

Or, au trecut 3 ani de la alegeri și în momentul de față primesc ca răspuns: "Costurile și cheltuielile aferente reînființării județelor Baia, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc pentru organizarea și funcționarea structurilor descentralizate în teritoriu și a structurilor administrative, nu pot fi suportate de bugetul țării". Perfect, sunt de acord cu lucrul acesta, dar lucrul acesta trebuiau să-l știe actualii guvernanți și în 1996.

Deci, reforma administrativă promisă atunci, practic, ea nu se va realiza și lucrul acesta o să-l transmit oamenilor interesați din județul meu, Județul Suceava, la fel și cetățenilor din comunele care așteaptă iarăși un răspuns, este vorba de Satul Băișești care a fost comună înainte, este vorba de Satul Manolea, de asemenea fostă comună, de Satul Găinești din Județul Suceava, și alte sate, care așteptau cu nerăbdare o asemenea reformă administrativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu, pentru a-și dezvolta interpelarea.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea este adresată domnului Vlad Roșca, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală al Guvernului.

În declarațiile dumneavoastră, susțineți cu tărie că respectați legile țării și luptați pentru impunerea lor în toate domeniile, ceea ce reprezintă un țel nobil.

Scandalul iscat de reamplasarea statuii a 13 generali unguri, executați în 6 octombrie 1849 de către autoritățile austriece ridică problema ilegalității acestei acțiuni, patronată de către departamentul pe care-l conduceți.

În acest sens, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1) De ce la anularea deciziei privind locul de amplasare nu a fost consultat Consiliu local Arad, proprietarul de drept al terenului?

2) De ce predarea statuii nu s-a făcut pe baza unui proces-verbal? Aveți certitudinea că este aceeași statuie sau poate fi a unor criminali?!

3) De ce deciziile primului ministru al României nu sunt aduse la cunoștința opiniei publice, ci suntem puși în situația de a ne informa pe filiera maghiară?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Viorel Burlacu.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Hotărârea Guvernului nr. 793 din acest an nu are ca obiect reamplasarea unei statui, ci transmiterea unui teren proprietate publică a statului din administrarea Consiliului local al municipiului Arad în administrarea Ministerului Culturii, cu destinația "Parc al prieteniei româno-maghiare".

În acest sens, nu era necesară consultarea Consiliului local, întrucât Guvernul are, potrivit dispozițiilor legale, dreptul de a dispune asupra modului de amdinistrare a bunurilor proprietate publică a statului.

În legătură cu întrebarea de la pct. 2, invocăm aceleași motive, care sunt corelative cu răspunsul de la pct. 1.

În legătură cu pct. 3 al interpelării, care face referire la "lipsa de transparență a deciziilor primului ministru al României", în cazul acestei spețe, evident că nu este vorba despre o decizie a primului ministru, ci este vorba despre o Hotărâre de Guvern, nr. 793 din 1999, așa cum precizam, hotărâre care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 30.X.1999.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să depuneți răspunsul în scris și la secretariat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Popa, pentru dezvoltarea interpelării.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Doamna secretar de stat Norica Nicolai,

În primul rând, mulțumim că ați venit, așa, în mare viteză, de la Senat, pentru a răspunde la interpelările noastre.

Interpelarea era adresată ministerului pe care-l reprezetați dumneavoastră și se referea la personalul disponibilizat din cadrul BANCOREX-ului, disponibilizări care au creat mari nemulțumiri în rândul acestora, bineînțeles, începând cu data de 31.V, când, conform Hotărârii nr. 8 din 13.IV.1999, în adunarea generală a BANCOREX-ului, aceștia nu au mai deținut calitatea de salariați. Această hotărâre prevedea închiderea operațională a mai multor sucursale și concentrarea colectivă a personalului.

Este adevărat că într-o economie de piață, fiecare este obligat să-și rezolve problemele, fără ca cineva să intervină, dar să nu uităm și să nu ignorăm faptul că au rămas pe drumuri, fără nici o perspectivă, mai multe mii de salariați, buni specialiști în domeniul bancare, pentru care statul a făcut eforturi enorme pentru pregătirea și specializarea lor și, mai mult decât atât, nu au beneficiat de plățile compensatorii, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9 din 1997.

