Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 13, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 13-11-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 13, 2000

7. Dezbateri asupra raportului Comisiei speciale pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieți omenești, generate de ploile torențiale căzute în unele zone ale țării.

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Doamnelor și domnilor,

Trecem la raportul Comisiei speciale pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieți omenești, generate de ploile torențiale căzute în unele zone ale țării.

Președintele comisiei este prezent și îi vom da cuvântul să ne prezinte raportul. Membrii comisiei sunt invitați să-și ocupe locul cuvenit.

Membrii comisiei să poftească în a susține raportul.

Domnule președinte,

Adunați-vă membrii comisiei.

Domnul Radu Mânea:

Domnule deputat Vasile Dănilă, sunteți rugat să veniți aici, la comisie!

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Radu Mânea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu Hotărârea Camerei Deputaților nr.34/1999, în perioada noiembrie 1999 - octombrie 2000, Comisia specială constituită din 11 deputați reprezentând toate grupurile parlamentare a efectuat verificări pe teren și a analizat, împreună cu specialiștii și conducerea unor ministere, institute de învățământ superior de cercetare și proiectare, cu comisii specializate pe tipuri de dezastre din cadrul Guvernului, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, cât și cu Comisiile județene de apărare împotriva dezastrelor, cauzele, efectele și măsurile ce se impun în vederea prevenirii fenomenelor și diminuării pagubelor produse de calamități naturale.

În baza constatărilor și a materialelor primite, s-a întocmit prezentul raport care este însoțit de anexe și documentații foto.

Înainte de definitivarea raportului, s-a organizat o consultare deschisă cu reprezentanți specialiști consacrați în domeniul amenajărilor complexe din cadrul Academiei Române, ministerelor și institutelor de învățământ, cât și cu specialiști ai institutelor de cercetări și proiectări din sectoarele investigate. Raportul este structurat pe 9 capitole și subcapitole, în funcție de importanța acestora. Astfel, în capitolul I s-au prezentat schimbările climatice pe glob și consecințele acestora pe teritoriul României, subliniindu-se că modificările climatice la nivel planetar se manifestă prin diminuarea stratului de ozon, modificarea bilanțului energetic al radiațiilor solare, efectul de seră, cât și unele procese fizice ca transferul termic radial, nebulozitatea și precipitațiile, fotochimia atmosferei, precum și relațiile de intercondiționare.

În ultimii ani, în perioada 1993 – 2000, în întreaga lume, ca urmare a schimbărilor climatice, au fost înregistrate numeroase evenimente meteorologice periculoase, valuri de căldură și secete, furtuni, ploi torențiale urmate de inundații, alunecări de teren care s-au manifestat în mare măsură și în România. Efectele negative ale acestora nu pot fi combătute decât prin creșterea ponderii vegetației forestiere care diminuează evaporația și asimilează ploile din formațiunile noroase, precum și prin diminuarea drastică a consumurilor de combustibil fosil și înlocuirea treptată a acestora cu surse de energii nepoluante.

Prin investigarea fenomenului global și regional de manifestare a schimbărilor climatice, cu ajutorul mijloacelor moderne de teledetecție, spațiul geografic al regiunii de sud a țării noastre este considerat limita vestică de maximă intensitate a proceselor de deșertificare ce se manifestă la nivelul continentului european. Degradarea puternică a pădurilor în aceste zone duce la dispariția unei bariere vii ce se află în fața extinderii spre centrul Europei a stepei eurasiatice.

Ca urmare a fenomenului de deșertificare, precum și a poluării industriale, echilibrul ecologic natural a fost afectat, iar pădurile au suferit importante destructurări.

Fenomenele meteorologice produse pe teritoriul României în perioada 1997 – 2000 nu pot fi explicate decât în contextul schimbărilor climatice globale. Din analiza condițiilor agrometeorologice ale acestei veri a anului 2000, rezultă că seceta agricolă a fost complexă, pedologică și atmosferică, accentuată ca intensitate și prelungire, deoarece a fost declanșată încă din prima decadă a lunii mai și a continuat pe tot parcursul verii, ceea ce a determinat reducerea considerabilă a producției agricole, până la compromiterea totală a unor recolte pe mari suprafețe. Astfel, suprafața totală calamitată de secetă a fost de 7.642.489 de hectare teren agricol și de 50% din suprafața arabilă, respectiv 5.546.482 de hectare, pierderile fiind cifrate la 20.412 miliarde lei care sunt mai mari decât valoarea de investiții necesară pentru reabilitarea sistemelor de irigații, pentru perioada 2000 – 2003 și în continuare, reabilitarea costând 13.496 miliarde lei.

În raport se evidențiază rolul de protecție al pădurii, cu referire în special la funcțiile hidrologice și antierozionale, pădurea fiind un sistem ecologic complex de mari dimensiuni și peren. Astfel, vegetația forestieră ameliorează condițiile climatice, frânează scurgerile de suprafață, reduce torențialitatea, eroziunea solului, alunecările de teren și pagubele produse de inundații.

Aportul pădurilor în atenuarea viiturilor torențiale și diminuarea efectelor marilor inundații rezultă din capacitatea de retenție și înmagazinare în sol a unor volume considerabile de apă care alimentează izvoarele și mențin astfel un regim de scurgere echilibrat, constant și permanent al cursurilor de apă.

Variabilitatea debitelor de apă depinde de regimul de precipitații, dar pentru că obârșia majorității râurilor este situată în zonele montane și colinare, regiuni tipic forestiere, regimul cursurilor de apă este condiționat de modul cum pădurea își exercită rolul ei hidrologic, respectiv cum este gospodărit fondul forestier național.

Trebuie să spunem însă că modul abuziv de gospodărire a pădurilor și a terenurilor agricole în pantă este la originea transportului masiv de aluviuni și a torențialității puternice a rețelei hidrografice, fapt ce a condus la colmatarea acumulărilor de apă. Astfel, din circa 13 miliarde metri cubi capacitate totală a acumulărilor de apă, în prezent sunt colmatate 30%, respectiv 3,6 miliarde metri cubi, cu efecte negative privind imposibilitatea regularizării debitelor de viitură. La aceasta se adaugă pericolul de avariere sau distrugere a barajelor, exemplu acumularea Belci de pe râul Tazlău – Bacău care, după ce a fost colmatată în luna iunie 1991, s-a rupt cauzând importante pagube și pierderi de vieți omenești.

Suntem țară dunăreană cu cel mai mare aport de aluviuni din Dunăre, față de celelalte 8 țări din amonte. De asemenea, după amploarea proceselor de degradare a terenurilor, deținem recordul absolut în Europa: 7 milioane de hectare de terenuri afectate de degradare sub diferite forme și intensități de eroziune, iar după suprafața ocupată cu păduri ne situăm pe locul 17, respectiv 6,3 milioane hectare.

Reducerea sub limita critică a pădurii, de la 80 – 85%, cât a fost procentul natural la 26,7% în prezent și cu mari diferențe zonale, respectiv 3,5% în zonele de câmpie, tocmai unde se aridizează climatul, se intensifică secetele excesive și de lungă durată și unde se resimte efectul negativ al schimbărilor climatice globale, doar 10 – 12 % la coline și dealuri, unde se intensifică eroziunea solului și alunecările de teren și 30 până la 60% la munte, unde își au sorgintea marile inundații, explică vastele focare de alimentare a cursurilor de apă cu cantități imense de aluviuni.

Procentul redus de împădurire, modificările climatice, energia mare de relief și îndelungata gestionare neecologică a țării au determinat dezlănțuirea eroziunii. Acest pericol a fost sesizat și de expertul francez Boucqet de la Gray care a formulat următoarea idee: "România trebuie să aibă, pentru munții ei, o solicitudine egală celei pe care olandezii o au pentru digurile lor, căci este amenințată de viituri torențiale, ca Olanda de apele mării". Fondul forestier național a scăzut, în ultima sută de ani, de la 9 milioane de hectare la 6,3 milioane hectare.

În perioada 1946 – 1962, au căzut pradă nechibzuinței 100.000 de hectare perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole și peste 300.000 de hectare pășuni împădurite care au fost defrișate abuziv pentru a mări suprafața agricolă a țării.

În perioada 1997 – 2000, au avut loc cele mai mari indundații și alunecări de teren din ultimii 50 de ani soldate cu 114 morți și cu pagube materiale de 12.000 de miliarde de lei. Au fost înregistrate, de asemenea, peste 98.000 de gospodării și anexe distruse, 73.000 efective de animale pierdute, aproape 2 milioane de hectare terenuri agricole și forestiere inundate sau afectate de doborâturi de vânt, peste 15.000 de kilometri de drumuri, rețele electrice și telefonice, mii de poduri și podețe afectate.

Inundațiile au fost provocate de precipitații abundente urmate de topirea bruscă a zăpezilor sau concomitent de aceste două fenomene. Astfel: precipitațiile înregistrate în luna iunie 1999, la Râul Mare Retezat din județul Hunedoara, au fost de 136 de litri/metru pătrat în două ore; în luna august 1999, ploi torențiale de scurtă durată au căzut în zona subcarpatică a Munteniei și vestul Olteniei. Viiturile de pe Valea Cerbului, Urlătoarea și Babe au fost de 70 de litri/metru pătrat în 2 ore, iar la Întorsura Buzăului de 120 de litri/metru pătrat. În jumătatea vestică a țării, 159 de litri/metru pătrat în 2 ore, la Stația Drobeta Turnu-Severin, 134 de litri/metru pătrat la Băile Herculane.

O cauză esențială a producerii inundațiilor și alunecărilor de teren o constituie reducerea drastică a suprafețelor acoperite cu păduri care, în mai puțin de 2 secole, s-au diminuat cu 50%.

O importanță deosebită în amplificarea pagubelor produse au avut bazinele torențiale mici, peste 3000 de formațiuni torențiale care au provocat creșterea bruscă a debitelor și transportul masiv de aluviuni pe cursurile principale de râuri.

Înainte de 1990, silvicultura împreună cu agricultura și gospodărirea apelor au realizat un important volum de lucrări cu specific de apărare împotriva inundațiilor, corecția torenților, combaterea eroziunii solului, acumulări, îndiguiri, regularizări, iar după 1990 acest ritm s-a redus în mod drastic, până la sistare. De asemenea nu s-au mai executat nici întrețineri curente și reparații capitale pentru buna lor funcționare, fapt ce a condus la reactivarea proceselor torențiale.

Neidentificarea și neîmpădurirea terenurilor degradate prevăzute în Legea nr.18/1991 și Legea apelor nr.107/1999, starea contravențională și infracțională în păduri au crescut în mod îngrijorător; s-a intensificat, de asemenea, acțiunea de defrișare a arboretelor de protecție de pe pășunile împădurite, amplasarea numeroaselor instalații de debitare a lemnului în cuprinsul întregului fond forestier, cum sunt 2.700 de gatere și 6.500 de circulare în care, în general, se debitează lemnul sustras ilegal.

Existența resturilor de masă lemnoasă provenite din exploatări – rumeguș, arbori dezrădăcinați – care pătrund în rețeaua de scurgere și provoacă mari pagube, poduri și podețe amplasate greșit și cu deschideri subdimensionate sunt tot atâtea cauze care au produs inundații în perioada anterioară; nerespectarea disciplinei în construcții, prin amplasarea fără autorizație de construcție în albiile majore inundabile sau chiar în albiile minore ale râurilor a unor construcții civile sau de producție.

În cadrul propunerilor și recomandărilor de ordin instituțional și organizatoric s-a insistat asupra urgenței de reîmpădurire a terenurilor degradate, fiind necesar ca Ministerul Agriculturii și Alimentației să treacă în evidența cadastrală terenurile degradate, puternic și excesiv erodate, de la categoria productivă la categoria neproductivă, așa cum, de altfel, sunt în realitate.

Silvicultura va trebui să urgenteze definitivarea cadrului legal, astfel ca toți agenții economici care beneficiază de efectele funcțiilor de protecție ale pădurii să plătească contravaloarea acestor efecte proprietarilor sau unităților silvice.

În domeniul gospodăririi apelor, Guvernul va trebui să asigure resurse financiare pentru finalizarea obiectivelor privind alimentările cu apă ale populației din zonele deficitare și pentru realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.

De asemenea se vor elabora strategii sectoriale, de către silvicultură, agricultură, mediu și prefecturi care să fie armonizate la nivel de bazin hidrografic.

Sistemul de avertizare-alarmare și formațiunile de protecție civilă pentru intervenții de urgență în caz de dezastre să fie asigurate cu logistică și suportul necesar la nivelul fiecărui județ.

În cadrul Institutului Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărirea Apelor trebuie realizat sistemul informatic național meteorologic integrat modern, dotat cu radare Dopler.

Pentru realizarea lucrărilor de prevenire și combatere a unor dezechilibre ecologice, trebuie elaborate, de către Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, proiecte complexe cu finanțare externă și de la bugetul de stat.

Este necesar, de asemenea, ca Ministerul Educației Naționale să introducă în manualele școlare cunoștințe minime legate de rolul și importanța pădurii, cât și de modul de apărare a populației în cazul unor dezastre naturale.

În finalul raportului sunt propuneri de ordin legislativ privind asigurarea cadrului legal pentru aplicarea în practică a măsurilor preconizate. Astfel se stipulează necesitatea urgentării adoptării proiectelor de legi privind atmosfera, ariile protejate și siguranța marilor baraje.

Pentru asigurarea realizării în complex corelat, coordonat în timp și spațiu a măsurilor și lucrărilor de protecție antierozională, în întregul bazin hidrografic torențial și de către toți beneficiarii de folosință, este necesar ca Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii, Ministerului Lucrărilor Publice să se inițieze și să se elaboreze Legea amenajării în complex a bazinelor hidrografice torențiale, prin care să se stabilească responsabilități pentru toți deținătorii de terenuri din bazinele hidrografice și să se urgenteze înființarea Comitetului Național pentru Combaterea Degradării Terenurilor, Secetei și Deșertificării.

În județele puternic afectate de inundații și alunecări de teren: Vaslui, Vrancea, Hunedoara, Caraș-Severin, Alba, Buzău, Prahova și Iași, Guvernul, prin ministerele de resort, va trebui să continue ca o prioritate programele-pilot de reconstrucție ecologică, prin amenajarea în complex a bazinelor hidrografice, constând din lucrări de împădurire a terenurilor degradate, corecția torenților, regularizări și îndiguiri pe cursurile de apă.

Seceta atmosferică și pedologică acută ce s-a manifestat în ultima perioada și care va continua, conform prognozelor, în iarna 2000 – 2001, a condus și va genera diminuarea drastică a nivelului acumulărilor hidroenergetice, cu toate consecințele negative ce derivă din aceasta: diminuarea accentuată a puterii instalate a centralelor hidroelectrice, reducerea resurselor de apă industrială și pentru consumul populației.

Se impune ca Ministerul Industriei și Comerțului, autoritățile publice centrale și locale să stabilească prioritatea consumurilor de apă din acumulările hidroenergetice, concomitent cu identificarea soluțiilor alternative pentru compensarea deficitului de energie electrică rezultat ca urmare a diminuării puterii medii instalate a hidrocentralelor.

Menționăm, de asemenea, că seceta excesivă pedologică și atmosferică are un puternic impact asupra rezervelor de apă din sol, cu consecințe majore privind siguranța alimentării populației pe termen scurt și mediu.

Se impune ca Ministerul Agriculturii și Alimentației să ia măsuri pentru repunerea în funcțiune a amenajărilor pentru irigații pe 3,2 milioane hectare, fondurile necesare urmând a fi asigurate anual prin bugetul de stat și prin finanțări pe programe cu suport extern.

Se recomandă Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului să inițieze proiectele de legi privind gospodărirea integrată a zonelor de coastă, ariile protejate, completarea și amenajarea Legii apelor nr.107/1996, a Legii nr.17/1990 privind regimul juridic al Mării Negre.

Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor să analizeze împreună cu comisiile specializate pe tipuri de dezastre oportunitatea amendării Legii asigurării obligatorii de bunuri și persoane, astfel ca cetățenii situați în zonele de risc major, risc natural major, conform planurilor urbanistice generale, să poată beneficia de despăgubiri corespunzătoare în cazul producerii pagubelor provocate de catastrofe naturale.

S-a propus ca Guvernul să inițieze elaborarea unui act normativ privind sistemul național de management unitar ce privește gestionarea crizelor provocate de calamități naturale, având la bază strategia națională integrată și corelarea prevederilor într-o singură lege, pentru evitarea paralelismelor, reducerea birocrației și scurtarea timpilor de luare și punerii în aplicare a deciziilor.

În funcție de problematica prezentată cu privire la dezechilibrele ecologice majore, cauzele acestora și amploarea fenomenelor torențiale, gestionarea unitară și coordonată a acțiunilor de reconstrucție ecologică, precum și necesitatea amenajării în complex a bazinelor hidrografice se impune ca activitatea de silvicultură, agricultură și gospodărirea apelor să se regăsească într-o singură structură, respectiv să se înființeze Ministerul Agriculturii, Silviculturii și Gospodăririi Apelor.

De asemenea se impune ca protecția mediului să se realizeze printr-o singură structură distinctă organizată la nivel național, eventual sub forma unei Agenții Naționale de Mediu subordonată Guvernului sau chiar Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei dacă doresc să intervină cu alte comentarii, cu obiecțiuni. Nu e cazul.

Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum știți, Grupul parlamentar al PDSR, sensibilizat de pierderile de vieți omenești generate de ploile torențiale căzute în unele zone ale țării, în anii 1998 și 1999, a propus încă din luna iunie a anului 1999 înființarea unei Comisii speciale de anchetă privind investigarea cauzelor care au generat dezechilibrele ecologice majore.

Din nefericire, inițiativa nu a fost acceptată, la acea dată, de actuala majoritate parlamentară. A trebuit să mai treacă timp, să se întâmple alte numeroase pierderi de vieți omenești, ca să poată să fie înființată în luna octombrie 1999.

La un an de zile de la înființare, iată, ne aflăm în fața dezbaterii în plenul Camerei Deputaților a raportului comisiei.

De la început, trebuie să subliniez efortul deosebit depus de majoritatea membrilor comisiei, de grupul de experți angajați, de alți specialiști, precum și de cei care se ocupă cu problemele respective în cadrul comisiilor județene.

Mai puține cuvinte pot să-mi exprim față de noul președinte al comisiei, pus pe algoritm politic, domnul deputat Radu Mânea, care a avut un stil defectuos de lucru, fără să antreneze membrii comisiei la întocmirea unui material unitar, în conformitate cu Hotărârea nr.34 de înființare a comisiei.

În deficit de imagine, dacă se poate spune că a avut așa ceva, distinsul coleg deputat Radu Mânea a ieșit în mass-media în nume propriu, arogându-și dreptul de autor, înainte ca raportul să fie aprobat de plenul Camerei Deputaților, încălcând astfel statutul comisiei. Așa ceva, după oricine, se cheamă furt intelectual. Personal nu mi-am permis să fac acest lucru, cu toate că eram mult mai îndreptățit, fiind inițiatorul acestei comisii și aveam de semnalat mass-mediei multe aspecte critice la adresa guvernelor care s-au succedat după 1996. M-am limitat doar la o atitudine de fair-play.

În raport se prezintă centralizat situația pagubelor fizice și valorice înregistrate în perioada 1997 – 2000, ca urmare a inundațiilor și alunecărilor de teren întocmite pe baza datelor transmise de Comisiile județene de apărare împotriva dezastrelor.

Este de-a dreptul șocant să constatăm din raport existența a 114 pierderi de vieți omenești, un efectiv de circa 73.000 de animale pierite, numeroase obiective distruse, cu un total de peste 11 miliarde de lei pagube valorice, toate aceste produse în perioada 1997 – 2000.

Dacă ne referim la numărul mare de victime omenești – 114 – produse în perioada 1997 – 2000 se poate afirma fără a greși că actuala coaliție aflată la putere a generat nu numai dezastre economice, dar și dezastre ecologice. (Comentarii în partea dreaptă a sălii)

Inundații catastrofale, poate mai mari, s-au produs cam în aceleași zone și în perioada 1993 – 1996, fără să aibă loc măcar dispariția unei singure vieți omenești. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Măcar un om nu a dispărut în acea perioadă, ca imediat după 1997 să dispară 114 oameni.

Iată că guvernele care s-au succedat după 1996 nu au avut capacitatea deplină de a gestiona niște crize ecologice majore, nefiind în stare să prevină pierderile extrem de mari de vieți omenești. Această incapacitate este explicată și prin atitudinea pasivă, defetistă, începând de la cel mai înalt nivel al statului și continuând până la ceilalți factori de decizie. Îmi revine în memorie imaginea președintelui Emil Constantinescu stând pe un buștean de lemn cojit, cu cei 15 morți la picioare, în localitatea Râu de Mori Retezat, afirmând – citez din memorie: "din toată această poveste, trebuie să învățăm că nu ne putem pune cu forțele naturii". Iar ministrul mediului, Romică Tomescu, completa – citez tot din memorie: "trebuie să dispară din vocabularul nostru sloganul comunist cum că omul poate stăpâni natura".

Cu asemenea atitudini pasive, defetiste, de la cel mai înalt nivel, ne explicăm de ce au trebuit să dispară 114 oameni.

Stimați colegi deputați,

Îi avem pe conștiința noastră, Dumnezeu să-i odihnească!

În locul cu imaginea președintelui Constantinescu cu cei 15 morți la picioare, cauzele principale ale catastrofei au fost generate de acțiunea în timp a omului, nu neapărat din ultimii 4 ani de când actuala Putere se află la putere. (Proteste în partea dreaptă a sălii)

Următoarele explicații sunt edificatoare:

1. buștenii cojiți care au lovit în forță blocul de locuințe proveneau de la o defrișare recentă a pădurii, efectuată într-un mod nepermis. Vinovat nu poate fi decât omul, nicidecum forțele naturii;

2. în spatele blocului de locuințe exista de foarte mult timp un torent aparent inofensiv. El trebuia corectat. Corectat de cine? Normal că de om, nu de forțele naturii;

3. în spatele blocului de locuințe există un versant abrupt. Acest bloc de locuințe trebuia protejat printr-un zid de sprijin la baza versantului. Cine trebuia să facă acest zid de sprijin? Tot omul. Atunci, cum de mai aruncăm vina exclusiv pe forțele naturii?

A se reține că nu incriminez că aceste măsuri nu au fost luate în ultimii 4 ani. Ele nu au fost luate de-a lungul timpului, de-a lungul istoriei, dar incriminez atitudinea pasivă și defetistă în cauza acestor catastrofe ecologice care puteau fi prevenite. La Cuculeasa, la Pârcovaci și în alte părți au murit oameni efectiv înecați în noroi. De unde provenea acel noroi, dacă nu de pe versanții despăduriți de-a lungul timpului și care, acum, se află într-un stadiu avansat de eroziune. Nu vrem, stimați colegi parlamentari, să învățăm din exemplele negative ale istoriei, continuăm să distrugem pădurile care au un rol covârșitor în asigurarea unui echilibru ecologic stabil la scară locală, națională și chiar globală. Punem mai presus interesele electorale de moment față de interesele naționale pe termen lung.

Sperăm ca, de data aceasta, clasa politică să înțeleagă, în sfârșit, până când nu este prea târziu, că protejarea pădurilor țării trebuie să constituie o politică națională prioritară.

Stimați colegi deputați,

Este necesar să trecem la o acțiune națională de împădurire a tuturor terenurilor degradate inapte pentru alte folosințe. În fond, trebuie să revenim în parte la folosința inițială de pădure pentru a preveni producerea unor noi dezastre ecologice. Acțiunea de prevenire și combatere a dezechilibrelor ecologice trebuie să înceapă de sus, de la nivelul versanților. Degeaba luăm măsuri de refacere a obiectivelor calamitate jos, așa cum de regulă s-a întâmplat și se întâmplă și acum, dacă nu protejăm prin împădurire versanții care curg, cu case cu tot, la vale în mai toate zonele țării. Irosim fondurile dacă procedăm astfel; la noi viituri se distruge din nou totul în calea lor.

De asemenea, se impune să trecem la realizarea unui program național de amenajare în complex a bazinelor hidrografice torențiale, așa cum, de altfel, se menționează și în raport, folosind fonduri externe nerambursabile. Pentru asemenea proiecte se acordă fondurile respective, degrevând astfel bugetul de stat.

O acțiune prioritară trebuie să o constituie realizarea la nivel național a sistemului de perdele forestiere de protecție a câmpului agricol, a perdelelor forestiere antierozionale, a căilor de comunicație, a digurilor și malurilor, a localităților și obiectivelor sociale și economice, prin atragerea, de asemenea, de fonduri externe nerambursabile și cu credite avantajoase.

Am enumerat doar câteva dintre acțiunile prioritare pentru prevenirea și combaterea unor noi dezastre ecologice. În raport sunt prezentate și alte acțiuni importante, la care nu mai insist.

În final, vă propun aprobarea raportului comisiei, cu următoarele îmbunătățiri:

1. Să se atașeze în raport, pentru că lipsește, ca anexă, Hotărârea Camerei Deputaților nr.34/1999 de înființare a comisiei speciale, pentru a se ști în orice moment și de oricine citește raportul în legătură cu tematica abordată.

2. Să se scoată din raport ceea ce nu a făcut obiectul investigărilor, cum sunt: Subcapitolul 1.2, intitulat "Fenomenul de secetă și impactul acesteia asupra culturilor agricole", ca și Anexa B – "Situația culturilor agricole afectate de secetă în anul 2000" și Anexa D – "Propuneri, program complex privind reabilitarea și ecologizarea amenajărilor de irigații". Propun scoaterea acestora, pentru că nu sunt în conformitate cu tematica. Ele sunt, desigur, importante, dar nu fac obiectul raportului de investigare a cauzelor care au fost generate, repet, nu de secetă, ci de ploi torențiale, de fenomene de inundații.

3. Să se revadă redactarea Subcapitolului 6.2, "Cauzele producerii catastrofelor naturale". Personal am făcut observații pertinente pentru redactarea acestui capitol, dar, din păcate, nu au fost luate în considerare și nu s-a mai acceptat îmbunătățirea textului la acest raport. În opinia mea, raportul nu poate fi transmis în forma în care este redactat acest subcapitol.

4. Propun să se suplimenteze numărul consilierilor parlamentari de la Comisiile pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice și cea pentru amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru urmărirea măsurilor propuse în raport și eventual pentru continuarea acestei activități și în legislatura următoare.

5. Raportul completat cu propunerile rezultate în urma dezbaterilor din plenul Camerei Deputaților să fie transmis Guvernului și autorităților publice cu competențe în domeniul analizat de comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții. Domnule Radu Mânea, ați cerut un drept la replică.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Fiți creștin și democrat!

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală!

Domnul Radu Mânea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am convenit de la început, împreună cu colegii din Comisia pentru dezechilibre ecologice, ca raportul acestei comisii să nu aibă nici un fel de conotații politice, să nu transformăm mormintele celor 114 oameni care și-au pierdut viața în inundații în motiv de campanie electorală, lucru pe care, din păcate, distinsul nostru coleg, domnul Ianculescu, de la microfonul Parlamentului, l-a exploatat la maximum în folos electoral. Nu cred că era cazul ca această chestiune să fie abordată în acest mod, de la microfonul Parlamentului, făcând campanie elecorală pe morții și dispăruții în inundații.

Domnul, distins coleg, pe care eu îl simpatizez foarte mult, m-a acuzat de furt intelectual, dar trebuie să-i spun domnului Ianculescu că eu, de felul meu, nu pun mâna, nu sunt hoț, dar știu că hoții, ca să poată să fure, trebuie să aibă ce. Domnia sa m-a acuzat de furt intelectual. Domnul Marin Ianculescu a făcut referire la faptul că dezastrele economice, în viziunea domniei sale, au fost completate de dezastre ecologice. Trebuie să precizez, de la microfonul Camerei Deputaților, că baza dezastrelor ecologice care s-au petrecut în 1999 și în 2000 a fost pusă în perioada guvernării domniei sale, când domnul Ianculescu era secretar de stat la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și când, de la înălțimea fotoliului domniei sale, a închis ochii la jaful care s-a petrecut în pădurile țării. Mafia din sistemul forestier, mafia pădurilor din România și-a pus bazele în perioada 1990-1996 și, din nenorocire, noi, cât am fost la guvernare, n-am reușit să destructurăm această mafie, pentru că este una dintre cele mai puternice mafii din România, cu conturi uriașe în lei și în valută, atât în țară, cât și peste hotarele țării; dar temelia și construcția "mafiei lemnului" s-a pus pe perioada cât distinsul nostru coleg a păstorit pădurile țării.

În altă ordine de idei, domnul deputat Marin Ianculescu solicită, într-un fel, demolarea raportului comisiei și reconstrucția raportului comisiei după viziunea, după chipul, după asemănarea, după gândirea domniei sale. Domnul deputat a evitat să semneze raportul comisiei pe data de 31 octombrie, când era ultimul termen de depunere a raportului. L-am solicitat în vreo 3-4 rânduri, l-am rugat să recitească raportul și să îl semneze. A amânat de fiecare dată, iar un paragraf din raport, de la pag.22, care nu convenea domniei sale, l-am modificat. Acum, nici mai mult, nici mai puțin, domnul Ianculescu vrea să demolăm raportul și să-l facem după cum dorește domnia sa.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Este dreptul lui.

Domnul Radu Mânea:

Ei, asta nu se poate! Mă uimește faptul, mă uimește faptul..., atrag atenția că raportul a fost semnat de către 7 parlamentari din 10 și nu facem rapoarte electorale, din care să iasă ce dorim noi și din care să aruncăm pisica moartă în bătătura ăluilalt.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Domnule președinte, la obiect!

Domnul Radu Mânea:

Noi am mers de la început pe ideea că raportul trebuie să fie apolitic, să tratăm problemele tehnic, să vedem cauzele, să constatăm efectele și să vedem, în cel mai bun caz, cum se pot preveni efectele. Și aceasta am făcut în cuprinsul raportului.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Domnule președinte, la obiect!

Domnul Radu Mânea:

Domnul Ianculescu solicită să se scoată din raport capitolul privind seceta. Este, după opinia mea, o aberație să scoți din raport ceea ce s-a muncit și s-a consemnat în raport referitor la secetă, pentru că o spun, fără teamă de a greși, seceta din anul 2000 este cu mult mai accentuată, este cu mult mai profundă, s-a manifestat și pedologic și atmosferic, este deci, cu mult mai accentuată decât cea din 1946, este poate cea mai mare secetă cu care s-a confruntat România în ultimii 80 de ani.

Să ai 7 milioane de hectare de terenuri agricole afectate de secetă, din care 5,5 milioane terenuri arabile afectate de secetă, să fii conștient de faptul că a dispărut apa din pânza freatică și că datorită secetei suferă și subteranul, datorită secetei au scăzut sub limita admisă lacurile de acumulare, să fii conștient de faptul că trebuie să găsești soluții alternative pentru energie, pentru alimentarea cu apă a populației sau a industriei și să ceri scoaterea din raport a acestui capitol, nu știu ce înseamnă, probabil o altă "cloșcărie de asta cu iz electoral" sau eventual o – eu știu? – o făcătură de asta care urmează să fie aruncată în cârca viitoarei opoziții. Ei, cu asta nu putem fi de acord.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, vă amintesc că mai sunt 15 minute până încheiem programul și poate reușim să adoptăm și proiectul de hotărâre.

Domnul Radu Mânea:

Da, domnule președinte, închei imediat. Sunt un amic, aș putea spune, un apropiat al domnului Ianculescu. Am toată stima pentru domnia sa, dar îl rog, încă o dată, să lase partea asta cu campania electorală și cu capitalul electoral și cu dorințele domniei sale de a transforma – eu știu? – o nenorocire a oamenilor în capital electoral pentru PDSR, pentru că nu e cazul.

Eu vă mulțumesc că ați avut răbdarea să mă ascultați și rămân în continuare la dispoziție pentru orice întrebare.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Ianculescu cere o replică de 2 minute.

Domnul Marian Ianculescu:

Stimați colegi,

Cred că realizați cu toții că dacă era să fac campanie electorală făceam conferințe de presă, ieșeam în mass-media cu ceea ce v-am citit eu dumneavoastră acuma. Campanie electorală și-a făcut domnul Radu Mânea, că și-a permis să publice în ziarele locale și în alte părți ca fiind autorul acestui raport al comisiei, și dânsul și-a făcut campanie electorală.

Vreau să-i spun domnului Radu Mânea, că mă acuză de dezastru făcut în perioada cât am condus destinele silviculturii, iată anexa ultimă, și dacă aveți acces la ea, Anexa X, ce spune Anexa X? Situația pădurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr.18/91 și nr.1/2000, regenerarea prin împăduriri a suprafețelor tăiate - ras, defrișate sau brăcuite ilegal. Ce spune, la suprafața pădurilor private tăiate - ras, defișate și brăcuite ilegal? Până în anul 1998, așa este dată situația aici, 19.755 de hectare, până în septembrie 2000, 35.377 de hectare.

Domnule distins coleg, Radu Mânea, nu vă mai jucați cu cuvintele, că nu este în regulă. Dați dovadă că sunteți fair-play, că într-adevăr sunteți deputat în Parlamentul României, și nu veniți cu lucruri, cu invective care nu au acoperire.

În al treilea rând, dumneavoastră spuneți că eu vreau să demolez raportul. Nu, raportul este foarte bun, este muncă enormă în el. Experții aceștia pe care i-am avut angajați au lucrat formidabil, dar, la insistențele domnului Radu Mânea s-a venit și s-a introdus o chestiune care nu face obiectul hotărârii Guvernului, stimați colegi. Iată care este titlul: raportul Comisiei speciale privind investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieți omenești, generate de ploile torențiale. Păi ce au ploile torențiale cu seceta, stimați colegi? Hai să fim serioși! Ori facem un raport conform tematicii, ori băgăm balast în el, ca să umplem raportul. Dar ce? Eu n-am spus să scoatem că nu este bun materialul. E foarte bun materialul cu seceta, dar să-l valorificăm la alt raport, nu în cadrul acestui raport care se referă la inundații, la alunecări de teren ș.a.m.d.; pentru acuratețea noastră. Eu așa sunt obișnuit, să fie și o acuratețe științifică în cadrul unui material care se prezintă Parlamentului României, că nu-l prezentăm la un simpozion sau nu știu unde.

De aceea, stimate coleg, domnule Radu Mânea, regret că ați venit în fața Parlamentului complet nepregătit, și lumea trage concluzia, și ceea ce ați spus dumneavoastră... să compare istoria și urmașii noștri ce am spus eu și ceea ce spuneți dumneavoastră, să vedem cui dă dreptate istoria.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, o ultimă intervenție înainte de...

(Domnul deputat Radu Mânea dorește să revină la microfon.) Tot nu mai are cine vă asculta!

Voci din sală:

Nu-i mai pronunța numele!

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală!

Domnul Radu Mânea:

Nu-l mai pronunț, doar o să fac o singură precizare, domnule deputat.

Înainte de a începe discutarea acestui punct de pe ordinea de zi, l-am rugat pe distinsul deputat Marin Ianculescu să nu provoace dispute pe marginea acestui raport, întrucât el nu are nici o conotație politică. Or, domnia sa este cel care a venit la microfon și a provocat această discuție.

Ce vreau eu să precizez. Greșit interpretează colegul nostru, nu-i mai pronunț numele, că fac campanie electorală. Eu nu mai candidez nicăieri și deci nu am nevoie de capital electoral.

În altă ordine de idei, legat de chestiunea cu anexa ultimă a raportului, referitor la defrișarea terenurilor acoperite cu vegetație forestieră, domnul Marin Ianculescu nu face altceva decât să confirme că jaful în păduri a început și i-au fost pus bazele pe timpul cât domnia sa a fost la minister și bineînțeles că a continuat, pentru că mafia respectivă, așa cum am spus, noi n-am fost în stare să o demontăm și nu știu dacă se va putea demonta așa de curând această mafie.

O ultimă chestiune, legată de insistența domniei sale de a scoate din raport capitolul cu seceta. Domnia sa ar fi trebuit să constate și să vadă că, pe teritoriul țării noastre și în Europa, în general, au fost două fenomene care s-au manifestat la extrem: o perioadă cu precipitații abundente, cu inundații, cu fenomene de alunecări, cu doborâturi de vânt din fondul forestier ș.a.m.d., urmată imediat de o perioadă îndelungată de secetă excesivă. Asta demonstrează că, într-adevăr, asistăm la schimbări climatice majore, la modificarea macroclimatului și că pe noi trebuie să ne prindă pregătiți din timp, să luăm niște măsuri în perspectivă.

Asta am dorit noi la comisie, să tragem semnalul de alarmă că, în viitor, nu trebuie să ne mai așteptăm – așa cum am fost învățați de ani de zile, cu patru anotimpuri. S-ar putea ca peste 5 ani, peste 10 sau 20 de ani să avem numai două anotimpuri: unul excesiv de ploios, cu precipitații extrem de mari, și altul excesiv de secetos, dar asta am dorit, să atragem atenția, că trebuie să ne prindă pregătiți.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, nu mai este timp pentru dezbaterea proiectului de hotărâre. În plus, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, completările la raport se adaugă, se consemnează sintetic în hotărâre, și acestea nu pot fi operate decât în cursul ședinței de mâine, când vom lucra în cvorumul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților. Ne oprim aici cu prima parte a programului, vă doresc o seară plăcută celor care nu aveți interpelări și trecem la întâlnirea cu membrii Guvernului.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 12 august 2022, 0:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro