Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 13, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 13-11-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 13, 2000

8. Dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După pauză

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Intrăm în programul de interpelări, întrebări. Era o listă aici cu interpelările.

Pentru domnul Ștefan Baban este prezent, de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, domnul Valeriu Simion. Aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Simion: (vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate)

Stimate domnule președinte,

Domnule deputat,

Stimați deputați,

Ca urmare a interpelării domnului deputat Ștefan Baban, prezentată în ședința Camerei Deputaților din data de 6.XI.2000, vă aducem la cunoștință câteva precizări.

În primul rând, vrem să facem câteva precizări privind modul de funcționare a actualului sistem sanitar, mecanismele sale. Din punct de vedere administrativ, spitalele, în această fază, sunt subordonate Direcției de sănătate publică, sunt unități descentralizate ale Ministerului Sănătății în teritoriu, potrivit art.8 din Legea nr.100/1998 privind asistența de sănătate publică, și sunt finanțate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, fondul special pentru sănătate și din alte venituri, potrivit Hotărârii de Guvern nr.546/1999 privind finanțarea unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății.

Relațiile dintre furnizorii de servicii medicale și Casele de asigurări de sănătate se stabilesc și se desfășoară pe bază de contract, potrivit art.41 alin.1 din Legea nr.145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.

Conform Hotărârii de Guvern nr.399/2000, pentru aprobarea contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2000, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.633/2000, serviciile medicale și serviciile farmaceutice se acordă în baza contractelor încheiate între furnizorii mai sus menționați cu Casele de asigurări de sănătate, iar acestea decontează contravaloarea serviciilor medicale efectiv realizate de furnizori și raportate Caselor de asigurări de sănătate. În acest sens, sumele decontate de către Casele de asigurări de sănătate sunt sume globale, nefiind împărțite pe categorii de cheltuieli: salarii, medicamente etc.

Trebuie să subliniem faptul că activitatea financiară a spitalului trebuie să se desfășoare pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Astfel, conducătorii direcțiilor de sănătate publică care îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor secundari de credite ar trebui să aprobe bugetul de venituri și cheltuieli al unităților sanitare teritoriale, indiferent de de sursa de finanțare, potrivit art.2 alin.1 lit.b) din Hotărârea de Guvern nr.546/1999. În limitele bugetului spitalului, acesta va putea astfel încheia contracte în vederea achiziționării diferitelor bunuri, medicamente, materiale sanitare etc. Vreau să precizez faptul că, până în acest moment, această metodologie nu a fost respectată în totalitate, ba, mai mult, chiar în foarte puține locuri, în acest fel, s-a putut ajunge să se contracteze o serie întreagă de materiale sanitare și medicamente peste limita de finanțare posibilă aprobată, finanțare care trebuie să fie o stavilă în managementul acestor chestiuni.

Menționăm în context că bugetul asigurărilor sociale de sănătate a trebuit să suporte în acest an și anumite cheltuieli neprevăzute la începutul anului, și anume: creșterea TVA-ului la medicamente cu circa 8%, creșterea cheltuielilor salariale ale personalului medical, potrivit Ordonanței de Guvern nr.24/2000, precum și plata drepturilor de personal pentru medicii și farmaciștii stagiari sau rezidenți și personalul de cercetare din unitățile sanitare, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2000, plata unor sporuri, potrivit Hotărârii de Guvern nr.561 de modificare și completare a Hotărârii de Guvern nr.281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, creșterea unor prețuri la carburanți și utilități. Toate aceste influențe au apărut după ce a fost votată Legea bugetului, prin care a fost aprobat și bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Pentru a împiedica acumularea și în viitor a acestor tip de datorii, Casa Națională, împreună cu Ministerul Sănătății au căzut de acord că trebuie să fie verificată activitatea furnizorilor de servicii medicale spitalicești.

Astfel, a fost pus la punct un ordin comun, prin care se precizează modul de efectuare a controalelor prin comisii mixte formate din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale și celorlalte case din sistemul de asigurări de sănătate, precum și din partea Colegiului Medicilor și Colegiului Farmaciștilor, aceste comisii având ca obiective principale de control stabilirea stocurilor de medicamente din fiecare spital la data efectuării controlului, dacă a fost respectată metodologia de achiziționare a medicamentelor la nivelul spitalului, pentru ce perioadă de timp aceste stocuri de medicamente acoperă nevoile spitalului, corelat cu termenul de valabilitate a medicamentelor respective, care este situația plăților către furnizorii de medicamente, care sunt termenele și condițiile de plată care au fost avute în vedere de către conducerea spitalelor la încheierea contractelor cu furnizorii de medicamente, care este valoarea medicamentelor contractate din totalul obligațiilor de plată care au termen scadent după data de 31.XII.2000, conform acestui ordin comun. Este Ordinul comun nr.87 al Ministerului Sănătății, președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, președintelui Colegiului Medicilor din România și președintelui Colegiului Farmaciștilor din România.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Trecem la următoarea interpelare. Domnul Petru Bejinariu așteaptă răspuns de la domnul ministru Romică Tomescu.

Dacă doriți să dezvoltați interpelarea?

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vă solicit îngăduința ca, înainte de a prezenta obiectul interpelării, să fac trei sublinieri.

Prima: Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a manifestat eleganță, promptitudine și seriozitate în receptarea celor mai multe întrebări, interpelări și scrisori de la Suceava.

A doua mențiune: ministerul, respectiv domnul ministru Romică Tomescu, a realizat o bună comunicare cu structurile de la Suceava în dimensionarea demersurilor.

Trei: pentru Ministerul Pădurilor, Apelor și Protecției Mediului rămân foarte mari obligații – ne referim tot la același județ – în apărarea pădurii, în apărarea fondului cinegetic și asta rezultă și din raportul pe care astăzi l-ați audiat privind dezastrele ecologice.

Întrucât interpelarea a fost înaintată în timp util ministerului, eu nu o reiau, ci doar repet obiectul.

Rugam, prin această interpelare, să se precizeze dacă se are în vedere, și cum anume, măsuri pentru oprirea distrugerii fondului cinegetic și dacă sunt operaționale și respectiv dacă se au în vedere măsuri de conlucrare cu alte organisme, cu Agenția Vânătorilor și Pescarilor, cu Regia Națională a Pădurilor și eventual cu alte structuri de la nivelul județului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Romică Tomescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Scăderea efectivelor de vânat din anul 1990 și până în prezent este un fapt real, determinat atât din cauze obiective, cât și subiective.

Între acestea, enumerăm: supraestimarea efectivelor de vânat din perioada ‘76-’80, imposibilitatea de a face o evaluare corectă după anul 1980 a efectivelor prin raportarea efectivelor reale, datorită faptului că motivarea reală a reducerii efectivelor nu putea fi acceptată de conducerea de partid și de stat din acea perioadă și această supraevaluare se poate vedea foarte ușor urmărind recoltele realizate în perioada respectivă, respectiv 100-150 de cerbi pe an față de o recoltă potențială de 9.000-10.000 de exemplare, 3.500 în medie căpriori pe an față de o recoltă potențială de 25-30.000 de exemplare.

După anul 1989, s-a solicitat în permanență raportarea cât mai corectă a efectivelor de vânat, pentru a cunoaște starea reală a efectivelor.

Nu putem însă să excludem, dar nu ca factor important al scăderii efectivelor, ci a recoltelor de vânat, braconajul, care a luat o amploare deosebită.

Creșterea cazurilor de braconaj nu se datorează lipsei unei legislații adecvate, ci modului în care aceasta se aplică.

Acest aspect nu este cunoscut în România doar după 1989, ci încă de la începuturile legislației în domeniul cinegetic și ține de modul în care în general societatea privește vânatul și vânătoarea.

În acest sens, exemplifăcăm că, în scopul reducerii braconajului prin Ordonanța de urgență nr. 69/2000, au fost trecute din rândul contravențiilor la legislația specifică o serie de fapte săvârșite în alte condiții decât cele prevăzute de lege, astfel: transportul vânatului fără forme legale a fost trecut din rândul contravențiilor în cel al infracțiunilor; de asemenea, utilizarea unor alte mijloace decât arma de vânătoare omologată la capturarea și uciderea vânatului a fost trecută din rândul contravențiilor în cel al infracțiunilor.

În același scop, am exclus posibilitatea aplicării unor amenzi penale în locul pedepselor cu închisoarea. Cu toate acestea, din cele peste 500 de cazuri de braconaj descoperite și instrumentate, doar în câteva s-au aplicat de către instanțe sancțiunile prevăzute de lege.

Numai în această sâmbătă și duminică, deci în ultimul sfârșit de săptămână, au fost descoperite următoarele cazuri de braconaj: în Delta Dunării au fost depistate 4 persoane cu 8 arme, care împușcaseră fără forme legale 33 de iepuri; la Galați, au fost descoperite două persoane cu arme cu aer comprimat care împușcaseră 4 iepuri; în zona Uzlina din Delta Dunării, cei care au concesionat bazinele piscicole au fost surprinși la o vânătoare cu străinii; lângă București, la Podul Pitarului, au fost surprinse la braconaj două persoane. Dar, în foarte multe cazuri, fenomenul nu se oprește aici. Prin trecerea faptelor în rândul celor care nu prezintă pericol social, în multe cazuri, instanțele dispun primirea în rândul membrilor vânători a celor care au săvârșit asemenea fapte.

Fără a avea pretenția că legislația în acest domeniu este perfectă, fiind conștienți că aceasta este perfectibilă în timp, trebuie să subliniem încă o dată că braconajul nu pune în pericol existența vânatului în România, ci el este una din cauzele pentru care rezultatele economice obținute din această activitate sunt scăzute, sunt neconforme cu realitatea, pentru că braconierii scot din terenul de vânătoare acea parte a recoltelor anuale din vânatul mare, care nu se mai pot recolta oficial, introducând astfel în circuitul economic importante sume de bani care, dacă s-ar reflecta în activitatea reală, ar putea conduce la o îmbunătățire substanțială a activității și la reducerea braconajului.

Reamintim că paznicii și pădurarii de vânătoare, prin modul în care sunt dotați în prezent, trebuie să depisteze braconierii care folosesc mașini de teren, mijloace de comunicare și arme suprasofisticate, prin folosirea căruței, sau a bicicletei, sau, când este cazul, a mașinii personale.

Și în aceste condiții, prin unirea eforturilor, – mă refer la eforturile oamenilor din minister, de la Regia Națională a Pădurilor și asociațiile de vânătoare -, braconierii sunt descoperiți, procedura de soluționare în instanță a cazurilor este cea amintită anterior.

Creșterea numărului cazurilor de braconaj a fost determinată și de faptul că, din anul 1998 și până la mijlocul anului 2000, a existat, independent de voința noastră, o anumită incertitudine în ceea ce privește dreptul de a gestiona anumite fonduri de vânătoare de către unele organizații vânătorești.

Prin finalizarea, în această lună, a procesului de atribuire în gestiune a fondurilor de vânătoare și încheierea contractelor de gestiune, responsabilitatea fiecărui vânător față de vânatul încredințat asociației sperăm noi să crească.

De asemenea, retragerea de către organele de poliție în acest an a dreptului de a purta arme de vânătoare a celor care nu mai pot face dovada că dețin calitatea de vânător va avea aceleași efecte.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Sunt prezenți, de asemenea, domnul Adrian Miroiu? Nu. Domnul Irinel Popescu? Nu. Dar nici deputații nu mai sunt prezenți.

Domnule Ștefan Baban, în legislatura următoare, de acum, domnule deputat.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte, v-aș ruga să se trimită un răspuns scris.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, facem precizarea că domnul secretar de stat Adrian Miroiu va trimite un răspuns scris pentru domnul Ștefan Baban, pentru domnii Mihai Vitcu și Petru Bejinariu, înaintea alegerilor, iar domnul Irinel Popescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, pentru domnul Ștefan Baban.

Suspendăm ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 18,15.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 14 august 2022, 6:35
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro