Domnul Petre Țurlea: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Anul 2000 poate fi proclamat "Anul unirii românilor". Se împlinesc 400 de ani de la Unirea Țărilor Române sub Mihai Viteazul, voievod despre care un recent manual de istorie infam, coordonat de un nimeni al istoriografiei românești, nu are nici un cuvânt de apreciere. Constat că și oficial, lăudată de actuala Putere, Televiziune Română condusă de GDS-iști, cosmopoliți și disprețuitori ai valorilor și trecutului românesc se preface că uită cei 400 de ani. Se împlinesc, de asemenea, 80 de ani de la consfințirea prin Tratatul de la Trianon a Unirii Transilvaniei cu România, act de voință a întregului popor român. Aceeași tăcere și în jurul acestui eveniment. Tot acum avem comemorarea a 60 de ani de la răpirea Basarabiei Bucovinei de Nord, Cadrilaterului și Transilvaniei de Nord. În acest caz, nu numai că lipsesc gesturile oficiale de comemorare, dar chiar acum, în disprețul sentimentelor românilor, actuala Putere încheie un tratat cu Republica Moldova, recunoscând astfel ca valabilă cotropirea din 1940. Protestând împotriva acestui tratat samavolnic, iscălit de domnul Petre Roman, istorici români din România, Basarabia, Bucovina, Iugoslavia, la 13 mai, au adoptat o declarație pe care o prezint Camerei Deputaților pentru a rămâne ca document în stenograma acesteia. O să dau distinsei doamne stenografe acest document. Tot în 2000 comemorăm 60 de ani de la asasinarea unuia dintre făuritorii statului național unitar român Nicolae Iorga, iar peste câteva zile, la 1 iunie, se împlinesc 55 de ani de la asasinarea, la ordinul lui Stalin, pentru lupta pe care a dus-o în slujba statului național unitar român, a celei mai mari personalități militare a românilor din secolul al XX-lea, mareșalul Ion Antonescu. Vă invit, domnilor și doamnelor colegi, atâți cât suntem, să facem un gest normal. Voievodul Mihai Viteazul, cărturarul Nicoale Iorga și mareșalul Ion Antonescu au fost asasinați datorită luptei duse de ei pentru idealul tuturor românilor, crearea unui stat unitar propriu. De aceea, cei trei înfrățiți prin moarte și ideal sunt adevărații și marii eroi ai neamului românesc. Se cuvine să facem, doamnelor și domnilor, gestul normal de a păstra în memoria lor un moment de reculegere, moment de reculegere la care vă invit acum. (Se păstrează un moment de reculegere.) Declarația pentru unitatea tuturor românilor Astăzi, 13 mai 2000, participanții la Conferința științifică internațională cu tema "1600-1918-1920 Istorie și actualitate" au adoptat documentul intitulat Declarația pentru unitatea tuturor românilor Parte a societății civile românești, organizațiile participante, conștiente de situația în care se găsește România la 80 de ani de la consfințirea internațională a statului național unitar român prin tratatele de pace de la Paris din 1919-1920, la 400 de ani de la Unirea Românilor sub sceptrul lui Mihai Viteazul, consideră că a sosit momentul definirii ca prioritate a politicii externe românești, integrarea pe toate planurile economic, cultural, religios a tuturor românilor, astfel încât să putem rezolva împreună problemele majore ale existenței noastre ca națiune unitară. Considerăm că acestei priorități trebuie să i se subordoneze integrarea europeană și euroatlantică a României și că Prutul nu trebuie să devină sub nici un pretext frontiera de răsărit a Uniunii Europene. După validarea de către actuala putere a tratatului capitulard cu Ucraina, prin care se recunoaște de jure apartenanța la Ucraina a unor teritorii românești, se încearcă acum validarea unui tratat între România și Republica Moldova care, în ignorarea adevărului istoric, consfințește consecințele pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. Acest tratat constituie o nouă și gravă prejudiciere a intereselor naționale ale Românilor. În consecință, cerem Președintelui României să nu semneze și Parlamentului României să nu ratifice textul de tratat între România și Republica Moldova, parafat la 28 aprilie 2000. Considerăm că validarea unui asemenea tratat nu poate avea loc fără o largă consultare a societății civile, mergând până la organizarea referndumului național. Forumul Civic Național Român, Comisia "România" de istorie a celui de-al doilea război mondial, Centrul de studii transilvane, Fundația "Onisifor și Octavian Ghibu", Societatea "Avram Iancu", Asociația istoricilor din Republica Moldova, Revista "Glasul Bucovinei", Radio Chișinău, Comisia de cultură din Consiliul pentru minoritățile naționale, Revista "Lumea Magazin" . Vă mulțumesc.
|