Luând în considerare că Ordonanța privind închiderea BANCOREX-ului prin fuziune cu Banca Comercială se află în discuție la Parlament, sigur că eu am propus ca ministerul în cauză să găsească soluții pentru ca acești oameni, personalul disponibilizat din cadrul BANCOREX-ului să primească plăți compensatorii.

Sigur că ordonanța se află la Comisia de buget, finanțe, bănci, se discută în momentul de față, știu că este prevăzută o clauză prin care aceștia să primească plățile compensatorii și sunt convins că doamna secretar de stat, prin răspunsul pe care ni-l va da în seara aceasta va avea în vedere ca aceștia, ca și ceilalți salariați, de altminteri, din alte domenii de activitate, să primească plățile compensatorii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat Norica Nicolai,

Vă rog să prezentați răspunsul la interpelarea domnului deputat Popa Nicolae.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Prin Hotărârea Fondului Proprietății de Stat nr. 65 din 12 august, Comitetul de direcție a acordat mandat special reprezentaților săi în A.G.A. a BANCOREX-ului, în vederea închiderii operaționale. Acest aviz nu a putut fi un aviz justificativ pentru A.N.O.F.P. să acorde plăți compensatorii la acea dată, fapt pentru care, prin Ordonanța Guvernului nr. 39/1999, cu modificările și completările ulterioare, s-a introdus un amendament, cu care noi nu am fost de acord, dar trebuie să vă precizez că, în baza aceleiași Ordonanțe, există un text de lege clar, care prevede ca în cazul fuziunii prin absorbție, ceea ce este cazul celor două bănci, și în condițiile Ordonanței nr. 98, să se beneficieze de plăți compensatorii.

Până la acest moment, situația în ceea ce privește BANCOREX este următoarea: avem hotărârile adunărilor generale ale acționarilor pentru fuziune, avem încheiere pronunțată de judecătorul delegat, prin care s-a dispus înscrierea în Registrul Comerțului a mențiunii privind fuziunea, care este definitivă, de asemenea, s-a stabilit numărul de personal care urmează a fi preluat de către B.C.R., respectiv personalul care urmează să fie disponibilizat, este vorba de 1.750 de persoane care urmează să fie disponibilizate, și s-a eliberat de către Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București certificatul de radiere a Băncii Române de Comerț Exterior în data de 21.X.1999, cu termen de recurs în 15 zile.

După expirarea acestei perioade de recurs, începe termenul prin care salariații disponibilizați urmează să primească plăți compensatorii. Aceasta este procedura care este prevăzută de lege.

Doresc să precizez că s-a interpretat greșit o afirmație a mea cu privire la nesusținerea plăților compensatorii. Această susținere este clară, sigur, sunt bani prevăzuți în buget, numai că apelul meu se referea pentru cei care trebuie să-și plătească contribuțiile la bugetul fondului de șomaj, contribuție absolut necesară pentru a susține toate programele care se derulează.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Vă rog să dați și răspunsul scris domnului deputat.

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu, pentru a-și prezenta interpelarea.

Se pregătește pentru răspuns domnul secretar de stat Ioan Onisei.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Interpelarea este adresată domnului Vlad Roșca, șeful Departamentului de Administrație Publică Locală din cadrul Guvernului României.

Un fapt fără precedent, inexplicabil prin nimic, dovadă a bădărăniei și mitocăniei, s-a petrecut, marți, 12 octombrie anul curent, în localitatea mureșană Miercurea Nirajului, locul întâlnirii, la 20 septembrie 1998, a iredentiștilor Tokes Laszlo, Era Maria Barky, Katona Adam, Csapo Iosif și a altor capi udemeriști.

În timp ce păstorul spiritual și administrativ al românilor de pe "Valea Plângerii", cum este numită Valea Nirajului, Înalt Prea Sfințitul Andrei, arhiepiscop de Alba și de Mureș, se afla în casa parohială ortodoxă din localitate, într-o discuție cu preotul care urmează să fie pensionat, în încăpere a dat buzna, fără să-și ceară scuze măcar, primarul Daszkel Laszlo, însoțit de doi subofițeri de poliție, porniți să ceară socoteală Înaltului ierarh, cu aroganța și impertinența arhicunoscute. Chestionarea nu a încetat nici după clarificările aduse.

În fața abuzului, a tonului ireverențios, la două întrebări trebuie să ni se răspundă:

Cu ce drept a pătruns primarul Daszkel Laszlo și cei doi subofițeri de poliție, fără mandat, în oficiul parohial?

Ce s-ar fi întâmplat dacă, în locul Înalt Prea Sfințitului Andrei s-ar fi aflat și ar fi fost tratat astfel, de către un primar român, episcopul Tokes Laszlo?

Pentru că lucrurile nu sunt deloc întâmplătoare, este necesară o precizare: în martie 1990, Biserica ortodoxă română din Valea Iobăgeni a fost incendiată. Deranja pe cineva cu mână criminală. Era singura biserică din fostul Protopopiat de pe vremuri, azi doar cu câteva suflete de creștini ortodocși, care ființa încă pe la 1907 la Miercurea Nirajului.

Ultimei mărturii a românilor, pe Valea Plângerii, i s-a dat foc, cu sopul clar de a se șterge aici ultimul semn de ortodoxie și românism.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dopmnule secretar de stat Onisei,

Vă rog să prezentați răspunsul la interpelarea domnului deputat Lădariu.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Sigur că interpelarea dumneavoastră este puțin extinsă și, mi-aș îngădui să spun, fără nimic peiorativ, literaturizată, față de ceea ce noi am primit.

O să mă refer însă la situația creată în localitatea Miercurea Nirajului și o să-mi permit să vă spun că interpelarea dumneavoastră conține o serie de inexactități, fapte care ne-au fost confirmate de organele abilitate.

De fapt, Înalt Prea Sfințitul Andrei, arhiepiscop de Alba și Mureș, împreună cu părintele protopop Gheorghe Șincau, s-au aflat în data de 12 octombrie la Miercurea Nirajului, în vederea unei discuții cu părintele ortodox Florea Augustin. Vecinii parohiei ortodoxe au anunțat telefonic, postului de Poliție local, că vizitatorii intenționează să evacueze pe preotul ortodox, Poliția, la rândul ei, rugându-l pe primar să-i însoțească la casa parohială. Primarul a dat curs solicitării și, împreună cu doi polițiști, s-au deplasat la fața locului, unde, după prezentări, au aflat că se discută o problemă internă a Bisericii ortodoxe. Acest fapt i-a făcut să se retragă, prezentând scuze pentru întrerupere, neexistând, astfel, nici un incident.

Ca urmare a anchetei efectuate, a reieșit că relațiile dintre părintele Florea Augustin și protopopul Gheorghe Șincan erau tensionate, acesta din urmă manifestându-se, în diverse situații, împotriva preotului, iar cu această ocazie pregătea înlocuirea lui cu un alt preot mai tânăr.

Nu lipsit de interes este și faptul că părintele protopop a făcut declarații neavenite pe această temă, și, în calitate de consilier PUNR, le-a prezentat în conferința de presă a PUNR, declarații preluate, cred, de dumneavoastră.

Față de cele prezentate, considerăm că nu sunt îndeplinite condițiile care s-ar constitui într-o faptă catalogată ca abuz al primarului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Vă rog să predați și răspunsul în scris domnului deputat.

Constatăm că au fost prezentate răspunsurile la întrebările și interpelările care au fost adresate membrilor Guvernului pentru astăzi, că s-a amânat, la o serie de întrebări și interpelări, pentru primul-ministru și pentru alți membri ai Guvernului, răspunsul, aș ruga Secretariatul tehnic al Guvernului să ia măsurile necesare ca aceste amânări să se facă în concordanță cu prevederile regulamentului.

Vă mulțumesc.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 12 august 2022, 0:04
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro