Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 6, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 06-12-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 6, 1999

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi pentru perioada 6-10 decembrie 1999.

Ședința a început la ora 16,26.

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Vida Simiti și Miron Tudor Mitrea, secretari.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați, bună ziua!

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Deschidem ședința Camerei Deputaților din 6 decembrie 1999. Înainte de a declanșa procedurile parlamentare, vă rog să-mi permiteți să mă adresez colegilor și colegelor care astăzi își serbează ziua numelui: Nicolae, Nicușor, Nicu, Nicoleta. Să le urăm "La mulți ani" și numai bine și fericire. (Aplauze)

Declanșăm procedurile parlamentare și vă anunț că din datele ce ne-au fost puse la dispoziție de secretariatul general tehnic, și-au înregistrat prezența la lucrările ședinței de astăzi un număr de 237 de deputați. Sunt absenți 90, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 16 deputați. Cvorumul de lucru legal, cvorumul constituțional pentru adoptarea legilor este de 172 de deputați. În ceea ce privește activitatea, sigur că vom diminua acest cvorum cu numărul de 16 deputați, care am menționat că și-au primit alte însărcinări, astfel că vom lucra în prezența a 156 de deputați.

Prima problemă asupra căreia v-aș ruga să fiți atenți și vă reținem atenția este cea privitoare la programul de activitate pe această săptămână. Așa cum v-a fost difuzat programul de activitate, el urmează să se desfășoare începând de luni și până vineri la ora 13,30. Vreau să vă precizez că se întrezărește organizarea unei ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului în ziua de joi, prilej cu care pe ordinea de zi ar urma să fie incluse două materiale, dar bineînțeles că ordinea de zi pentru ședința comună va fi convenită și cu Biroul permanent al Senatului, într-o ședință de miercuri, dar noi vă anunțăm de astăzi, pentru ca să aveți posibilitatatea să pregătiți materialele pentru ședința comună. Este vorba de o scrisoare pe care Preșdintele României a adresat-o Parlamentului în baza art.5 alin.3 din Legea nr.45 privind apărarea națională, referitoare la trecerea unor trupe pe teritoriul României, și ca punct principal este Raportul de activitate al SRI și raportul de activitate al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la activitatea SRI.

Vă reamintesc că aceste rapoarte au figurat pe o ordine de zi a ședințelor comune înainte de încheierea primei sesiuni, din februarie – iunie, că atunci, din lipsă de timp și apoi la cererea directorului SRI, dezbaterile asupra acestor rapoarte au fost amânate.

Ca atare, vă supun votului și vă întreb dacă sunt comentarii sau observații în legătură cu proiectul de program, așa cum v-a fost difuzat și cu precizarea pe care am făcut-o, în legătură cu o eventuală ședință comună.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră programul de activitate al ...

Domnule deputat Gavra, nu am secretarul care mă asistă pe partea stângă și nu v-am observat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Sigur că am înțeles că dumneavoastră ați făcut o precizare care este o completare la acest proiect de program pe care l-am primit la Camera Deputaților. Bine ar fi, însă, ca cele două birouri permanente să facă efortul să se întâlnească înainte de a prezenta în plenul celor două Camere programul de activitate pe parcursul unei săptămâni de zile. Deci noi votăm astăzi un proiect de activitate care va deveni program de activitate în varianta Camerei Deputaților, probabil că un lucru similar se întâmplă și la Senat, ca să aflăm că într-o zi, nu știm care zi, miercuri, joi sau vineri, ne vom reuni probabil într-o ședință comună. Așa se pregătesc lucrările comune ale celor două Camere? Pentru că și consecințele sunt vizibile, nu participă parlamentarii la ședințele comune, și obiecția principală este că nu am știut, suntem anunțați cu o zi înainte, atunci li se difuzează materialele, atunci știu despre ce este vorba, despre restanțele pe care le avem din sesiunea parlamentară anterioară și așa mai departe.

Eu cred că cele două birouri ar trebui să facă efortul să se întâlnească, dacă nu la ora 12, la ora 10, înainte, cei doi președinți să se consulte telefonic, că de aceea au 3 telefoane: unul scurt, unul secret și unul lung, să vadă dacă e posibil sau nu să ne reunim, cele două Camere, pe parcursul unei săptămâni de zile. Dar asta s-o știm de lunea, să nu ni se anunțe marțea că miercuri ar fi cazul să ne întâlnim cele două Camere. Eu cred că organizarea programului celor două Camere suferă din acest punct de vedere și din cauza asta suferă prezența parlamentarilor la ședințele comune ale celor două Camere. Așa cum este interesul birourilor permanente de a pregăti lucrările, așa este și interesul deputaților și senatorilor de a participa la lucrări.

Deci noi astăzi aprobăm un program de activitate al Camerei Deputaților și, probabil, cum ați spus dumneavoastră, sigur că dumneavoastră nu ați făcut decât să specificați că ar fi posibil să avem o ședință comună. Eu cred că nu este bine să mai continuăm în asemenea regim de lucru activitatea celor două Camere. Pentru că, vedeți, cvorumul de lucru la cele două Camere veșnic este în suferință și tocmai datorită modului prost în care se organizează acvitivitatea celor două Camere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Țin să vă anunț că materialele care vor face obiectul ședințelor comune, așa cum am precizat, au fost difuzate încă din vară, că ele au figurat pe ordinea de zi, că a existat o discuție telefonică la nivelul președinților, însă, după câte știți, totuși finalizarea proiectului ordinii de zi și a programului de activitate se face într-o ședință comună a celor două birouri. Deci v-am spus că s-a convenit ca pentru joi să fie această ședință.

Dacă mai sunt și alte comentarii în legătură cu programul de activitate? Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră, cu aceste precizări.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat programul de activitate.

Trecem la proiectul ordinii de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 6, 7, 9 și 10 decembrie, în forma care v-a fost difuzat. Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt comentarii, vă rog, comentariile să se facă la nivelul liderilor de grupuri parlamentare, Biroului permanent și Guvernului.

Domnul deputat Nică. Vă rog, cererile de modificare a proiectului ordinii de zi să fie motivate, și motivarea să fie serioasă, nu să schimbăm o poziție numai așa, de dragul de a o schimba.

Aveți cvuântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihail Nică:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma ședinței de grup care a avut loc acum o jumătate de oră, s-a hotărât ca proiectul de lege aflat pe poziția nr.22 din partea a IIa.A să fie trecut pe poz.2. Este vorba despre proiectul de Lege pivind aprobarea Ordonanței Guvernului privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

La ce poziție să fie trecut?

 
 

Domnul Mihail Nică:

De la poz.22 pe poz.2.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Poz.2. Da. Dacă mai sunt și alte intervenții asupra proiectului ordinii de zi?

Vreau să vă spun că ordinea de zi, așa cum este amenajată, ea a fost discutată în Biroul permanent, s-au stabilit prioritățile și în raport cu solicitările Guvernului. Rog, dacă domnul ministru Biji, față de solicitarea făcută, ca proiectul de la poz. 22...

Înțeleg că și reprezentantul Guvernului își însușeșete propunerea făcută de domnul deputat Nică. Are cuvântul domnul deputat Mihai Stănescu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am nimic împotrivă în legătură cu propunerea făcută de domnul deputat Nica, totuși nu suntem de acord, având în vedere și prioritățile Guvernului, ca această lege să treacă pe poz.2, în locul propunerii legislative privind funcționarea EXIMBANK-ului. Eu consider că mai bine ar fi să fie trecută, eventual, pe poz.3 sau 4 deci să nu înlocuiască propunerea legislativă de la pct.2. Pentru că, oricum, cutremurul se pare că o să vină după 2000, nu mai devreme.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă mai sunt și alte comentarii.

Dacă nu mai sunt, deci, stimați colegi, domnul deputat Nică Mihail a propus ca proiectul de Lege de la poz.22, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12 din 1999 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, să fie trecut pe poz.2 de la Titlul II. A. La această propunere a existat intervenția reprezentantului Grupului parlamentar al PNL, deputatul Mihai Stănescu, care a propus ca totuși pct.22 să fie trecut după pct.3, ținând seama că proiectul de lege de la pct.2 prezintă o urgență mai mare.

Domnule deputat Nica, vă întreb, achiesați la propunerea Grupului parlamentar al PNL?

 
 

Domnul Mihail Nică:

Proiectul de lege de la poz.22 este destul de scurt și simplu și insist să fie trecut pe poziția 2. Actualul proiect de la poz.2 va fi un proiect care va lua mult timp.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt comentarii pe marginea proiectului ordinii de zi voi supune, în ordinea în care au fost făcute, propunerile de modificare.

Poz.22 să treacă la pct.2 de la II.A.

Cine este pentru?

Vă rog să votați, să vă exprimați voturile, domnilor deputați.

Domnilor secretari, vă rog să constatați exprimarea votului. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă a fost aprobată propunerea ca proiectul de lege de la poz.22 să treacă la poz.2 și, ca atare, nu mai are rost să supunem votului cea de-a doua propunere.

În consecință, vă supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu această modificare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

A fost adoptată ordinea de zi pentru această săptămână.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

În continuare, stimați colegi, v-aș ruga să vă ocupați locurile în sală ca să putem să derulăm procesul de dezbatere în Camera Deputaților și am să vă prezint informările cu privire la inițiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Primul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență nr. 188/1999 privind transferul imobilului situat în București, Bd.Unirii nr.37, Magazinul "Junior", din patrimoniul S.C.București în domeniul privat al statului, proiect depus de Guvern. Cu acest proiect de lege urmează să fie sesizate pentru dezbaterea în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru a-și da avizele, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă informez că în conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul urmează să fie examinat în procedură de urgență.

Al doilea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/1999 privind alocarea în anul 1999 a sumei de 50 miliarde de lei Serviciului de Informații Externe, depus de către Guvern. Proiectul de lege a fost îndreptat pentru examinare în fond la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, și pentru a-și da avizele la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

De asemenea, proiectul de lege va fi examinat în procedură de urgență.

Al treilea proiect de lege privește aprobarea afilierei Centrului de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați la Asociația "Euromontana", precum și a plății cotizației anuale, depus de către Guvern. Proiectul va fi examinat în fond de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, iar pentru avize sunt sesizate: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Al patrulea proiect de lege privește completarea Anexei nr.2 la Legea nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, adoptat de Senat în ședința din 29 noiembrie 1999. Proiectul a fost remis, pentru a fi examinat în fond, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, iar pentru a-și da avize Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisiei juridică, de disciplină și imunități, Comisiei pentru administrația publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Al cincilea proiect este o propunere legislativă prin care se propune modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, inițiată de un număr de 3 deputați independenți.

Proiectul este remis pentru examinare și dezbatere în fond la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, sunt sesizate pentru aviz: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să păstrați liniștea în sală, rog partea dreaptă acolo.

A șasea propunere legislativă se referă la modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.70/1991 privind alegerile locale, inițiată de domnul deputat Teodor Morariu. Propunerea legislativă va fi examinată în fond de Comisia juridică, de disciplină și imunități. Își vor da avizele: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

7. Propunerea legislativă privind reabilitatea și modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, din unitățile administrativ-teritoriale, inițiată de un număr de 4 deputați PDSR. Cu această propunere legislativă au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru avize – Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.118 /1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, inițiată de domnul deputat Vasile Dănilă, Grupul parlamentar al PNL. Propunerea a fost îndrumată pentru dezbatere în fond la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru avize – la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

9. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea profesiei de registrator de proprietate și a birourilor de carte funciară, depus de către Guvern.

În legătură cu acest proiect de lege, în conformitate cu art.102 din Regulamentul Camerei Deputaților, Guvernul a solicitat ca proiectul să fie tratat, să fie dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul domnul secretar de stat pentru a prezenta și a motiva cererea privind procedura de urgență la acest proiect de lege.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să păstrați liniștea, să fiți atenți și să puteți judeca dacă sunt considerente pentru ca proiectul să fie dezbătut în procedură de urgență sau în cadrul unei proceduri obișnuite.

 

Domnul Mihu Miron Biji:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul supune spre dezbatere, în procedură de urgență, proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea profesiei de registrator de proprietate și a birourilor de carte funciară. Necesitatea discutării și adoptării unui act normativ în acest domeniu, în procedură de urgență, decurge din faptul că, o dată cu reinstaurarea dreptului de proprietate în locul său firesc, s-a dezvoltat un circuit civil al proprietății imobiliare, a permis apariția unui credit ipotecar, ceea ce la rândul lor impun asigurarea unei depline siguranțe a tuturor actelor juridice încheiate și creșterea încrederii beneficiarilor în capacitatea statului de drept de a le ocroti drepturile dobândite.

În acest sens, securitatea juridică constituie o cerință majoră în dezvoltarea circuitului civil și a creditului care, practic, independent de existența sau nu a unei legi, cunosc o dezvoltare foarte rapidă.

Poiectul de lege are printre principalele prevederi pe care le supunem dezbaterii dumneavoastră competența materială și cea teritorială a registratorilor de proprietate, modul de soluționare a conflictelor de competență, precizează modul de organizare a birourilor de carte funciară, elementele care se află la baza activității, este biroul de carte funciară, existând și posibilitatea asocierii registratorilor de proprietate, pe baza unor contracte de societate.

În aceeași lege se reglementează accesul în funcția de registrator de proprietate, condiții de numire, suspendarea din funcție și încetarea calității de registrator de proprietate.

Ne permitem să subliniem că urgența decurge din faptul că nereglementarea acestui mare domeniu de activitate creează pobleme reale în apărarea proprietății, în buna circulație a proprietății, în actele de vânzare-cumpărare care se încheie între proprietari.

Vă mulțumesc de atenție.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă față de motivarea cererii Guvernului de a se acorda procedură de urgență la acest proiect de lege, respectiv proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea profesiei de registrator de proprietate și a birourilor de carte funciară, se impune a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră cererea Guvernului pentru procedura de urgență.

Voturi pentru? Vă rog, domnilor secretari, să numărați.

Stimați colegi,

Vă rog ocupați-vă locurile și exprimați-vă votul față de cererea Guvernului.

Voturi împotriva procedurii de urgență? Nu sunt.

Abțineri? Numărați abținerile. Au fost 26 de abțineri.

A fost aprobată cererea pentru procedura de urgență.

Fiind aprobată cererea pentru procedura de urgență, urmează ca proiectul să fie examinat în fond de Comisia juridică, de disciplină și imunități. Își vor da avizul Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
Prezentarea procesului-verbal constatator în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici.

Stimați colegi,

În continuare, țin să vă prezint, din partea Biroului permanent, procesul-verbal constatator în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici.

"Biroul permanent al Camerei Deputaților, întrunit în ședință în ziua de 6 decembrie 1999, constată că, în urma solicitării primului- ministru, referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 29 noiembrie 1999, nu a fost depusă moțiune de cenzură în termenulde 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, conform art.113 alin.2 din Constituția României și, în consecință, potrivit art.113 alin.3 din Constituție, proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici se consideră adoptat. Semnează procesul-verbal membrii Biroului permanent".

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind Statutul funcționarilor publici.

În continuare, am să vă informez în legătură cu posibilitatea de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind Statutul funcționarilor publici. Termenul de sesizare este de 2 zile.

Poftiți, domnule deputat Gavra.

 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte, și mă bucur că ați informat plenul Camerei Deputaților asupra constatării că în termenul prevăzut de art.113 alin.2 din Constituție nu s-a depus până joia trecută o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, legată de angajarea răspunderii pe acest proiect de lege.

Noi însă, conform procedurii parlamentare, și când spun noi, mă refer la Grupul parlamentar al PUNR, am transmis Guvernului, prin Camera Deputaților, două amendamente, conform procedurilor prevăzute în Regulamentul Camerei Deputaților la art.102-106, adică atunci când tratăm un act normativ în procedură de urgență. Anagajarea răspunderii Guvernului este o procedură specială, una chiar de maximă urgență, care nu are soluții sub aspect regulamentar în Regulamentul ședințelor comune și, ca atare, conform ultimului articol din acel regulament, tot ceea ce acolo nu este reglementat se reglementează prin regulamentele celor două Camere. Iar procedura specială la Camera Deputaților este cea de urgență.

Prin urmare și angajarea răspunderii urmează această procedură înscrisă la art.102-106. În termen de 48 de ore, sigur, nu comisiei Camerei Deputaților sau comisiilor celor două Camere li se transmit amendamentele, ci direct Guvernului. Eu am crezut că, totuși, deși n-a existat o practică de acest gen până acum, Secretariatul General al Camerei Deputaților cunoaște procedura legislativă. Din păcate, s-a demonstrat că n-o cunoaște. Orice act care se depune la adresa Guvernului trebuie să fie înregistrat la Camera Deputaților. Prin urmare, l-am înregistrat la Camera Deputaților, și el nu avea destinația de a fi cenzurat de către Biroul permanent. Biroul permanent am înțeles că astăzi a luat în discuție acele amendamente, când deja trecuseră cele 48 de ore, săptămâna trecută. Ele trebuiau transmise imediat Guvernului, dacă cineva știa care este procedura care trebuie aplicată la angajarea răspunderii.

Din fericire, până acum n-au avut ocazia, pentru că au fost două angajări ale răspunderi Guvernului, s-au depus două moțiuni de cenzură și lumea a considerat că cu asta s-a încheiat. Nu s-a încheiat nimic!

Ca atare, amendamentele trebuiau transmise Guvernului, nu e nici o problemă că nu le-ați transmis, nu s-a știut, măcar de acum înainte să se știe și, sigur, este bine că ați anunțat astăzi că această lege este doar adoptată, și nu promulgată. Începând de astăzi, conform Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la procedura de urgență sunt prevăzute două zile pentru ca deputații și senatorii să depună contestații la Curtea Constituțională.

Vă informez că o să depun contestație la Curtea Constituțională. Deci nu s-a încheiat procedura până la promulgare. Mai e încă timp destul și depășim și Helsinki și să vedeți că nici o relevanță nu are acest act normativ pentru Helsinki. Așa cum domnul Ciumara spunea odată că economia e singura care decide în România. Din păcate, decid alții, domnule Ciumara.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Gavra, Guvernul și-a angajat răspunderea în data de 29 noiembrie. Trebuia ca în termen de 3 zile să se depună o moțiune de cenzură. Aceasta însemna până pe data de 2 decembrie. Moțiunea de cenzură nu a fost depusă.

Dumneavoastră spuneți că ați făcut niște amendamente. Vă rog să-mi spuneți când le-ați înregistrat, dacă aveți înregistrare oficială la Camera Deputaților și, atunci, vedem dacă a fost o neglijență pentru că, într-adevăr, ele trebuiau transmise Guvernului, care în perioada aceasta de trei zile putea să și le însușească, însă noi, astăzi, când am primit la Biroul permanent, deja Biroul permanent nu mai avea cum să procedeze, că eram ieșiți din termen.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, neglijența, domnule vicepreședinte, nu aparține Biroului permanent de data aceasta. Nu este în culpă Biroul, ci este secretarul general și serviciile care se ocupă de transmiterea oricărei sesizări de către Camera Deputaților Guvernului României. Deci, pe luni, pe lunea care a trecut în urmă cu o săptămână, s-a angajat răspundere Guvernului, după- amiază. A doua zi, dimineața, în intervalul de 48 de ore, intervalul expira miercuri, însă miercuri am participat la Alba-Iulia, marți, am depus amendamentele, este înregistrarea la Camera Deputaților. Știți unde se fac înregistrările, la secretarul general. Deci, neglijența aparține Secretariatului General al Camerei Deputaților și, probabil, ar trebui ca să mai facă niște cursuri de alfabetizare cu Regulamentul, prevederile lui, cu Constituția, prevederile ei, și așa mai departe. Neglijența aparține oricum Camerei Deputaților.

Conform Regulamentului, noi nu ne permitem să transmitem nici-o solicitare Guvernului fără a informa Camera Deputaților și președintele său. Domnia sa, secretarul general, era obligat să-l informeze pe președintele Camerei și să transmită urgent Guvernului și nu Biroului Permanent acele amendamente. Ei! Lucrurile au trecut, le lăsăm așa, procedura continuă prin contestarea la Curtea Constituțională. Amendamentele le-am depus în intervalul celor 48 de ore, efectiv, a doua zi după luni, adică marți. Este înregistrarea oficială făcută la Camera Deputaților, la registratură, inclusiv la Secretarul general al Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, noi, la nivelul Biroului permanent, vom verifica dacă, într-adevăr, au fost depuse și din ce cauză nu au fost transmise Guvernului care avea posibilitatea ca în cele trei zile să se pronunțe asupra lor. Cât privește de acum procedura, sunt cele două zile în care deputații, senatorii, Curtea Supremă de Justiție pot să sesizeze Curtea Constituțională, după cum și Președintele României, în momentul în care va primi legea spre promulgare, are trei posibilități: să promulge legea în forma în care i s-a transmis, să ceară Parlamentului reexaminarea, și atunci reexaminarea se va face în ședință comună, sau să sesizeze Curtea Constituțională. Deci, în acest moment, cam în această situație ne găsim.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Stimați colegi,

În continuare, dați-mi voie să vă prezint componența unei comisii de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite decătre cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Grupurile parlamentare și-au desemnat următorii deputați în această comisie: Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat-Civic-Ecologist: domnii deputați Dejeu Gavril, Petreu Liviu; Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România: doamnele deputate Dumitriu Carmen și Ionescu Marina; Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D. domnul deputat Nistor Vasile; Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Bujor Liviu; Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române, domnul deputat Pop Leon Petru.

Dacă în legătură cu aceste propuneri sunt comentarii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votată în unanimitate componența comisiei de mediere în structura pe care am anunțat-o.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/1999 pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politicce de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (amânarea dezbaterilor).

Stimați colegi,

Abordăm proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi și urmează să luăm în discuție proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.9 din 1999 pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Biroul Comisiei pentru muncă și protecție socială, rog reprezentantul Guvernului să-și ocupe locul. Vreau să știu cine reprezintă Guvernul la acest proiect de lege.

Stimați colegi,

Din partea conducerii Ministerului Muncii și Protecției Sociale nu avem reprezentarea corespunzătoare pentru examinarea proiectului. Ca atare, noi îl amânăm. În situația în care cineva din conducerea ministerului va veni, vom trece la dezbaterea lui.

Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/1999 pentru organizarea și finanțarea a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română.

În continuare, luăm în discuție proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/1999 pentru organizarea și finanțarea aniversării a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română.

Acest proiect de lege a fost inițiat de către Guvern, a fost transmis pentru avizare Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Ca atare, reprezentantul Guvernului vă rog să ia loc în loja din partea stângă. Biroul Comisiei juridice, rog să ia loc în loja din partea dreaptă și pentru început dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta nota de fundamentare, considerentele care au dus la promovarea acestui proiect. Vă rog să vă prezentați, să spuneți ce grad aveți în cadrul structurii Guvernului.

 

Domnul Cristian Alexandrescu:

Cristian Alexandrescu, secretar de stat la Secretariatul pentru problemele revoluționarilor.

Domnule președinte,

Doamnelor deputate, domnilor deputați,

Vă rog să aprobați proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului pentru organizarea și finanțarea aniversării a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română. Mai sunt 10 zile până când se împlinesc 10 ani de la izbucnirea Revoluției în Timișoara. Guvernul s-a gândit ca să organizeze și să finanțeze toate manifestările privitoare la comemorare și aniversare. În acest moment, a dat o hotărâre de Guvern prin care finanțează și suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru problemele revoluționarilor, astfel încât să asigure toate fondurile necesare pentru o onorabilă aniversare a Revoluției și o comemorare pentru cinstirea eroilor și memoriei eroilor-martiri căzuți în luptele împotriva comunismului în țara noastră acum 10 ani.

Vă rog să aprobați acest proiect de lege astfel încât toate manifestările care vor avea loc în țară să poată să aibă loc sub adăpostul acestei legi.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond pentru prezentarea raportului... Comisia sesizată în fond am anunțat-o în momentul în care am spus că luăm în dezbatere proiectul. Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de disciplină și imunități. Vă rog, domnule președinte, Emil Popescu, să prezentați din partea comisiei, raportul la acest proiect de lege.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Comisia avizează favorabil acest raport, sub rezerva verificării aspectelor de altă natură decât cele juridice, care au fost deja anunțate în spusele antevorbitorului nostru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, n-am înțeles...

 
 

Domnul Emil Popescu:

Să fie onorabil, să fie nu știu ce, asta înseamnă să fie valută, aici nu ne pricepem.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale se înscriu deputați. Domnule Țurlea, din partea P.U.N.R., la dezbateri generale? Da.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi, evident, că suntem deacord cu aceată propunere a Guvernului. Vreau însă să remarc un lucru aici și ar trebui să-l reținem pentru că este un lucru foarte important care elimină dezbaterile curioase, formulele curioase care au apărut mai ales în toamna aceasta pe marginea evenimentelor de acum 10 ani. Iată ce se spune în această propunere: "Proiect de Lege privind 10 de la Revoluția anticomunistă română." Deci, iată că, într-un document oficial, Guvernul României spune cu mare precizie că a fost vorba de o revoluție. Nu a fost vorba nici de lovitură de stat, nici de alte formule fantastice. Este vorba de o revoluție. Insuși Guvernul României care aparține actualei majorități parlamentare din rândul căreia a izvorât acele idei cu totul neadecvate, acest Guvern al României spune lucrurilor pe nume. A fost într-adevăr o revoluție în România acum 10 ani. Deci, este normal să apreciem ceea ce a făcut în sfârșit Guvernul României, a pus lucrurile la punct. Sper ca măcar de aici încolo vocile care contestă ideea de revoluție din rândul majorității parlamentare să dispară.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... Domnul deputat Dan Marțian, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

 
 

Domnul Dan Marțian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dezbatem un proiect de lege care cred că trebuie să ne rețină puțin atenția. Domnul secretar de stat ne-a prezentat în linii foarte generale această inițiativă a Guvernului și, practic, n-a spus nimic. Da, mă rog, este dreptul la opțiune a fiecăruia dintre noi și, evident, că trebuie să respectăm dreptul de opțiune și a secretarului de stat care reprezintă Guvernul, deși cred că aici nu se pune problema unei opțiuni personale, ci se pune problema prezentării motivației de fond care stă la baza acestei inițiative a Guvernului. Eu am niște nedumeriri și vreau să-l rog pe domnul secretar de stat să lămurească două lucruri. În primul rând, pe ce criterii s-a alcătuit comitetul care trebuie să se ocupe cu aniversarea a 10 ani, când lideri istorici ai Revoluției nici nu fac parte din acest comitet?

În al doilea rând, aș vrea să ne răspundeți, nu cu titlu de considerente personale, ci cu considerente ținând de poziția și atitudinea Guvernului, dacă poate fi și este firesc să fie finanțat un comitet de aniversare care cuprinde numai oameni din actuala putere, deși se știe foarte bine că componente foarte importante ale actualei puteri n-au fost prezente la Revoluție, și vreau să vă întreb dacă este firesc ca alocarea unor fonduri de la bugetul de stat pentru un eveniment foarte important pe care cu toții trebuie să-l aniversăm, să-l respectăm așa cum se cuvine, se poate face numai după criteriul dacă ești sau nu ești la putere. Mie mi se pare că din acest punct de vedere ne găsim în fața unei tentative rușinoase de confiscare a legitimității Revoluției și...

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu (din sală):

Ar trebui oprit!

 
 

Domnul Dan Marțian:

Ar trebui oprit, da?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, păstrați liniște în sală!

 
 

Domnul Dan Marțian:

N-aveți decât să faceți această oprire, numai că să o faceți cu argumente și cu capacitate de a aduce corecturile necesare în ceea ce faceți dumneavoastră în legătură cu aniversarea Revoluției. Ăsta este răspunsul meu la replica după loc pe care mi-ați dat-o.

Eu cred, deci, că în ceea ce privește acordarea unor bani de la bugetul de stat în vederea aniversării a 10 ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, trebuie să acordăm acești bani, dar elementele care fundamentează și arierpanseurile care se găsesc în acest proiect de lege trebuie să le criticăm cu toată vehemența.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... Rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere în funcție de întrebările pe care le-a pus domnul deputat Dan Marțian.

 
 

Domnul Cristian Alexandrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, Guvernul își asumă ceea ce publică, și în decembrie 1989 a fost o Revoluție.

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Dan Marțian, pe ce criterii s-a alcătuit comitetul, când liderii istorici nu fac parte. Vă comunic că din acest comitet fac parte 41 de reprezentanți autentici care au luat parte la Revoluție, că a fost trimisă în două rânduri, în scris, domnului Iliescu o invitație, o dată de către mine, o dată de către domnul prim-ministru, iscălită chiar de mâna dânsului, și domnul senator Iliescu nu a răspuns la această invitație pentru a face parte. A fost trimisă, transmisă a treia invitație prin domnul Dan Iosif, de a lua parte la ședințele acestui comitet de pregătire a aniversării și nu a răspuns acestei invitații. În aceeași situație este și domnul Dinescu care nu a răspuns invitațiilor repetate, în număr de trei, de a lua parte la acest comitet.

Pot să vă spun că din acest comitet fac parte atât oameni din, e drept, din actuala putere, din actualele partide la putere, din actuala coaliție, dar și oameni care nu fac parte din nici-un partid, ba din contră, fac parte și din opoziție, ca: domnul Dan Iosif, ca doamna Ofelia Călugăru, care este la P.U.N.R., ca domnul Caramitru, care este de la țărăniști, ca domnul Cioran Anghel, tatăl unui erou-martir, președintele unei asociații, Asociația eroilor-martiri și a urmașilor acestora, care îngrijește cimitirul eroilor-martiri de lângă Belu și nu este membru de partid, ca domnul Crăciun Petru, care a intrat acum în P.R.M., ca domnul Diaconu Mircea, actor, care nu face parte din nici-un partid, ca domnul Dincă Dumitru, care nu face parte din nici-un partid, ca domnul Drăgoi Mihai, care nu face parte din nici-un partid, ca domnul Duță Vasile, care face parte acum din P.R.M., ca domnul general Florescu, care nu este membru de partid, ca Florin Fortuna, primul președinte al Frontului Democrat Român din Timișoara, ca domnul Grigorescu Ioan, fostul ambasador al nostru în Polonia, ca domnul Iancu Marin, colonel-dizident și care este tatăl unui erou-martir, ca Ioan Ingrid Irina, mare mutilată în Revoluție, și care nu este în nici-un partid, ca domnul Ionescu Cazimir, care este membru al P.D.-ului, ca domnul Iordache Claudiu, ca Iosif Dan care este membru în P.D.S.R., ca doamna Istrate Rada care este în... și așa mai departe.

Deci, nu a fost făcută pe criterii politice, ci au fost aleși, au fost invitați, iar cine a vrut să facă parte din acest comitet a acceptat, iar cine n-a vrut să facă parte, nu a acceptat.

În ceea ce privește banii. Banii sunt alocați din bugetul S.S.P.R.-ului atât în ceea ce privește organizarea și funcționarea comitetului, cât și pentru toate manifestările care sunt la nivelul întregii țări. Nu este cazul să spunem că este o tentativă rușinoasă de confiscare a Revoluției. Cel puțin în momentul de față, acest comitet care are o componență din întregul arc politic prezent în Camera Deputaților, în Senat, dar și cu oameni care nu fac parte din nici-un partid dar au fost implicați în Revoluție fie prin faptul că au participat direct, fie prin faptul că sunt mari mutilați rezultați din aceste lupte împotriva comunismului, fie că sunt părinții unor eroi-martiri. Deci, nu se poate spune că Guvernul, prin acest comitet, prin această organizare din care fac parte atât membri ai unor partide din actuala coaliție, cât și din opoziție a confiscat ceva. Ba, din contră, din acest comitet nu face parte nici-un membru al Guvernului, în afară de domnul Caramitru, care nu a participat decât o singură dată punând la dispoziție cunoștințele și relațiile și întregul aparat de lucru al Ministerului Culturii pentru reușita tuturor organizărilor și festivităților cu privire la comemorare și aniversare.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule Cristea, vă rog să nu intrați în dialog de felul acesta. (Domnul deputat Alecu vociferează în sală)

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai dorește să intervină cineva. Da. Domnule Cristea, doriți să luați cuvântul din partea Grupului P.N.Ț.C.D.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș vrea să spun două lucruri care mi se par foarte importante și, mă rog, dacă vreți să facem și o trimitere la un eveniment foarte recent. Constituirea unui astfel de comitet mi se pare un lucru foarte bun din toate punctele de vedere. Un comitet care să grupeze pe cei care au participat direct la Revoluție, pentru că atunci când au participat la Revoluție n-au participat ca reprezentanți ai unor viitoare formațiuni politice, n-au participat ca viitori membri P.D.S.R., P.N.Ț.C.D. și așa mai departe, au participat ca cetățeni ai României. Că după aceea, în funcție de opțiunile lor s-au orientat către stânga sau către dreapta, este o altă problemă. Dar să transformăm acum comemorarea a 10 ani de la Revoluție într-o dezbatere care ține de actualele opțiuni politice ale celor care la vremea respectivă aveau o singură opțiune, schimbarea sistemului comunist, mi se pare un lucru rău, urât, păgubitor și cum vreți să-i spuneți. Faptul că acești oameni se regăsesc, cei care sunt, hai să le spunem, cei mai reprezentativi într-o structură care să se ocupe, pe bani, pe finanțarea Guvernului, care este absolut necesară, pentru că este minimum respect, dacă vreți, din acest punct de vedere, pe care trebuie să-l asigurăm acestor oameni.

Nu trebuie nici-un fel să trimitem lucrurile acolo unde am văzut acum câteva zile nișe domni care se duc la Alba-Iulia să omagieze Ziua Națională a României, nu altceva, și care s-a transformat la fața locului, cu girul implicit, în altceva. Haideți să încercăm să evităm, pentru lucruri de importanță, într-adevăr, crucială în istoria României, această acordare de pe criterii care n-au nici-o legătură cu ceea ce dorim să se întâmple. Acesta este motivul pentru care trebuie să existe un comitet. Eu nu știu cine face parte din comitet și nici nu cred că acesta este lucrul cel mai important, dacă comitetul are 41, poate să aibă 51 de membri, sau 55 de membri, pentru că atunci cei care se consideră îndreptățiți din mulțimea de asociații care s-a constituit de altfel și care s-au și contestat, știți foarte bine, mulți dintre dumneavoastră, de-a lungul anilor, pe această sferă de reprezentativitate, cât de reprezentativă este asociația de la metrou, de la C.C., de la Televiziiune, de la M.A.P.N. sau, eu știu, din alte locuri.

Cred că este un lucru bun și vă solicit și eu, dumneavoastră, membrilor Camerei Deputaților, să adoptați această poziție și, sigur, dacă textul ca atare poate fi îmbunătățit și ca redactare, asta nu este nici-un fel de problemă. Dar cred că abordarea trebuie să fie de această manieră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu (din sală):

Propunem să intre în comitet și Laszlö Tokes.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... Domnul deputat Dan Marțian.

 
 

Domnul Dan Marțian:

Probabil că domnul Alecu este, mă rog...

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Are limbariță, este sub influența...

 
 

Domnul Dan Marțian:

...nu sub influența... Aveți un stil personal de a vă manifesta în această Cameră și este un lucru care vă privește și pe dumneavoastră, nu vă putem răpi acest drept, dar cred că ar trebui să aveți puțin respect față de această adunare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt întru totul de acord cu domnul Cristea, în sensul că nu trebuie să examinăm lucrurile din perspectiva unor afilieri la diferite partide, care este un act ulterior al Revoluției din decembrie. Sigur că are dreptate. Vreau însă să spun că noi nu ținem neapărat la faptul că, mă rog, în funcție de criteriul pe care l-ați invocat, să judecăm structura comitetului acesta de pregătire. Dar nu putem să nu observăm faptul că, așa cum a fost el alcătuit, a urmărit excluderi și a urmărit excluderea unor lideri istorici ai Revoluției. Nu spun că au fost numai ei. Se găsesc în comitetul de pregătire, de aniversare, și câțiva lideri istorici care s-au manifestat și au angajat răspunderea și implicarea lor în derularea evenimentelor. Nu mă satisface de loc pseudoexplicația pe care a dat-o secretarul de stat de la Secretariatul de Stat pentru problemele revoluținarilor și care a mai produs această explicație și în presă.

Aș putea să întreb de ce, de exemplu, nu este în acest comitet de aniversarea a 10 ani, să spunem, Dumitru Mazilu, care nu este membru al P.D.S.R.-ului, dar a avut un loc extraordinar de important în perioada premergătoare Revoluției și, prin angajarea lui, de pe urma acestei angajări, având de suferit foarte serios în zilele premergătoare Revoluției și până la declanșarea evenimentelor în stradă, și sunt alți oameni care având o activitate puțin diferită, după părerea mea, importantă, notabilă, dar totuși mai puțin riscantă decât cea a lui Dumitru Mazilu, figurează în acest comitet de pregătire a aniversării. De ce nu figurează acolo Gelu Voican Voiculescu? De ce nu figurează alții? Pentru simplul motiv că acest comitet a fost alcătuit pe criteriul excluderii anumitor forțe politice și anumitor oameni în funcție de afilierea pe care o au astăzi, întorcându-se spatele meritelor activității și implicării lor în Revoluție. Din acest punct de vedere, eu cred că ar trebui cu toții să manifestăm mai mare respect față de cei care au fost în primele rânduri ale luptei pentru Revoluție. Așa cum au fost acolo unii oameni din actualele structuri de putere, cum este de exemplu, domnul Caramitru, de ce nu putea să fie și alții care astăzi se pot regăsi în partide care fac parte din opoziție?

Eu cred, din acest punct de vedere, că acest comitet este alcătuit strâmb, este alcătuit după criterii de partizanat politic, după criterii de raport între majoritate și minoritate, dintre putere și opoziție și nu pot decât să regret acest lucru. Ar trebui ca față de acest mare eveniment, care este opera poporului român, să păstrăm cu toții, indiferent că suntem în opoziție sau la putere, mai mare respect și mai mare capacitate de a ne detașa de patimi și de partizanat.

În ceea ce privește fondul problemei, colegii din grupul nostru parlamentar sper să susțină acest lucru. Însă fac aceste remarci, deoarece modul în care a fost alcătuit acest comitet și toate dedesubturile și ițele care au regizat constituirea lui sunt lucruri deplorabile pe care trebuie să le detestăm.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale? Dacă nu sunt, luăm în discuție, stimați colegi, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței și înainte de a ataca textele, vreau să pun în discuția Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a inițiatorului, mai ales Comisiei juridice, știind cât de mult dorește domnul președinte Emil Popescu ca textele să aibă acuratețe, să existe o unitate de exprimare, faptul ca în cuprinsul textului să nu avem, pentru aceeași noțiune, diferențe de redare. Și am să vă enumăr, ca să vă dați seama că în cuprinsul legii se folosește terminologie diferită legată de aniversarea revoluției.

Deci, în titlu: "Aniversarea a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română". În art. 1: "Aniversarea a 10 ani de la Revoluția română". În art. 3, care este articolul cel mai bogat, din punct de vedere al reglementării, se vorbește de "aniversarea a 10 ani de la Revoluția română din decembrie 1989". Deci, în cuprinsul aceluiași act găsim în trei feluri denumită revoluția.

Vreau să spun că singurul act, adică legea care a definit revoluția este Legea nr. 42 din 1990, care a vorbit despre "Revoluția română din decembrie 1989". Deci, este nevoie, domnule președinte, să avem o exprimare unitară.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Are dreptate domnul Gaspar, de data aceasta; eu sunt întotdeauna pentru ca textele să aibă o anumită acuratețe și pentru o unitate terminologică, în așa fel încât să nu existe contradicții în aparatul conceptual.

În cazul de față, încă înainte de a fi vorbit domnia sa, simțeam că este ceva eliptic și în titlu, dar oricum, eu sunt pentru a se discuta și a ne pune de acord cu privire la o sintagmă care să fie invariabil folosită, atât în titlu cât și în text, și anume aceea pe care a invocat-o într-un act normativ adineauri. Eu nu spun că trebuie neapărat să urmăm un act normativ, dacă ar fi cumva greșită sintagma într-un alt act normativ.

Dintre diferitele variante urmează ca dumneavoastră, Camera, să vă pronunțați cu privire la sintagma pe care credeți să o folosim în modul cel mai adecvat: Revoluția română, Revoluția română din decembrie... Nu sunt diferențe de substanță, sunt de exprimare. Mai bine plasat evenimentul în timp, de aceea s-a adăugat și "din decembrie". Dar tot rămân, oricum, două particule "Revoluția română". Mie mi se pare, fiindcă este vorba de o aniversare, că trebuie să o localizăm în timp, și anume "Revoluția din decembrie 1989". Personal nu am nici un fel de apetență pentru una sau alta din trei, dar mie mi se pare că pentru o exprimare gramaticală adecvată așa ar fi bine. Rog pe alte persoane mai, eu știu, pe fază, mai pe problema aceasta gramaticalicească, să ne spună punctul de vedere. Eu sunt pentru o unitate terminologică.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Văd că suntem, de data aceasta, în consens amândoi, pentru că într-un text de lege nu putem folosi decât o exprimare. Da. De acord.

Se propune să se opereze în text, începând cu titlul, cu "Aniversarea Revoluției române din decembrie 1989".

Vă rog, poftiți, domnule deputat Dejeu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De 10 ani încoace, asupra evenimentelor petrecute în decembrie 1989 s-au emis păreri diferite.

După părerea mea, singura părere care a rămas în picioare, necontestată, a fost și este că ceea ce s-a întâmplat în 1989 a fost o revoltă, o revoluție a poporului român împotriva unui sistem și că acel sistem a fost sistemul comunist.

Dacă vreți să eliminați, la 10 ani, în acest moment aniversar, caracterul fundamental al revoluției noastre, nu aveți decât să o faceți. România a mai avut revoluții, se spune și Revoluția de la 1848, putem să-i spunem și Revoluția din 1989, fără să facem trimitere la fondul ei. Însă, mie mi se pare că este o abdicare de la ceea ce a însemnat și înseamnă în continuare Revoluția din decembrie 1989. Pentru că ea nu a fost împotriva unei persoane, nu a fost împotriva unui sistem administrativ, nu a fost împotriva uni sistem economic, a fost împotriva unui regim politic. Și acel regim politic, și la noi, ca și în altă parte, a fost regimul comunist.

Eu, însă, nu văd o contradicție între titlul de astăzi și restul textelor, pentru că titlul este, într-adevăr, în opinia mea, ceea ce trebuie să exprime esența, fondul lucrurilor și titlul vorbește despre Revoluția anticomunistă română. Odată instituită în titlu, această sintagmă sau caracterizarea ca atare rămâne. Rămâne ca un fir pe toată gama aceasta a formulării legislative, chiar dacă nu repetăm la fiecare articol această denominațiune.

Prin urmare, putem să spunem în titlu "Ordonanță pentru organizarea și finanțarea aniversării a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română" și poate, după părerea mea, să rămână și în art. 1, și în art. 3 sintagma "Revoluția română din decembrie 1989", pentru că se înțelege că titlul face referire la Revoluția română anticomunistă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Istoria română spune că nu este revoluție!

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mă scuzați, eu nu vroiam să intervin, că consideram că nu era nimerit să vorbesc eu. Dar, de această dată, mă refer la primul comunicat al C.F.S.N., unde sunt acele puncte, unde se introduce sistemul multipartit și așa mai departe. Deci, din acest act, rezultă că a fost o revoluție împotriva unui sistem totalitar. Care era sistemul acela totalitar? Legionar, fascist? Nu! Era comunist.

Prin urmare, nu înțeleg de ce acum se încearcă să se schimbe titlul și să nu rămână "Revoluție anticomunistă". Lăsăm speculațiile, ce spune unul, ce spune altul, că a fost sau nu a fost lovitură de stat etc. Acestea sunt păreri. Cel puțin reprezentantul Guvernului a precizat aici care este atitudinea Guvernului și cu aceasta am pus punct. Eu personal pot să am altă părere, pot să spun că a fost lovitură de stat după 21 decembrie! Poftim! Zic eu, dar nu de aceea am venit aici la tribună, ci am venit să susțin titlul inițial al acestei legi și nu văd de ce în text...aici poate îmi explică domnul Dejeu sau onorata comisie de ce sintagma aceasta nu se poate repeta și în conținutul diverselor articole?! Dacă doriți dumneavoastră să nu mai fie anticomunistă, nu aveți decât, o votăm și atunci, pur și simplu, cel puțin eu și alții o să spunem: "Iată, prin urmare, nu a fost, ci a fost lovitură de stat". Eu cred că a fost revoluție și v-am demonstrat și am venit cu un document care a aparținut acestui comitet: introducerea sistemului multipartit, desființarea partidului unic etc. Prin urmare, era o revoluție împotriva unui sistem totalitar, iar sistemul totalitar a fost comunist și cu aceasta vă mulțumesc. Și eu rog ca, cel puțin, consider că titlul trebuie să rămână acela care este și sintagma respectivă să se repete în conținutul legii, încât conținutul să corespundă titlului.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dan Marțian.

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniște. Problema este destul de interesantă și v-am spus că este necesar ca într-un proiect de lege, totuși să nu operăm pentru același lucru cu noțiuni diferite.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că a fost o revoluție anticomunistă, sigur că a fost o revoluție îndreptată împotriva dictaturii, sigur că a fost o revoluție îndreptată împotriva unor maniere de a guverna țara de către o clică și de către o familie care este foarte greu să le tipologizez sub aspectul a ceea ce a reprezentat. Nu pentru că nu se poate spune exact ce a reprezentat, ci pentru a găsi o formulă foarte scurtă și expresivă, în același timp.

Eu cred, însă, că ar trebui, când vorbim despre revoluție, să fim mai atenți. Mie mi-a repugnat și în timpul regimului totalitar tendința ca în ceea ce privește diferitele instituții, să încercăm să înghesuim în titlul lor absolut întregul conținut pe care respectiva instituție, ca activitate vorbesc, trebuie să o realizeze.

În afară de aceasta, uitați-vă dumneavoastră la niște revoluții care sunt repere pentru geneza lumii moderne: revoluția american㠖 și acolo nu se spune că a fost îndreptată împotriva a cutare și cutare, deși se știe ... Aveți ceva, veniți aici! Haideți să ne confruntăm părerile aici, nu replici din acelea de pe loc, în care suntem unii dintre noi de mare vitalitate, dar aici nu rostim nimic! (Se adresează în partea dreaptă a sălii) Când a izbucnit Revoluția franceză, după un absolutism extraordinar de strivitor și după măsurile specifice modului de guvernare absolutist și așa mai departe, nu s-a spus Revoluția franceză antiabsolutistă, antifeudală, anti..., anti...

Voci din sală:

Ba da!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnilor, s-a spus nu în titlu și eu vă rog să vă uitați și peste cărți: cea mai celebră carte care a apărut acum în preajma aniversării a 200 de ani, a bicentenarului Revoluției franceze, este scrisă de François Furet, un mare istoric francez, care așa se intitulează "Revoluția de la Turgot la Jules Ferry". Atât! 1770 – 1870.

Este adevărat că sunt lucruri pe care le știu și unii dintre cei care cer să modificăm titlul. Bunăoară, revoluția bolșevică așa a fost intitulată "Marea Revoluție Socialistă din Octombrie" cutare, cutare. Și se mai găsesc astfel de lucruri! Eu, deci, din acest punct de vedere, am rețineri în legătură cu modificarea titlului, din considerentele pe care vi le-am spus. Spun încă o dată, însă, că a avut un ascuțiș, o îndreptare, un fond esențial anticomunist. În al doilea rând, avem deja, cred că domnul Zoner a făcut trimitere la comunicatul către țară, vă puteți uita să vedeți cum se vorbește acolo, că se vorbește și acolo despre revoluție.

În altă ordine de idei, însă, cred că din moment ce avem o anumită lege care statuează aceste lucruri și care vorbește despre Revoluția română din decembrie 1989, ar fi bine să păstrăm acest lucru și să nu încercăm altceva acum, pe baza unui proiect de lege care nici nu are acest titlu, pentru că dacă am vrea să discutăm în legătură cu felul în care statuăm un anumit mod de a exprima sensul, inclusiv prin titlu, atunci ar trebui, după părerea mea, ca această chestie să facă obiect de dezbatere și nu a unui proiect de lege care rezolvă o problemă lăturalnică, și anume, acordarea unor bani pentru aniversarea a 10 ani.

Din aceste considerente, eu consider că ar trebui să fie un titlu legat de aniversarea a 10 ani de la Revoluția română din decembrie 1989.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioniță Nicu, după aceea...

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Procedură!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Luați loc, domnule deputat, o să vă dau cuvântul... Poftiți, domnule deputat Ioniță.

 
 

Domnul Nicu Ioniță:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mie mi se pare, totuși, inutilă insistența de a se discuta pe acest titlu, pentru că legea în esență vorbește despre formarea unui comitet și, eu știu, crearea posibilității finanțării unor manifestări aniversare. Adică, după părerea mea nu ține de esența legii discuția că Revoluția a fost comunistă sau anticomunistă sau nu știu de ce tip.

Pe de altă parte, eu aici, ascultând totuși cu atenție discuțiile, am ajuns la concluzia că probabil, totuși, nu a fost anticomunistă, mai ales că aici am văzut o mulțime de vorbitori care au avut mare contribuție la înfăpuirea acestei revoluții, de care o fi fost. Mai ales, vă spun, că această idee mi-a fost sugerată de faptul că s-a invocat de aici revoluție bolșevică, revoluția burgheză din Franța, unde au căzut, într-adevăr, capete de nobili și de, eu știu... Pe la noi, prin revoluție, nu au căzut decât două capete și acelea a doi dictatori și o întreagă Europă, mai ales, ne-a blamat pentru cruzimea aceasta.

După câte știu eu, până acum 10 ani nu s-a făcut nici un proces al comunismului, cerut de societatea civilă, prin presă.

Deci, după părerea mea, într-adevăr, domnule deputat Marțian, nu a fost o revoluție anticomunistă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Vreau numai să vă reamintesc o chestiune. Este creat Comitetul Național de Aniversare a Revoluției Române din decembrie 1989, a cărui componență a fost stabilită printr-o hotărâre de Guvern. Deci, dintr-o dată s-a definit că este vorba de aniversarea Revoluției române din decembrie 1989.

Pe de altă parte, las la o parte că în cuprinsul legii, peste tot, se folosește "Revoluția română din decembrie 1989", dar vă reamintesc că Legea nr. 42/1990 este cea care a definit foarte clar că este vorba de Revoluția română din decembrie 1989. Nu putem, în cuprinsul aceleiași legi, să operăm cu noțiuni diferite pentru aceeași problemă.

Domnul deputat Anghel Stanciu... Pardon, a cerut pe problemă de procedură domnul Paul Alecu. Vă rog să vă motivați, în drept, pe bază de regulament, problemele de procedură, fiind probleme de aplicare a regulamentului, care este...

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Da, domnule președinte.

Regulamentul specifică foarte clar că atunci când se trece la dezbaterea unui proiect de lege, de etapa aceasta ați trecut, se dă cuvântul câte unui reprezentant al grupului parlamentar, ca să declare opțiunea grupului într-un fel sau altul și după aceea se trece la dezbaterea legii, începând cu titlul și continuând cu articolele.

Or, noi acum am intrat, datorită largheții cu care fiecare interpretează noțiunea aceasta de "Revoluția din decembrie", într-o adevărată discuție polemică, ce fel de revoluție a fost, la capitolul la care dumneavoastră trebuia, procedural, să dați cuvântul unui singur reprezentant al grupurilor și după aceea să trecem la dezbaterea pe articole, unde, având în vedere că nu este procedură de urgență, se pot admite și amendamente, pentru că aici am înțeles, în principiu, toți sunt de acord cu legea și, deci, amendamentele nu vor fi de fond, vor fi de formă, vor fi de exprimare, vor fi de redactare și vor fi principiale.

Vă mulțumesc și treceți la regulament!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, îmi pare foarte rău, dar dumneavoastră sunteți depășit de problema aceasta cu regulamentul, pentru că noi am avut dezbaterile generale și la dezbaterile generale a luat cuvântul câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după aceea am anunțat că trecem la dezbaterea proiectului de lege, iar potrivit regulamentului, la discutarea fiecărui articol, deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere.

Deci, mă găsesc întru totul în regulament. Dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, care ... Discutăm la acest text. Fiecare deputat poate să intervină la dezbaterile pe texte.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Trăiesc astăzi, în aceste momente, o clipă de satisfacții, pentru că distinșii mei colegi de la putere au acceptat că a fost o revoluție, deși acum circa două săptămâni au votat altceva. Au votat ceea ce scrie în manualul de istorie, după care învață copiii și nepoții noștri, că în zilele de 16 - 20 decembrie la Timișoara și în 21 decembrie la București și în alte orașe din țară au loc mari manifestații de protest.

Ceaușescu va ordona armatei și securității să înnăbușe revolta în sânge, ceea ce va provoca astfel de victime. Măsura va stârni, însă, și mai multă indignare a populației, astfel că în 22 decembrie, în fața sutelor de mii de oameni care manifestau, dictatorul va fi nevoit să fugă cu un elicopter, apoi va fi capturat de armată. Regimul comunist se prăbușise, în urma revoltei populației.

Deci, iată ce ați votat, stimați domni! O revoltă a populației! Și acum acceptați că este o revoluție! Este un prim pas pe care îl faceți și pentru aceasta vă mulțumim. Faceți și pasul următor și vedeți ce exista! Existau în piețe mii de membrii de partid, cu carnet și cotizații la zi, cum sunteți mulți dintre dumneavoastră, și care protestau împotriva acelui regim.

Deci, vă propun ca dincolo de falsificarea istoriei, care este concretă și v-am dovedit-o, să lăsăm istoricilor timpul de respirație spre a stabili caracterul acelei revoluții pe care ați acceptat-o astăzi și sunt sigur că profesioniștii vor decela între ceea ce a fost atunci și ceea ce dorim noi acum. Și sunt de acord cu distinsul coleg Ioniță, care a spus foarte clar: obiectul acestei ordonanțe nu este să stabilim caracterul revoluției, ci să omagiem Revoluția română din decembrie 1989. Haideți să avem înțelepciunea să nu ducem dincolo de firescul normal falsificarea unor lucruri, pe care nu știm dacă sunt sau nu sunt așa cum am vrea fiecare să le facem.

De aceea, dincolo de greșeala pe care ați făcut-o, adoptând un manual care falsifică, nu introduceți o lege care să consfințească falsificarea.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Supun aprobării sistarea discuțiilor la această problemă. S-a vorbit foarte mult, votul, în final, va decide în legătură cu modalitățile pe care le vom folosi în legătură cu denumirea "Revoluția română din decembrie 1989" și, ca atare, vă supun votului dumneavoastră...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Pe regulament am cerut cuvântul!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule Cristea, am zis că sistăm dezbaterile. Dacă aveți o chestiune de procedură, dar dacă nu aveți... Am dreptul, potrivit regulamentului, președintele de ședință are dreptul să supună sistarea dezbaterilor asupra articolelor în cauză.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte,

În chestiunile de procedură sunteți obligat să-mi dați cuvântul! În același regim ca și colegilor mei!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă iau cuvântul dacă nu-mi spuneți chestiunea de procedură motivată pe textul regulamentului! Procedura înseamnă probleme de aplicare a regulamentului.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte de ședință,

Sigur că da! Vă rog frumos, ar fi foarte corect să renunțăm puțin la exprimări de genul "dacă nu-mi spuneți cutare așa cum știu eu și numai eu, înseamnă că...". Deci, regulamentar este ca unul din secretarii dumneavoastră să noteze toate anunțările prin ridicarea mâinii la cuvânt, să spuneți, "mai sunt cinci, stimați colegi și după aceștia cinci sunteți de acord să oprim înscrierea la cuvânt?" Se epuizează lista și este absolut pe regulament. Dar în momentul în care sunt cinci mâini în sus și colegul de la P.R.M., și domnul deputat care s-a anunțat de vreo trei ori și n-a mai fost observat, domnul Avramescu, și s-a anunțat la cuvânt cu mult înaintea domnului profesor Stanciu... Dar nu aceasta este o problemă! Nu ați făcut lucrul acesta pe regulament, așa cum este procedural corect...Și atunci spuneți: "Nu mai discutăm, închidem lista, epuizăm lista" și este corect. Pentru că altfel operați cu liberul arbitru și liberul arbitru nu poate opera aici, domnule președinte, de la această tribună!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este problema?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Problema este că v-am solicitat înscrierea la cuvânt la acest articol, la care n-am mai vorbit până acum. Deci, nu am nici măcar sau nu aveți nici măcar argumentul de a-mi reproșa: "ați fost odată la microfon, ați intervenit, trebuia să spuneți tot atunci!" Nu aveți nici acest argument! Sigur că aș putea să trimit la un coleg de-al nostru care a venit de trei ori la microfon! Nu fac lucrul acesta!

Deci, dacă vreți să conduceți, într-adevăr, cu corectitudine, cu tot ce solicitați de la noi, faceți-o, domnule președinte, în mod normal.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să citiți art. 97, alin. 2 din regulament și după aceea să faceți remarcile.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Vă rog să-mi permiteți să iau cuvântul la acest articol!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

La care articol?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

La titlu.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, am spus că se sistează dezbaterile!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Am ridicat mâna înainte de a spune dumneavoastră acest lucru!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Pe tot parcursul se pot sista dezbaterile, chiar dacă listele sunt făcute pentru 20 de deputați!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte,

Dezbaterile se sistează prin vot! Și am spus că doresc să intervin înainte de a spune dumneavoastră că suspendați intervențiile! Vă rog foarte mult, am dreptul să intervin la acest articol!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Supun la vot titlul ordonanței.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Îmi cer scuze că revin, dar, repet, nu se poate! V-am solicitat cuvântul și nu aveți în nici un fel dreptul și în baza nici unui regulament să-mi refuzați participarea la dezbaterea unui articol dintr-un proiect de lege! Nu aveți nici un fel de suport pentru așa ceva! Citiți regulamentul!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Citiți art. 97 alin. 2, domnule Cristea!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

În momentul în care eu am solicitat intervenția, dumneavoastră îmi dați voie să vorbesc, nu spuneți: "Interzic sau opresc înscrierile la cuvânt sau opresc venitul la microfon!" Eu m-am înscris la cuvânt înainte de a spune dumneavoastră că le oprim!

Deci, eram anunțat! Atunci, îmi spuneți: "Nu mai discutăm!" Sunteți în culpă, nu vă supărați, și trebuie să respectați regulamentul! Nu să-l interpretați..., partizan, să spunem!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule Cristea, dumneavoastră citiți regulamentul și încercați să-l înțelegeți, eu asta vă cer!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule Gaspar,...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu "domnule Gaspar", sunt președinte!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte, îmi cer scuze! Sigur, nu trebuia să mă adresez așa, că se mișcă masa puțin, de-acolo!...

Domnule președinte,

Considerați că am înzestrarea intelectuală medie, întâi să citesc un regulament și, pe urmă, să-l și înțeleg! Nu vreau să pretind mai mult, că-l și pot interpreta... Dar, să-l citesc și să înțeleg ce scrie acolo, cred că pot să fac.

Și vă solicit, și de aici, înscrierea la dezbaterea acestui titlu.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Dejeu. Probleme de procedură, da?

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Disputa este aproape inutilă și chestiunea este simplă: alin. 2 al art. 97 spune următorul lucru: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut." Nu s-a supus spre aprobare sistarea discuțiilor, prin urmare, vă rog să se respecte regulamentul. Dacă apreciați că nu mai este cazul să vorbească nimeni, cereți acordul Camerei pentru această problemă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, l-am cerut din capul locului, când am anunțat că propun sistarea dezbaterilor!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte, eu mă înscrisesem la cuvânt dinainte!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun... Poftiți, domnule deputat Cristea, că probabil că veți aduce o contribuție deosebită și, atunci, ar fi păcat, Camera să nu beneficieze de intervenția dumneavoastră!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Este, oricum, o încercare de ironie nereușită, este și ieftină și fără altceva... Nu sunt un ins pretențios în acest sens, sunt destui alți domni pretențioși pe această temă, de "contribuții originale"... Și le-au și făcut, unii le fac de vreo 40 de ani!

Am solicitat această intervenție, pe care n-aș fi făcut-o, pentru a venit cu un contraargument. Sau, dacă vreți, cu două... Sau, dacă vreți, cu trei contraargumente la ce spunea domnul deputat Dan Marțian.

De ce nu se cheamă Revoluția americană: "Revoluția americană împotriva nu știu cui" sau de ce Revoluția franceză nu se cheamă: "Revoluția franceză împotriva lui Ludovic nu știu cât" sau "împotriva marchizului nu știu care" sau de ce Revoluția engleză, celebra Revoluție engleză, care a schimbat regalitatea pentru a reinstaura regalitatea în Anglia până astăzi, nu se cheamă și n-a fost catalogată cu un astfel de termen? Și vroiam să spun un singur lucru: că aceste revoluții (acesta este motivul, așa cum l-am înțeles eu..., sigur, mai citind așa, din când în când, câte o carte) n-au schimbat fundamental structura societății în ceea ce ea are determinant, în regimul proprietății, au pus în prim plan mecanisme economice care au potențat regimul proprietății, care a rămas în esența lui așa cum s-a constituit, un regim privat.

Revoluția engleză, domnule profesor, a transferat dintr-o mână în alte mâini și în mai multe mâini proprietatea în Anglia și a instituit mecanisme prin care aceasta s-a putut dezvolta. Revoluția americană a făcut același lucru, n-a făcut altceva.

Revoluția din România, pe care (sigur că e surprinzător!) o contestați, pentru că, până acum, s-a spus că este "revoluție", e rău că i se spune "revoluție anticomunistă"? Păi, asta a și fost, ca efecte, domnule profesor! Efectul acestei revoluții a fost distrugerea (sigur, sperăm noi, încă, unii mai naivi) din temelii a unui mecanism și a unui sistem social! Atât în ceea ce înseamnă proprietatea, cât și libertatea individului ș.a.m.d.! Și sigur că putem să discutăm cu argumente pro și contra acest lucru.

Dar acesta este efectul acestei revolte, cum spunea domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, că: Uite ce scrie în manualul de istorie!, acesta este efectul acestei revoluții: este anticomunistă! Pentru că, altfel, sigur că ar fi fost o revoluție care ar fi modernizat, care ar fi potențat sistemul comunist, care l-ar fi făcut performant din punct de vedere economic, care l-ar fi făcut performant din punct de vedere social, performant din punct de vedere politic ș.a.m.d.! Și care ar fi dus în pași mai rapizi societatea românească! Dar nu s-a întâmplat așa și nici nu putea să se întâmple!

Aceasta este revoluția anticomunistă împotriva unui sistem, și prin ceea ce înseamnă efectele lui! Și, sigur, dacă vreți, putem să discutăm multe alte lucruri. Pentru aceasta, trebuie să rămână ca revoluție anticomunistă.

Nici nu e important dacă într-o lege de comemorare trebuie să se menționeze că se "comemorează" o revoluție anticomunistă. Dar în fondul ei, aceasta a fost: această "revoltă", cum îi spuneți dumneavoastră, în etape – "prima etapă", "ce s-a întâmplat la Timișoara", "ce s-a întâmplat până în 22"... Și, sigur, putem să facem trimitere și la personalitățile pe care le-ați prezentat dumneavoastră aici și care au apărut când lucrurile se schimbaseră deja, într-un anume sens fundamental, în ceea ce înseamnă decizia de putere în România, în momentul respectiv. Sigur că puteam să facem un comitet cu 50 de mii de oameni de la Timișoara, care au stat în față cu forțele sistemului, comunist, de data aceasta, de represiune.

Dar nu aceasta este important, important este fondul problemei și fondul problemei spune că această revoluție, prin tot ce înseamnă efectele ei (și noi suntem unul din efectele acestei revoluții, mă refer la Parlamentul României ) este o revoluție anticomunistă!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai sunt înscriși doi colegi: domnul deputat Leonăchescu și domnul deputat Avramescu. Și, de asemenea, domnul deputat Dan Marțian, pentru drept la replică.

Are cuvântul domnul deputat Leonăchescu.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

V-aș propune să constatăm că nu este locul unde se pot adopta definiții pe conceptul acesta istoric de revoluție, de răscoală sau orice alt concept. Noi avem aici o altă menire.

V-aș propune, de asemenea, să constatăm că termenul de revoluție a fost deja elucidat, ca metodologie în cercetarea istorică, și are criterii după care un eveniment este atestat ca atare sau nu: schimbarea puterii și schimbarea direcției de dezvoltare. Din acest punct de vedere, al criteriilor după care este definită o revoluție, evenimentul la care ne referim nici n-ar mai trebui să fie discutat, el a fost deja categorisit de istorici, de competenți în categoria revoluțiilor.

Discuțiile la noi decurg pentru că mulți dintre noi identifică revoluția cu actul de forță al ei, cu momentul de forță. Or, evident, revoluția are etape, durează. Partea de distrugere poate fi, vorba aceea, în câteva zile efectuată (că e ușor de distrus); partea de creație, partea revoluționară propriu-zisă durează mai mult. Poate din această imagine distorsionată a conceptului de "revoluție" = "moment de forță" se nasc asemenea discuții.

Din punct de vedere al titlului acestei legi, cred că termenul - și nu cred, am convingerea fermă, din studiile pe care le-am făcut (și am profesat în domeniu), că termenul de "Revoluția română din 1989" este cel care ilustrează locul și data. Putem să adăugăm orice alte adjective doriți, putem chiar să facem o frază din titlu, nu dăm decât detalii. Când am spus: ""Revoluția română din 1989", am spus, în mare, absolut esența!

Mi-amintesc că s-a procedat și așa: într-un titlu, să dăm toate adjectivele privind evenimentul respectiv. Și vă amințiți: "23 August – Revoluția de eliberare națională, antisocială, antiimperialistă, anticapitalistă". Era o deformare absolut nelalocul ei!

Eu v-aș propune – și îmi susțin cu toată tăria această propunere – să rămânem la termenul de: "Revoluția română din 1989". Se știe că e decembrie, putem spune și data când a început, când se va termina om vedea... Cred că este ilustrativ titlul format numai din aceste cuvinte: "Revoluția română din 1989". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Avramescu și, în încheiere, pentru drept la replică, domnul deputat Dan Marțian.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Trebuie să recunoaștem, pe fond, că, dintr-o lege cu care noi, de fapt, pe fond, suntem de acord (că e vorba de instituirea unui comitet și de repartizarea unor bani pentru această aniversare), noi am intrat într-o dezbatere istorico-politică. N-o s-o rezolvăm noi astăzi, această treabă, pentru că toate argumentele care s-au adus: că, la o asemenea definție, nu trebuie să pun un adjectiv... Nu știu cum îi spunea, dar avea un adjectiv Revoluția engleză de la 1648... Nu înțeleg sau mă fac că nu înțeleg de ce această încrâncenare, ca să eliminăm cuvântul "anticomunistă"... așa scria peste tot, și pe garduri... Și era într-o serie de revoluții anticomuniste, care au fost în toată Europa de est...

Și, în consecință, v-aș propune – și, aici, cred că nimeni nu se poate opune – să-i dăm titlul complet: "Revoluția (ce fel de revoluție?) anticomunistă (a cui? a românilor, deci) română (și putem spune) din decembrie 1989", ca s-o fixăm și în timp. Aceasta mai apare și în art. 1. Și, după aceea, în continuare, putem pune un singur cuvânt: "Revoluția", cu majusculă. Și să eliminăm această dispută, pe care n-o putem rezolva. Poate, într-un viitor, o să-i zică "lovitură de stat" sau o să-i zică "revoluție gorbacioviană" sau mai știu eu cum.

În consecință, vă propun să-i lăsăm titulatura completă și să evităm disputa între noi, pe care tot n-o putem rezolva astăzi.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dan Marțian, în drept la replică.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din lojă):

Succes, domnule profesor! Succes!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule Emil Popescu, sunteți foarte drăguț!...

O să fiu foarte scurt, pentru că acesta este statutul dreptului la replică.

În primul rând, revoluția este un fenomen social global, schimbă societatea, sistemul societal global, în toate palierele lui: politic, economic, social, cultural, lumea ideilor etc.

Doi. Domnul deputat Gheorghe Cristea ne-a produs aici o demonstrație, într-adevăr, cât de departe a mers lipsa de claritate conceputală! După dânsul, ar trebui să spunem că Revoluția engleză, Revoluția franceză și Revoluția americană n-au fost revoluții!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Este fals! Nu am afirmat eu așa ceva!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Păi, ați spus că n-au schimbat forma de proprietate! Ca și cum proprietatea de tip feudal, care excludea, de exemplu, țărănimea de la proprietate, într-o mare măsură, nu a fost altceva decât societatea capitalistă!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Pot să vă explic, domnule profesor! Vă rog să nu răstălmăciți ce am spus eu!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Cristea, vă rog, păstrați liniștea!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Îmi pare foarte rău, din acest punct de vedere, nu sunteți într-o abordare logică și pe conținut a lucrurilor!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule profesor, am să vin să vă spun ce m-ați învățat dumneavoastră la facultate!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Cristea, vă rog, luați loc!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vino! Vino!

În al treilea rând, am spus și subliniez: revoluția a avut un caracter anticomunist, revoluția a avut, după părerea mea, și un caracter antidespotic, pentru că felul în care era guvernată România atunci, sub regimul totalitar, diferea de modul cum era guvernată Ungaria și alte țări, și a avut și alte caracteristici.

Patru. Cred că nu este bine ca în ceea ce privește Revoluția română să schimbăm titulatura în funcție de diferitele majorități care se succed la guvernare. Avem aici o lege: Legea nr. 42/1990, ar trebui, după părerea mea, cel puțin pentru etapa actuală, să ne menținem în acele coordonate terminologice.

Și, în al cincilea rând, revoluția din Cehoslovacia este "revoluție de catifea". N-am mai spus nimic în legătură cu alte elemente determinante ale ei...

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

"De catifea", numai că în Cehia au schimbat fundamental totul, nu așa, de ochii lumii, ca la noi!

 
Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Prima parte a activității Camerei Deputaților, ședința din 6 decembrie, s-a încheiat.

Trecem la partea a doua a activității Camerei. Este vorba despre prezentarea de interpelări pentru primul ministru și răspunsuri ale primului ministru la interpelările adresate de parlamentari.

Stimați colegi,

Începem partea a doua a programului nostru: prezentarea de interpelări pentru primul ministru; răspunsuri ale primului ministru. Potrivit evidențelor existente la Secretariatul Guvernului, nu au fost prezentate interpelări pentru primul ministru. În schimb, trebuia să se dea răspuns la unele interpelări care au fost adresate de deputați și la care se solicită amânarea.

Stimați colegi,

V-aș ruga, pe cei care sunteți interesați de partea aceasta de activitate, să vă luați locurile în bancă, ca să putem să ne desfășurăm în mod normal activitatea! Pe ceilalți colegi, care consideră că nu au probleme legate de intepelările către primul ministru, i-aș ruga să se decidă, dacă rămân în continuare, să-și ocupe locurile!

Deci, interpelări care au fost adresate primului ministru și pentru care se solicită amânarea prezentării răspunsului: este vorba de interpelarea adresată de domnul deputat Vasile Mândroviceanu, pe probleme legate de exportul de arme; Ștefan Baban, problema construcției unei săli de sport în municipiul Botoșani; și tot domnul deputat Ștefan Baban, reconstrucția clădirii nr. 2 din cadrul Centrului de plasament "Speranța". Aș ruga Secretariatul Guvernului care se ocupă cu acest domeniu de activitate să reamintească primului ministru că prin Legea responsabilității ministeriale a fost introdus un text, potrivit căruia primul ministru, miniștrii sunt obligați să răspundă la întrebări, la interpelări în termen de 15 zile. Rog neapărat, aduceți problema la cunoștință și ministrului pentru relația cu Parlamentul, pentru că apare astfel o încălcare a legii din partea Guvernului.

Totodată, vreau să vă spun că la interpelările care au fost adresate membrilor Guvernului, de asemenea, se solicită amânarea prezentării răspunsului. Astfel: la interpelarea domnului Petre Naidin, care îl privește tot pe primul ministru; la interpelarea domnului deputat Eugen Nicolicea, tot pentru primul ministru; domnului deputat Anghel Stanciu, interpelare adresată primului ministru; domnului deputat Adrian Gheorghiu, interpelare adresată primului ministru; Petre Naidin, interpelare către primul ministru; Șerban Mihăilescu, interpelare către primul ministru; Lazăr Lădariu, interpelare adresată ministrului de externe Andrei Pleșu; Petre Naidin, interpelare adresată domnului Radu Sârbu, Fondul Proprietății de Stat. Deci, și pentru aceste interpelări s-a solicitat amânarea răspunsului. Revin și fac precizarea, ca să se aducă la cunoștință membrilor Guvernului că, probabil, nu au reținut textul din Legea privind responsabilitatea ministerial㠖 este vorba de responsabilitatea politică, în legătură cu obligația ca în termen de 15 zile să se prezinte, pentru a răspunde la întrebări și interpelări.

Intrăm acum, în continuare, la interpelări care au fost adresate membrilor Guvernului și la care se prezintă răspunsul oral: doamna deputată Mitzura Arghezi a adresat o interpelare domnului ministru Ion Caramitru în legătură cu privatizarea Editurii "Minerva", văd că a fost desemnată să răspundă doamna secretar de stat Maria Berza.

Din sală:

Dar nu este doamna Mitzura!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu este doamna Mitzura, așteptăm, poate vine.

Dacă aveți cumva răspunsul scris, doamnă secretar de stat, vă rog să-l depuneți!

 
 

Doamna Maria Berza:

Am întrebarea, pentru răspuns oral, și, de asemenea, am un răspuns scris la o altă interpelare, a domnului deputat Lazăr Lădariu.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Lazăr Lădariu este? Nu este nici dânsul.

Vă rog să dați secretariatului tehnic, la doamna secretară, răspunsurile scrise!

 
 

Doamna Maria Berza:

Dau răspunsurile pentru amândoi.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur că vor fi încunoștințați domnii deputați în legătură cu faptul că v-ați prezentat și ați depus răspunsurile la secretariat.

Continuăm. Este vorba de interpelarea domnului deputat Mihai Vitcu, cazul a 40 de salariați de la Școala profesională Suceava. Prezintă răspunsul doamna secretar de stat Norica Nicolai.

Vă rog să dezvoltați, domnule deputat, interpelarea, aveți la dispoziție 3 minute.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă secretar de stat,

Situația șomajului din județul Suceava vă este bine cunoscută. Din păcate, deținem un loc fruntaș în ce privește numărul șomerilor proveniți din diferite sectoare de activitate. La numărul șomerilor înregistrați, se adaugă și cei ce și-au terminat drepturile privind ajutorul de șomaj și situația, repet, este dramatică.

În urma unor "indicații prețioase" venite de la centru, șomajul s-a extins și în lumea școlii. Și cazul pe care l-am relatat este edificator, în acest sens.

La Școala specială profesională Suceava, sunt purtați pe drumuri, de aproape câteva luni bune, peste 40 de oameni, în urma unei măsuri aberante, luate de directorul unității, Petru Suliță. Confundând școala cu sectorul minier, domnul director Suliță, promovat între timp, pentru "merite deosebite", într-o funcție înaltă la Inspectoratul școlar județean Suceava – director economic! se vede – a trecut la disponibilizări colective în lunile iulie și septembrie, conform Ordonanței nr. 98/29 iunie 1999.

Nu insistăm asupra cauzelor care au dus la supradimensionarea personalului angajat de același director, Suliță Petru. Nici la motivele acestei disponibilizări masive. Menționăm că școala amintită nu s-a desființat, iar planul de școlarizare s-a redus la clasa a IX-a doar și acest lucru l-a făcut dintr-un interes, mai ales, în mod abuziv, pentru a scăpa de niște oameni incomozi. Pentru că planul de școlarizare putea fi realizat integral.

Pentru corecta informare a dumneavoastră, am anexat o serie de documente, care aparțin celor 40 de persoane disponibilizate, precum și un răspuns ambiguu din partea Ministerului Educației Naționale pe această temă. De altfel, de la Ministerul Educației Naționale nici nu mă așteptam să primesc un răspuns precis.

Din această cauză, am revenit cu interpelarea mea la dumneavoastră, pentru a lămuri acești oameni dacă au sau nu au dreptul la prevederile ordonanței amintite, Ordonanței nr. 98/29 iunie 1999? În condițiile date, acești oameni întreabă de ce nu sunt aplicate prevederile acestei ordonanțe, așa cum se menționează în deciziile date și în cartea de muncă? Și v-am dat aceste documente.

Dacă sunt vicii de formă și de fond privind aceste disponibilizări, cine răspunde de soarta acestor oameni, care sunt purtați de la școala profesională la inspectoratul școlar, de la direcția muncii și protecției sociale la agenția județeană pentru ocuparea și formarea profesională? Menționez faptul că acești oameni sunt ținuți de vorbă și nu au avut posibilitatea să se adreseze Ministerului Justiției, pentru că, dacă i s-ar adresa, cineva ar trebui să le plătească salariile pentru lunile de când ei umblă pe drumuri de pomană. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamnă secretar de stat Norica Nicolai, vă rog să prezentați punctul de vedere al Ministerului Muncii și Protecției Sociale la interpelarea domnului deputat.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Pentru a beneficia de prevederile Ordonanței de urgență nr.98, conform art.12, desfacerea contractelor individuale de muncă pentru salariații disponibilizați prin concedieri colective din alte instituții decât cele finanțate de societățile comerciale se face în termen de 60 de zile. Normele metodologice la Ordonanța de urgență nr.98, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.624, prevăd același lucru.

Consiliul de administrație al școlii, fără temei legal, a aprobat disponibilizarea a 24 de persoane, deciziile fiind emise începând cu 15 iunie 1999, iar desfacerea contractelor făcându-se în lunile iunie – august.

Această restructurare nu putea să facă obiectul protecției sociale prin plăți compensatorii, deoarece la acel moment era în vigoare Ordonanța Guvernului nr.9/1997, care nu prevedea această posibilitate.

După apariția Ordonanței Guvernului nr.98, respectiv în 29 iunie, aceeași școală încearcă să îndrepte greșeala și elaborează un proiect de program de restructurare în mai multe etape în care încearcă să includă și pe cele 24 de persoane. Programul este avizat de Inspectoratul școlar și apoi aprobat de Ministerul Educației Naționale.

După părerea noastră, Ministerul Educației Naționale a aprobat în mod greșit acest program de restructurare care se referea la persoanele ale căror contracte individuale de muncă erau desfăcute anterior datei de aprobare a ordinului, pentru că și ordinele trebuie să fie ordine pentru viitor, și nu pot retroactiva dispozițiile legale.

Așa cum am menționat, aceste persoane nu puteau să beneficieze de plăți compensatorii, ci doar de dispozițiile Legii nr.1 cu privire la șomaj, putând fi încadrate în această lege pentru a primi o protecție socială.

Deci, în totalitate culpa care a creat aceste situații revine Consiliului de administrație și conducerii școlii, împotriva cărora persoanele nedreptățite se pot îndrepta, cerând despăgubiri.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

O interpelare care a fost adresată domnului ministrul Valeriu Stoica, ministru de stat, ministrul justiției, de domnul deputat Petre Naidin, referitoare la cazul domnului Claudiu Pavelescu, din Valea Argovei, care a devenit proprietarul fermei "Casa ciobanilor".

Vă rog să prezentați interpelarea în intervalul afectat, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Permiteți-mi ca timp de un minut, pe procedură, se semnalez faptul că de două luni de zile primul-ministru, prin cabinetul Guvernului, nu are timp sau nu dorește să-mi dea poate și un banal răspuns la o interpelare privind distribuția listei membrilor AGA, consilii de administrație, cenzori și contractele de asociere în participațiune la societățile comerciale cu capital de stat și profil agricol din județul meu.

Interpelarea pe care am adresat-o domnului Valeriu Stoica se referă la cazul unui coleg deputat PNȚCD, Claudiu Pavelescu. În urma unor sesizări repetate ale unor cetățeni din comuna Valea Argovei, care reclamă atât mie, iar eu ministrului Stoica, un caz care confirmă faptul că Schiler a avut dreptate spunând că "Lumea este condusă de interese, și nu de principii.".

Restitutio in integrum înseamnă pentru domnul coleg Pavelescu faptul că din domeniul privat trebuie să-și însușească ceea ce nu-i aparține, adică circa 200 de salcâmi cu un diametru apreciabil, adică de deplină maturitate.

I-am arătat domnului ministru, care a venit să-mi răspundă, și fotografiile pe care le am și pe care le voi atașa întregului dosar sau documentație.

Voi concluziona prin faptul că aceste fapte sunt aspru sancționate penal, conform Condului silvic și conform Ordonanței Guvernului nr.96 din 1998, și că în dar ați dat, în dar ați luat, în dar să dați, domnule coleg, iar domnului ministru îi reamintesc dictonul "Fiat justitia, pereat mundus".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Gheorghe Mocuța, vă rog să prezentați punctul de vedere la această interpelare.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În legătură cu interpelarea domnului deputat Petre Naidin, referitoare la tăieri de arbori din fondul forestier aparținând Asociației agricole Valea Argovei, județul Călărași, înregistrată sub numărul 636/1999, am onoarea să vă informez că am cerut Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție verificarea celor semnalate.

Din răspunsul primit de la Parchetul menționat rezultă că pe rolul Parchetelor din județul Călărași nu există înregistrată nici o cauză privind aspectele cuprinse în interpelarea dumneavoastră. De aceea, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică va efectua verificări pentru a constata dacă cele semnalate în interpelare se confirmă și îmbracă aspecte penale.

După ce Parchetul menționat îmi va comunica rezultatul verificărilor, vă voi informa în legătură cu acestea și cu măsurile dispuse.

Un exemplar al răspunsului l-am înaintat și Secretariatului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Miron Chichișan, vă rog să poftiți să prezentați interpelarea adresată domnului Valeriu Stoica, ministru de stat, ministrul justiției, referitoare la situația investitorului german Tripon Vasile de la firma LUIS PROD IMPEX SRL.

Vă rog ca pe parcursul a 3 minute să vă dezvoltați interpelarea.

 
 

Domnul Miron Chichișan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea adresată domnului Valeriu Stoica se referea la un înterprinzător din județul Sălaj, de origine română, plecat în Germania prin 1985, revenit după 1989, care a făcut afaceri în România în favoarea, zic eu, a statului român și a cetățenilor acestei țări.

Asociindu-se cu un cetățean din București, domnul Movilă, a creat o firmă. Inițial, cetățeanul român a avut 10,7%, iar cetățeanul german 80 și ceva, urmând ca ceilalți 3, ca să fie o societate pe acțiuni, au avut între 1 și 2%, numai că la un moment dat, fără a fi înștiințat cetățeanul german, cetățeanul român cumpără din patrimoniul societății cu 871 de milioane un capital de 31 de miliarde de lei, automat determinând ca valorile să se inverseze: cetățeanul german a ajuns cu 10%, iar cetățeanul român cu 87%.

Am făcut această interpelare, întrucât domnul Tripon a venit și la Parlament sesizând acest fapt, deoarece organele la care a apelat nu i-au făcut dreptate.

Aceasta ar fi pe scurt interpelarea.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Gheorghe Mocuța, vă rog să vă prezentați punctul de vedere.

 
 

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La interpelarea dumneavoastră nr.642B, înregistrată la Camera Deputaților în data de 30 noiembrie 1999, prin care solicitați verificarea legalității transferului capitalului social al Societății Comerciale LUIS PROD IMPEX SA București de la domnul Tripon Vasile către domnul Movilă Ștefan și familia acestuia, vă informez că am cerut procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București datele necesare formulării răspunsului, și sunt în măsură să vă informez următoarele:

La Parchetul de pe lângă Curtea de apel București și unitățile din subordine nu există înregistrată o plângere penală având ca obiect verificarea modului în care s-a realizat transferul capitalului social al Societății comerciale LUIS PROD IMPEX SA din București către Movilă Ștefan.

Interpelarea a fost trimisă Parchetului de pe lângă Tribunalul București pentru competență, soluționare și informare a ministrului de justiție.

Un exemplar al acestui răspuns l-am înaintat și Secretariatului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru Ministerul de Interne, domnul deputat Naidin a adresat o interpelare referitoare la contractele de asociere în participațiune încheiate de Societatea comercială PISCICOLA SA Călărași.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Reclamam domnului ministru Constantin Dudu Ionescu faptul că în porțile deschise ale privatizării, în județul Călărași, la o asociere în participațiune, la o societate cu capital de stat, PISCICOLA, a ajuns și firma REEN IMPEX SRL, cunoscută din presa centrală ca cea cu mari datorii - de vreo 50 de miliarde - la societățile cu capital de stat din Insula Mare a Brăilei.

Dar, pentru mine este important altceva. Impresia este că Radu Vasile, ca prim-ministru, nu a avut dreptate, spunând că nu mai este nimic de furat. Se pare că în județul meu se mai poate, întrucât mi s-a semnalat o anumită stare de incompatibilitate în funcțiile de administrator ale domnului Popa Laurențiu, adică administrator la o societate cu capital de stat PISCICOLA, și respectiv la 2 sau 3 societăți private în același profil.

Am simțit deci nevoia să mă adresez domnului ministru, și împreună să-l îndreptăm, așa cum se spune în Decalogul biblic, pe cel care greșește. Vă mulțumesc. Aștept răspuns.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul general Gheorghe Carp, din partea Ministerului de Interne, ca să prezinte punctul de vedere cu privire la această interpelare.

Aveți cuvântul, domnule general.

 
 

Domnul Gheorghe Carp:

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră, înregistrată la Guvernul României, Departamentul pentru Relații cu Parlamentul, și la Camera Deputaților, am onoarea a vă comunica următoarele:

Prin hotărârile Adunării Generale a Acționarilor, nr.5 din 9 aprilie 1999 și nr.6 din 12 mai 1999, nr.7 din 26 mai 1999 și nr.8 din 27 mai 1999, au fost probate contractele de asociere între S.C. PISCICOLA SA Călărași și societățile comerciale nou înființate, având în componență și șefi de fermă, foști salariați ai S.C. PISCICOLA SA Călărași.

Cu prilejul încheierii contractelor, au fost stabilite și sumele reprezentând aportul societății atrase la asociere și eșalonarea plăților, astfel că S.C. REEN IMPORT-EXPORT SRL București a achitat în termen suma stabilită.

Prin contractele de asociere încheiate nu s-au creat prejudicii la S.C. PISCICOLA SA Călărași. Societățile asociate au păstrat numărul salariaților, neînregistrându-se stări tensionale, întrucât salariații sunt acționari cu diferite procente la societățile din care fac parte.

La 11 iunie 1999, Consiliul de administrație al Asociației agricole Argova din comuna Valea Argovei a hotărât închirierea celor 4 bălți în suprafață de 21 de hectare, proprietatea acesteia, din lipsa posibilităților de exploatare și pază.

La data de 1 august 1999 s-a încheiat procesul verbal de licitare prin care s-au atribuit domnului Popa Laurențiu cele 4 bălți, încheindu-se contractul de închiriere nr.457 din 26 august 1992, pe o durată de 10 ani, cu suma de 1.053 de mii de lei pe an.

Contractul de închiriere prevede o clauză prin care se dă posibilitatea titularului de contract de a subînchiria, arenda sau cesiona bălțile fără consimțământul proprietarului, obligațiile privind plata chiriei revenindu-i domnului Popa Laurențiu. Ulterior, domnul Popa Laurențiu a subînchiriat cele 4 bălți la S.C. SOX IMPEX SRL București, întrucât s-a angajat la S.C. PISCICOLA SA Călărași.

Domnul Popa Laurențiu a susținut pe 19 noiembrie 1999 examen de director executiv la S.C. PISCOLA SA Călărași și nu figurează ca administrator sau asociat la alte societăți de profil.

Din investigațiile efectuate privind S.C. INTEGRAL SERVICE SRL, cu sediul în orașul Lehliu Gară, a rezultat că societatea și-a încheiat activitatea în anul 1994.

Domnule deputat, cu deosebită considerație, vă informez că v-am transmis și nota scrisă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule general.

Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu, care s-a adresat tot domnului Constantin Dudu Ionescu, ministrul de interne, într-o problemă privind jefuirea patromoniului național. Dânsul lipsește.

V-aș ruga, domnule general, ca și pentru domnul deputat Lazăr Lădariu să lăsați răspunsul în scris la Secretariatul tehnic.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Florian Serac a adresat o interpelare domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor, referitoare la îmbunătățirea activității TAROM.

Vă rog să prezentați interpelarea, domnule deputat, în cadrul timpului ce vă este afectat.

 
 

Domnul Florian Serac:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

De fapt, interpelarea mea se referea numai la eficientizarea cursei TAROM București – Oradea și exprimam, în parte, nemulțumirea pasagerilor de pe această rută pentru cuplarea, cu începere de la 1 noiembrie a.c., cu cea de pe ruta București – Sibiu.

Faptul că pasagerii din București pentru Sibiu fac o vizită la Oradea înainte de a ajunge la destinație nu-i deranjează pe pasagerii orădeni. Îi deranjează însă modul în care TAROM-ul încearcă să le fure din timp, ca să nu spun mai rău, zădărnicindu-le eforturile de a ajunge în capitală în timp util.

Aceste nemulțumiri duc până la urmă la renunțarea la călătorie și implicit la scăderea eficienței cursei.

Pentru susținerea celor de mai sus, vă dau câteva exemple: luni, 8 noiembrie, au fost înscriși în diagrama de zbor de la Oradea 35 de persoane, dar au efectuat zborul 24, 11 renunțând la zbor, aflând că vom face escală la Sibiu și neputând să ajungă în timp util în București, aceasta în condițiile în care pentru Sibiu erau 2 pasageri, iar din Sibiu au urcat alți 6; luni, 15 noiembrie a.c., au plecat din Oradea spre București 27 de pasageri, în schimb pentru Sibiu erau doar 3, și tot atâția au urcat de la Sibiu; mai recent, în ziua de luni, 6 decembrie, au fost pentru Sibiu 2 pasageri și au urcat din Sibiu spre București 2 pasageri.

Aceasta, ca să nu mai pun la îndoială încrederea care se acordă celor care circulă frecvent pe această rută cu TAROM-ul, punându-le la dispoziție aproape frecvent, zi de zi, în fiecare luni, cursa TAROM, avionul AN 24.

Nu știu dacă dumneavoastră ați circulat, domnule ministru, cu acest avion reparat de nu știu câte ori, dar și astăzi acest avion mai avea 50 de metri de pistă până să se desprindă de ea.

Cursa se desfășoară în condiții deosebit e anevoiase, de grele, în situația în care știți și dumneavoastră ce fel de aeroport este Sibiul, cum se aterizează, fiind o singură posibilitate, deoarece din 3 părți este înconjurat de dealuri și de munți, având un singur culoar de aterizare.

Nu știu ce așteptați! Așteptați să se întâmple o catastrofă ca pe timpul lui Ceaușescu în 1971, în 1974, sau vă veți trezi la realitate și veți rezolva această problemă?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Va răspunde la interpelarea dumneavoastră domnul secretar de stat Aleodor Frâncu.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
 

Domnul Aleodor Frâncu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Voi încerca să dau un răspuns interpelării domnului deputat Serac Florian.

În primul rând, domnule deputat, vreau să spun că Ministerul Transporturilor, și în special Compania TAROM, nu-și permite, nu și-a permis și nu-și va permite să pună în circulație un avion care nu este în deplinătate sigur din punct de vedere al siguranței.

Vă înțeleg întru-totul disconfortul pe care îl trăiți pentru că facem o esală la Sibiu, dar vreau să vă spun că în perioada de vară compania TAROM a reușit să facă o cursă directă la Oradea pentru că avea o încărcare de trafic suficientă, dar în programul de iarnă nu mai există aceeași încărcare de trafic.

Nu este singura cursă căreia i se întâmplă acest lucru. Dacă vreți, vă voi da exemplu și Târgu Mureș, Iași și Suceava.

Este foarte important să fie cunoscut de toată lumea că aceste curse interne sunt subvenționate în continuare de compania TAROM.

Dumneavoastră ați făcut o referire la nivelul tarifului. Vreau să vă spun că nivelul tarifului normal la costuri normale este mult mai mare comparativ și cu tarifele internaționale. Însă, pentru a crea o piață internă în care noi credem, am hotărât să ținem un preț scăzut.

În același timp, pentru cursele de luni și joi, pentru a respecta contractul pe care noi îl avem cu Parlamentul României, cu reprezentanții dumneavoastră din cele două Camere, am fixat acest program, pentru că dumneavoastră știți foarte bine că luni și joi sunt foarte mulți parlamentari care circulă cu aceste aeronave.

În paranteză fiind spus, aflându-se că sunt interpelat de către dumneavoastră, alți colegi de partid de-ai dumneavoastră și din alte partide care sunt din Sibiu au spus că mă vor interpela imediat dacă voi opri această cursă pe Sibiu.

Aș vrea să ne înțelegeți că suntem într-un program de restructurare a companiei TAROM. Considerăm că numai un om rău poate să spună că în compania TAROM nu s-a întâmplat nimic în ultimul timp.

Vă înțeleg și supărarea pentru avionul AN 24, pe care îl punem la dispoziție, însă avioanele ATR 42500 noi sunt foarte mult solicitate la extern. Acest avion AN 24 mai are resurse până la 31 decembrie anul acesta, așa că n-o să mai aveți ocazia să zburați cu el.

Am înțeles din cuvântul dumneavoastră că doriți gândurile ministerului pentru îmbunătățirea activității și promovării credibilității companiei TAROM.

Probabil că ați remarcat și în presă că ne-am preocupat foarte mult mai ales pe zborurile interne; am încercat să creștem această piață și încercăm în continuare, dar suntem încă în imposibilitatea de a folosi un parc larg de aeronave; nu avem posibilitatea să acoperim absolut toate cursele la aceeași oră. Așa că, cu părere de rău, o perioadă bună vor mai exista curse cu un stop.

În sezonul 1999 – 2000, în perioada de iarnă, cursa de Arad este combinată, probabil că și dumneavoastră știți, cu Oradea, și numai luni este combinată cu Sibiu.

Avem foarte mulți pasageri. Dumneavoastră mi-ați dat două exemple, dar eu vă pot da încă câteva care vin la Sibiu pentru a prelua cursa externă Sibiu – Munchen. Avem pasageri pentru care avem obligații prin biletul pe care îl cumpără de a le asigura conexiunile. Pentru 2 pasageri, trebuie să oprim. Am avut încă 6 parlamentari care au venit la București.

Cu tot respectul, ne cerem scuze, și vreau să fiți convins că suntem aplecați deasupra companiei TAROM și dorim ca ea să satisfacă cerințele dumneavoastră.

Răspunsul meu este scris.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Florian Serac (din sală):

Cum poate să spună că este eficientă, atunci când cursa trebuie să oprească pentru 2 pasageri?!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, la interpelări nu există drept de replică.

Faceți o întrebare pentru ședința următoare. Deocamdată vi s-a răspuns la interpelare.

A mai adresat interpelări domnul deputat Ștefan Baban domnului ministru Decebal Traian Remeș în legătură cu subvenționarea prețului la gigacalorie după data de 1.01.2000. Înțeleg că nu este aici nici un reprezentant al Ministerului Finanțelor.

Urmează să se răspundă la prima ședință.

De asemenea, domnul deputat Vasile Stan s-a adresat ministrului finanțelor, domnului Decebal Traian Remeș, în legătură cu resursele financiare pentru rezolvarea problemei alimentării cu energie termică a municipiului Pitești.

 
 

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Un minut, pe procedură.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, să știți că problemele de procedură nu sunt la interpelări, dar poftiți, vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Dar sunt silit să vă solicit îngăduința, ca să vă spun că la interpelarea adresată domnului prim-ministru din 21 septembrie, amânată în 27 septemberie, eu revenind în 8 noiembrie, nu s-a prezentat să-mi răspundă nimeni.

Apoi, la interpelarea adresată Ministerului Industriilor și Comerțului în octombrie, privind recilarea deșeurilor, de asemenea, și interpelarea adresată la 1 noiembrie Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu o situație deosebită în comuna Șarul Dornei din județul Suceava, de asemenea n-am primit răspuns.

De aceea v-am rugat să-mi îngăduiți să spun aceste lucruri pe care nu știu cum să le numesc – nemulțumire, protest, dar, oricum, cred că și legal și moral este să-mi răspundă.

Pentru stenogramă, Petru Bejinariu, deputat PDSR de Suceava.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Am reținut, domnule deputat.

În același timp, atenționez și Secretariatul Guvernului. Vă rog să informați pe ministrul pentru Relația cu Parlamentul de această stare de nemulțumire a deputaților că membrii Guvernului nu se prezintă, nu-și respectă obligația constituțională de a răspunde la întrebări și interpelări.

Ședința consacrată problemelor de interpelări a luat sfârșit.

Încheiem lucrările ședinței Camerei Deputaților din după-amiaza zilei de 6 decembrie, la orele 18,45.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 2 october 2022, 6:42
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro