Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 28, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 28-10-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 28, 1999

3. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.  

Domnul Acsinte Gaspar:

................................................

Contiunăm dezbaterile și trecem la proiectul de lege privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. De altfel, este continuarea dezbaterilor la acest proiect de lege și rog comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, să-și ocupe locul în loja din dreapta. Rog reprezentantul Guvernului, inițiatorul să-și ocupe locul în loja din partea stângă și să continuăm dezbaterile.

În ședința de marți, după cum cunoașteți, a fost dezbătut pct.1 din raport, adică s-a votat art.1, vreau să vă spun că lucrăm pe raportul comisiei sesizate în fond și ar urma să trecem acum la poz.2 care vizează art.2. Comisia a procedat la unificarea art.1 cu art.2 într-un singur text care, repet, a fost votat în ședința anterioară.

Ca atare, urmează să continuăm dezbaterile la pag. 10 din raport, poz.3 art.3 care devine art.2.

Domnule deputat Bejat, poftiți, vă rog.

Vă rog, domnule deputat Ianculescu, Comisia juridică, vă rog să fiți atenți la intervenția domnului deputat Popescu Bejat.

Domnul Bejat Ștefan Marian Popescu:

Într-adevăr, vă rog, stimați colegi, și componenți ai comisiei de specialitate, Comisia juridică, de disciplină și imunități, cât și ceilalți colegi să fiți foarte atenți, întrucât eu am de făcut niște observații cu privire la art.1 din acest proiect de lege. O primă observație, pe care o fac, este aceea că sistemul acesta legislativ privind stabilirea contravențiilor și stabilirea infracțiunilor trebuie să fie ...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, să ne înțelegem. Deci dumneavoastră puneți în discuție acum un text care a fost votat. Și atunci, nu știu dacă procedural în această fază puteți...

Domnul Bejat Ștefan Marian Popescu:

Da. Exact. Și atunci, colegii, domnule președinte, trebuie să fie avizați, indiferent, tot dânșii vor hotărî ceea ce avem de făcut.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog, poftiți.

Domnul Bejat Ștefan Marian Popescu:

Voiam să vă spun că prin Ordonanța Guvernului nr. 96, care a devenit lege organică prin aplicarea la ea a măsurilor ceea ce se cheamă infracțiuni silvice, noi, plenul Camerei Deputaților, și Senatul am elaborat un anumit mod de abordare a acestui sistem infracțional. Sunt de acord și trebuie să fiți de acord și dumneavoastră că acel sistem infracțional este o continuare a sistemului de contravenții. Deci noi trebuie să abordăm același mod de lucru. Or, în ședința de săptămâna trecută, pe picior, am aprobat într-o repezeală o noțiune nouă, și anume acela al "prețului mediu, potrivit legii". Vedeți art.1 alin.c) și d). Or, din câte știu eu, și știți și dumneavoastră, prin lege noi nu aprobăm nici măcar un preț, dar un preț mediu? Aceasta ar fi una dintre observațiile mele. Deci necorelarea, pe de o parte, cu prevederile legii anterioare a infracțiunilor silvice, unde nu este antamată această chestiune de "preț mediu, potrivit legii".

A doua chestiune, pe care o spun, este aceea legată de faptul că prin comasarea celor două articole, 1 și 2, au fost aduse pădurile private de la art.2, unde contravențiile erau pe jumătate față de art.1, au fost aduse la art.1, ceea ce mi se pare că nu este drept ca un proprietar de pădure să fie tratat la egalitate cu infractorul comun care acționează în pădurile noastre.

Și, de aceea, eu vă rog foarte mult, indiferent cum decurg lucrările și ceea ce facem noi astăzi, în continuare, Doamne ferește, nu vreau să blochez în nici un fel lucrările Camerei Deputaților, dar v-aș ruga insistent următoarele lucruri. Să se reanalizeze, în prezența inițiatorului, în cadrul comisiei de specialitate, prevederile art.1 alin.1, lit.c) și lit.d) corelat cu prevederile legii regimului silvic, Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 care a devenit ulterior lege organică.

De asemenea, solicit ca prevederile de la art.1 lit.j), care se referă la pădurile private, precum și lit.s), care se referă la cei care depozitează niște materiale aduse de terțe persoane fără acte legale, să facă obiectul art.fost 2, așa cum a fost el prevăzut de inițiator inițial. Rămâne la apreciarea dumneavoastră și a colegilor să luați o decizie în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Marian Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu mai putem reveni la art.1, după părerea mea, mai ales că argumentele distinsului meu coleg, domnul Popescu Bejat, nu stau în picioare. Deci sintagma care a fost adăugată la pct.c) și pct.d) nu se referă la "prețul lemnului pe picior stabilit, conform legii", ci se referă la "valoarea pagubei stabilite conform legii". Pentru că, într-adevăr, Codul silvic la art.7 prevede acest lucru.

Pe de altă parte, nu putem să aducem aceste contravenții la Legea regimului silvic pentru că la ora actuală Legea regimului silvic promovată de Guvern prin ordonanță a modificat art.98 al Codului silvic care la ora actuală produce un haos extraordinar în sector.

Vă dau un exemplu: Codul silvic reglementează infracțiunea de la art.98, atât pentru fondul forestier național, păduri preluate de stat, respectiv privat, cât și pentru vegetația forestieră în afara fondului forestier, deci pășuni împădurite, perdele forestiere de protecție, parcuri dendrologice etc.

Pe de altă parte, prin Ordonanța Guvernului nr. 96, care a fost analizată la noi în comisie, și reget că distinsul meu coleg inginer silvic domnul Popescu Bejat a modificat și am explicat că nu este corect acest lucru, a modificat domeniul trecerii de la infracțiune la contravenție, de la 5 ori prețul unui metru cub pe picior la 5 mc. Or, acest lucru a bulversat exact activitatea Corpului silvic de pază din teritoriu.

Ce se întâmplă? La ora actuală în teritoriu, în munții Apuseni și în alte zone unde avem și vegetație forestieră în afara fondului forestier, în același loc unde este alături și fondul forestier național, aceeași faptă se judecă cu două măsuri diferite. Una după Codul silvic care a rămas, vegetația forestieră în afara fondului forestier și alta, după regimul silvic. Or, nu este în regulă acest lucru. De aceea, noi trebuie să modificăm Legea regimului silvic urgent pentru a alinia aceste chestiuni în teritoriu. La ora actuală, corpul silvic întâmpină mari dificultăți cu aplicarea legislației în acest domeniu. Pentru că în pășuni împădurite aplică de cinci ori prețul lemnului, iar, dincoace, în păduri de stat și private aplică limita de cinci metri cubi ca valoare absolută. Și vreau să vă mai spun că cinci metri cubi de valoare absolută reprezintă următoarea chestiune: poate să reprezinte...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să vă sintetizați intervenția.

Domnul Marian Ianculescu:

Sintetizez, domnule președinte, că este esențial. Cinci metri cubi poate să fie și un hectar de pădure de cinci ani. Or, a tăia o pădure de cinci ani ras e tot cinci metri cubi. Este același lucru cu cinci arbori într-o pădure bătrână?

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea comisiei. Domnule deputat, v-am dat cuvântul. V-am spus. Ați avut cuvântul. Am pus în discuție un articol care este votat numai ca să puteți să explicați. Ați primit explicația. Rog comisia să-și spună părerea.

Poftiți. Dumneavoastră ați adus în discuție un text care este votat de-acum.

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte,

În primul rând am citat din acest proiect de lege. "Prețul mediu, stabilit potrivit legii, al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior". Nu știu ce obiecții are domnul coleg. Eu nu cer nimic. I-am cerut inițiatorului care este prezent aici și comisiei de specialitate prezentă aici să pună cap la cap cele două reglementări, nici mai mult, nici mai puțin, fie varianta mea, fie varianta Ianculescu sau altă variată, nu mă interesează. Dar totul trebuie să fie făcut în mod unitar, fiindcă, repet, infracțiunile sunt o continuare a contravențiilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea inițiatorului. Domnul secretar de stat Anton Vlad, vă rog. Cu ce sunteți de acord? Vă rog, poftiți la microfon.

Domnul Anton Vlad:

Este dificil astăzi în economia de piață să stabilești prețul unui metru cub de lemn pe picior. El se stabilește postcalcul după vânzările efectuate la licitație. Sigur că domnul deputat Ianculescu are dreptate când spune că există diferențieri, însă dumneavoastră puteți hotărî. Am înțeles că art.1 s-a votat într-o altă formă decât la Senat. El va veni la mediere între cele două Camere. Și eu cred că atunci se poate...

