Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of December 6, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 06-12-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 6, 1999

7. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/1999 pentru organizarea și finanțarea a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română.

Domnul Acsinte Gaspar:

................................................

În continuare, luăm în discuție proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/1999 pentru organizarea și finanțarea aniversării a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română.

Acest proiect de lege a fost inițiat de către Guvern, a fost transmis pentru avizare Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Ca atare, reprezentantul Guvernului vă rog să ia loc în loja din partea stângă. Biroul Comisiei juridice, rog să ia loc în loja din partea dreaptă și pentru început dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta nota de fundamentare, considerentele care au dus la promovarea acestui proiect. Vă rog să vă prezentați, să spuneți ce grad aveți în cadrul structurii Guvernului.

Domnul Cristian Alexandrescu:

Cristian Alexandrescu, secretar de stat la Secretariatul pentru problemele revoluționarilor.

Domnule președinte,

Doamnelor deputate, domnilor deputați,

Vă rog să aprobați proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului pentru organizarea și finanțarea aniversării a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română. Mai sunt 10 zile până când se împlinesc 10 ani de la izbucnirea Revoluției în Timișoara. Guvernul s-a gândit ca să organizeze și să finanțeze toate manifestările privitoare la comemorare și aniversare. În acest moment, a dat o hotărâre de Guvern prin care finanțează și suplimentează bugetul Secretariatului de Stat pentru problemele revoluționarilor, astfel încât să asigure toate fondurile necesare pentru o onorabilă aniversare a Revoluției și o comemorare pentru cinstirea eroilor și memoriei eroilor-martiri căzuți în luptele împotriva comunismului în țara noastră acum 10 ani.

Vă rog să aprobați acest proiect de lege astfel încât toate manifestările care vor avea loc în țară să poată să aibă loc sub adăpostul acestei legi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond pentru prezentarea raportului... Comisia sesizată în fond am anunțat-o în momentul în care am spus că luăm în dezbatere proiectul. Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de disciplină și imunități. Vă rog, domnule președinte, Emil Popescu, să prezentați din partea comisiei, raportul la acest proiect de lege.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Comisia avizează favorabil acest raport, sub rezerva verificării aspectelor de altă natură decât cele juridice, care au fost deja anunțate în spusele antevorbitorului nostru.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, n-am înțeles...

Domnul Emil Popescu:

Să fie onorabil, să fie nu știu ce, asta înseamnă să fie valută, aici nu ne pricepem.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale se înscriu deputați. Domnule Țurlea, din partea P.U.N.R., la dezbateri generale? Da.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi, evident, că suntem deacord cu aceată propunere a Guvernului. Vreau însă să remarc un lucru aici și ar trebui să-l reținem pentru că este un lucru foarte important care elimină dezbaterile curioase, formulele curioase care au apărut mai ales în toamna aceasta pe marginea evenimentelor de acum 10 ani. Iată ce se spune în această propunere: "Proiect de Lege privind 10 de la Revoluția anticomunistă română." Deci, iată că, într-un document oficial, Guvernul României spune cu mare precizie că a fost vorba de o revoluție. Nu a fost vorba nici de lovitură de stat, nici de alte formule fantastice. Este vorba de o revoluție. Insuși Guvernul României care aparține actualei majorități parlamentare din rândul căreia a izvorât acele idei cu totul neadecvate, acest Guvern al României spune lucrurilor pe nume. A fost într-adevăr o revoluție în România acum 10 ani. Deci, este normal să apreciem ceea ce a făcut în sfârșit Guvernul României, a pus lucrurile la punct. Sper ca măcar de aici încolo vocile care contestă ideea de revoluție din rândul majorității parlamentare să dispară.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... Domnul deputat Dan Marțian, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

Domnul Dan Marțian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dezbatem un proiect de lege care cred că trebuie să ne rețină puțin atenția. Domnul secretar de stat ne-a prezentat în linii foarte generale această inițiativă a Guvernului și, practic, n-a spus nimic. Da, mă rog, este dreptul la opțiune a fiecăruia dintre noi și, evident, că trebuie să respectăm dreptul de opțiune și a secretarului de stat care reprezintă Guvernul, deși cred că aici nu se pune problema unei opțiuni personale, ci se pune problema prezentării motivației de fond care stă la baza acestei inițiative a Guvernului. Eu am niște nedumeriri și vreau să-l rog pe domnul secretar de stat să lămurească două lucruri. În primul rând, pe ce criterii s-a alcătuit comitetul care trebuie să se ocupe cu aniversarea a 10 ani, când lideri istorici ai Revoluției nici nu fac parte din acest comitet?

În al doilea rând, aș vrea să ne răspundeți, nu cu titlu de considerente personale, ci cu considerente ținând de poziția și atitudinea Guvernului, dacă poate fi și este firesc să fie finanțat un comitet de aniversare care cuprinde numai oameni din actuala putere, deși se știe foarte bine că componente foarte importante ale actualei puteri n-au fost prezente la Revoluție, și vreau să vă întreb dacă este firesc ca alocarea unor fonduri de la bugetul de stat pentru un eveniment foarte important pe care cu toții trebuie să-l aniversăm, să-l respectăm așa cum se cuvine, se poate face numai după criteriul dacă ești sau nu ești la putere. Mie mi se pare că din acest punct de vedere ne găsim în fața unei tentative rușinoase de confiscare a legitimității Revoluției și...

Domnul Paul Aurelian Alecu (din sală):

Ar trebui oprit!

Domnul Dan Marțian:

Ar trebui oprit, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, păstrați liniște în sală!

Domnul Dan Marțian:

N-aveți decât să faceți această oprire, numai că să o faceți cu argumente și cu capacitate de a aduce corecturile necesare în ceea ce faceți dumneavoastră în legătură cu aniversarea Revoluției. Ăsta este răspunsul meu la replica după loc pe care mi-ați dat-o.

Eu cred, deci, că în ceea ce privește acordarea unor bani de la bugetul de stat în vederea aniversării a 10 ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, trebuie să acordăm acești bani, dar elementele care fundamentează și arierpanseurile care se găsesc în acest proiect de lege trebuie să le criticăm cu toată vehemența.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... Rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere în funcție de întrebările pe care le-a pus domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Cristian Alexandrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, Guvernul își asumă ceea ce publică, și în decembrie 1989 a fost o Revoluție.

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Dan Marțian, pe ce criterii s-a alcătuit comitetul, când liderii istorici nu fac parte. Vă comunic că din acest comitet fac parte 41 de reprezentanți autentici care au luat parte la Revoluție, că a fost trimisă în două rânduri, în scris, domnului Iliescu o invitație, o dată de către mine, o dată de către domnul prim-ministru, iscălită chiar de mâna dânsului, și domnul senator Iliescu nu a răspuns la această invitație pentru a face parte. A fost trimisă, transmisă a treia invitație prin domnul Dan Iosif, de a lua parte la ședințele acestui comitet de pregătire a aniversării și nu a răspuns acestei invitații. În aceeași situație este și domnul Dinescu care nu a răspuns invitațiilor repetate, în număr de trei, de a lua parte la acest comitet.

Pot să vă spun că din acest comitet fac parte atât oameni din, e drept, din actuala putere, din actualele partide la putere, din actuala coaliție, dar și oameni care nu fac parte din nici-un partid, ba din contră, fac parte și din opoziție, ca: domnul Dan Iosif, ca doamna Ofelia Călugăru, care este la P.U.N.R., ca domnul Caramitru, care este de la țărăniști, ca domnul Cioran Anghel, tatăl unui erou-martir, președintele unei asociații, Asociația eroilor-martiri și a urmașilor acestora, care îngrijește cimitirul eroilor-martiri de lângă Belu și nu este membru de partid, ca domnul Crăciun Petru, care a intrat acum în P.R.M., ca domnul Diaconu Mircea, actor, care nu face parte din nici-un partid, ca domnul Dincă Dumitru, care nu face parte din nici-un partid, ca domnul Drăgoi Mihai, care nu face parte din nici-un partid, ca domnul Duță Vasile, care face parte acum din P.R.M., ca domnul general Florescu, care nu este membru de partid, ca Florin Fortuna, primul președinte al Frontului Democrat Român din Timișoara, ca domnul Grigorescu Ioan, fostul ambasador al nostru în Polonia, ca domnul Iancu Marin, colonel-dizident și care este tatăl unui erou-martir, ca Ioan Ingrid Irina, mare mutilată în Revoluție, și care nu este în nici-un partid, ca domnul Ionescu Cazimir, care este membru al P.D.-ului, ca domnul Iordache Claudiu, ca Iosif Dan care este membru în P.D.S.R., ca doamna Istrate Rada care este în... și așa mai departe.

Deci, nu a fost făcută pe criterii politice, ci au fost aleși, au fost invitați, iar cine a vrut să facă parte din acest comitet a acceptat, iar cine n-a vrut să facă parte, nu a acceptat.

În ceea ce privește banii. Banii sunt alocați din bugetul S.S.P.R.-ului atât în ceea ce privește organizarea și funcționarea comitetului, cât și pentru toate manifestările care sunt la nivelul întregii țări. Nu este cazul să spunem că este o tentativă rușinoasă de confiscare a Revoluției. Cel puțin în momentul de față, acest comitet care are o componență din întregul arc politic prezent în Camera Deputaților, în Senat, dar și cu oameni care nu fac parte din nici-un partid dar au fost implicați în Revoluție fie prin faptul că au participat direct, fie prin faptul că sunt mari mutilați rezultați din aceste lupte împotriva comunismului, fie că sunt părinții unor eroi-martiri. Deci, nu se poate spune că Guvernul, prin acest comitet, prin această organizare din care fac parte atât membri ai unor partide din actuala coaliție, cât și din opoziție a confiscat ceva. Ba, din contră, din acest comitet nu face parte nici-un membru al Guvernului, în afară de domnul Caramitru, care nu a participat decât o singură dată punând la dispoziție cunoștințele și relațiile și întregul aparat de lucru al Ministerului Culturii pentru reușita tuturor organizărilor și festivităților cu privire la comemorare și aniversare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule Cristea, vă rog să nu intrați în dialog de felul acesta. (Domnul deputat Alecu vociferează în sală)

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai dorește să intervină cineva. Da. Domnule Cristea, doriți să luați cuvântul din partea Grupului P.N.Ț.C.D.

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș vrea să spun două lucruri care mi se par foarte importante și, mă rog, dacă vreți să facem și o trimitere la un eveniment foarte recent. Constituirea unui astfel de comitet mi se pare un lucru foarte bun din toate punctele de vedere. Un comitet care să grupeze pe cei care au participat direct la Revoluție, pentru că atunci când au participat la Revoluție n-au participat ca reprezentanți ai unor viitoare formațiuni politice, n-au participat ca viitori membri P.D.S.R., P.N.Ț.C.D. și așa mai departe, au participat ca cetățeni ai României. Că după aceea, în funcție de opțiunile lor s-au orientat către stânga sau către dreapta, este o altă problemă. Dar să transformăm acum comemorarea a 10 ani de la Revoluție într-o dezbatere care ține de actualele opțiuni politice ale celor care la vremea respectivă aveau o singură opțiune, schimbarea sistemului comunist, mi se pare un lucru rău, urât, păgubitor și cum vreți să-i spuneți. Faptul că acești oameni se regăsesc, cei care sunt, hai să le spunem, cei mai reprezentativi într-o structură care să se ocupe, pe bani, pe finanțarea Guvernului, care este absolut necesară, pentru că este minimum respect, dacă vreți, din acest punct de vedere, pe care trebuie să-l asigurăm acestor oameni.

Nu trebuie nici-un fel să trimitem lucrurile acolo unde am văzut acum câteva zile nișe domni care se duc la Alba-Iulia să omagieze Ziua Națională a României, nu altceva, și care s-a transformat la fața locului, cu girul implicit, în altceva. Haideți să încercăm să evităm, pentru lucruri de importanță, într-adevăr, crucială în istoria României, această acordare de pe criterii care n-au nici-o legătură cu ceea ce dorim să se întâmple. Acesta este motivul pentru care trebuie să existe un comitet. Eu nu știu cine face parte din comitet și nici nu cred că acesta este lucrul cel mai important, dacă comitetul are 41, poate să aibă 51 de membri, sau 55 de membri, pentru că atunci cei care se consideră îndreptățiți din mulțimea de asociații care s-a constituit de altfel și care s-au și contestat, știți foarte bine, mulți dintre dumneavoastră, de-a lungul anilor, pe această sferă de reprezentativitate, cât de reprezentativă este asociația de la metrou, de la C.C., de la Televiziiune, de la M.A.P.N. sau, eu știu, din alte locuri.

Cred că este un lucru bun și vă solicit și eu, dumneavoastră, membrilor Camerei Deputaților, să adoptați această poziție și, sigur, dacă textul ca atare poate fi îmbunătățit și ca redactare, asta nu este nici-un fel de problemă. Dar cred că abordarea trebuie să fie de această manieră.

Vă mulțumesc.

Domnul Paul Aurelian Alecu (din sală):

Propunem să intre în comitet și Laszlö Tokes.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare... Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Dan Marțian:

Probabil că domnul Alecu este, mă rog...

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Are limbariță, este sub influența...

Domnul Dan Marțian:

...nu sub influența... Aveți un stil personal de a vă manifesta în această Cameră și este un lucru care vă privește și pe dumneavoastră, nu vă putem răpi acest drept, dar cred că ar trebui să aveți puțin respect față de această adunare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt întru totul de acord cu domnul Cristea, în sensul că nu trebuie să examinăm lucrurile din perspectiva unor afilieri la diferite partide, care este un act ulterior al Revoluției din decembrie. Sigur că are dreptate. Vreau însă să spun că noi nu ținem neapărat la faptul că, mă rog, în funcție de criteriul pe care l-ați invocat, să judecăm structura comitetului acesta de pregătire. Dar nu putem să nu observăm faptul că, așa cum a fost el alcătuit, a urmărit excluderi și a urmărit excluderea unor lideri istorici ai Revoluției. Nu spun că au fost numai ei. Se găsesc în comitetul de pregătire, de aniversare, și câțiva lideri istorici care s-au manifestat și au angajat răspunderea și implicarea lor în derularea evenimentelor. Nu mă satisface de loc pseudoexplicația pe care a dat-o secretarul de stat de la Secretariatul de Stat pentru problemele revoluținarilor și care a mai produs această explicație și în presă.

Aș putea să întreb de ce, de exemplu, nu este în acest comitet de aniversarea a 10 ani, să spunem, Dumitru Mazilu, care nu este membru al P.D.S.R.-ului, dar a avut un loc extraordinar de important în perioada premergătoare Revoluției și, prin angajarea lui, de pe urma acestei angajări, având de suferit foarte serios în zilele premergătoare Revoluției și până la declanșarea evenimentelor în stradă, și sunt alți oameni care având o activitate puțin diferită, după părerea mea, importantă, notabilă, dar totuși mai puțin riscantă decât cea a lui Dumitru Mazilu, figurează în acest comitet de pregătire a aniversării. De ce nu figurează acolo Gelu Voican Voiculescu? De ce nu figurează alții? Pentru simplul motiv că acest comitet a fost alcătuit pe criteriul excluderii anumitor forțe politice și anumitor oameni în funcție de afilierea pe care o au astăzi, întorcându-se spatele meritelor activității și implicării lor în Revoluție. Din acest punct de vedere, eu cred că ar trebui cu toții să manifestăm mai mare respect față de cei care au fost în primele rânduri ale luptei pentru Revoluție. Așa cum au fost acolo unii oameni din actualele structuri de putere, cum este de exemplu, domnul Caramitru, de ce nu putea să fie și alții care astăzi se pot regăsi în partide care fac parte din opoziție?

Eu cred, din acest punct de vedere, că acest comitet este alcătuit strâmb, este alcătuit după criterii de partizanat politic, după criterii de raport între majoritate și minoritate, dintre putere și opoziție și nu pot decât să regret acest lucru. Ar trebui ca față de acest mare eveniment, care este opera poporului român, să păstrăm cu toții, indiferent că suntem în opoziție sau la putere, mai mare respect și mai mare capacitate de a ne detașa de patimi și de partizanat.

În ceea ce privește fondul problemei, colegii din grupul nostru parlamentar sper să susțină acest lucru. Însă fac aceste remarci, deoarece modul în care a fost alcătuit acest comitet și toate dedesubturile și ițele care au regizat constituirea lui sunt lucruri deplorabile pe care trebuie să le detestăm.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale? Dacă nu sunt, luăm în discuție, stimați colegi, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței și înainte de a ataca textele, vreau să pun în discuția Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a inițiatorului, mai ales Comisiei juridice, știind cât de mult dorește domnul președinte Emil Popescu ca textele să aibă acuratețe, să existe o unitate de exprimare, faptul ca în cuprinsul textului să nu avem, pentru aceeași noțiune, diferențe de redare. Și am să vă enumăr, ca să vă dați seama că în cuprinsul legii se folosește terminologie diferită legată de aniversarea revoluției.

Deci, în titlu: "Aniversarea a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română". În art. 1: "Aniversarea a 10 ani de la Revoluția română". În art. 3, care este articolul cel mai bogat, din punct de vedere al reglementării, se vorbește de "aniversarea a 10 ani de la Revoluția română din decembrie 1989". Deci, în cuprinsul aceluiași act găsim în trei feluri denumită revoluția.

Vreau să spun că singurul act, adică legea care a definit revoluția este Legea nr. 42 din 1990, care a vorbit despre "Revoluția română din decembrie 1989". Deci, este nevoie, domnule președinte, să avem o exprimare unitară.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Are dreptate domnul Gaspar, de data aceasta; eu sunt întotdeauna pentru ca textele să aibă o anumită acuratețe și pentru o unitate terminologică, în așa fel încât să nu existe contradicții în aparatul conceptual.

În cazul de față, încă înainte de a fi vorbit domnia sa, simțeam că este ceva eliptic și în titlu, dar oricum, eu sunt pentru a se discuta și a ne pune de acord cu privire la o sintagmă care să fie invariabil folosită, atât în titlu cât și în text, și anume aceea pe care a invocat-o într-un act normativ adineauri. Eu nu spun că trebuie neapărat să urmăm un act normativ, dacă ar fi cumva greșită sintagma într-un alt act normativ.

Dintre diferitele variante urmează ca dumneavoastră, Camera, să vă pronunțați cu privire la sintagma pe care credeți să o folosim în modul cel mai adecvat: Revoluția română, Revoluția română din decembrie... Nu sunt diferențe de substanță, sunt de exprimare. Mai bine plasat evenimentul în timp, de aceea s-a adăugat și "din decembrie". Dar tot rămân, oricum, două particule "Revoluția română". Mie mi se pare, fiindcă este vorba de o aniversare, că trebuie să o localizăm în timp, și anume "Revoluția din decembrie 1989". Personal nu am nici un fel de apetență pentru una sau alta din trei, dar mie mi se pare că pentru o exprimare gramaticală adecvată așa ar fi bine. Rog pe alte persoane mai, eu știu, pe fază, mai pe problema aceasta gramaticalicească, să ne spună punctul de vedere. Eu sunt pentru o unitate terminologică.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Văd că suntem, de data aceasta, în consens amândoi, pentru că într-un text de lege nu putem folosi decât o exprimare. Da. De acord.

Se propune să se opereze în text, începând cu titlul, cu "Aniversarea Revoluției române din decembrie 1989".

Vă rog, poftiți, domnule deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De 10 ani încoace, asupra evenimentelor petrecute în decembrie 1989 s-au emis păreri diferite.

După părerea mea, singura părere care a rămas în picioare, necontestată, a fost și este că ceea ce s-a întâmplat în 1989 a fost o revoltă, o revoluție a poporului român împotriva unui sistem și că acel sistem a fost sistemul comunist.

Dacă vreți să eliminați, la 10 ani, în acest moment aniversar, caracterul fundamental al revoluției noastre, nu aveți decât să o faceți. România a mai avut revoluții, se spune și Revoluția de la 1848, putem să-i spunem și Revoluția din 1989, fără să facem trimitere la fondul ei. Însă, mie mi se pare că este o abdicare de la ceea ce a însemnat și înseamnă în continuare Revoluția din decembrie 1989. Pentru că ea nu a fost împotriva unei persoane, nu a fost împotriva unui sistem administrativ, nu a fost împotriva uni sistem economic, a fost împotriva unui regim politic. Și acel regim politic, și la noi, ca și în altă parte, a fost regimul comunist.

Eu, însă, nu văd o contradicție între titlul de astăzi și restul textelor, pentru că titlul este, într-adevăr, în opinia mea, ceea ce trebuie să exprime esența, fondul lucrurilor și titlul vorbește despre Revoluția anticomunistă română. Odată instituită în titlu, această sintagmă sau caracterizarea ca atare rămâne. Rămâne ca un fir pe toată gama aceasta a formulării legislative, chiar dacă nu repetăm la fiecare articol această denominațiune.

Prin urmare, putem să spunem în titlu "Ordonanță pentru organizarea și finanțarea aniversării a 10 ani de la Revoluția anticomunistă română" și poate, după părerea mea, să rămână și în art. 1, și în art. 3 sintagma "Revoluția română din decembrie 1989", pentru că se înțelege că titlul face referire la Revoluția română anticomunistă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Istoria română spune că nu este revoluție!

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mă scuzați, eu nu vroiam să intervin, că consideram că nu era nimerit să vorbesc eu. Dar, de această dată, mă refer la primul comunicat al C.F.S.N., unde sunt acele puncte, unde se introduce sistemul multipartit și așa mai departe. Deci, din acest act, rezultă că a fost o revoluție împotriva unui sistem totalitar. Care era sistemul acela totalitar? Legionar, fascist? Nu! Era comunist.

Prin urmare, nu înțeleg de ce acum se încearcă să se schimbe titlul și să nu rămână "Revoluție anticomunistă". Lăsăm speculațiile, ce spune unul, ce spune altul, că a fost sau nu a fost lovitură de stat etc. Acestea sunt păreri. Cel puțin reprezentantul Guvernului a precizat aici care este atitudinea Guvernului și cu aceasta am pus punct. Eu personal pot să am altă părere, pot să spun că a fost lovitură de stat după 21 decembrie! Poftim! Zic eu, dar nu de aceea am venit aici la tribună, ci am venit să susțin titlul inițial al acestei legi și nu văd de ce în text...aici poate îmi explică domnul Dejeu sau onorata comisie de ce sintagma aceasta nu se poate repeta și în conținutul diverselor articole?! Dacă doriți dumneavoastră să nu mai fie anticomunistă, nu aveți decât, o votăm și atunci, pur și simplu, cel puțin eu și alții o să spunem: "Iată, prin urmare, nu a fost, ci a fost lovitură de stat". Eu cred că a fost revoluție și v-am demonstrat și am venit cu un document care a aparținut acestui comitet: introducerea sistemului multipartit, desființarea partidului unic etc. Prin urmare, era o revoluție împotriva unui sistem totalitar, iar sistemul totalitar a fost comunist și cu aceasta vă mulțumesc. Și eu rog ca, cel puțin, consider că titlul trebuie să rămână acela care este și sintagma respectivă să se repete în conținutul legii, încât conținutul să corespundă titlului.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dan Marțian.

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniște. Problema este destul de interesantă și v-am spus că este necesar ca într-un proiect de lege, totuși să nu operăm pentru același lucru cu noțiuni diferite.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că a fost o revoluție anticomunistă, sigur că a fost o revoluție îndreptată împotriva dictaturii, sigur că a fost o revoluție îndreptată împotriva unor maniere de a guverna țara de către o clică și de către o familie care este foarte greu să le tipologizez sub aspectul a ceea ce a reprezentat. Nu pentru că nu se poate spune exact ce a reprezentat, ci pentru a găsi o formulă foarte scurtă și expresivă, în același timp.

Eu cred, însă, că ar trebui, când vorbim despre revoluție, să fim mai atenți. Mie mi-a repugnat și în timpul regimului totalitar tendința ca în ceea ce privește diferitele instituții, să încercăm să înghesuim în titlul lor absolut întregul conținut pe care respectiva instituție, ca activitate vorbesc, trebuie să o realizeze.

În afară de aceasta, uitați-vă dumneavoastră la niște revoluții care sunt repere pentru geneza lumii moderne: revoluția american㠖 și acolo nu se spune că a fost îndreptată împotriva a cutare și cutare, deși se știe ... Aveți ceva, veniți aici! Haideți să ne confruntăm părerile aici, nu replici din acelea de pe loc, în care suntem unii dintre noi de mare vitalitate, dar aici nu rostim nimic! (Se adresează în partea dreaptă a sălii) Când a izbucnit Revoluția franceză, după un absolutism extraordinar de strivitor și după măsurile specifice modului de guvernare absolutist și așa mai departe, nu s-a spus Revoluția franceză antiabsolutistă, antifeudală, anti..., anti...

Voci din sală:

Ba da!

Domnul Marțian Dan:

Domnilor, s-a spus nu în titlu și eu vă rog să vă uitați și peste cărți: cea mai celebră carte care a apărut acum în preajma aniversării a 200 de ani, a bicentenarului Revoluției franceze, este scrisă de François Furet, un mare istoric francez, care așa se intitulează "Revoluția de la Turgot la Jules Ferry". Atât! 1770 – 1870.

Este adevărat că sunt lucruri pe care le știu și unii dintre cei care cer să modificăm titlul. Bunăoară, revoluția bolșevică așa a fost intitulată "Marea Revoluție Socialistă din Octombrie" cutare, cutare. Și se mai găsesc astfel de lucruri! Eu, deci, din acest punct de vedere, am rețineri în legătură cu modificarea titlului, din considerentele pe care vi le-am spus. Spun încă o dată, însă, că a avut un ascuțiș, o îndreptare, un fond esențial anticomunist. În al doilea rând, avem deja, cred că domnul Zoner a făcut trimitere la comunicatul către țară, vă puteți uita să vedeți cum se vorbește acolo, că se vorbește și acolo despre revoluție.

În altă ordine de idei, însă, cred că din moment ce avem o anumită lege care statuează aceste lucruri și care vorbește despre Revoluția română din decembrie 1989, ar fi bine să păstrăm acest lucru și să nu încercăm altceva acum, pe baza unui proiect de lege care nici nu are acest titlu, pentru că dacă am vrea să discutăm în legătură cu felul în care statuăm un anumit mod de a exprima sensul, inclusiv prin titlu, atunci ar trebui, după părerea mea, ca această chestie să facă obiect de dezbatere și nu a unui proiect de lege care rezolvă o problemă lăturalnică, și anume, acordarea unor bani pentru aniversarea a 10 ani.

Din aceste considerente, eu consider că ar trebui să fie un titlu legat de aniversarea a 10 ani de la Revoluția română din decembrie 1989.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioniță Nicu, după aceea...

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Procedură!

Domnul Acsinte Gaspar:

Luați loc, domnule deputat, o să vă dau cuvântul... Poftiți, domnule deputat Ioniță.

Domnul Nicu Ioniță:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mie mi se pare, totuși, inutilă insistența de a se discuta pe acest titlu, pentru că legea în esență vorbește despre formarea unui comitet și, eu știu, crearea posibilității finanțării unor manifestări aniversare. Adică, după părerea mea nu ține de esența legii discuția că Revoluția a fost comunistă sau anticomunistă sau nu știu de ce tip.

Pe de altă parte, eu aici, ascultând totuși cu atenție discuțiile, am ajuns la concluzia că probabil, totuși, nu a fost anticomunistă, mai ales că aici am văzut o mulțime de vorbitori care au avut mare contribuție la înfăpuirea acestei revoluții, de care o fi fost. Mai ales, vă spun, că această idee mi-a fost sugerată de faptul că s-a invocat de aici revoluție bolșevică, revoluția burgheză din Franța, unde au căzut, într-adevăr, capete de nobili și de, eu știu... Pe la noi, prin revoluție, nu au căzut decât două capete și acelea a doi dictatori și o întreagă Europă, mai ales, ne-a blamat pentru cruzimea aceasta.

După câte știu eu, până acum 10 ani nu s-a făcut nici un proces al comunismului, cerut de societatea civilă, prin presă.

Deci, după părerea mea, într-adevăr, domnule deputat Marțian, nu a fost o revoluție anticomunistă.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Vreau numai să vă reamintesc o chestiune. Este creat Comitetul Național de Aniversare a Revoluției Române din decembrie 1989, a cărui componență a fost stabilită printr-o hotărâre de Guvern. Deci, dintr-o dată s-a definit că este vorba de aniversarea Revoluției române din decembrie 1989.

Pe de altă parte, las la o parte că în cuprinsul legii, peste tot, se folosește "Revoluția română din decembrie 1989", dar vă reamintesc că Legea nr. 42/1990 este cea care a definit foarte clar că este vorba de Revoluția română din decembrie 1989. Nu putem, în cuprinsul aceleiași legi, să operăm cu noțiuni diferite pentru aceeași problemă.

Domnul deputat Anghel Stanciu... Pardon, a cerut pe problemă de procedură domnul Paul Alecu. Vă rog să vă motivați, în drept, pe bază de regulament, problemele de procedură, fiind probleme de aplicare a regulamentului, care este...

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Da, domnule președinte.

Regulamentul specifică foarte clar că atunci când se trece la dezbaterea unui proiect de lege, de etapa aceasta ați trecut, se dă cuvântul câte unui reprezentant al grupului parlamentar, ca să declare opțiunea grupului într-un fel sau altul și după aceea se trece la dezbaterea legii, începând cu titlul și continuând cu articolele.

Or, noi acum am intrat, datorită largheții cu care fiecare interpretează noțiunea aceasta de "Revoluția din decembrie", într-o adevărată discuție polemică, ce fel de revoluție a fost, la capitolul la care dumneavoastră trebuia, procedural, să dați cuvântul unui singur reprezentant al grupurilor și după aceea să trecem la dezbaterea pe articole, unde, având în vedere că nu este procedură de urgență, se pot admite și amendamente, pentru că aici am înțeles, în principiu, toți sunt de acord cu legea și, deci, amendamentele nu vor fi de fond, vor fi de formă, vor fi de exprimare, vor fi de redactare și vor fi principiale.

Vă mulțumesc și treceți la regulament!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, îmi pare foarte rău, dar dumneavoastră sunteți depășit de problema aceasta cu regulamentul, pentru că noi am avut dezbaterile generale și la dezbaterile generale a luat cuvântul câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după aceea am anunțat că trecem la dezbaterea proiectului de lege, iar potrivit regulamentului, la discutarea fiecărui articol, deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere.

Deci, mă găsesc întru totul în regulament. Dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, care ... Discutăm la acest text. Fiecare deputat poate să intervină la dezbaterile pe texte.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Trăiesc astăzi, în aceste momente, o clipă de satisfacții, pentru că distinșii mei colegi de la putere au acceptat că a fost o revoluție, deși acum circa două săptămâni au votat altceva. Au votat ceea ce scrie în manualul de istorie, după care învață copiii și nepoții noștri, că în zilele de 16 - 20 decembrie la Timișoara și în 21 decembrie la București și în alte orașe din țară au loc mari manifestații de protest.

Ceaușescu va ordona armatei și securității să înnăbușe revolta în sânge, ceea ce va provoca astfel de victime. Măsura va stârni, însă, și mai multă indignare a populației, astfel că în 22 decembrie, în fața sutelor de mii de oameni care manifestau, dictatorul va fi nevoit să fugă cu un elicopter, apoi va fi capturat de armată. Regimul comunist se prăbușise, în urma revoltei populației.

Deci, iată ce ați votat, stimați domni! O revoltă a populației! Și acum acceptați că este o revoluție! Este un prim pas pe care îl faceți și pentru aceasta vă mulțumim. Faceți și pasul următor și vedeți ce exista! Existau în piețe mii de membrii de partid, cu carnet și cotizații la zi, cum sunteți mulți dintre dumneavoastră, și care protestau împotriva acelui regim.

Deci, vă propun ca dincolo de falsificarea istoriei, care este concretă și v-am dovedit-o, să lăsăm istoricilor timpul de respirație spre a stabili caracterul acelei revoluții pe care ați acceptat-o astăzi și sunt sigur că profesioniștii vor decela între ceea ce a fost atunci și ceea ce dorim noi acum. Și sunt de acord cu distinsul coleg Ioniță, care a spus foarte clar: obiectul acestei ordonanțe nu este să stabilim caracterul revoluției, ci să omagiem Revoluția română din decembrie 1989. Haideți să avem înțelepciunea să nu ducem dincolo de firescul normal falsificarea unor lucruri, pe care nu știm dacă sunt sau nu sunt așa cum am vrea fiecare să le facem.

De aceea, dincolo de greșeala pe care ați făcut-o, adoptând un manual care falsifică, nu introduceți o lege care să consfințească falsificarea.

Vă mulțumim.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Supun aprobării sistarea discuțiilor la această problemă. S-a vorbit foarte mult, votul, în final, va decide în legătură cu modalitățile pe care le vom folosi în legătură cu denumirea "Revoluția română din decembrie 1989" și, ca atare, vă supun votului dumneavoastră...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Pe regulament am cerut cuvântul!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule Cristea, am zis că sistăm dezbaterile. Dacă aveți o chestiune de procedură, dar dacă nu aveți... Am dreptul, potrivit regulamentului, președintele de ședință are dreptul să supună sistarea dezbaterilor asupra articolelor în cauză.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte,

În chestiunile de procedură sunteți obligat să-mi dați cuvântul! În același regim ca și colegilor mei!

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă iau cuvântul dacă nu-mi spuneți chestiunea de procedură motivată pe textul regulamentului! Procedura înseamnă probleme de aplicare a regulamentului.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte de ședință,

Sigur că da! Vă rog frumos, ar fi foarte corect să renunțăm puțin la exprimări de genul "dacă nu-mi spuneți cutare așa cum știu eu și numai eu, înseamnă că...". Deci, regulamentar este ca unul din secretarii dumneavoastră să noteze toate anunțările prin ridicarea mâinii la cuvânt, să spuneți, "mai sunt cinci, stimați colegi și după aceștia cinci sunteți de acord să oprim înscrierea la cuvânt?" Se epuizează lista și este absolut pe regulament. Dar în momentul în care sunt cinci mâini în sus și colegul de la P.R.M., și domnul deputat care s-a anunțat de vreo trei ori și n-a mai fost observat, domnul Avramescu, și s-a anunțat la cuvânt cu mult înaintea domnului profesor Stanciu... Dar nu aceasta este o problemă! Nu ați făcut lucrul acesta pe regulament, așa cum este procedural corect...Și atunci spuneți: "Nu mai discutăm, închidem lista, epuizăm lista" și este corect. Pentru că altfel operați cu liberul arbitru și liberul arbitru nu poate opera aici, domnule președinte, de la această tribună!

Domnul Acsinte Gaspar:

Care este problema?

Domnul Gheorghe Cristea:

Problema este că v-am solicitat înscrierea la cuvânt la acest articol, la care n-am mai vorbit până acum. Deci, nu am nici măcar sau nu aveți nici măcar argumentul de a-mi reproșa: "ați fost odată la microfon, ați intervenit, trebuia să spuneți tot atunci!" Nu aveți nici acest argument! Sigur că aș putea să trimit la un coleg de-al nostru care a venit de trei ori la microfon! Nu fac lucrul acesta!

Deci, dacă vreți să conduceți, într-adevăr, cu corectitudine, cu tot ce solicitați de la noi, faceți-o, domnule președinte, în mod normal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să citiți art. 97, alin. 2 din regulament și după aceea să faceți remarcile.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Vă rog să-mi permiteți să iau cuvântul la acest articol!

Domnul Acsinte Gaspar:

La care articol?

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

La titlu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, am spus că se sistează dezbaterile!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Am ridicat mâna înainte de a spune dumneavoastră acest lucru!

Domnul Acsinte Gaspar:

Pe tot parcursul se pot sista dezbaterile, chiar dacă listele sunt făcute pentru 20 de deputați!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte,

Dezbaterile se sistează prin vot! Și am spus că doresc să intervin înainte de a spune dumneavoastră că suspendați intervențiile! Vă rog foarte mult, am dreptul să intervin la acest articol!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Supun la vot titlul ordonanței.

Domnul Gheorghe Cristea:

Îmi cer scuze că revin, dar, repet, nu se poate! V-am solicitat cuvântul și nu aveți în nici un fel dreptul și în baza nici unui regulament să-mi refuzați participarea la dezbaterea unui articol dintr-un proiect de lege! Nu aveți nici un fel de suport pentru așa ceva! Citiți regulamentul!

Domnul Acsinte Gaspar:

Citiți art. 97 alin. 2, domnule Cristea!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

În momentul în care eu am solicitat intervenția, dumneavoastră îmi dați voie să vorbesc, nu spuneți: "Interzic sau opresc înscrierile la cuvânt sau opresc venitul la microfon!" Eu m-am înscris la cuvânt înainte de a spune dumneavoastră că le oprim!

Deci, eram anunțat! Atunci, îmi spuneți: "Nu mai discutăm!" Sunteți în culpă, nu vă supărați, și trebuie să respectați regulamentul! Nu să-l interpretați..., partizan, să spunem!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule Cristea, dumneavoastră citiți regulamentul și încercați să-l înțelegeți, eu asta vă cer!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule Gaspar,...

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu "domnule Gaspar", sunt președinte!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte, îmi cer scuze! Sigur, nu trebuia să mă adresez așa, că se mișcă masa puțin, de-acolo!...

Domnule președinte,

Considerați că am înzestrarea intelectuală medie, întâi să citesc un regulament și, pe urmă, să-l și înțeleg! Nu vreau să pretind mai mult, că-l și pot interpreta... Dar, să-l citesc și să înțeleg ce scrie acolo, cred că pot să fac.

Și vă solicit, și de aici, înscrierea la dezbaterea acestui titlu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Dejeu. Probleme de procedură, da?

Domnul Gavril Dejeu:

Disputa este aproape inutilă și chestiunea este simplă: alin. 2 al art. 97 spune următorul lucru: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut." Nu s-a supus spre aprobare sistarea discuțiilor, prin urmare, vă rog să se respecte regulamentul. Dacă apreciați că nu mai este cazul să vorbească nimeni, cereți acordul Camerei pentru această problemă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, l-am cerut din capul locului, când am anunțat că propun sistarea dezbaterilor!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte, eu mă înscrisesem la cuvânt dinainte!

Domnul Acsinte Gaspar:

Bun... Poftiți, domnule deputat Cristea, că probabil că veți aduce o contribuție deosebită și, atunci, ar fi păcat, Camera să nu beneficieze de intervenția dumneavoastră!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Este, oricum, o încercare de ironie nereușită, este și ieftină și fără altceva... Nu sunt un ins pretențios în acest sens, sunt destui alți domni pretențioși pe această temă, de "contribuții originale"... Și le-au și făcut, unii le fac de vreo 40 de ani!

Am solicitat această intervenție, pe care n-aș fi făcut-o, pentru a venit cu un contraargument. Sau, dacă vreți, cu două... Sau, dacă vreți, cu trei contraargumente la ce spunea domnul deputat Dan Marțian.

De ce nu se cheamă Revoluția americană: "Revoluția americană împotriva nu știu cui" sau de ce Revoluția franceză nu se cheamă: "Revoluția franceză împotriva lui Ludovic nu știu cât" sau "împotriva marchizului nu știu care" sau de ce Revoluția engleză, celebra Revoluție engleză, care a schimbat regalitatea pentru a reinstaura regalitatea în Anglia până astăzi, nu se cheamă și n-a fost catalogată cu un astfel de termen? Și vroiam să spun un singur lucru: că aceste revoluții (acesta este motivul, așa cum l-am înțeles eu..., sigur, mai citind așa, din când în când, câte o carte) n-au schimbat fundamental structura societății în ceea ce ea are determinant, în regimul proprietății, au pus în prim plan mecanisme economice care au potențat regimul proprietății, care a rămas în esența lui așa cum s-a constituit, un regim privat.

Revoluția engleză, domnule profesor, a transferat dintr-o mână în alte mâini și în mai multe mâini proprietatea în Anglia și a instituit mecanisme prin care aceasta s-a putut dezvolta. Revoluția americană a făcut același lucru, n-a făcut altceva.

Revoluția din România, pe care (sigur că e surprinzător!) o contestați, pentru că, până acum, s-a spus că este "revoluție", e rău că i se spune "revoluție anticomunistă"? Păi, asta a și fost, ca efecte, domnule profesor! Efectul acestei revoluții a fost distrugerea (sigur, sperăm noi, încă, unii mai naivi) din temelii a unui mecanism și a unui sistem social! Atât în ceea ce înseamnă proprietatea, cât și libertatea individului ș.a.m.d.! Și sigur că putem să discutăm cu argumente pro și contra acest lucru.

Dar acesta este efectul acestei revolte, cum spunea domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, că: Uite ce scrie în manualul de istorie!, acesta este efectul acestei revoluții: este anticomunistă! Pentru că, altfel, sigur că ar fi fost o revoluție care ar fi modernizat, care ar fi potențat sistemul comunist, care l-ar fi făcut performant din punct de vedere economic, care l-ar fi făcut performant din punct de vedere social, performant din punct de vedere politic ș.a.m.d.! Și care ar fi dus în pași mai rapizi societatea românească! Dar nu s-a întâmplat așa și nici nu putea să se întâmple!

Aceasta este revoluția anticomunistă împotriva unui sistem, și prin ceea ce înseamnă efectele lui! Și, sigur, dacă vreți, putem să discutăm multe alte lucruri. Pentru aceasta, trebuie să rămână ca revoluție anticomunistă.

Nici nu e important dacă într-o lege de comemorare trebuie să se menționeze că se "comemorează" o revoluție anticomunistă. Dar în fondul ei, aceasta a fost: această "revoltă", cum îi spuneți dumneavoastră, în etape – "prima etapă", "ce s-a întâmplat la Timișoara", "ce s-a întâmplat până în 22"... Și, sigur, putem să facem trimitere și la personalitățile pe care le-ați prezentat dumneavoastră aici și care au apărut când lucrurile se schimbaseră deja, într-un anume sens fundamental, în ceea ce înseamnă decizia de putere în România, în momentul respectiv. Sigur că puteam să facem un comitet cu 50 de mii de oameni de la Timișoara, care au stat în față cu forțele sistemului, comunist, de data aceasta, de represiune.

Dar nu aceasta este important, important este fondul problemei și fondul problemei spune că această revoluție, prin tot ce înseamnă efectele ei (și noi suntem unul din efectele acestei revoluții, mă refer la Parlamentul României ) este o revoluție anticomunistă!

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai sunt înscriși doi colegi: domnul deputat Leonăchescu și domnul deputat Avramescu. Și, de asemenea, domnul deputat Dan Marțian, pentru drept la replică.

Are cuvântul domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

V-aș propune să constatăm că nu este locul unde se pot adopta definiții pe conceptul acesta istoric de revoluție, de răscoală sau orice alt concept. Noi avem aici o altă menire.

V-aș propune, de asemenea, să constatăm că termenul de revoluție a fost deja elucidat, ca metodologie în cercetarea istorică, și are criterii după care un eveniment este atestat ca atare sau nu: schimbarea puterii și schimbarea direcției de dezvoltare. Din acest punct de vedere, al criteriilor după care este definită o revoluție, evenimentul la care ne referim nici n-ar mai trebui să fie discutat, el a fost deja categorisit de istorici, de competenți în categoria revoluțiilor.

Discuțiile la noi decurg pentru că mulți dintre noi identifică revoluția cu actul de forță al ei, cu momentul de forță. Or, evident, revoluția are etape, durează. Partea de distrugere poate fi, vorba aceea, în câteva zile efectuată (că e ușor de distrus); partea de creație, partea revoluționară propriu-zisă durează mai mult. Poate din această imagine distorsionată a conceptului de "revoluție" = "moment de forță" se nasc asemenea discuții.

Din punct de vedere al titlului acestei legi, cred că termenul - și nu cred, am convingerea fermă, din studiile pe care le-am făcut (și am profesat în domeniu), că termenul de "Revoluția română din 1989" este cel care ilustrează locul și data. Putem să adăugăm orice alte adjective doriți, putem chiar să facem o frază din titlu, nu dăm decât detalii. Când am spus: ""Revoluția română din 1989", am spus, în mare, absolut esența!

Mi-amintesc că s-a procedat și așa: într-un titlu, să dăm toate adjectivele privind evenimentul respectiv. Și vă amințiți: "23 August – Revoluția de eliberare națională, antisocială, antiimperialistă, anticapitalistă". Era o deformare absolut nelalocul ei!

Eu v-aș propune – și îmi susțin cu toată tăria această propunere – să rămânem la termenul de: "Revoluția română din 1989". Se știe că e decembrie, putem spune și data când a început, când se va termina om vedea... Cred că este ilustrativ titlul format numai din aceste cuvinte: "Revoluția română din 1989". Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Avramescu și, în încheiere, pentru drept la replică, domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Trebuie să recunoaștem, pe fond, că, dintr-o lege cu care noi, de fapt, pe fond, suntem de acord (că e vorba de instituirea unui comitet și de repartizarea unor bani pentru această aniversare), noi am intrat într-o dezbatere istorico-politică. N-o s-o rezolvăm noi astăzi, această treabă, pentru că toate argumentele care s-au adus: că, la o asemenea definție, nu trebuie să pun un adjectiv... Nu știu cum îi spunea, dar avea un adjectiv Revoluția engleză de la 1648... Nu înțeleg sau mă fac că nu înțeleg de ce această încrâncenare, ca să eliminăm cuvântul "anticomunistă"... așa scria peste tot, și pe garduri... Și era într-o serie de revoluții anticomuniste, care au fost în toată Europa de est...

Și, în consecință, v-aș propune – și, aici, cred că nimeni nu se poate opune – să-i dăm titlul complet: "Revoluția (ce fel de revoluție?) anticomunistă (a cui? a românilor, deci) română (și putem spune) din decembrie 1989", ca s-o fixăm și în timp. Aceasta mai apare și în art. 1. Și, după aceea, în continuare, putem pune un singur cuvânt: "Revoluția", cu majusculă. Și să eliminăm această dispută, pe care n-o putem rezolva. Poate, într-un viitor, o să-i zică "lovitură de stat" sau o să-i zică "revoluție gorbacioviană" sau mai știu eu cum.

În consecință, vă propun să-i lăsăm titulatura completă și să evităm disputa între noi, pe care tot n-o putem rezolva astăzi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dan Marțian, în drept la replică.

Domnul Emil Teodor Popescu (din lojă):

Succes, domnule profesor! Succes!

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule Emil Popescu, sunteți foarte drăguț!...

O să fiu foarte scurt, pentru că acesta este statutul dreptului la replică.

În primul rând, revoluția este un fenomen social global, schimbă societatea, sistemul societal global, în toate palierele lui: politic, economic, social, cultural, lumea ideilor etc.

Doi. Domnul deputat Gheorghe Cristea ne-a produs aici o demonstrație, într-adevăr, cât de departe a mers lipsa de claritate conceputală! După dânsul, ar trebui să spunem că Revoluția engleză, Revoluția franceză și Revoluția americană n-au fost revoluții!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Este fals! Nu am afirmat eu așa ceva!

Domnul Marțian Dan:

Păi, ați spus că n-au schimbat forma de proprietate! Ca și cum proprietatea de tip feudal, care excludea, de exemplu, țărănimea de la proprietate, într-o mare măsură, nu a fost altceva decât societatea capitalistă!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Pot să vă explic, domnule profesor! Vă rog să nu răstălmăciți ce am spus eu!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Cristea, vă rog, păstrați liniștea!

Domnul Marțian Dan:

Îmi pare foarte rău, din acest punct de vedere, nu sunteți într-o abordare logică și pe conținut a lucrurilor!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule profesor, am să vin să vă spun ce m-ați învățat dumneavoastră la facultate!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Cristea, vă rog, luați loc!

Domnul Marțian Dan:

Vino! Vino!

În al treilea rând, am spus și subliniez: revoluția a avut un caracter anticomunist, revoluția a avut, după părerea mea, și un caracter antidespotic, pentru că felul în care era guvernată România atunci, sub regimul totalitar, diferea de modul cum era guvernată Ungaria și alte țări, și a avut și alte caracteristici.

Patru. Cred că nu este bine ca în ceea ce privește Revoluția română să schimbăm titulatura în funcție de diferitele majorități care se succed la guvernare. Avem aici o lege: Legea nr. 42/1990, ar trebui, după părerea mea, cel puțin pentru etapa actuală, să ne menținem în acele coordonate terminologice.

Și, în al cincilea rând, revoluția din Cehoslovacia este "revoluție de catifea". N-am mai spus nimic în legătură cu alte elemente determinante ale ei...

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

"De catifea", numai că în Cehia au schimbat fundamental totul, nu așa, de ochii lumii, ca la noi!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 12 august 2022, 0:07
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro