Sittings of the Chamber of Deputies of May 23, 2000

	1.	Intervenţii ale domnilor deputaţi:
		1.2	Petre Ţurlea - evocarea evenimentelor şi personalităţilor istorice legate de idealul unităţii tuturor românilor;

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Are cuvântul domnul deputat Petre Ţurlea şi se pregăteşte domnul Dumitru Bălăeţ.

Domnul Petre Ţurlea: Domnule preşedinte, Distinsă doamnă şi domnilor colegi, Am mers întotdeauna pe ideea că nu contează câţi suntem, şi unul dacă este în sala aceasta, un singur deputat, el reprezintă Parlamentul României în ansamblul său şi naţiunea română în ansamblul ei.

Domnul Vasile Lupu: Bine gândit.

Domnul Petre Ţurlea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Anul 2000 poate fi proclamat "Anul unirii românilor". Se împlinesc 400 de ani de la Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul, voievod despre care un recent manual de istorie infam, coordonat de un nimeni al istoriografiei româneşti, nu are nici un cuvânt de apreciere. Constat că şi oficial, lăudată de actuala Putere, Televiziune Română condusă de GDS-işti, cosmopoliţi şi dispreţuitori ai valorilor şi trecutului românesc se preface că uită cei 400 de ani. Se împlinesc, de asemenea, 80 de ani de la consfinţirea prin Tratatul de la Trianon a Unirii Transilvaniei cu România, act de voinţă a întregului popor român. Aceeaşi tăcere şi în jurul acestui eveniment. Tot acum avem comemorarea a 60 de ani de la răpirea Basarabiei – Bucovinei de Nord, Cadrilaterului şi Transilvaniei de Nord. În acest caz, nu numai că lipsesc gesturile oficiale de comemorare, dar chiar acum, în dispreţul sentimentelor românilor, actuala Putere încheie un tratat cu Republica Moldova, recunoscând astfel ca valabilă cotropirea din 1940. Protestând împotriva acestui tratat samavolnic, iscălit de domnul Petre Roman, istorici români din România, Basarabia, Bucovina, Iugoslavia, la 13 mai, au adoptat o declaraţie pe care o prezint Camerei Deputaţilor pentru a rămâne ca document în stenograma acesteia. O să dau distinsei doamne stenografe acest document. Tot în 2000 comemorăm 60 de ani de la asasinarea unuia dintre făuritorii statului naţional unitar român – Nicolae Iorga, iar peste câteva zile, la 1 iunie, se împlinesc 55 de ani de la asasinarea, la ordinul lui Stalin, pentru lupta pe care a dus-o în slujba statului naţional unitar român, a celei mai mari personalităţi militare a românilor din secolul al XX-lea, mareşalul Ion Antonescu. Vă invit, domnilor şi doamnelor colegi, atâţi cât suntem, să facem un gest normal. Voievodul Mihai Viteazul, cărturarul Nicoale Iorga şi mareşalul Ion Antonescu au fost asasinaţi datorită luptei duse de ei pentru idealul tuturor românilor, crearea unui stat unitar propriu. De aceea, cei trei înfrăţiţi prin moarte şi ideal sunt adevăraţii şi marii eroi ai neamului românesc. Se cuvine să facem, doamnelor şi domnilor, gestul normal de a păstra în memoria lor un moment de reculegere, moment de reculegere la care vă invit acum. (Se păstrează un moment de reculegere.) Declaraţia pentru unitatea tuturor românilor Astăzi, 13 mai 2000, participanţii la Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema "1600-1918-1920 Istorie şi actualitate" au adoptat documentul intitulat Declaraţia pentru unitatea tuturor românilor Parte a societăţii civile româneşti, organizaţiile participante, conştiente de situaţia în care se găseşte România la 80 de ani de la consfinţirea internaţională a statului naţional unitar român prin tratatele de pace de la Paris din 1919-1920, la 400 de ani de la Unirea Românilor sub sceptrul lui Mihai Viteazul, consideră că a sosit momentul definirii ca prioritate a politicii externe româneşti, integrarea pe toate planurile – economic, cultural, religios – a tuturor românilor, astfel încât să putem rezolva împreună problemele majore ale existenţei noastre ca naţiune unitară. Considerăm că acestei priorităţi trebuie să i se subordoneze integrarea europeană şi euroatlantică a României şi că Prutul nu trebuie să devină sub nici un pretext frontiera de răsărit a Uniunii Europene. După validarea de către actuala putere a tratatului capitulard cu Ucraina, prin care se recunoaşte de jure apartenanţa la Ucraina a unor teritorii româneşti, se încearcă acum validarea unui tratat între România şi Republica Moldova care, în ignorarea adevărului istoric, consfinţeşte consecinţele pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. Acest tratat constituie o nouă şi gravă prejudiciere a intereselor naţionale ale Românilor. În consecinţă, cerem Preşedintelui României să nu semneze şi Parlamentului României să nu ratifice textul de tratat între România şi Republica Moldova, parafat la 28 aprilie 2000. Considerăm că validarea unui asemenea tratat nu poate avea loc fără o largă consultare a societăţii civile, mergând până la organizarea referndumului naţional. Forumul Civic Naţional Român, Comisia "România" de istorie a celui de-al doilea război mondial, Centrul de studii transilvane, Fundaţia "Onisifor şi Octavian Ghibu", Societatea "Avram Iancu", Asociaţia istoricilor din Republica Moldova, Revista "Glasul Bucovinei", Radio Chişinău, Comisia de cultură din Consiliul pentru minorităţile naţionale, Revista "Lumea Magazin" . Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu: Da. Vă mulţumesc.