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog colegii din partea comisiei. Domnul deputat Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul a fost votat. Dacă plenul aprobă să discutăm din nou acest text împreună cu inițiatorul și cu cei doi care au avut amendamente, noi suntem de acord. Dacă nu, textul a fost votat și mergem mai departe.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

În momentul de față textul a fost adoptat. Singura cale de corijare este la mediere odată cu Senatul. Deci, nu putem reveni asupra votului pentru că creăm niște precedente și de aici încolo, de fiecare dată când cineva peste noapte crede că un text nu a fost bine redactat, hai să-l supunem din nou în discuție. S-a discutat marți în plen, se puteau face tot felul de intervenții; intervențiile nu s-au făcut, însă, sigur, există această instanță de recurs – comisia de mediere – unde, probabil, că din comisie va face parte și domnul deputat Bejat și atunci la Senat se vor putea corija lucrurile.

Mergem mai departe. Lucrăm pe raport. La pagina 10, poziția 3 din raport, art.3 care devine art.2 ca urmare a contopirii art.1 și 2 într-un singur articol, cu același text. Dacă sunt comentarii la acest text astfel cum este propus de către inițiator.

Da. Domnul deputat Oltean. Vă rog să poftiți.

Vă rog să-mi spuneți la ce literă vă referiți în cadrul art.2.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

La art.2 lit.b), aș fi dorit să aduc o completare întrucât așa cum este formulat articolul, el nu este suficient de clar. În sensul că se spune că "...pășunatul animalelor este permis cu aprobarea legală..." fără să existe o precizare exactă cine dă această aprobare legală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu am impresia că citiți altceva, domnule deputat. Deci, la pagina 10 discutăm poziția 3, art.3 care devine art.2.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Iertați-mă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Sunteți pe alt traseu.

Dacă sunt alte intervenții. Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Paul Aurelian Alecu (din sală):

Art.2 începe la pagina 8.

Domnul Acsinte Gaspar:

Îmi pare foarte rău, dar ceea ce am eu aici, raportul este la pagina 10, poziția 3, art.3 care devine art.2.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Onorată comisie,

Vă cer permisiunea să completăm pct.b) cu următoarea sintagmă: "...deteriorarea prin orice mijloace a drumurilor forestiere, a indicatoarelor de circulație..." și textul continuă. Aceasta pentru a veni în corelare cu prevederile de la art.5 lit. b) care ne arată o sancțiune de la 600.000 la 1.000.000, dacă nu se respectă indicatoarele. Or, în condițiile în care cineva are interesul să distrugă indicatoarele, acestea presupunând că există odată cu înființarea drumului forestier, art.5 nu mai poate fi aplicat întrucât se prevalează de faptul că acele indicatoare n-au existat. Și, de aceea, găsesc că este bine să punem această completare în textul de la lit.b).

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să ne scuzați, a fost o altercație aici, o neînțelegere în legătură cu modul în care s-a sistematizat. Am repetat, stimați colegi, de la început. Art.1 și 2 au fost unificate într-un singur articol. Ca atare, s-a trecut la renumerotare astfel încât fostul art.3 a devenit art.2 și lucrăm pe raport. Repet încă o dată: pagina 10, poziția 3.

Vă rog, domnule deputat, să vă exprimați din nou.

Domnul Ana Gheorghe:

Eu sper că m-am referit corect la pagina10, lit.b).

Domnul Acsinte Gaspar:

Lit.b), la pag.11...

Domnul Ana Gheorghe:

Da. La pag.11.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. E corect. Spuneți, domnule deputat. La lit.b).

Domnul Ana Gheorghe:

Am rugat distinșii membri ai comisiei, inițiatorii și distinșii colegi să aibă în vedere introducerea unei sintagme de completare a textului în sensul că, alături de drumurile forestiere, în mod firesc și pe drumurile forestiere trebuie să existe indicatoare de circulație. În această situație, completarea ar veni în felul următor: "...deteriorarea prin orice miijloace a drumurilor forestiere, a indicatoarelor de circulație..." și textul continuă. Acest lucru întrucât mai departe la art.5 lit.b) se instituie o contravenție de 600.000 până la 1.000.000 lei dacă nu se respectă aceste indicatoare. Or, ele în textul acestei legi trebuie să existe, ca să fie respectate, trebuie să existe. Și ca să existe, nu trebuie deteriorate.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat. Vă mulțumesc.

Într-adevăr, este o chestiune de corelare. Inițiatorul.

Domnul secretar de stat Anton, sunteți de acod cu precizarea făcută? Da. Comisia? Da.

Deci, repet, amendamentul propus de domnul deputat Ana Gheorghe la art.2, lit.b) să se introducă sintagma după "...drumurilor forestiere" a "indicatoarelor de circulație". Iar textul în continuare este cel așa cum îl aveți în raportul comisiei.

Dacă sunteți de acord cu acest amendament la art.2 lit.b).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alte intervenții.

Poftiți, domnule deputat Sandu.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Mă voi referi tot la art.2 lit.d).

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Acolo este specificat "deteriorarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate sau de corectare a torenților aflate în administrarea unităților silvice". Eu pun întrebarea: în aceste zone mai sunt și alte lucrări de același gen care nu sunt aflate în administrarea unităților silvice? Dacă da, atunci trebuie menționate, dacă nu, nu-și mai are rostul "aflate în administrarea unităților silvice". Eu vă propun ca să eliminăm după virgulă, expresia "aflate în administrarea unităților silvice" și să introducem "aflate în fondul forestier național" și, atunci, cuprind toate, și cele care sunt și cele care nu sunt în administrarea unităților silvice.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Am înțeles, domnule deputat. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ianculescu, probabil că vreți să faceți o precizare la amendamentul propus de domnul deputat Sandu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul distinsului nostru coleg este bun. Dar cu excepția sintagmei adăugate, pentru că restrânge foarte mult. De aceea, eu aș propune, ca să fie într-adevăr valabilă pentru toate cazurile, să eliminăm "aflate în administrarea unităților silvice". Că altfel, dacă o lăsăm așa "deteriorarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate sau de corectare a torenților". Astea sunt indiferent că sunt în administrarea unităților silvice sau sunt administrate de căile ferate, sau de privați și așa mai departe, eliminând sintagma "de unitățile aflate în administrarea unităților silvice". Și atunci este valabilă peste tot.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Bejat. Dacă la litera aceasta sau la alta?

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat:

La litera aceasta. Eu nu sunt de acord să eliminăm "aflate în administrarea unităților silvice". Și de ce nu sunt de acord? Nu numai pentru faptul că sunt și alte unități, alți agenți economici, alte instituții care fac asemenea lucrări, dar prin asta ar însemna să abilităm personalul silvic să se amestece în problemele altor unități silvice. Ar însemna ca la constatarea contravențiilor silvice, pădurarul să fie abilitat să facă asemenea constatări și pe alte terenuri decât cele administrate de către unitatea silvică.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles, domnule deputat.

Dacă la lit.d)... Domnule deputat Ianculescu, ați avut cuvântul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că personalul silvic este abilitat pentru așa ceva și în afara domeniului pe care îl administrează, conform codului silvic. Deci, nu se pune problema. Este cel care poate să aplice contravențiile respective, indiferent, deci, atât în fondul forestier național, păduri de stat private, cât și în afara acestuia, înțelegând prin aceasta pășuni împădurite, perdele de protecție de-a lungul căilor de comunicații și așa mai departe. Deci, este abilitat personalul silvic cu așa ceva.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, bine. Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului. Deci, domnule secretar de stat, sunt două probleme, ați văzut: eliminarea sintagmei "aflate în administrarea unităților silvice" sau completarea care a spus-o domnul deputat Sandu, "aflate în fondul forestier național". Dar, în principal, dânsul a susținut eliminarea sintagmei.

Domnul Anton Vlad:

Consider că se poate elimina "aflate în administrarea unităților silvice" întrucât de aplicarea acestei legi se ocupă și Direcția de regim silvic, care este autoritatea de stat și care acționează asupra tuturor formelor de proprietate și de administrare. Dar mi-aș permite, știu, nu este procedura, să fac o observație legată de "deteriorarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate" și ar trebui să ne referim aici la cele ameliorate prin împădurire. Sunt terenuri degradate care se ameliorează și prin alte mijloace și rămân la agricultură. Ca să ne restrângem la aria forestieră.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar de stat, dacă vreți să mai repetați încă o dată completarea dumneavoastră, că nu am înțeles.

Domnul Anton Vlad:

Terenurile agricole degradate se ameliorează prin diferite metode și mijloace. Această lege se referă doar la cele ameliorate prin împădurire. Și atunci...

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, dar nu suntem pe fondul silvic?

Domnul Anton Vlad:

Nu suntem. Sunt și terenuri degradate private, forestiere, care nu fac parte din fondul forestier național, ele vor fi ameliorate prin împădurire, chiar prin bani de la buget și în sensul acesta am vrut noi să prezentăm lit.d), însă am scăpat să precizăm stricta delimitare ce se referă la terenuri degradate ameliorate prin împădurire.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, dați-mi vă rog amendamentul dumneavoastră scris, ca să pot să-l citesc să înțeleagă și colegii.

Era bine să fi discutat în prealabil cu ceilalți colegi. Comisia, sunteți de acord cu eliminarea. Da.

Poftiți, domnule Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Observația domnului secretar de stat este corectă pentru că s-a avut în vedere sintagma "aflate în administrarea unităților silvice". Eliminând această sintagmă, într-adevăr, rămâne puțin suspendată. Atunci, eu v-aș propune să introducem cuvântul "silvic", "de ameliorare silvică a terenurilor degradate", și atunci este totul clar.

Domnul Acsinte Gaspar:

De acord, domnule secretar de stat? Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Comisia, de acord? Da.

Deci, stimați colegi, la lit. d) de la art.2, operăm în primul rând amendamentul de eliminare propus de domnul deputat Sandu, adică partea finală, sintagma "aflate în administrarea unităților silvice".

Dacă sunteți de acord cu această propunere de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

De asemenea, s-a făcut un amendament de completare a textului susținut și de inițiator și de domnul deputat Ianculescu, în sensul că textul să aibă următoarea redactare: "Deteriorarea lucrărilor de ameliorare silvică a terenurilor..." și textul curge mai departe.

Cu aceste modificări, vă supun lit.d) la vot.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Dacă mai sunt comentarii.

Domnule deputat Naidin, vă rog.

Precizați la ce literă din cadrul art.2. Litera?

Domnul Petre Naidin:

Litera l).

Am să-mi exprim un punct de vedere dacă-mi dați voie timp de un minut, ca să fiu înțeles. Pentru că la el mai lipsesc ghioceii și viorelele ca, într-adevăr, să primești între 1.200.000, respectiv 2.000.000 lei și în condițiile în care spre sfârșit se aplică art.10 și 16 din Legea 61/1991, să faci și pușcărie, deci, să fii răsplătit cu o infracțiune.

Dacă ne uităm la această literă, vom observa că orice copil, orice bătrân, orice matur din satele din jurul pădurilor are șansa, cu sau fără răutatea celor care constată sau aplică contravenția, are șansa, de a primi această pedeapsă pe care nu are cum s-o plătească. Eu nu știu ce înseamnă pentru dânșii sau pentru specialiștii noștri sau pentru comisie să plătească această sumă, cât de ușor este să plătească cei din jurul pădurilor care au grad de precaritate a veniturilor familiale. Și, totuși, ca să nu propun eliminarea, doresc doar să se completeze la "culegerea sau recoltarea în scopul comercializării autorizate" și apoi să urmeze textul. Altfel, sunt nevoit să propun ca această literă să fie eliminată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule deputat, dacă am înțeles bine, dumneavoastră propuneți să se introducă sintagma "comercializării...

Domnul Petre Naidin:

"...comercializării autorizate...". Ca să ne ferim de persoanele juridice care vor să comercializeze, să facă o afacere și să distrugă efectiv echilibrul pădurilor, pentru că eu așa am înțeles din expunerea de motive și când colegii în dezbaterile generale au intervenit, că este vorba de efectul de seră, că este vorba că ne pasc deșerturi, că ultimul copac trebuie protejat. Dar nu în acest sens.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles. Deci, în principal, să se introducă sintagma și, în subsidiar, eliminarea textului.

Domnul deputat Ianculescu și, după aceea, domnul deputat Cristea.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici nu e vorba de ghiocei și de viorele și nu este vorba de niște copii care se duc să culeagă chiar și o ciupercă și o fructă de pădure. Nu este vorba de așa ceva. Este vorba clar în scopul comercializării. Nu este bine să introducem aici "autorizate" pentru că el rezultă din finalul textului, "fără autorizația unităților silvice". Deci, asta înseamnă implicit că e vorba de cele autorizate. Nu este vorba de o comercializare autorizată și una neautorizată. Deci, este clar "fără autorizația unităților silvice". Și aici nu e vorba de marginea șoselelor, este vorba de fondul forestier proprietate publică, și nu este vorba de un copil sau chiar de distinsul nostru coleg, domnul deputat Naidin, că se duce în pădure să ia o fructă, să ia o ciupercă, nu îi spune nimeni absolut nimic despre acest lucru, chiar cu sacoșa să ia pentru uzul personal acasă ca să mănânce. Este vorba "în scopul comercializării".

Vă mulțumesc.

Consider că textul trebuie să rămână așa cum a fost votat în comisie.

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur, eu cred că totuși trebuie făcute niște eliminări, pentru că altfel chestiunea devine chiar puțin hazlie. Și o să-mi permit să citez: "iarbă, frunze"... deci, dacă cumva te-ai dus în pădure și ai luat un sac de frunze, de frunze care sunt pe jos, domnule Ianculescu, și putrezesc, dar nu le lași să putrezească și le iei și le dai la capră sau la o oaie, sau nu știu unde, deci, domnule, le comercializez cu vecinul. Când te duci cu căruța în pădure cosești niște iarbă care crește și putrezește acolo, sau dacă cumva iei niște pământ de flori care se cheamă humus și l-ai dat nu știu unde...

Deci, opinia mea este că putem să lăsăm în acest text ciupercile, deși ar trebui să fim puțin mai îngăduitori și în sensul ciupercilor pentru că Dumnezeu le dă după ploaie și nu face nimeni efortul material de a le pune să crească. Cresc ele, că așa-i natura îngăduitoare și cu omul, dar să spunem "fructe de pădure", pentru că reprezintă o chestiune inclusiv ca obiect de activitate a pădurarilor, iar restul trebuie eliminate, pentru că se spune aici "cetină", "muguri".

Domnul Marian Ianculescu:

Știți ce este mugurele? Este viitorul plantelor.

Domnul Gheorghe Cristea:

Cum, domnule Ianculescu, dacă mă duc și rup niște muguri de nu știu unde, se întâmplă altceva? Deci, cred că este un exces, asta vreau să spun. Deci, domnule Ianculescu, știu și eu că este viitorul plantei, că eu, la biologie, făceam altoiri prin clasa a V-a, a VI-a că așa ne învățau profesorii.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să formulați amendamentul.

Domnul Gheorghe Cristea:

Am să formulez amendamentul în felul următor: "Culegerea sau recoltarea în scopul comercializării din fondul forestier proprietate publică a statului, de fructe de pădure, ciuperci comestibile, semințe forestiere, plante medicinale și aromatice." iar restul să fie eliminat. Sigur, adăugându-se "în alte condiții decât cele autorizate", pentru că e vorba de furt de fapt. Asta se vrea să se prevină, furtul, dar nu de iarbă, domnule Ianculescu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles, domnule deputat.

Domnul deputat Bejat.

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, articolul respectiv se referă la niște produse ale pădurii care pot fi recoltate în scopul comercializării și doar la acestea ne referim, limitat la scopul comercializării. O comercializare autorizată, cum spunea domnul coleg Naidin, ar fi o exprimare pleonastică, deoarece mai jos spunem "fără autorizație". Deci, comecializare autorizată și cu autorizație sau fără autorizație. N-aș fi de acord cu amendamentul dânsului "în scopul comercializării autorizate."

Iar în ceea ce privește amendamentul domnului Cristea, aș putea să fiu de acord cu eliminarea cuvântului "iarbă", întrucât noi știm foarte bine că pădurile trebuie să fie păduri, nu creștem în păduri iarbă. Și mugurii, trebuie să spunem, domnule, mugurii, dacă îi luăm să facem pentru nevoile proprii ceaiuri medicinale și așa mai departe, suntem de acord. Dar dacă e vorba de recoltarea masivă a mugurilor pentru fabricile, să zicem, de medicamente, cel care face această chestiune trebuie să fie autorizat.

De asemenea, cetina, nu se referă articolul la cetina pe care o folosești la un botez, la o nuntă, pentru ornamentarea respectivă. Ci din cetină se pot obține, de asemenea, niște produse industriale. E vorba de cantități foarte mari și ar trebui autorizată astfel și este autorizată. Și "lucerna" trebuie eliminată, evident. Dacă e vorba de ogoarele de hrană, într-adevăr, s-ar putea spune că ar fi argumente pentru menținerea ei aici. Dar dacă luăm fiecare din toate aceste produse înșirate, se poate justifica faptul că ele trebuie să facă obiectul acestui alineat al legii respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul lit.l) este, după părerea mea, foarte complex. Conține cel puțin trei teze. Prima teză s-ar referi la produsele sau fructele cum se denumesc în general, fructele de pădure, adică ceea ce pădurea poate produce sau poate să conțină.

Cea de-a doua teză s-ar referi la faptul că cei care vin să le culeagă, în scopul comercializării, trebuie să aibe o autorizație și este foarte firesc să fie așa.

Și cea de-a treia teză, dacă observați în finalul textului, cel care vine are autorizație, culege ciuperci, culege iarbă, adună frunze și așa mai departe, trebuie să aibă și suficiente cunoștințe privind normele tehnice specifice, elaborate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Distinși colegi și mai ales distinși specialiști din silvicultură, eu am trăit aproape toată viața la munte, în munte și știu cine merge să culeagă fructe de pădure, începând de la fragi, zmeură, mure, ciuperci, jir și așa mai departe și dumneavoastră știți ce grad de instruire au acei oameni. Or, prin textul de lege, mai ales prin ceea ce eu am spus că ar fi teza a treia, îi obligăm, deși unii dintre ei – cu tot regretul trebuie să o spun - nu știu carte, să cunoască cu de-amănuntul toate aceste norme tehnice specifice, elaborate de autoritatea publică, pentru a putea culege ciuperca, de unde, cum și așa mai departe.

În sensul acesta, eu vă rog să analizați cine face activitatea de culegere în scopul comercializării și din perspectiva aceasta să ajungeți la concluzia că textul trebuie reconsiderat.

Ca un aspect general, sunt foarte de acord că acest text trebuie să rămână limitativ, în sensul că nu intră sub incidența legii cel care se duce să culeagă, știu eu, o ciupercă, un frag, o mură și așa mai departe, fiindcă el va face această activitate pentru sine și nu pentru a comercializa.

Dar, în ceea ce privește finalul acestui text, v-aș ruga și pe dumneavoastră să vă aplecați cu seriozitate asupra lui.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Paul Alecu.

Domnule deputat Alecu?

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Dacă stăm să ne gândim vreo 12 zile, să mai și vorbim vreo patru ore, propun eliminarea acestui alineat, pentru că acolo unde există activități comerciale autorizate, care fac obiectul exploatării acestor produse secundare ale pădurii, există suficiente alte posibilități de a fi constatate neregulile și amendate de reprezentanții celor care se ocupă de sănătatea pădurii. În virtutea acestui articol o să umblăm pe toate peroanele de la munte, să găsim toți copiii, toate babele și toți moșii din toate satele și cătunele din munții și dealurile României, să le dăm amendă de câte un milion și jumătate sau două milioane.

Deci, propun eliminarea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Alecu, dumneavoastră ați propus eliminarea literei l); domnule deputat Dejeu, ați solicitat cuvântul?

Domnul Gavril Dejeu:

Se constată într-adevăr că, de modul cum este redactat acest text, punerea lui în aplicare ar crea o sumedenie de probleme pentru organismele statului, ca și pentru cetățeni. Exemplu: este condiționată sau mai bine zis, intrarea în legalitate a celor care merg în pădure este condiționată și de existența unei autorizații din partea organelor administrative.

Acum punem următoarea problemă: se duc oamenii pe vremea ciupercilor, se duc oamenii pe vremea anumitor fructe de pădure, culeg și mai ajung și prin piață cu ele sau pentru interes propriu. Întrebarea este: pentru toți cei care se duc în acest fel în pădure trebuie să existe o autorizație din partea organismelor statului? Eu am înțeles, dar cine va face distincția? Pentru că, să știți, și organele de judecată au dificultăți deseori în a face distincția între un act de comerț sau un act de folosință personală.

Cine va face această distincție și la ce nivel, în momentul în care se eliberează o autorizație ante? Sunt probleme extrem de serioase, care mai cu seamă la nivelul aplicabilității, hai să zicem cvasisubiective a textelor, și noi cunoaștem aceste lucruri, există pădurari, există oameni silvici care cu cutare are ceva, cu cutare n-are nimic! Ei, bine, cu cel cu care are, acest text îi poate da în cap cum vrei și cum nu vrei. Or, astfel de situații trebuie să fie evitate!

De aceea, eu socot că acest text, nu că trebuie eliminat, el nu trebuie eliminat, pentru că într-adevăr există și aspecte de recoltare și de folosire în scop comercial sau în alte scopuri, la modul masiv, din fondurile forestiere care trebuie ținute sub control. Dar nu cred că trebuie ținute sub control până la limitele la care sunt prevăzute în acest text. Aceasta este o problemă.

A doua problemă. Este vorba aici de fondul forestier proprietate publică a statului român. Întrebarea: în condițiile în care noi mergem înspre ideea privatizării unei părți din fondul forestier și se apreciază cam o treime din el, în ce fel se va proteja fondul forestier, particular de faptele care sunt conținute în acest alineat. Pe acelea le dăm la o parte? Pe acelea nu interesează statul român?! Textul cred că ar trebui să prevadă, eventual, în această situație, intervenția proprietarului, care eventual să fie de acord cu recoltarea și cu exploatarea în limitele prevăzute de regim de exploatare silvică a fondurilor proprii.

Pentru aceste motive, eu apreciez că poate ar fi util ca textul să fie retrimis la comisie și, ținându-se seama de obiecțiunile ridicate astăzi pe marginea discutării lui, să fie revăzut și eventual refăcut, realcătuit.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Ianculescu, aveți ceva în plus de spus?

Domnul Marian Ianculescu:

Cred că prin adăugarea unei singure sintagme rezolvăm integral problema ridicată și de distinsul meu coleg și prieten deputat Paul Alecu și de ceilalți colegi care au ridicat problema.

Dacă adăugăm sintagma "în scopul comercializării pentru activități industriale" – nu este vorba de ăla care vinde în piață pentru mâncare, este vorba pentru activități industriale, deci, este vorba cu remorca, cu bascula, cu trenul, cu vagoanele. Adăugarea sintagmei "pentru activități industriale" elimină suspiciunea că ne luăm de cel care a cules o sacoșică, se duce și o vinde și el în piață, dar tot pentru mâncare, nu pentru industrializare.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Jurcă.

Domnul Teodor Jurcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că, pe lângă cuvântul acesta, "industrializare", ar mai trebui adăugat "sau export", pentru că anumite produse merg direct la export.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Inițiatorul, vă rog. Nu știu dacă ați putut să urmăriți cele 14 intervenții.

Domnul Anton Vlad:

Am urmărit cu mare atenție, domnule președinte.

Consider că problema se rezumă la a interpreta actul de comerț și cine stabilește dacă s-a făcut sau nu comerț, întrucât actul de comerț presupune o acțiune repetată aducătoare de profit. Or, nu putem lăsa la îndemâna oricui să constate că cineva face comerț și în acest sens consider că poate fi luat în seamă amendamentul propus "de activități industriale", respectiv "pentru industrie", însă problema cu exportul cred că poate fi asimilată în acceptul de industrie, întrucât exportul nu se poate face fără acte legale de proveniență. Orice export se face cu acte de proveniență legală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Suntem de acord cu amendamentul propus de domnul Ianculescu, nu suntem de acord cu amendamentul cu exportul, pentru că nu face nimeni export fără documente legale, fără licență de export și așa mai departe; știm foarte bine!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Haideți să le luăm în ordine, să încercăm o sistematizare, pentru că s-au făcut mai multe propuneri. A fost prima propunere făcută de domnul deputat Naidin, care a solicitat să se introducă după "comercializării", "autorizate". De asemenea, dânsul a propus eliminarea acestui text.

Domnul deputat Cristea a cerut ca partea finală, "rășinoase, mlădițe, răchite, frunze, ramuri, humus, iarbă", nu știu ce, să fie eliminată.

Domnul deputat Ana Gheorghe a considerat că este necesar să se facă anumite precizări în legătură cu cine desfășoară această activitate.

Domnul deputat Bejat a spus ca să fie eliminată "iarba", "cetina și lucerna", totuși să rămână.

Deci, vă rog să constatați că textul este foarte complex și cred că cel mai corect este ca eu să mă prevalez de art. 99 din regulament și să remit textul la comisie, ca să-l ia gospodărește, fruct cu fruct, plantă cu plantă, cine, în ce condiții se fac activitățile, dacă este pentru industrializare, dacă este pentru export, toate acestea.

Deci, art. 2 lit. l) se trimite la comisie.

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Evenimentele tragice care s-au petrecut ieri în Parlamentul armean au șocat întreaga lume.

Faptul că un grup de oameni descreierați au ucis cu sânge rece pe cei care nu aveau altă vină decât aceea de a sluji neamul și patria este greu de înțeles și în acest moment.

Gloanțelor lor le-au căzut victime primul-ministru al Armeniei, președintele Camerei Deputaților, vicepreședintele Camerei Deputaților, miniștri și deputați. O parte dintre colegii noștri din Parlamentul armean sunt în momentul de față în spital, iar o parte dintre ei se zbat între viață și moarte.

Cu ajutorul președintelui Armeniei a avut loc o acțiune foarte bine coordonată care în dimineața aceasta a dus la eliberarea ostaticilor și la capturarea acestui grup de descreierați.

În acest moment în Armenia este liniște, dar prețul acestei liniști a fost stingerea pentru totdeauna a vocii unuia din cei mai buni prim-miniștri pe care i-a avut statul armean vreodată.

Vă rog ca în memoria acestor colegi ai noștri să păstrăm un moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere).

Vă mulțumesc. Dumnezeu să-i odihnească!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Așa cum am anunțat, litera l) de la art. 2 se retrimite la comisie. Dacă în legătură cu celelalte litere de la art. 2 sunt intervenții?

Domnul deputat Sandu.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, aș vrea să mă întorc la o literă mai în față de litera l), respectiv la litera k).

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Acolo se specifică: "comercializarea de material lemnos, de arbori ori arbuști ornamentali și pomi de iarnă fără acte legale de proveniență" și mai departe scrie: "sau revânzarea materialului lemnos cumpărat de persoane fizice de la unitățile silvice, pentru trebuințe proprii".

Mie mi se pare că această a doua parte: "sau revânzarea materialului lemnos" nu are ce căuta aici. La urma urmei este proprietatea omului. A cumpărat-o într-un anumit moment, când a avut nevoie, nu a utilizat-o, s-a mutat, nu mai stă acolo, s-a mutat în altă parte sau a murit. Ce face cu materialul respectiv? Trebuie lăsat să și-l vândă! Deci vă propun, fie eliminarea acestui "sau revânzarea materialului lemnos" și așa mai departe, fie, dacă nu se acceptă, la coada acestei propoziții să se treacă "în scopul obținerii de profit" sau "revânzarea materialului lemnos...în scopul obținerii de profit".

Domnul Acsinte Gaspar:

În scop de speculă!

Domnul Ion Florentin Sandu:

Ori eliminarea, ori adăugarea "în scopul obținerii de profit".

Domnul Acsinte Gaspar:

Am reținut, domnule deputat.

Inițiatorul?

Suntem la litera k).

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema este delicată. Este ce am remarcat și la celălalt articol sau la cealaltă literă, respectiv unde începe și unde se termină actul de comerț, pentru că într-adevăr revânzarea materialului lemnos cumpărat de persoane fizice de la unitățile silvice pentru trebuințe proprii se referă la acea cotă de 3 milioane metri cubi acordată pentru populație și din care populația se aprovizionează.

Dar, în practica acestor ani a fost foarte greu să se diferențieze actul de comerț, pentru că o singură dată pe an persoana fizică poate să cumpere materialul respectiv și dacă, de exemplu, a vrut să facă o investiție, un grajd, o casă și nu mai poate merge mai departe el nu poate fi obligat, prin lege, să nu revândă materialul, ca să reintre în posesia banilor investiți. Și este o greșeală ce s-a prins aici: el trebuie să-și recupereze valoarea! Cine și când constată actul de comerț aducător de profit? Aceasta este problema. Dacă este prins că face acest lucru repetat, atunci i se aplică alte legi ale statului român, însă el nu poate fi împiedicat să revândă odată pe an sau odată la câțiva ani un material lemnos pe care l-a cumpărat cu un anumit scop pe care din diferite motive nu se poate atinge.

Deci, eu consider că ar trebui eliminat, nu știu cum a ajuns aici, "revânzarea materialului lemnos cumpărat de la persoane fizice".

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Comisia este de acord cu amendamentul pentru eliminarea acestui text.

Domnul Acsinte Gaspar:

Este și firesc; într-adevăr, sancționarea aceasta putea avea loc atunci când revânzarea era ca un fel de îndeletnicire, adică niște acte repetate, dar în momentul în care ai cumpărat odată și nu-ți mai fac trebuință materialele respective, sigur că poți să dispui de ele.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Sandu la lit. k), în sensul de eliminare a ultimei părți "sau revânzarea materialului lemnos cumpărat de persoane fizice de la unitățile silvice pentru trebuințe proprii".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

S-a aprobat amendamentul propus de domnul deputat Sandu.

Dacă mai sunt intervenții la celelalte litere? Dacă nu, ne întoarcem...

Literele a) și b) am votat.

Litera c) o supun la vot.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Litera e) se supune la vot.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Litera f).

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Litera g).

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

Litera i).

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votată și litera i).

Litera j).

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Litera k) am votat-o cu amendamentul propus de domnul deputat Sandu.

Litera l) a fost remisă comisiei pentru a reexamina conținutul textului.

Litera m), dacă sunt intervenții?

Dacă nu, o supun votului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Trecem la poziția 4 din raport, la pagina 14. Este vorba de art. 4, care prin renumerotare devine 3.

Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Bejat.

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Articolul acesta, cel puțin alineatul la care ne referim, alin. a) se referă la activitatea care se desfășoară în parchetele în curs de exploatare. Și aici spune că: "vătămarea de arbori nemarcați în parchetele în curs de exploatare din fondul forestier național sau din vegetația forestieră din afara acestui fond, cu excepția vătămărilor normale specifice procesului tehnologic sau care nu au putut fi evitate datorită respectării normelor de protecție a muncii, dacă în locul arborilor vătămați, în imediata lor apropiere au fost lăsați arbori corespunzători, din cei destinați exploatării, marcați ca atare de personalul silvic în cadrul procesului de punere în valoare".

M-aș referi la această aserțiune: "datorită respectării normelor de protecție a muncii". Eu cred că excepția, ca atare, creată în cadrul articolului, "cu excepția vătămărilor normale specifice procesului tehnologic sau care nu au putut fi evitate", nu numai "datorită respectării normelor de protecție a muncii", ci și din cu totul alte cauze. Oricâtă știință ar fi în exploatarea aceasta a pădurilor, oricât de mult s-ar respecta criteriile tehnice, arborii respectivi, cel puțin mă refer la tăierea arborelui, nu poate fi orientat într-o anumită direcție, chiar dacă inițial îți propui acest lucru, faci tapa într-un anumit fel, tai într-un anumit fel, apreciezi că centrul de greutate cade în direcția respectivă, după ce ai făcut operațiunea constați că arborele își urmează un alt curs și în cursul respectiv produce pagube inevitabile. Bineînțeles că personalul constatator, fiind avizat și cunoscător al problemelor respective poate să aprecieze acest lucru. Dacă este vinovat sau nu este vinovat executantul, iar introducerea excepției cu normele de protecție a muncii, acestea trebuie avute în vedere chiar de la punerea în valoare a masei lemnoase de aceste chestiuni de protecție a muncii și chiar de atunci cel care face constatarea, cel care face marcarea trebuie să-și ia măsurile respective.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, mă scuzați un pic.

Stimați colegi,

Ca să putem fi operativi în desfășurarea lucrărilor, aveți aici la secretariat formulare de amendamente. Vă rog, veniți cu amendamentul, prezentați-l plenului pentru că altfel ne pierdem în foarte multe discuții.

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

Este extrem de scurt și nici nu trebuie redactat. Propun eliminarea...

Domnul Acsinte Gaspar:

Ce anume?

Domnul Ștefan Marian Popescu Bejat:

"...datorită respectării normelor de protecție a muncii".

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles, domnule deputat.

La litera aceasta. Haideți să păstrăm succesiunea lor, să meargă lucrurile mai repede. Domnule deputat Jurcă, la litera a)? Nu. Deocamdată discutăm la litera a).

Domnul deputat Sandu.

Domnule secretar de stat, domnule deputat, lăsați vă rog pe domnul secretar de stat ... La art. 4 care devine 3 la lit. a) domnul deputat Bejat ...

Domnul Vasile Panteliuc:

Am eu la litera a).

Domnul Acsinte Gaspar:

La litera a? Am întrebat. Poftiți, spuneți la lit. a).

Domnul Vasile Panteliuc:

Vă rog să urmăriți un lucru. La lit. a) se spune așa: "vătămarea de arbori nemarcați în parchetele în curs de exploatare, din fondul forestier național sau din vegetația forestieră din afara acestui fond, cu excepția vătămărilor normale specifice procesului tehnologic sau care nu au putut fi evitate... dacă în locul arborilor vătămați și în imediata lor apropiere nu au fost lăsați..." trebuie introdus cuvântul "nu". Trebuie să las niște arbori marcați ca să-i înlocuiască pe cei vătămați.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, mai citiți odată!

Domnul Vasile Panteliuc:

Lipsește cuvântul "nu"!

Domnul Acsinte Gaspar:

Unde, domnule deputat? Unde, vă rog? De unde lipsește? Am înțeles.

La lit.a) au fost cele două intervenții.

Domnule secretar de stat, prima intervenție a domnului deputat Bejat: eliminarea sintagmei "datorită respectării normelor de protecție a muncii".

Domnul Marian Ianculescu:

Eu cred că articolul este complet, pentru că înainte de această sintagmă este altă sintagmă: "cu excepția vătămărilor normale specifice procesului tehnologic", este una sau "care nu au putut fi evitate datorită respectării ...", deci este ceva în plus față de procesul tehnologic, unde se deteriorează normal, vine cu ceva în plus.

Deci, sigur este categoria largă și aici organul silvic de specialitate poate să stabilească dacă procesul tehnologic a putut fi aplicat sau nu. Și sunt de acord, este o scăpare, acolo trebuie "nu". Inițiatorul este de acord cu formularea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Sunteți împotriva amendamentului Bejat, dar acceptați introducerea cuvântului "nu".

Comisia? Vă rog, domnule deputat Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Comisia nu este de acord cu primul amendament, este de acord numai cu introducerea cuvântului "nu".

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vom supune la vot, în primul rând, propunerea de eliminare a acelei părți din cuprinsul textului, și anume: "datorită respectării normelor de protecție a muncii."

Cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați, domnilor secretari!

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Voci din sală:

Nu avem cvorum!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Suntem sub cvorumul de lucru. Revenim la aceeași situație, nu mai comentez, pentru că mi s-a atras atenția că nu pot să comentez faptul că unii colegii vin și pleacă din sală, semnează și răspund la apel, deși pare-mi-se că am invocat dispoziția regulamentară care dă dreptul președintelui, atunci când conduce lucrările, să aibă intervenții care să fie de natură să asigure buna desfășurare a lucrărilor. Și, în acest sens, se spune în regulament: conduce lucrările, asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, respectarea regulamentului, acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabilește ordinea votării, precizează semnificația votului și anunță rezultatul acestuia.

Deci, am anunțat rezultatul votului, suntem sub cvorum. Rog liderii grupurilor parlamentare să apeleze la colegi, să revină în sală! Dacă nu, în 5 minute, vom trece și vom face apelul nominal. Suntem abia la ora 10,40, și așa am început lucrările cu o întârziere de 40 de minute. Rog să se revină în sală!

Stimați colegi,

Constatăm că nu s-a refăcut cvorumul de lucru. În atare împrejurare, vă rog, domnule secretar, să procedați la apelul nominal!

Domnul Ioan Vida Simiti:
Achimescu Victor Ștefanprezent
Aferăriței Constantinabsent
Afrăsinei Vioricaprezentă
Albu Alexandruabsent
Albu Gheorgheprezent
Alecu Aurelian Paulprezent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)prezent
Ana Gheorghe (Hunedoara)prezent
Andrei Gheorgheprezent
Andronescu Ecaterinaprezentă
Antal Istvánabsent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonabsent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaprezentă
Ariton Gheorgheprezent
Asztalos Ferencabsent
Avramescu Constantin Gheorgheprezent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterprezent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Bara Radu Liviuprezent
Bárányi Franciscabsent
Barbaresso Emanoil Danabsent
Barbăroșie Victorabsent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaprezentă
Băbălău Constantinprezent
Bălan Marilenaabsentă
Bălăeț Dumitruabsent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanprezent
Bejinariu Petruprezent
Berceanu Radu Mirceaabsent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionprezent
Biriș Anamaria Mihaelaabsentă
Birtalan Ákosabsent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanabsent
Boda Iosifabsent
Böndi Gyöngyikeprezentă
Boștinaru Victorabsent
Bot Octavianabsent
Botescu Ionprezent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruprezent
Bud Nicolaeabsent
Buga Floreaabsent
Bujor Liviuprezent
Burlacu Viorelprezent
Buruiană Aprodu Danielaprezentă
Buzatu Dumitruprezent
Calimente Mihăițăprezent
Cazacu Vasile Mirceaprezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardprezent
Cândea Vasileprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeprezent
Chichișan Mironprezent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuprezent
Ciumara Mirceaprezent
Cîrstoiu Ionabsent
Cojocaru Radu Spiridonprezent
Constantinescu Danprezent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaprezent
Cristea Gheorgheprezent
Cristea Marinprezent
Cunescu Sergiuprezent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonprezent
Darie Simionprezent
Dărămuș Nicolae Octavianabsent
Dănilă Vasileabsent
Decuseară Jeanabsent
Dejeu Gavrilprezent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreprezent
Dârstaru Dorinprezent
Dobre Traianprezent
Dobrescu Smarandaprezentă
Dorian Dorelabsent
Dorin Mihaiprezent
Dragoș Iuliu Liviuprezent
Dragu Georgeprezent
Drăgănescu Ovidiu Virgilprezent
Drecin Mihai Dorinprezent
Drumen Constantinprezent
Dugulescu Petruabsent
Dumitrașcu Laurențiuprezent
Dumitrean Bazilprezent
Dumitrescu Paul Adrian prezent
Dumitriu (Hunea) Carmenprezentă
Duțu Ionprezent
Elek Barna Mateiabsent
Enache Marianabsent
Enescu Ionprezent
Fenoghen Sevastianabsent
Filipescu Ileanaabsentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreiaabsentă
Gaspar Acsinteprezent
Gavra Ioanabsent
Gavrilaș Teodorabsent
Gazi Gherasimprezent
Georgescu Florinabsent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriuprezent
Gheorghiof Titu Nicolaeprezent
Gheorghiu Adrianprezent
Gheorghiu Mihaiprezent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghibernea Danabsent
Ghidău Raduprezent
Ghiga Vasileabsent
Giurescu Ionabsent
Glăvan Ștefanabsent
Godja Petruprezent
Grădinaru Nicolaeprezent
Grigoraș Neculaiprezent
Grigoriu Mihaiprezent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirabsent
Hașotti Puiuprezent
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionprezent
Hrebenciuc Viorelprezent
Iacob Elenaprezentă
Ianculescu Marianprezent
Ifrim Dumitruprezent
Igna Ioanabsent
Ignat Ștefanabsent
Iliescu Valentin Adrianprezent
Ionescu Alexandruprezent
Ionescu Antonprezent
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinprezent
Ionescu Gheorgheprezent
Ionescu Marinaprezentă
Ionescu Nicolaeabsent
Ioniță Mihail Gabrielabsent
Ioniță Nicuprezent
Iorga Leonida Lariabsentă
Iorgulescu Adrianprezent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaprezentă
Jurcă Teodorprezent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauprezent
Kerekes Károlyprezent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilprezent
Kovács Csaba Tiberiuprezent
Lazia Ionabsent
Lădariu Lazărprezent
Lăpușan Alexandruprezent
Leonăchescu Nicolaeprezent
Lepșa Sorin Victorprezent
Lixăndroiu Viorelprezent
Lupu Vasileprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odisei prezent
Manolescu Oanaprezentă
Marin Gheorgheprezent
Marineci Ionelprezent
Marinescu Ioan Sorinprezent
Márton Árpád Franciscabsent
Matei Lucian Ionprezent
Matei Vasileabsent
Mátis Eugenprezent
Mazăre Radu Ștefanabsent
Mândroviceanu Vasileprezent
Mânea Raduprezent
Mera Alexandru Liviuprezent
Meșca Severprezent
Miclăuș Vasileprezent
Micle Ulpiu Radu Sabinprezent
Mihăilescu Petru Șerbanprezent
Mihu Victor Traianprezent
Miloș Aurelabsent
Mitrea Miron Tudorprezent
Mogoș Ionprezent
Moiceanu Constantinprezent
Moldovan Petreprezent
Moldoveanu Eugeniaprezentă
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Moroianu Geaman Adrian Tudorprezent
Moucha Romulus Ionprezent
Munteanu Ionabsent
Mureșan Ioanabsent
Musca Monica Octaviaabsentă
Nagy Ștefanabsent
Naidin Petreprezent
Nanu Romeoprezent
Năstase Adrianprezent
Neacșu Ilieprezent
Neagu Romulusprezent
Neagu Victorabsent
Negoiță Gheorghe Liviuprezent
Negrău Mirceaprezent
Nica Danprezent
Nică Mihailprezent
Nichita Dan Gabrielprezent
Nicolae Jianuprezent
Nicolaiciuc Vichentieprezent
Nicolescu Mihaiprezent
Nicolicea Eugenprezent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolaeprezent
Nistor Vasileprezent
Noica Nicolaeabsent
Oană Gheorgheprezent
Oltean Ioanprezent
Onaca Dorel Constantinabsent
Opriș Constantin Remusprezent
Osman Fedbiabsent
Palade Danprezent
Pambuccian Varujanprezent
Paneș Iosifprezent
Panteliuc Vasileprezent
Pantiș Sorinabsent
Papuc Aurel Constantinabsent
Partal Petreprezent
Pașcu Ioan Mirceaabsent
Pavel Vasileprezent
Pavelescu Claudiu Costelabsent
Păcurariu Iuliuprezent
Păunescu Costelprezent
Pârgaru Ionprezent
Pâslaru Dumitruprezent
Pecsi Franciscprezent
Pereș Alexandruprezent
Petrescu Ovidiu Cameliuabsent
Petrescu Silviuprezent
Petrescu Virgilprezent
Petreu Liviuprezent
Pintea Ioanabsent
Pițigoi Barbuprezent
Pop Ifteneprezent
Pop Leon Petruabsent
Pop Viorelabsent
Popa Aron Ioan prezent
Popa Danielaprezentă
Popa Ioan Mihai prezent
Popa Nicolaeprezent
Popa Virgilprezent
Popescu Bejat Ștefan Marianprezent
Popescu Dumitruprezent
Popescu Emil Teodorprezent
Popescu Ioan Dan absent
Popescu Irineuabsent
Popescu Tăriceanu Călin Constantin Antonprezent
Priceputu Laurențiuprezent
Protopopescu Cornelprezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard Carolaprezentă
Radu Alexandru Dumitruprezent
Radu Elena Cornelia Gabrielaprezentă
Ráduly Róbert Kálmánprezent
Raica Florica Rădițaabsentă
Raicu Romulusprezent
Rákoczi Ludovicabsent
Rațiu Ionprezent
Rădulescu Cristianabsent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerbanprezent
Rânja Traian Neculaieprezent
Remeș Decebal Traianabsent
Rizescu Sergiu Georgeprezent
Roman Ioanprezent
Roșca Ioanprezent
Ruse Corneliu Constantinprezent
Sabău Traianprezent
Sandu Alecuabsent
Sandu Dumitru absent
Sandu Ion Florentin prezent
Sassu Alexandruabsent
Săndulescu Aureliu Emilprezent
Sârbu Marianprezent
Secară Gheorgheprezent
Serac Florianabsent
Severin Adrianabsent
Simedru Dan Coriolanabsent
Simion Floreaprezent
Sirețeanu Mihailprezent
Sonea Ioanabsent
Spătaru Liviuabsent
Spiridon Didiprezent
Stan Vasileabsent
Stanca Teodorprezent
Stanciu Anghelprezent
Stănescu Alexandru Octaviprezent
Stănescu Mihai Sorinprezent
Stoica Valeria Marianaabsentă
Stoica Valeriuabsent
Sturza Popovici Cornelprezent
Székely Ervin Zoltánprezent
Szilágyi Zsoltprezent
Șaganai Nusfetprezent
Șerban Georgeprezent
Ștefănoiu Luca absent
Șteolea Petruabsent
Tabără Valeriuabsent
Tamás Sándorabsent
Tarna Gheorgheabsent
Tăvală Tănase Pavelprezent
Teculescu Constantinprezent
Tokay Gheorgheprezent
Trifu Romeo Mariusabsent
Tudor Marcuabsent
Tudose Nicolae Florinabsent
Țepelea Gabrielprezent
Țocu Iulian Costelabsent
Țurlea Petreprezent
Udrea Florianabsent
Vaida Francisc Atilaabsent
Varga Attilaprezent
Vasilescu Nicolaeprezent
Vasilescu Valentinprezent
Vataman Dorinprezent
Văsioiu Horiaprezent
Vâlceanu Gheorgheprezent
Vâlcu Mirceaprezent
Vetișanu Vasileabsent
Vida Iuliuprezent
Vida Simiti Ioanprezent
Videanu Adrieanprezent
Vilău Ioan Adrianprezent
Vintilă Dumitru Mugurelabsent
Vitcu Mihaiprezent
Vițelar Bogdanprezent
Voicu Mădălinprezent
Weber Ernest-Ottoprezent
Wittstock Eberhard-Wolfgangprezent

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar.

Vă rog, poftiți, domnule deputat Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ceea ce se întâmplă astăzi nu mai este un caz izolat. În fiecare joi, și nu numai în fiecare joi, s-a ajuns să se facă unul sau două apeluri nominale.

Când se iau listele, apar mult mai puțini absenți – foarte puțini, și mă întreb ce se întâmplă cu cei care au fost absenți și apar până la urmă motivați! Evident, unii sunt în delegații, alții sunt bolnavi – cei bolnavi știu că trebuie și depun certificate medicale. Dar, pe de altă parte, sunt unii pe care eu văd că nu sunt tot timpul și nu apar niciodată absenți.

Ca atare, domnule președinte și domnilor din Biroul permanent, vă rog foarte mult să analizați acest lucru cu seriozitate și într-adevăr să aplicați penalizările respective, deci se retrageți indemnizația din ziua respectivă când sunt lipsă cei care nu răspund la apelul nominal, iar așa-numitele motivări să fie făcute cu seriozitate și analizate.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vreau să vă spun că la nivelul Biroului permanent există un secretar care se ocupă cu problemele de evidență a prezenței deputaților. În cazul deputaților care lipsesc nemotivat, acestora li se aplică dispozițiile art.125 din regulament, în sensul că li se reține din indemnizația lunară, iar situațiile cu privire la cei care lipsesc motivat sau nemotivat se distribuie totdeauna la grupurile parlamentare.

Cred că la grupurile parlamentare trebuie discutată cu multă atenție, cu multă seriozitate participarea colegilor noștri la lucrări.

Reluăm lucrările, și vă reamintesc faptul că trebuie să ne exprimăm votul asupra propunerii făcute de domnul deputat Popescu-Bejat, în sensul ca din cadrul art.3 lit.a), să fie eliminată sintagma "datorită respectării normelor de protecție a muncii".

Voturi pentru eliminare? Vă rog să numărați.

Voturi împotriva eliminării?

Abțineri?

Stimați colegi,

Structura votului este următoarea: voturi pentru eliminare: 68, voturi împotriva eliminării: 52, abțineri 3; total 123.

Deci, constatăm din nou că nu avem nici măcar cvorumul de lucru, de 154.

Stimați colegi,

Au răspuns la apelul nominal, așa cum comunică secretarul de ședință, 230 de colegi; la vot au participat: 68 pentru, 52 împotrivă și 3 abțineri, ceea ce înseamnă 123.

Deci, stimați colegi, dacă avem în vedere numărul de deputați care au răspuns la apel, și anume 230, și dacă unii dintre dumneavoastră nu și-au exprimat votul pentru ca amendamentul de eliminare să fi trecut, din 230, ar fi însemnat că trebuiau să voteze 116, or, au votat numai 68 pentru. Considerăm că unii dintre colegi nu și-au exprimat votul.

Cvorumul a existat, de 230, voturile s-au repartizat așa cum s-au repartizat și, ca atare, amendamentul a fost respins, pentru că nu a întrunit majoritatea din cvorumul care s-a stabilit în urma apelului nominal.

Art.3 lit.a).

Îl supun votului dumneavoastră, cu acea intervenție care s-a făcut - de a se introduce cuvântul "nu" după "apropiere".

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la celelalte litere.

La lit.b) dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Cred că această exprimare încearcă să reflecte o realitate insuficient acoperită.

Această literă intră în conflict cu ceea ce s-a votat la art.1 lit.h), unde pășunatul, și respectiv trecerea prin domeniul fondului forestier sunt sancționate cu amendă între 10 și 60 de milioane – se considera că este infracțiune, iar aici, gândindu-mă la cetățenii, gospodarii, muntenii care-și trimit ce au în proprietate - unul sau două animale –zilnic la 10 pași de casă să pășuneze, vă dați seama ce se întâmplă.

În mod automat, în fiecare zi, timp de 180 de zile, înseamnă că trebuie să plătească circa un milion, lucru care se poate întâmpla dacă este rea-credință și dacă dezbinarea care deja s-a instaurat între noi își arată colții.

În al doilea rând, argumentația mea se mai bazează și pe faptul că anumite persoane juridice, care lasă nesupravegheate aceste animale, nu sunt cuprinse în textul lit.b) și, în mod automat, mă pronunț pentru eliminarea acestei litere.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Repet rugămintea pe care am exprimat-o înainte: veniți, vă rog, cu amendamentele scrise, prezentați-le, și să încercăm să fim mai operativi în dezbaterea proiectului de lege.

Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea distinsului meu coleg, domnul Petre Naidin, vine și înăsprește sancțiunile, vine exact în defavoarea deținătorilor și crescătorilor de animale.

Lăsați acest articol aici, pentru că, în situația în care se ajunge la contravenție, se vine și se cântărește între articolul care intră practic și în domeniul infracționalului, unde este într-adevăr pășunat și este într-adevăr grea și gravă pedeapsa, și acesta, în care pedeapsa este mult mai ușoară.

De aceea, eu cred că introducerea acestui punct, și la nivelul cuantumului la această amendă, este în favoarea deținătorilor de animale, în sensul de a scăpa de cealaltă, care este pedepsită, conform art.1, chiar și cu închisoare. Deci, judecătorul poate să îl treacă și în aceasta.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Popescu-Bejat.

Domnul Ștefan Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt pentru menținerea acestui alineat în textul legii, fiindcă aici este o nuanțare a problemei respective – este situația în care animalele au fost scăpate, au ieșit din stânele respective din anumite cauze: din nesupraveghere… Deci, sunt chestiuni cu totul întâmplătoare; iar dincolo, la lit.h), unde pedepsele sunt mai mari, se pedepsește de fapt regula, adică o chestiune repetată - o practică, dacă doriți, și, așa cum spunea și domnul Ianculescu, este foarte bine să lăsăm la latitudinea organului constatator să judece situațiile respective, fiindcă altfel suntem în situația de a face o lege excesivă, care să nu poată fi aplicată și să nu poată să-și atingă scopul pe care noi îl dorim.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul?

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Anton Vlad.

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

În prima exprimare, la art.1 lit.h), pășunatul este tratat ca intenție - ca să extrapolez, ca o instituționalizare a lui -, iar dincolo, la lit.b) - ca o neglijență, și susținem rămânerea acestei litere în textul legii.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Am înțeles.

Comisia, vă rog.

Deci este vorba de lit.b) de la art.3.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia nu este de acord cu eliminarea acestui text. Sunt două spețe diferite – la art.1 lit.h) este vorba de pășunatul fără aprobare legală, iar aici se vorbește de pășunatul animalelor nesupravegheate.

Deci, sunt două chestiuni diferite, și suntem pentru menținerea textului din proiect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să fiți atenți, să vă exprimați votul.

Prima dată, voi supune votului propunerea domnului deputat Naidin – de eliminare a lit.b) din cadrul art.3.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 29 de voturi pentru.

Insuficient.Supun lit.b) la vot, așa cum este în textul de lege.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.Lit.b) a fost votată.

Dacă la celelalte litere sunt intervenții?

Domnul deputat Jurcă.

La lit.c).

Domnul Teodor Jurcă:

La lit.c) propun eliminarea cuvântului "posibilității" sau înlocuirea cu "posibil", iar textul ar suna cam așa: "depășirea volumului de produse principale stabilit prin…", adică numai eliminarea cuvântului "posibilității".

În ipoteza în care nu se acceptă ce am propus, textul ar suna accesibil și în felul următor: "depășirea volumului posibil de produse…".

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Bejat.

Domnul Ștefan Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mie îmi pare rău că trebuie să constat faptul că facem amendamente aici care nu respectă o anumită terminologie de specialitate.

Într-adevăr, acest articol este redactat respectând termenii de specialitate – "volumul posibilității de produse principale…" – este clară chestiunea – este o noțiune cu care se lucrează frecvent și uzual, dar eu altceva aș vrea să vă spun.

Aș vrea să vă spun, domnule Cristea, că această problemă este soluționată la art.1 lit.e), unde iată ce am hotărât, ce am votat noi zilele trecute: "depășirea volumului de masă lemnoasă aprobată anual pentru recoltare, în concordanță cu prevederile amenajamentelor silvice…", or, în amanajamentele silvice nu este prevăzut altceva decât, printre altele, posibilitatea pădurilor, și eu cred că este o repetare fără sens.

Din punctul meu de vedere, ca specialist, mi-ar conveni să rămână această formulare de la lit.c), fiindcă este amendată cu niște sume mai mici, în schimb, se pare că problema este rezolvată la art.1 lit.e), și de aceea eu vă propun eliminarea din text a acestei lit.c).

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, dumneavoastră propuneți eliminarea lit.c).

Din partea inițiatorului?

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Aceste prevederi se referă strict la cei care administrează pădurea, deci la specialiști.

Nu poate fi aplicată pedeapsa decât specialiștilor care hotărăsc depășirea volumului de masă lemnoasă.

Dacă păstrăm aceeași unitate de măsură la lit.c), ca și la lit.b), atunci putem constata că inițiatorul a dorit să lase o portiță de scăpare mai mică, să diferențieze un pic și să nuanțeze aplicarea legii, pentru că aplicarea numai a lit.e) - "depășirea volumului de masă lemnoasă aprobată anual pentru recoltare" - se referă la tot volumul de masă lemnoasă: și de produse principale, și de produse secundare, și accidentale – include produsele principale, dar legiuitorul a vrut ca pentru produsele principale sancțiunea să fie mai mică.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă să admiteți tratarea unitară și pentru persoanele fizice și pentru specialiști.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea comisiei?

Domnul Nicolae Grădinaru:

Comisia este de acord cu menținerea textului și eliminarea cuvântului "posibilității".

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles.

Inițiatorul?

Domnul Anton Vlad:

"Posibilitatea" este o noțiune tehnic㠖 ea se referă și este definită la volumul de masă lemnoasă, calculat după metode sofisticate, care poate să fie tăiat într-un an.

Deci, este o noțiune tehnică ce trebuie să se regăsească aici, pentru că acest articol se referă la încălcarea legii de către specialiști, și atunci noțiunea tehnică trebuie să se regăseasc㠖 ea se referă la specialiști.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Sigur, fiecare își susține un punct de vedere.

Mi se pare anormal ca la lit.e), unde problema este absolut rezolvată și românește, prin "depășirea volumului", amenda să fie foarte mare, iar aici, la lit.c), pe care o discutăm noi, care se referă la produse principale, și acest lucru înseamnă lemnul în principal, amenda, contravenția să fie de 10 ori mai mică, dacă ne uităm la sume, în primul caz: 10 – 15 milioane, iar în al doilea: 800.000 – 1.200.000.

Domnule ministru,

Sigur că este o normă tehnică, dar logica, din ce se spune aici -"depășesc posibilitatea de produse principale…", dacă o posibilitate este aceasta, n-am cum să o depășesc; eu nu pot să depășesc ceea ce este posibil de făcut. Pot să depășesc o normă staiblită, și lit.e) din primul articol exact acest lucru ne spune.

Vă reamintesc faptul că există un articol, mai spre sfârșitul legii, în care se spune: contravențiile care se vor aplica personalului fizic sunt mai mari, sunt duble - deci există o astfel de prevedere.

Articolul este absolut superfluu, nu are nici un fel de logică, și nici nu este locul lui aici.

Sunt pentru eliminare, și acest lucru nu pentru că vreau să propun acest lucru, ci pentru că în mod normal trebuie eliminat de aici.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles, domnule deputat Cristea.

Stimați colegi, votul va fi cel care va decide.

În primul rând, supunem votului propunerea de eliminare în integralitate a lit.c), propunere făcută de domnii deputați Bejat și Cristea.

Cine este pentru eliminarea lit.c)? Vă rog să numărați.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Au fost 46 de voturi pentru eliminare, 28 împotrivă, 4 abțineri.

Dacă ne raportăm la cvorumul care a fost stabilit pe baza apelului nominal, propunerea nu a trecut.

Tot la lit.c) a fost făcută o propunere, de către domnul deputat Jurcă, în două sensuri – fie să se elimine cuvântul "posibilității", sau se se spună "depășirea volumului posibil…".

Vă mai mențineți, domnule deputat, această...? Da. Sigur că votul va trebui să meargă mai întâi asupra propunerii de eliminare.

Cine este pentru eliminarea cuvântului "posibilității" din cuprinsul lit. c), formulată de domnul deputat Jurcă?

Voce din sală:

Cvorumul!?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Cvorumul a fost stabilit pe baza apelului nominal.

Domnul Ștefan Marian Popescu-Bejat (din sală):

Nu mă pricep la procedură, dat este total anormal ce se întâmplă... Datorită faptului că nu este cvorum în sală, amendamentele nu trec. Nu se poate!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, noi am făcut cvorumul de ședință. Au răspuns 230.

Raportăm rezultatul votului la acest cvorum: unii votează "pentru", unii "împotrivă", alții "se abțin". Sau, alții nu votează deloc.

Domnul Ștefan Marian Popescu-Bejat (din sală):

Sunt lucruri pentru care votăm cu totul anapoda. Nu se poate așa ceva!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Stănescu.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Pentru ca să lămurim această chestiune, în numele Grupului parlamentar liberal, vă solicit o verificare a cvorumului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, facem o verificare, prin numărare, de către secretari.

Vreau să vă citesc art. 113 alin. 6: "Înainte de votare, președintele poate cere verificarea cvorumului prin apelul nominal, sau prin numărare de către secretari", lucru care s-a făcut prin apel nominal. "Deputații care nu-și exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sală când s-a făcut apelul, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului".

Sigur că, în acest moment, domnul deputat Stănescu a solicitat să se stabilească din nou cvorumul și, de data aceasta, cvorumul a fost stabilit prin numărare de către secretari. Rezultatul numărării este următorul: 101 deputați. Deci, în acest moment, constatăm că suntem sub cvorumul de lucru, de 154 deputați.

Uitați-vă că există o sugestie foarte interesantă din partea domnului deputat Mircea Ciumara: să ne mutăm cu lucrările pe hol, că sunt mai mulți colegi acolo și să ne desfășurăm lucrările pe hol... (Discuții în sala de ședință).

Asta vine ca o completare la ceea ce s-a propus la Senat, de către domnul senator Ulm Spineanu, care a spus că după ce se face apelul nominal, trebuie sigilate ușile. Noi suntem mai inventivi.

Stimați colegi,

M-am consultat și cu secretarii de ședință.

Constatăm că nu există nici cvorumul de lucru, că sunt 101 deputați în sală. Ca atare, aplicăm dispozițiiile art. 128 alin. 3.

Vă anunțăm că lucrările Camerei Deputaților se reieau luni, la ora 14,00 în cadrul grupurilor parlamentare și la ora 16,00 în plen.

Vă mulțumesc și închidem lucrările pentru ziua de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 11,43.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 18 august 2022, 19:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro