Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 21-05-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 mai 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Emil-Livius-Nicolae Putin, secretar.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem lucrările Camerei Deputaților din ziua de 21 mai 1996, zi de mare semnificație pentru lumea creștină. Dați-mi voie ca, în numele dumneavoastră, să adresez calde felicitări celor care poartă numele de Constantin, de Elena, să le dorim succese, sănătate, fericire și la mulți ani. (Aplauze)

Situația prezenței la lucrări este următoarea: Camera noastră numără, așa cum știe fiecare dintre noi, 341 de deputați. Și-au înregistrat prezența pe listele de evidență a participării la lucrări 246, sunt absenți 95. Din aceștia, 18 îndeplinesc diferite misiuni în cadrul unor acțiuni parlamentare și sunt în imposibilitatea participării la lucrări. Cvorumul de lucru este de 171 de membri.

Înainte de a intra în segmentul inițial al lucrărilor noastre, vreau să vă informez asupra faptului că s-a primit din partea președintelui României, domnul Ion Iliescu, cerere ca Parlamentul României să autorizeze ținerea unor acțiuni de pregătire militară, participarea la unele exerciții, care vor avea loc în perioadele imediat următoare, a unor unități militare ale țărilor membre ale N.A.T.O. sau participante în cadrul formulei Parteneriatului pentru Pace.

În conformitate cu prevederile Legii referitoare la apărarea națională, staționarea unor trupe străine pe teritoriul României în apele teritoriale se face cu încuviințarea Parlamentului.

În aceste împrejurări, vă rog să fiți de acord să ne adresăm Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să se retragă, să examineze această cerere a președintelui României și să ne prezinte concluziile la care va ajunge. La sala 29 propuneți, da? Bun.

Dacă în legătură cu această chestiune sunt alte opinii, comentarii? Nu.

Încuviințați atunci să se întrunească comisia, da? Cu consecințele corespunzătoare asupra cvorumului nostru de lucru.

Rog pe membrii comisiei să poftească la sala 29.

Cu aceasta, vă propun să trecem la lucrările propriu zise. Ca de obicei, în programul nostru sunt rezervate 45 de minute, pe parcursul cărora diferiții deputați au posibilitatea să ia cuvântul și să se exprime pe diferite probleme.

 
Mihail Nică - Intervenție referitoare la modul cum Guvernul răspunde la întrebările sau la interpelările formulate de deputați;

În acest sens, îl invit la tribună pe domnul deputat Mihail Nică din Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. și P.E.R.. După dânsul va urma doamna deputat Georgeta Știrbu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Constituția României, în art. 111 spune: "Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau senatori".

Tot Constituția României mai afirmă la art. 101 că: "Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică".

Urmărind în timp rangul persoanelor care s-au preumblat pe la aceste microfoane încercând să răspundă la interpelările și întrebările adresate de deputați, am observat că rangul lor s-a deteriorat, culminând cu seara de ieri, când nu a mai venit în fața Camerei Deputaților nici măcar personalul de la registratura Guvernului.

Numărul întrebărilor și interpelărilor la care nu s-a primit răspuns este mare. Numai mie, personal, îmi este dator Guvernul cu vreo 5 răspunsuri. Ultima interpelare am adresat-o Guvernului Văcăroiu cu aproape două luni în urmă.

Domnule președinte de ședință,

În conformitate cu articolele 163, 164 și 165 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să transmiteți Biroului permanent al Camerei Deputaților solicitarea mea de a fi informat în următoarea problemă: în data de 26 februarie 1996, Camera Deputaților a votat o moțiune prin care stabilea vinovăția globală a Guvernului Văcăroiu în criza energetică din iarna trecută. Moțiunea votată solicita Guvernului Văcăroiu "să stabilească răspunderea administrativă, civilă, materială și eventual penală a celor vinovați".

Prin urmare, solicit Biroului Camerei Deputaților să ceară Guvernului Văcăroiu lista nominală a membrilor Guvernului vinovați de criza energetică și sancțiunile administrative, civile, materiale și eventual penale care le-au fost administrate.

În cazul în care Guvernul României consideră că furnizarea acestor informații constituie secrete de stat, solicit ca lista nominală și sancțiunile aplicate să fie prezentate într-o ședință secretă a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
Georgeta Știrbu - Intervenție referitoare la unele probleme din teritoriul din județul Vaslui;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul doamna deputat Georgeta Știrbu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, va urma, după aceea, la cuvânt domnul deputat Petre Țurlea.

 

Doamna Georgeta Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am considerat firesc ca primul meu demers în fața dumneavoastră să fie consacrat unor probleme din teritoriul pe care îl reprezint, și anume din județul Vaslui.

Și dacă nu este un motiv de mândrie acela de a evidenția performanțele negative și dificultățile care fac din acest județ unul dintre ultimele în domeniile economico-sociale, consider în schimb că este o datorie de a le evidenția, sigur, nu exhaustiv, ci selectiv.

Județul meu se caracterizează prin dramatice probleme sociale izvorâte din sărăcie, o sărăcie mai pronunțată ca în alte zone ale țării, lipsit de resurse subsolice, industrie extractivă zero, cu terenuri agricole măcinate de degradări grave ale solului, pe primele locuri din țară, cu o industrie slab dezvoltată cantitativ, forța de muncă din industrie 10%, dar o industrie bine reprezentată în ramuri de vârf: rulmenți, mecanică fină, ceea ce demonstrează o capacitate profesională înaltă. Județul Vaslui deține recorduri în probleme sociale ca: numărul de șomeri, numărul de familii cu mulți copii, numărul de familii ce trăiesc sub limita sărăciei, abandon familial, abandon școlar și multe altele.

Sărăcia, nivelul scăzut de pregătire școlară și de informare pentru o mare parte a populației, asistența medico-sanitară nesatisfăcătoare generează, pe plan demografic, încă sporuri naturale ridicate: 2,7 la mie, în timp ce sporul demografic pe țară este negativ.

Sigur, ne îngrijorează scăderea pe țară a acestui indicator, dar așa cum adesea valorile medii ascund în ele realități situate la extreme, și aici este vorba de disproporții mari, deoarece acest spor natural al județului Vaslui este generat mai ales de o natalitate foarte ridicată în rândul populației rurale și al celei urbane defavorizate.

Consecințele sunt grave sub aspecte multiple. Veniturile mici ale acestor familii generează subnutriție, boli grave ca TBC, rahitism, parazitoze care, pe termen lung, afectează fondul biologic al țării.

Astăzi, când din ce în ce mai des se vorbește despre cea ce-a doua alfabetizare și despre revoluția informațională, asistăm într-un județ defavorizat, ca acesta al meu, la analfabetism prin neintegrare școlară la nivelul primelor clase primare sau prin dezalfabetizare prin abandon școlar. Este vorba de o dezalfabetizare la nivelul scrisului, cititului și socotitului.

Dacă populația de vârstă școlară, primară si gimnazială este de circa 75.000 de copii, în școlile corespunzătoare acestei vârste învață circa 57.000 de copii. Diferența îi cuprinde pe cei care nu au îmbrăcăminte, hrană, rechizite, poate și motivație și care nu se vor putea integra social, profesional, vor genera parazitism sau delicvență, exceptându-i pe cei puțini, care vor rămâne în mediul rural.

Numărul tinerilor din licee și școli profesionale reprezintă 50% din numărul celor cuprinși între 15 și 19 ani. Ceilalți, lipsiți de ocupație, de perspective, mulți rămași în grija părinților fără ajutor de șomaj, vor intra în anii maturității fără o motivație a muncii și fără perspective.

Sigur, situația nu este singulară, într-o măsură mai mică este prezentă în toate județele țării, dar județul Vaslui se constituie într-o zonă cu risc social avansat și este imperios necesar ca Guvernul să adopte o strategie diferențiată față de județele defavorizate, cum este acesta al meu. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, doamna deputat.

 
Petre Țurlea - Comemorarea morții lui Ion Antonescu, la 1 iunie 1946;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Petre Țurlea. După dânsul va urma la cuvânt domnul deputat Romulus Joca.

 

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața domniilor voastre în legătură cu o comemorare.

La 1 iunie 1946, în urma unui proces cu verdict comandat de la Moscova, mareșalul Ion Antonescu a fost împușcat. Motivele principale invocate de tribunalul poporului, prin actul de acuzare au fost: 1) instaurarea unui regim de dictatură anticomunist; 2) subordonarea țării către Germania hitleristă; 3) războiul contra U.R.S.S.

Să luăm pe rând toate aceste motive invocate:

1) Într-adevăr, Ion Antonescu a condus un regim de dictatură personală, dar care a fost impus de evoluția generală din Europa și a fost impus ca singură metodă de salvare a țării. A fost un regim anticomunist, pentru că majoritatea comuniștilor români au trădat România și au sprijinit cotropirea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către U.R.S.S. Dictatura a fost împotriva trădătorilor de țară, nu împotriva poporului român.

2) Într-adevăr, Ion Antonescu a fost constrâns de aceeași situație internațională, de izolare deplină a României să accepte alianța cu Germania. Cu toată această alianță, a reușit să mențină statul român independent, viabil și o economie viabilă.

3) Cea mai mare acuză a fost războiul contra U.R.S.S. Ion Antonescu și-a asumat întreaga răspundere pentru acest război. Iată ce spunea la proces, în 1947: "Am făcut războiul contra U.R.S.S.-ului, fiindcă mi-au impus-o onoarea poporului românesc și imperativele sacre ale țarii noastre".

Războiul contra U.R.S.S. s-a dus pentru recâștigarea teritoriilor românești ale Basarabiei și Bucovinei de Nord.

Așadar, mareșalul a fost condamnat la moarte pentru că a luptat împotriva comuniștilor trădători de țară și pentru că a luptat pentru reîntregirea României. De aceea, condamnate de istorie sunt tocmai acele forțe care au impus judecarea nedreaptă din 1946. Reprezentanții acelor forțe, metamorfozați astăzi din comuniștii de ieri în democrați, sunt cei care împiedică anularea sentinței samavolnice. Am cerut chiar de la această tribună de 4 ori Procuraturii Generale recurs în anulare în cazul procesului lui Ion Antonescu și mereu mi s-a răspuns că se cercetează cazul; ultima dată în martie 1994. Indiferent însă de ce face și de cine ascultă Procuratura Generală, Ion Antonescu este și va rămâne mereu în inima poporului român care îi poartă recunoștința datorată unui adevărat erou național.

În 1994, Parlamentul României a făcut un act de dreptate: i-a decorat pe toți veteranii armatei române din al doilea război mondial, chiar domniile voastre ați aprobat această lege. Deci s-a recunoscut că au fost niște eroi și au luptat pentru o cauză dreaptă. În același timp, asupra comandantului suprem al acestor veterani se menține eticheta de trădători de țară. Este nu doar ilogic, ci este mai ales de neadmis. Viitorul va face însă, cu siguranță, dreptate mareșalului.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vineri, 31 mai 1996, la Cluj Napoca, în memoria lui Ion Antonescu organizăm o sesiune de comunicări științifice la care îi invit pe toți membrii Parlamentului român, care știu să-i respecte pe eroii neamului românesc. Mulțumesc.

 
Romulus Ioan Joca - Alegerile locale din România anului 1996 la Televiziunea Română;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Romulus Joca. După dânsul va urma la cuvânt domnul deputat Horia Pascu. Renunțați? Atunci va urma domnul Teodor Vintilescu.

 

Domnul Romulus Ioan Joca:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 12 mai, Televiziunea Română, programul 2, ne-a oferit ocazia vizionării întâlnirii a doi luceferi ai politologiei românești. S-a discutat, apelându-se la antecedente istorice și politice, unele colaterale, implicit sau explicit, despre alegerile locale din România anului 1996.

Voi trece peste prestația domnului Dorel Șandor, interesantă și bine susținută, de ce acum și de ce așa, aceasta este o altă problemă, pentru a mă referi la ceea ce, zic eu, a "luceafărului de seară", domnul Silviu Brucan.

Apărând cu mâna stângă într-un pansament gipsat, domnia sa a susținut în esență că: 1) după alegerile generale din 1996 vom avea un Guvern de centru dreapta, și 2) Ilie Năstase bine face că nu apare în confruntări publice privind oferta electorală pentru alegerile locale pentru care candidează.

Mi-aș permite câteva observații.

În anii ‘50, domnul Brucan, printre altele redactor șef la "Scânteia", vedea cu totul altfel prezentul și viitorul României. Apoi, în anii ‘80, dizident comunist, anunța ca eminentă căderea comunismului, inclusiv în România. Acum vede, și o exprimă apodictic, un Guvern de centru dreapta. De ce? Nu s-a prea deranjat să explice pe înțelesul telespectatorului. Predicție sau știe dânsul ceva?

Faptul că domnul Ilie Năstase refuză confruntarea mediatizată, ce e drept a început-o cu efecte folclorice și cu rezultate discutabile, mi se pare normal. Contează, însă, faptul că aici nu merge formula: "așa e în tenis", fiind vorba de angajare politică și civică.

În 20 mai, ziarele ne-au oferit o scrisoare deschisă a domnului candidat Ilie Năstase, în care, printre altele, spune: "În vreme ce eu nu pot începe aplicarea propriului meu program decât după alegeri și doar în cazul în care voi câștiga, primarii și majoritatea consilierilor locali de București sunt ai Convenției". Așa este, dar domnul Năstase trebuie să vadă cine candidează acum și evident să iasă, tot acum, sportiv în arenă, dacă într-adevăr este programul dânsului. Epidemia de afișe electorale Năstase, megapanoul electoral din Piața Universității, în contradicție flagrantă cu Legea electorală și eschivele prin presa scrisă nu-l avantajează. Domnul Brucan știe dânsul ce știe și a vrut să se impună fără a ne da prea multe argumente, iar faptul că la un moment dat a spus, dacă bine am auzit, că ne-ar dezavantaja aparițiile în dezbaterile publice ale lui Ilie Năstase, spune multe și poate mult.

Chiar dacă nimeni nu este profet în țara lui, domnul Brucan a anunțat de câteva ori evenimente care s-au dovedit a fi nu doar virtuale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Teodor Vintilescu - patrimoniul cultural național al Parlamentului;

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu, după dânsul va urma la cuvânt domnul deputat Marin Lungu.

 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate doamne și colegi parlamentari,

În fața dumneavoastră, în dimineața aceasta vin să reamintesc acea problemă care, eu cred că ne frământă pe toți. Este vorba de patrimoniul cultural național al Parlamentului. Pentru că tot suntem convinși că "noi nu venim de nicăieri să rătăcim oriunde, ci noi venim din moși strămoși ca să ne pierdem în urmași pe drumul ce ne-a fost lăsat, deschis de cei de dinainte".

Din această cauză, eu care cunosc reprezentarea noastră de tradiție, reprezentare, aș spune, genetică a tuturor bunurilor pe care le avem noi, așa cum în patologie medicală se desfac foile și începem să cunoaștem din această amprentă celulară, la ce boli suntem supuși, prin această formulă ne cunoaștem străvechii noștri, moșii și strămoșii, care au suferit de anumite afecțiuni. Același lucru trebuie să-l aducem și pe acest plan în care noi trebuie să păstrăm cu sfințenie, pentru că aici în Parlament noi trebuie să facem istoria neamului românesc. Nu se poate, domnilor, ca să admitem această idee pe care serviciul de ambientare și nu știu ce specialiști gândesc ca tot ce este viu în mintea noastră să ajungă să fie acoperit de colb într-un muzeu. Nu se poate, domnilor! Nu avem voie, domnilor parlamentari! Noi trebuie să vedem, să trăim în ziua de astăzi realitățile noastre din trecut. Nu putem să rătăcim! Din această cauză, eu socotesc că ideea ca toate bunurile acestui Parlament să fie trecute într-o sală de muzeu, pe care o vizitează cine știe când și cine, și să nu fie prezente în fața ochilor noștri acele însemne pe care Parlamentul acesta le are. De altfel, să știți că într-o situație prezentată într-un material acestei comisii nici nu se pomenește de aceste bunuri reale ale acestei instituții.

Eu cunosc foarte bine și locul busturilor care s-au găsit pe aceste piedestale, începând cu Dimitrie Gusti și cu generalul Manu, cu Odobescu și așa mai departe.

Noi trebuie să reprezentăm aceste lucruri, trebuie să ne facem cunoscuți. Noi trebuie, ca români, să avem ce să arătăm celorlalți, că din cauza aceasta suntem mereu clătinați.

Din această cauză, vă rog să nu acceptați această idee de muzeu și de colb, pe care vor să-l arunce și data aceasta, ca să uităm, să nu mai avem memoria acestei țări, cu toți oamenii iluștri care au clădit această țară a noastră. Mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Marin Lungu - Intervenție referitoare la unele priobleme din agricultură;

Are cuvântul domnul deputat Marin Lungu, Grupul parlamentar al Partidului Socialist al Muncii. După dânsul va urma domnul deputat Mihail Olteanu.

 

Domnul Marin Lungu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi avea o intervenție foarte scurtă și se va referi la două probleme.

În această primăvară destul de capricioasă, culturile de cereale păioase din sudul țării, în special orz și grâu, au ieșit bine din iarnă, dar sunt compromise din cauza atacului puternic al unor dăunători cum nu a mai fost cunoscut în ultimile decenii în România.

Nu vreau să intru în amănunte în legătură cu cauzele, dar se încearcă și se tărăgănează de câteva săptămâni, din partea unor comisii din Ministerul Agriculturii, să se evalueze acest dezastru, însă nu au ajuns la nici un rezultat.

Lucrătorii ogoarelor sunt interesați ca Guvernul să găsească de urgență soluții financiare pentru întoarcerea suprafețelor destinate cerealelor păioase compromise și cultivarea lor cu culturi prășitoare și în special porumb. În această stare, alături de județe precum Constanța, Călărași, Ialomița, Brăila, Teleorman, Olt, se află și județul Dolj, cu o situație aparte.

De altfel, intervenția mea are în vedere ca Guvernul să declare județul Dolj ca județ calamitat, deoarece nu 70% din suprafața cu culturi păioase este afectată, așa cum a raportat Prefectura la Guvern, ci peste 90% din această suprafață, din care nu se va mai scoate nici măcar sămânța care a fost introdusă în pământ.

În al doilea rând, Guvernul să analizeze de ce o mare cantitate de sămânță de tutun și porumb - vreau să fac mențiunea că Doljul este mare cultivator de tutun - plătită cu bani grei de către cultivatori, nu are putere de germinare și deci nu a răsărit.

Ridic această problemă deoarece mari suprafețe destinate culturii porumbului trebuie reînsămânțate.

Cu toate promisiunile făcute de furnizorii autorizați, că țăranilor li se asigură gratuit întreaga cantitate de sămânță pentru reînsămânțare, ei se întreabă pe banii cui se execută din nou pregătirea terenului? Sunt două situații care nemulțumesc marea masă a țăranilor și specialiștilor din județul Dolj, care în întâlnirile pe care le-am avut m-au rugat să zic aceste probleme în Parlament, deoarece ei nu sunt auziți și timpul trece. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu domnule deputat.

 
Mihail Olteanu - Intervenție referitoare la alegerile locale;

Are cuvântul domnul deputat Mihail Olteanu, Grupul parlamentar P.D.S.R.. După dânsul urmează domnul deputat Florin Negoiță.

 

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Odată cu apropierea datei alegerilor locale, observăm manifestarea unor atitudini lipsite de fair play din partea unor partide sau personalități politice.

Acolo unde forțele politice ale opoziției simt că pământul le fuge de sub picioare, aruncă în lupta electorală ultimele resurse în speranța obținerii voturilor, numai că aceste mijloace de ultim moment sunt departe de a fi expresia valorilor doctrinare sau a preocupărilor de a formula oportunitățile pentru comunitate și cetățean. Neputând să ofere un contract viabil, realist și atrăgător celor care la 2 iunie vor evalua, decide și desemna prin votul lor pe cei îndreptățiți să gospodărească cu responsabilitate, eficiență si în folosul majorității destinul localității, ei recurg la armele deja învechite ale denigrării concurenților înscriși pe listele electorale.

Din acest punct de vedere, constatăm că există largi disponibilități și chiar dacă nu există nimic se inventează. Nu putem să nu observăm cu îngrijorare cinismul unor partide politice care, uitând declarațiile de principii privind desfășurarea campaniei electorale făcute la început, recurg tot mai frecvent la calomnii și acuze nefondate la adresa P.D.S.R.

Să fie, oare, acesta ultimul cartuș, în lipsa argumentelor morale, politice și civice atât de necesare pentru sporirea șanselor de a obține câștig de cauză în ziua votului? Unde sunt programele minunate despre care se vorbea în mod lozincar de acum un an de zile? Dar nu contează, de vină este P.D.S.R. De exemplu, diferitele deficiențe de organizare ale birourilor electorale județene sunt apreciate cu intenție vădită de Partidul Democrat ca fiind puse la cale de P.D.S.R., pentru a obstrucționa campania electorală a celorlalte partide politice. Să fi uitat, oare, distinșii confrați din Partidul Democrat că birourile electorale județene au în componența lor reprezentanți ai întregului spectru politic? În asemenea condiții, cum oare să reușească reprezentantul unui singur partid să perturbe activitatea acestei instituții?

Oficiosul de partid, azi, probează că ne aflăm în plină "arie a calomniei", când, pe 13 mai a.c. susținea nici mai mult, nici mai puțin că în județul Giurgiu numai lipsa USD a avut greutăți la înscrierea la Biroul electoral județean, desigur, din partea P.D.S.R. Să fim noi, oare, P.D.S.R., atât de îngrijorați de impactul unei forțe politice care în sondaje obține 10, 11 procente din opțiunile electoraltului, încât să ne expunem aproape în mod gratuit unui comportament public puțin profitabil? Numai că, Partidul Democrat, aflat, pesemne, în pierdere de viteză și de inspirație nu renunță și supralicitează.

Același ziar "Azi" reia în 14 mai, pe prima pagină, fragmente din intervenția doamnei deputat Paula Ivănescu, sub titlul pe cât de șocant, pe atât de aberant: "P.D.S.R. pregătește fraude electorale".

Iată că după 6 ani de regim democratic și pluralism politic am ajuns să aflăm imposibilul. Suntem acuzați de fraudă înainte de a fi avut loc scrutinul.

Nu mai este cazul să amintesc aici de prezumția de nevinovăție, întrucât actul nici nu s-a produs. Apare clar că titlul notei de pe prima pagină, ca și intervenția doamnei deputat urmăresc doar denigrarea noastră politică.

Mă întreb, însă, cu stupoare: ce vom mai auzi, oare, după 2 sau 16 iunie?

În realitate, această campanie de presă și atitudine a Partidului Democrat, ce a culminat cu manifestarea intempestivă de vineri, 17 mai, din timpul întâlnirii reprezentanților partidelor parlamentare cu primul ministru, denotă înverșunarea cu care acest partid urmărește pe toate căile să discrediteze Partidul Democrației Sociale din România.

De câte ori în campania electorală au loc unele defecțiuni, de vină este P.D.S.R. Dar, pentru șicanele la care este expus candidatul nostru la primăria Cluj sau pentru violențele suportate în București de tineri care lipeau afișe reprezentându-l pe Ilie Năstase, tot P.D.S.R. este de vină?

Considerăm că toate aceste manifestări îndreptate împotriva P.D.S.R. nu fac decât să denatureze și să tensioneze ultimul tur de pistă al acestei curse electorale.

În spiritul unei competiții politice civilizate, și ca expresie a atașamentului nostru față de valorile democrației, amintim că reprezentantul grupului nostru parlamentar în Biroul permanent al Camerei Deputaților a susținut notificarea datei alegerilor locale către toate instituțiile europene, având organisme parlamentare, oferindu-le astfel posibilitatea de a participa, prin reprezentanții lor, ca observatori la acest scrutin. Prin acest gest politic ne-am asumat în mod deschis și public nu numai responsabilitatea prin intermediul răspunderii ce revine Guvernului pentru desfășurarea corectă a scrutinului, dar și acordul nostru cu practicile conducerii democratice a puterilor locale.

PDSR a fost partidul care a militat ca la fiecare etapă procedurală din campania electorală și din ziua alegerilor să participe reprezentanții tuturor partidelor politice, tocmai în spirit de deschidere și transparență, lucru foarte lesne de observat în conținutul Legii nr.70, pe care am modificat-o acum o lună de zile. Am admis acreditarea tuturor observatorilor interni și externi și am admis prin lege ca ei să se deplaseze unde doresc și consideră oportun.

În aceste condiții, domnilor, orice om cu bun simț ar pune o întrebare: de ce atâta agitație și zarvă? Răspunsul mi se pare simplu: se caută acum motivația eșecurilor viitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

Fiindcă e campanie electorală .....

 
Florin Negoiță - Intervenție referitoare la nevoia de justiție și de cult al legii;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Florin Negoiță Grupul parlamentar al PDSR. După aceea va urma la cuvânt domnul deputat Ioan Marinescu.

 

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea de astăzi are un singur scop: acela de a sublinia nevoia de justiție și de cult al legii.

În cei 6 ani de tranziție, noi, românii, nu am aflat cu toții încă ce-i legea și ce-i libertatea, n-am descoperit, fiecare dintre noi, că legea nu e libertatea însăși, ci doar granița ei. N-am aflat că legea e însăși patria, poruncind fiecăruia dintre noi, în numele său, să respecte viața, bunurile, libertatea, conștiința și credința fiecăruia.

Având în vedere flagelul evaziunii fiscale, creșterea îngrijorătoare a fenomenului infracțional, a economiei subterane și a corupției, se impune ca după cei 6 de ani de tranziție să ne întrebăm dacă e posibil ca studenții de la Drept să mai învețe după Codul penal din 1968, Justiția să judece și să dea hotărâri după același cod. Garda Financiară nu a reușit să stopeze și să diminueze fenomenul evaziunii fiscale galopante, să aducă în prim plan elementele probatorii cu privire la traficul de influență, darea și luarea de mită, foloasele necuvenite. Direcția Vămilor a făcut un pas destul de tardiv în acest sens, prin schimbarea domnului Pânzariu. În țară intră droguri, arme, mărfuri de proveniență dubioasă. Pentru ce? Pentru cine și până când?

Atacurile asupra instituțiilor statului și a personalităților politice, erijarea unor lideri ca singurii justițiari și campania electorală din 1996 pot umbri Justiția și legea în țară noastră.

Constatând rolul nefast al fenomenului infracțional în viața cotidiană, creșterea considerabilă a numărului de infracțiuni și infractori, a criminalității, a traficului de droguri, de carne vie și de influență, a jefuirii patrimoniului național, lipsa Codului penal adecvat economiei de piață și a Codul de procedură penală, reiese nevoia de coerență a unui program privind prevenirea infracționalității și a educației juridice a tuturor cetățenilor. În fața extremismului tot mai ofensiv și mai agresiv, a vidului legislativ și a jumătăților de măsură, platformele politice în viitoarele alegeri locale și generale nu trebuie să dea câștig de cauză celor ce doresc cu ardoare o dictatură prezentând mesaje demagogice.

Ministrul justiției, procurorul general, ministrul de interne, comisarul general al Gărzii Financiare și directorul general al Vămilor, președintele Curții de Conturi vor trebui să prezinte în fața Parlamentului analiza fenomenului infracțional, cauzele, efectele și măsurile ce se impun pentru prevenirea și diminuarea fenomenului. Ministerul Învățământului, Ministerul Tineretului și Sportului să prezinte programe concrete pe termen lung și scurt pentru educația juridică a tineretului, pentru prevenirea infracționalității în rândul elevilor, studenților și tineretului, a delincvenței juvenile.

Se impune imperativ separarea puterilor în stat și transformarea fermă a puterii judecătorești în sensul slujirii intereselor cetățenilor și a societății civile, în așa fel încât justiția să devină puternică, consecventă și oportună.

Dezbaterile și programul adoptat în plan juridic va trebui să sublinieze pregnant starea de fapt a națiunii noastre, marasmul moral și juridic în această perioadă de tranziție. Nu e posibil, sub nici un pretext sau motivare, ca, după 4 ani, un Parlament să nu adopte modificările la noul Codul penal și Codul de procedură penală. Iată de ce consider că se impune ca, pe ultima sută de metri, să avem în vedere modificările la Codul penal și Codul de procedură penală, Legea controlului averilor, Legea responsabilității ministeriale, Statutul senatorului și deputatului, Statutul funcționarului public, modificări la Legea finanțelor, Legea contabilității și Legea evaziunii fiscale. Avem menirea și datoria de a dovedi capacitate de analiză și de sintetizare a fenomenului infracțional, de jalonare a elaborării legislației pe următoarele 4-5 luni, pentru a reda cetățenilor încredere în justiție, în instituțiile de stat, demnitatea și autoritatea organelor abilitate, înlocuirea cultului personalității din regimul trecut cu un cult al legii, al muncii și al onoarei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ioan Marinescu - Informare cu privire la excluderea din Partidul România Mare și din grupul parlamentar a domnului deputat Corneliu Dan Vrabie;

Îi rog pe toți colegii să se încadreze în limitele a trei minute.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Marinescu - Grupul parlamentar al Partidului România Mare. După dânsul va urma domnul deputat Daniel Costache.

 

Domnul Ioan Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință următoarea informare.

Ca urmare a deciziei Comitetului director al Partidului România Mare de a exclude din partid pe domnul deputat Corneliu Dan Vrabie, Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaților a hotărât și excluderea din grup a domnului deputat. Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că domnul deputat Corneliu Dan Vrabile nu a ținut seama de recomandările Comitetului director de a se retrage din structurile de conducere ale unor instituții financiar-bancare, a avut repetate absențe de la lucrările Camerei Deputaților, iar în circumscripția sa electorală a avut o activitate foarte slabă.

Vă rugăm, domnule președinte, a face modificările corespunzătoare în evidența deputaților, începând cu data de 21.05.1996.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Daniel George Costache - Situația critică în care se află imobilele ce fac obiectul aplicării Legii nr.112 din 1995;

Are cuvântul domnul deputat Daniel Costache - Grupul parlamentar al PDSR. Va urma apoi la cuvânt domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Daniel George Costache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi permit să vă reamintesc, azi, când ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale, situația foarte critică în care se află imobilele ce fac obiectul aplicării Legii nr.112 din 1995.

PDSR a reușit, cu eforturi considerabile, să impună în Parlament Legea nr.112 din 1995, lege ce reglementează situația juridică a unor imobile cu destinația de locuință trecute în proprietatea statului.

Deși această lege a fost promulgată, Opoziția, în disprețul său față de legalitate și față de cetățeni, a permis, prin reprezentanții săi titularizați în fotoliile de primari, ca aceste imobile să se afle în totală ruină. Toate aceste imobile aflate în proprietatea statului, în conformitate cu prevederile Legii nr.5/1973, trebuiau întreținute și reparate prin fostele ICRAL-uri, transformate în prezent în societăți comerciale, cu fonduri de la Consiliul Local al Municipiului București. Zeci de imobile sunt astăzi în situația de a fi insalubre, în pericol de prăbușire, doarece, în ultimii ani, nu s-au făcut aproape deloc reparațiile necesare, reparații ce trebuiau executate cu fonduri de la Primăria Municipiului București. Direcția de administrare a fondului imobiliar din cadrul Primăriei Capitalei, condusă de un ilustru necunoscut, pe nume Iana, nu și-a făcut o analiză, măcar aproximativă, a situației exacte de cheltuieli pentru solicitarea de fonduri strict necesare reparațiilor ce revin în sarcina proprietarilor, respectiv a statului, reprezentat prin Primăria Municipiului București. Politica dusă de actualii edili ai Capitalei a fost păguboasă din toate considerentele, mărturie fiind Bucureștiul, adusă în această situație de niște oameni, fie incompetenți, fie rău-voitori. Chiriașii se văd astăzi puși în situația de a cumpăra niște locuințe aflate în imobile neconsolidate, după atâtea cutremure, în imobile - multe dintre ele - aflate într-o stare jalnică, aduse de nepăsarea unor funcționari din Primăria Capitalei, ce privesc cu dispreț pe contribuabilul din ale cărui taxe își iau salariile.

Cei ce au permis ca Bucureștiul să arate astăzi așa cum arată, find foarte departe ceea ce pe vremea tinereții bunicilor noștri se numea Micul Paris, deci Opoziția, care a guvernat absolut Capitala timp de 4 ani, nu a dorit să respecte sub nici o formă prevederile legale în vigoare, ei fiind cei ce au boicotat din toate puterile adoptarea Legii nr.112 din 1995.

Semnificativ mi se pare faptul de a ști cine va răspunde, nu numai moral, ci și material, pentru situația dezastruoasă a acestor imobile. Direcția de administrare a fondului imobiliar din cadrul Primăriei Capitalei va fi pusă în situația de a face un bilanț la cei 4 ani lungi și grei, pe care i-au trăit chiriașii din aceste imobile, multe dintre ele ajunse astăzi insalubre, datorită nepăsării și atitudinii disprețuitoare a acestei conduceri din direcția mai sus menționată.

Doamnelor și domnilor,

Sunt mulți bucureșteni care cred că Ceaușescu, în atâția ani de demolări și grandomanie bolnavă, nu a făcut atât rău Capitalei cât a făcut guvernarea Cheii în 4 ani de administrare locală în București. (Rumoare)

Cei care, printr-o politică dezastruoasă, au adus Bucureștiul în această situație tristă, au tupeul fantastic de a propune în alegerile locale, a căror campanie electorală o trăim, un contract ale cărui clauze nu le vor respecta nicicând. (Rumoare)

Dacă printr-un absurd ar fi aleși, mărturia minciunii ascunse în clauzele demagogice ale contractului constă tocmai în situația prezentă a Bucureștiului.

Doamnelor și domnilor,

Închei intervenția mea de astăzi cu o pildă a lui Mihai Eminescu, pe care o adresez colegilor din Opoziție, pentru a înțelege de ce Bucureștiul este astăzi așa cum este: "Relele morale sunt cauze ale decadenței economice".

Vă mulțumesc.

 
Lazăr Lădariu - Intervenție referitoare la situația românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu, Grupul parlamentar al PUNR. Va urma după aceea la cuvânt domnul deputat Tudor Manolescu.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Regret că, în ciuda exprimării mele clare, inechivoce, ca și altă dată, afirmațiile-mi sunt supuse interpretării voite, forțate, nefericite. Dar nu se întâmplă pentru prima oară când suntem jigniți și sfidați de anumiți udemeriști în propria casă - România. Negarea realității evidente este o tactică obișnuită a neprietenilor.

Pentru domnul Asztalos Ferenc, vecinul de bancă parlamentară, care m-a atacat prin afirmații descalificante, în primul rând pentru domnia sa, miile de români nu au fost alungați din județele Harghita, Covasna și Mureș, ci au plecat veseli și de bună voie, iar subofițerul de poliție Nicolae Ioan Bontaș n-ar fi fost ucis din motive etnice.

După domnul Asztalos Ferenc, oare, nimic să nu existe? Nici cei 40 de români ardeleni uciși la l848-’49? Nici cele 300 de sate, biserici și mânăstiri arse și rase de pe fața pământului cu turnul lui Bukow. Nu există oare motive etnice, nici în acel îndemn, "Să nu ai milă", prin care în Ardealul de Nord, furat prin diktat, trebuiau uciși până și copiii din burta mamei. Învățătoarea Aurelia Cozma a fost omorâtă gravidă în luna a 9-a. Nu există nici uciderea bestială a protopopului Aurel Muntean din Huedin. După unii, până și decapitarea unor preoți ardeleni este o născocire. Nu a existat nici "martie negru" de la Târgu-Mureș, nici agresorii lui Mihăilă Cofar, conduși de Cserenyés Pal, nici minilovitura de stat de acolo, nici criminalii de la Zetea, Dealu și Odorheiu Secuiesc.

Nu este pentru prima oară când anumiți udemeriști, pe care nu vom face greșeala să-i identificăm cu o întreagă minoritate maghiară, cu oameni loiali și cinstiți, pe care-i respect, domnule Asztalos, ar dori ștergerea filelor istoriei, radierea din memorie a crimelor bestiale de la Ip, Treznea, Moisei, Sărmașu, Sighiștel, comise de honvezii apocalipticului măcel comis fără nici un motiv, pe timp de pace, asupra unor ființe fără apărare. După domnia sa, poate n-au existat nici arhanghelii cruzimii care au ucis la Treznea 86 de români și evrei. Surorile Brumar aveau 5 și respectiv 8 ani, doar; învățătorului Cozma i s-au scos ochii și tăiat urechile, iar unei femei mâinile și sânii. N-au existat, oare, nici cei 157 de români uciși mișelește la Ip în miez de noapte, în casele lor, apoi aruncați într-o groapă comună. Crime, toate cu substrat etnic, pentru care vinovații nu s-au obosit nici măcar să-și ceară, cu o întârziere de 55 de ani, scuze.

Nu-i pentru prima oară când suntem făcuți mincinoși. Întrebarea e: pe cine apără cu atâta înverșunare domnul Asztalos Ferenc și alții câțiva care nu ostenesc să ne pârască pe la cancelarii occidentale? Pe odioșii criminali? Asta să credem? Negarea evidențelor, se știe, face parte dintotdeauna din strategia și tactica unor lideri udemeriști, care nu au ceva anume doar cu Lazăr Lădariu, cu Valer Vodă, președintele Asociației Românilor alungați din județele Harghita, Covasna și Mureș, cu dumneavoastră. Ei au cu întreg neamul românesc. Asta să nu uitați!

Vă mulțumesc.

 
Tudor Manolescu - Intervenție legată de suspendarea abuzivă a unui primar;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Tudor Manolescu - Grupul parlamentar al PDSR. Va urma domnul deputat Ioan Catarig.

 

Domnul Tudor Manolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că intenționam să renunț la intervenție, dar l-am auzit de dimineață pe domnul Mihail Nică lamentându-se că nu a primit răspuns la o interpelare, după două luni, de când domnia sa a făcut-o, nu?

Stimate domnule coleg, mai aveți de așteptat. Sunt unii dintre noi... Eu, de exemplu, l-am interpelat pe domnul ministru Octav Cozmâncă în urmă cu patru luni.

O voce din sală:

Sau un an ....

 
 

Domnul Tudor Manolescu:

Era vorba atunci despre intrarea în legalitate privind suspendarea abuzivă a unui primar și mi-am exprimat eu atunci convingerea sau, în sfârșit, dorința ca la mijloc să nu fie o problemă politică, pentru că era vorba de suspendarea unui primar, a unuia dintre cei doar trei primari pe care partidul de guvernământ îi are în municipii.

S-a dovedit, ulterior, că de fapt și de drept este o problemă politică, că au fost interese pentru ca acest fost primar să nu mai candideze în continuare. Între timp, listele s-au făcut. Într-adevăr, domnul Chiriacescu nu mai apare pe nici o listă, nu și-a depus candidatura nici ca independent. Deci problemele s-au rezolvat. Și nu înțeleg de ce, totuși, domnul ministru Octav Cozmâncă nu respectă Regulamentul Camerei Deputaților care, dacă știu eu bine, joacă rol de lege, da? Și nu înțeleg de ce măcar acum, în ultimul ceas, nu are curtoazia să vină să răspundă la o întrebare pusă în urmă cu 4 luni de zile. După aproximativ o lună de la această intervenție, pe care am făcut-o în februarie, am intervenit din nou și am rugat Biroul permanent al Camerei Deputaților să fixeze o dată la care domnul ministru Octav Cozmâncă să vină, în sfârșit, să răspundă la interpelare, conform legii.

În sfârșit, ieri, pe lista Guvernului, pe lista celor care răspund la interpelări a apărut numele domnului Octav Cozmâncă, dar, cum bine ați văzut cu toții cei prezenți ieri aici, domnia sa nu ne-a onorat cu prezența.

Cam asta este problema. Eu, să știți, că în ce mă privește, pun punct acestei chestiuni. De fapt, nu doream să văd ochii domnului Octav Cozmâncă, doream să se rezolve o problemă, problema nu s-a rezolvat și mărturisesc că pun punct acestei probleme, însă nu înainte de a mai trage încă o dată atenția asupra disprețului cu care domnul Cozmâncă tratează Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Catarig - Intervenție legată de rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - Grupul parlamentar PDSR. După dânsul va lua cuvântul domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner, în limita a două minute, pe seama renunțării la cuvânt a domnului deputat Horia Pascu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi mai întâi să mă alătur celor care sunt nemulțumiți de modul cum intervențiile deputaților la forurile exutive sunt rezolvate de către aceștia. Și eu pot să vă spun că am intervenții care depășesc patru luni. Dar, voi reveni asupra acestui aspect în cursul lunii iunie, căci tema mea de astăzi este alta. Este, dacă vreți, acea pe care am încercat s-o evidențiez în fața dumneavoastră în ultimele mele intervenții, respectiv rațiunea de a fi a activității politice în proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarității social-economice, doctrină care-și găsește exprimare în toate programele partidelor existente acum în Cameră, pornind de la realitatea PIB-ului românesc, cel mai scăzut din zona geografică în care trăim.

Astfel, în data de 21 februarie ‘96, în cadrul activității Comisiei pentru industrii și servicii, pe ordinea de zi a figurat un singur punct, și anume dezbaterea crizei de energie electrică și termică, accentuată în luna februarie ‘96, care a determinat mari nemulțumiri în țară. Această dezbatere s-a făcut de către Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. Comisiile s-au sesizat cu această problemă și au participat circa 40 de invitați, respectiv ministrul industriei - domnul Alexandru Stănescu, secretari de stat, președintele RENEL, Victor Romert, vicepreședinții BRCE, Dan Mogoș, consilierul primului-ministru pe probleme energetice, ex-ministrul Dumitru Popescu, directori generali ai combinatelor mari consumatoare de energie din țară și alții.

Fiindcă sunt penultimul, n-am să vă prezint tot ceea ce aș fi dorit. Am să vă prezint doar concluziile acestei întâlniri, și anume: în termen de o lună de zile, Guvernul să prezinte Parlamentului proiectul de Lege a energiei electrice și termice - după cum știți, nu l-ați primit; în 10-15 zile, Guvernul să prezinte comisiilor parlamentare un program de măsuri în legătură cu intrarea în normal - la Comisia pentru industrii și servicii acest program n-a fost prezentat; în cel mai scurt timp să se prezinte comisiilor noastre pagubele produse la nivel național în urma crizei energetice - nici acest document nu a fost prezentat; comisiile noastre să înainteze o scrisoare către Curtea de Conturi pentru a analiza modul cum au fost utilizate fondurile financiare și resursele interne pentru pregătirile de iarnă - nici la acest document nu am primit răspuns; RENEL-ul să prezinte în plenul comisiilor într-o viitoare ședință posibilitățile actuale și de viitor ale resurselor hidro-energetice și amenajarea acestora - nici la aceasta nu am primit nici un răspuns.

Toate acestea vi le-am prezentat cu scopul, pe de o parte să vă informez, pe de altă parte pentru a crea și respectiv a relansa răspunderea politică pe care ați luat-o cu toții la alegerile din septembrie ‘92, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, în primul rând prin resursele umane și materiale românești.

În ceea ce mă privește, aștept în continuare întâlnirile solicitate cu domnul președinte Ion Iliescu și domnul prim-ministru Nicolae Văcăroiu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Constantin Șerban Rădulescu-Zoner - - Intervenție legată de Ion Antonescu.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner. Dânsul este ultimul vorbitor, în dimineața acestei zile, pe tema intervențiilor deputaților care au avut de ridicat anumite probleme. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca elev, trebuie să recunosc că am fost cutremurat când, ieșind de la un spectacol, am văzut mulțimile urlând, incitate de agitatori, special numiți, urlând, pur și simplu, cu figuri desfigurate, de ură, "Moarte lui Antonescu".

În același timp, vă fac o mărturisire, dar în două vorbe: mama mea a fost dată afară de la Radio de Melita Apostol, directoare, soția lui Gheorghe Apostol, considerată fascistă, pentru că a îndrăznit să conducă o cantină de copii săraci la "Patronajul". Asta, pentru unii care fac comentarii.

Vreau să spun următorul lucru: doamnelor și domnilor, îmi pun întrebarea dacă în Adunarea Națională Franceză s-ar înjosi un deputat să-i invite pe alți colegi, pe toți colegii la un colocviu privind pe mareșalul Petain. Și mareșalul Petain nu a venit prin lovitură de stat, cum a venit mareșalul Antonescu, general în acel moment, cu sprijinul legionarilor și al germanilor. A primit mandat din partea Adunării Naționale, evacuată la Bordeaux, în acele momente tragice pentru Franța.

Doamnelor și domnilor,

Nimeni nu neagă rolul de mare general al lui Antonescu. Nimeni nu neagă integritatea, sau .... de a fi fost un om integru. Dar, în același timp, așa au fot vremurile, poate nu era altă ieșire pentru România, a fost un dictator.

Prin urmare, consider că personalitatea controversată a generalului și viitorului mareșal Antonescu să facă obiectul dezbaterilor specialiștilor, ale istoricilor, și să nu facă obiectul unor dezbateri parlamentare.

Următorul lucru mai mă întreb: de ce un colocviu la Cluj? Ce legătură are Antonescu cu Clujul? De ce nu un colocviu despre generalul Matcici, arestat de la Comandamentul Armatei și dus la București și aruncat în temniță și condamnat criminal de război de un tribunal asemănător? De ce nu generalul Avramescu, arestat de ruși și dus la Cartierul Marinovschi, unde a dispărut? De ce al lui Antonescu, la Cluj?

Nu găsesc decât o singură explicație: o deviere naționalistă și cu un anumit scop - cu scopul de a se crea indirect, prin discutarea unui personaj controversat, și un bun român, recunosc, dar care mai trebuie să stea sub lupa analiștilor, a istoricilor, o diversiune menită de a pune piedici eforturilor noastre, ale tuturor, indiferent de coloratură politică, cu excepția acelora care urmăresc acest lucru, de a ne integra în Europa. Nu prin colocvii și prin invitarea parlamentarilor la un colocviu privind un personaj încă controversat, dar oricum un dictator .....

O voce din sală:

Un bun român ...

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Nu în felul acesta ne putem crea un drum deschis spre instituțiile europene, spre Europa. (Rumoare)

Rămâne la aprecierea dumneavoastră ceea ce v-am spus.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Rumoare)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am terminat această parte a ședinței noastre de astăzi.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 30 mai 2020, 6:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro