Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 3, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 03-06-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 3, 1997

2. Prezentarea de către primul-ministru Victor Ciorbea a Programului de măsuri privind reforma globală a societății românești, pentru angajarea răspunderii Guvernului în condițiile art. 113 din Constituție

Domnul Ion Diaconescu:

................................................

Primul punct al ordinii de zi este cuvântul domnului prim-ministru Victor Ciorbea, pentru a prezenta Programul de măsuri privind reforma globală a societății românești, pentru angajarea răspunderii Guvernului în condițiile art. 113 din Constituție.

Pentru aceasta, invit pe domnul prim-ministru la microfon.

Domnul Victor Ciorbea, (prim-ministru al Guvernului României):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Guvernul nostru, în temeiul art. 113 din Constituție, a hotărât pentru prima dată în istoria țării să folosească această prevedere constituțională și să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului, asumându-ne întreaga responsabilitate pentru Programul de măsuri privind reforma globală a societății românești.

Nici Constituția, nici cutuma parlamentară nu ne obligau să facem această declarație de angajare a răspunderii Guvernului.

Am afirmat că începem reforma prin a spune adevărul și prin a ne asuma responsabilitatea. Este exact ceea ce am făcut în fiecare dintre aceste 174 de zile.

La 30 ianuarie 1997, am prezentat public ceea ce am numit starea națiunii și reprezenta gestiunea preluată de noi.

La 17 februarie, am prezentat pachetul de măsuri concrete prin care programul de guvernare devenea realitate. Nu ne-am abătut sub nici o formă de la programare de guvernare, dar în ultimele 3 luni și jumătate, reforma globală a societății românești a coborât, adesea dureros, din planul ideilor, al teoriei și metodei, în cotidian, pe stradă și în viața fiecăruia dintre noi.

Venim astăzi în fața Parlamentului, cu același respect pe care l-am purtat și îl vom purta întotdeauna puterii legiuitoare. Venim să vă prezentăm ce am făcut în mai puțin de 6 luni și ce suntem hotărâți să facem în perioada următoare, pentru a ajunge exact acolo unde ne-am angajat prin programul de guvernare pe care l-ați aprobat la 11 decembrie 1996.

Spuneam cu ocazia învestiturii că ne cunoaștem, noi românii, foarte bine atât calitățile cât și defectele. Spuneam că sunt multe de făcut, dar că vom reuși, iar lumea va fi obligată să ne respecte.

Vin în fața dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, pentru a vă spune că am reușit. În numai 6 luni românii și-au luat soarta în propriile mâini și și-au reconstruit un nume pe măsură.

Dinspre cancelariile străine, dinspre comunitatea oamenilor de afaceri, ca și dinspre presa internațională vin semne de considerație, de respect și de admirație față de ceea ce întreprindem.

Spuneam, la 17 februarie, că românii vor demonstra că vor și că pot nu numai să se înscrie în cursa pentru performanță, dar și să recupereze timpul pierdut printr-o reformă economică întârziată.

Vin astăzi în fața dumneavoastră să vă spun că am reușit.

Se vorbește cu respect despre modelul românesc de rezolvare a problemelor interetnice și interconfesionale. Statele Unite, prin însuși Președintele Clinton, au ținut să felicite România pentru aceasta.

Se vorbește din ce în ce mai mult, cu mai mult interes de modelul românesc de reformă, de punctele marcate de noi, de soluțiile mai bune găsite, de ritmul pe care nici una dintre țările vecine nu a reușit să îl impună. În mai puțin de 6 luni am trecut prin negocierile cu organismele financiare internaționale, obținând sprijinul și recunoașterea acestora la un nivel fără precedent pentru țara noastră, am demarat în forță procesul de reformă, am elaborat 578 de acte normative, din care: 78 de legi, 29 de ordonanțe de urgență, 8 ordonanțe și 463 de proiecte de hotărâri de guvern.

Vă rugăm să fiți în continuare alături de noi în efortul contra cronometru pe care îl întreprindem.

Dorim ca împreună să ținem pasul cu ritmul pe care economia și societatea românească ni-l impun.

Principalele coordonate ale politicii economico-sociale în anul 1997: programul economic și social al actualului Executiv urmărește realizarea cu prioritate, încă din acest an, a politicilor care să asigure devoltarea economică durabilă a României și integrarea sa în Uniunea Europeană și aderarea la NATO.

Politici de macrostabilizare. Noul program de macrostabilizare este sever. Dorim să ne încadrăm în obiectivele stabilite, de a reduce aproape de 3 ori deficitul bugetului general consolidat al statului și de a diminua substanțial deficitul balanței de plăți.

Liberalizarea prețului și a cursului de schimb au generat, în condițiile unor politici monetare și fiscale restrictive, o puternică presiune asupra consumurilor intermediare, descurajând producțiile necompetitive, dar și asupra puterii de cumpărare a populației. Știm că această situație provoacă pe termen scurt suferințe în rândul cetățenilor. Știm de asemenea că în perspectivă imediată investițiile și dezvoltarea întreprinderilor private au fost practic oprite datorită dobânzilor foarte mari.

Dar este necesară refacerea echilibrelor economiei pentru a crea condițiile reluării creșterii, a unei creșteri sănătoase.

Reacția economiei la măsurile macroeconomice ne oferă deja semnale încurajatoare la majoritatea indicatorilor importanți.

Rata inflației a înregistrat în luna aprilie cel mai scăzut nivel de la începutul anului, 6,9%, față de 20,8%, media lunară pentru trimestrul I anul curent. În luna mai rata inflației se va situa la circa 4,5%, iar tendința de reducere va continua până la sfârșitul anului.

În ultimele luni ale anului 1997 inflația nu va depăși 2,5Ń3%, iar obiectivul pe termen mediu indică realizarea către anul 2000 a unei rate medii anuale de circa 15%.

Rata șomajului a fost în luna aprilie de 7%, o rată tolerabilă de altfel, mult mai scăzută decât în alte țări aflate în tranziție și chiar decât în unele țări dezvoltate. După o creștere cu 0,6% a șomajului acesta s-a diminuat cu 0,2% în ultima lună.

Dezechilibrul balanței comerciale a scăzut considerabil, ajungând în trimestrul I al anului la un deficit de 184,6 milioane dolari, în sistemul de raportare FOB/FOB, față de un deficit de 403,3 milioane dolari, în perioada corespunzătoare a anului trecut. Deficitul bugetului de stat pe primul trimestru, de 1.982,4 miliarde lei, s-a încadrat în limitele prevăzute, reprezentând 16% din deficitul programat pentru întregul an. Tot astfel, deficitul bugetului consolidat se încadrează în prevederi, 2.347 miliarde lei reprezentând 22,5%.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale au sporit la peste 1,7 miliarde dolari și vor continua să se consolideze, pentru a permite trecerea încă din acest an la convertibilitatea deplină de cont curent. Cursul de schimb s-a stabilizat în lunile aprilie și mai, contribuind, alături de dobânzile real pozitive, la creșterea încrederii în moneda națională.

Politicile fiscale, monetare și valutare vor fi și în continuare prudente, pentru a evita deteriorarea încă o dată a echilibrelor economiei. Se poate însă aprecia că în a doua parte a anului climatul investițional se va îmbunătăți și că nu se vor mai înregistra șocuri severe asupra puterii de cumpărare a populației. Guvernul nu a renunțat la obiectul reducerii generale a poverii fiscale. Se va anula impozitul pe venitul agricol și se va reduce în medie cu 25% impozitul pe salarii.

Totodată, se pregătește reducerea cu 8% a impozitului pe profit și anularea impozitării profitului reinvestit. De asemenea, se va introduce impozitul pe venitul global personal, iar practicile contabile vor fi aliniate la cele internaționale.

Reforma procesului bugetar va determina, încă din acest an, printr-o mai bună corelare cu obiectivele politicilor Guvernului și asumarea unui nou rol al statului, următoarele transformări: reducerea subvențiilor pentru industrie la 50% în comparație cu anul precedent și eliminarea creditelor direcționate; creșterea ponderii cheltuielilor bugetare destinate investițiilor în capitalul uman: învățământ, cercetare, sănătate, cultură; mărirea ponderii cheltuielilor bugetare destinate realizării obiectivelor de protecție socială; creșterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru producția de bunuri publice, apărare națională, ordine publică, protecția mediului și altele; realizarea unei reforme cuprinzătoare a sistemului finanțelor publice centrale și locale și stabilirea unui nou cadru general al procedurilor privind transferurile bugetare; finanțarea neinflaționistă a deficitului bugetar prin împrumuturi de pe piețele de capital intern și extern.

Politica monetară asumată de către Banca Națională va asigura realizarea obiectivului de reducere a inflației. Se au în vedere: limitarea expansiunii masei monetare prin controlul strict al bazei monetare și menținerea dobânzilor la nivel pozitivîn termeni reali. Se estimează o scădere a dobânzilor în lunile septembrie-octombrie 1997 la 50Ń60%, astfel încât acestea se vor situa sub nivelul atins în aceeași perioadă a anului trecut.

Controlul lichidității din sistemul bancar, prin utilizarea cu predilecție a creditului de licitație, eliminarea creditelor direcționate și acordarea noilor credite la dobânda pieței. Creșterea flexibilității acțiunilor Băncii Naționale prin introducerea operațiunilor open-market.

Politica valutară are ca obiect asigurarea unui curs flexibil și real al monedei naționale.

Reforma întreprinderilor.

Programul de macrostabilizare este de această dată însoțit de măsuri de ajustare structurală menite să elimine distorsiunile față de cerințele pieței ale funcționării mecanismului economic.

Structurile artificiale care au fost întreținute cu eforturi financiare uriașe vor fi obligate să-și redimensioneze activitatea, adaptându-se realităților pieței.

Instrumentele prin care se va impune ajustarea sunt: privatizarea accelerată, asigurarea unei discipline financiare severe, în special în legătură cu obligațiile față de stat, liberalizarea prețurilor la energie și materii prime de bază, deschiderea pieței interne față de competiția internațională și abținerea statului de la acțiuni care îngrădesc concurența. Întreprinderile cu capital de stat vor fi încurajate și stimulate să susțină privatizarea și să adopte strategii proprii de piață și să inițieze măsurile de restructurare cele mai potrivite. Întreprinderile viabile și competitive vor avea astfel condiții mai bune pentru a-și dezvolta activitatea. Am optat pentru o creștere economică bazată pe export. Vom încuraja, deci, întreprinderile care exportă, în special prin credite avantajoase acordate de EXIMBANK, liberalizarea cursului de schimb, facilitarea accesului acestora la resurse din import și prin alte înlesniri. Dată fiind capacitatea scăzută de capitalizare pe plan intern, investițiile străine au un rol hotărâtor în finanțarea creșterii economice. Investițiile străine directe vor fi încurajate prioritar pentru contribuția lor la îmbunătățirea managementului, la accelerarea transferului tehnologic și la facilitarea accesului întreprinderilor românești pe piețe externe, inclusiv pentru dezvoltarea activităților proprii la export.

Temeinicia politicii adoptate de Guvern este ilustrată și de unele evoluții din economia reală.

Plățile restante mai mult de 30 de zile către regiile furnizoare de utilități au scăzut, în termeni nominali, în luna aprilie cu peste 10%, comparativ cu luna precedentă. Pierderile regiilor autonome și cele ale societăților comerciale s-au redus cu 10%. Avem programe de reducere a acestora cu 50% până la sfârșitul anului. Pentru 8 regii autonome, majoritatea din domeniul minier, reducerea în termeni reali a pierderilor este de circa 47% față de situația înregistrată anul trecut.

Marile regii: RENEL, ROMGAZ, PETROM, Regia Lignitului din Oltenia nu au mai înregistrat pierderi.

Accelerarea privatizării. La data de 31 decembrie 1996, Fondul Proprietății de Stat vânduse cota de capital gestionată la un număr de 3100 de societăți comerciale, pentru ca în primele 4 luni ale acestui an numărul societăților comerciale ale căror acțiuni au fost vândute diverșilor investitori să fie de peste 800, ceea ce reprezintă mai mult de 25% din numărul societăților comerciale privatizate de această instituție în perioada 1993-1996.

În februarie 1997 Guvernul a anunțat public că va privatiza săptămânal, prin metoda licitației deschise, 50 de societăți comerciale. În acest moment, după circa 10 săptămâni, putem spune că afirmația făcută este acoperită de realitate, reușindu-se privatizarea a 53 de societăți comerciale săptămânal, ceea ce corespunde ritmului fixat prin programul din acest an, la sfârșitul căruia cel puțin 60% din societățile comerciale trebuie să fie privatizate. De altfel, pentru a asigura coerența sistemului, Guvernul, în baza unei strategii de privatizare pe care a elaborat-o în luna martie, a inițiat o serie de măsuri de natură legislativă și organizatorică pentru a înfăptui o privatizare rapidă a societăților comerciale controlate de stat, cu scopul relansării activității acestora, pornind de la 3 principii de bază: asigurarea transparenței tranzacțiilor, stabilirea prețului de ofertă în raport cu regulile de piață, asigurarea protecției mediului.

Astfel, prețul cu care este cumpărat un pachet de acțiuni nu mai constituie factorul primordial în baza căruia se adoptă decizia de adjudecare, acordându-se o mai mare importanță investițiilor în tehnologii, resurse umane și în protecția mediului.

Întrucât în concepția sistemului de privatizare au fost identificați mai mulți factori care ar putea influența privatizare unei societăți comerciale, cum ar fi: mărimea și structura pieței financiare, atractivitatea și evoluția segmentului de piață în care operează un comerciant, situația financiară și dimensiunea forței de muncă, în cuprinsul Ordonanței de urgență nr. 15 din acest an pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1991 privind privatizarea societăților comerciale, metodele de privatizare au fost multiplicate.

În paralel, au fost elaborate o serie de acte normative care au avut drept scop finalizarea procesului de privatizare gratuită în baza Legii nr. 55/1995.

În prezent se urmărește adoptarea, cât mai repede posibil, a unor acte normative care să amendeze Legea nr.77/1994 și Legea nr. 55/1995, pentru a asigura o concepție unitară și o concordanță cu dispozițiile Ordonanței de urgență nr. 15/1997.

De asemenea, Guvernul urmărește să reorganizeze în societăți comerciale și companii naționale și să privatizeze marea majoritate a regiilor autonome, toate aceste măsuri urmăresc, în ultimă instanță, 4 obiective majore: crearea unui mediu concurențial, reducerea cheltuielilor publice și diminuarea rolului statului în economie, dezvoltarea pieței secundare de capital și atragerea capitalului străin.

Guvernul își asumă răspunderea de a promova o reală restructurare industrială, având ca scop principal crearea unor întreprinderi cu un management performant, care să se dezvolte într-un mediu concurențial.

Una dintre prioritățile politicii industriale o constituie domeniul energetic, care reprezintă un suport pentru susținerea economiei în ansamblu. În acest domeniu vom încuraja dezvoltarea concurenței în generarea energiei electrice. Se va modifica structura surselor primare de energie prin: dezvoltarea energeticii nucleare, dezvoltarea hidroenergeticii, diminuarea ponderii producției de energie pe combustibili lichizi, cu reducerea corespunzătoare a cheltuielilor de import, completarea deficitului energetic prin exploatarea termocentralelor de lignit din Oltenia și a altora.

De la instalare și până în prezent, Guvernul a întreprins o serie de măsuri privind:

- liberalizarea prețurilor la materiile prime, pentru a crea condiții egale de evaluare a eficienței activității respective, a viabilității agenților economici și a competitivității pe piața internă a tuturor unităților din industrie;

- întărirea disciplinei financiare în scopul achitării obligațiilor fiscale către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale;

- diminuarea blocajului financiar prin valorificarea diversității de instrumente introduse prin Ordonanța de urgență nr. 10 din anul acesta;

- transformarea regiilor autonome în societăți comerciale și companii naționale și pregătirea lor pentru privatizare;

- pregătirea de programe individuale de restructurare pentru sectoarele metalurgie, siderurgie, program care va fi finalizat în luna iunie, minerit - luna iulie, cel târziu, regii furnizoare de servicii publice și altele;

- liberalizarea importului și exportului prin eliminarea contingentelor și a licențelor la majoritatea produselor;

- promovarea politicilor de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii prin acordarea de către C.E.C., în colaborare cu Spaarkasse, a unor credite avantajoase pentru aceste întreprinderi. Până în anul 2000 întreprinderile mici și mijlocii vor contribui cu peste 70% la realizarea produsului intern brut;

- continuarea politicilor de liberalizare a exporturilor pentru toate produsele;

- promovarea de politici active, promoționale pentru produsele românești;

- susținerea cooperării economice și industriale cu țările din centrul și estul Europei, precum și liberalizarea accesului pe această piață în baza Acordului CEFTA;

- stimularea exporturilor prin extinderea regimului de drawback pentru importul de completare;

- consolidarea EXIMBANK și a rolului acesteia în finanțarea și garantarea operațiunilor de comerț exterior.

Principalele obiective ale Guvernului în domeniul transportului sunt următoarele:

- Guvernul a avut și are în vedere modificarea coridoarelor de transport care intersectează România, 4, 7 și 9, în așa fel încât acestea să servească intereselor naționale, dar și celor europene. România poate deveni astfel o țară de tranzit a mărfurilor dinspre și înspre Orientul Apropiat, Extremul Orient și, în mod deosebit, Asia Centrală. Pentru materializarea acestui obiectiv,

Guvernul a contractat și alocat de la buget credite de 830 de milioane de dolari, susținute, în același timp, cu alocări bugetare și din fonduri speciale, ceea ce va permite ca la sfârșitul anului 2000 țara noastră să dispună de 1.800 km drumuri naționale modernizate și peste 500 km căi ferate apte să permită viteza de 160 km/oră.

- Guvernul intenționează să emită hotărâri care să facă posibilă casarea mijloacelor de transport care, actualmente, nu mai sunt utilizabile în actul de transport feroviar.

- În sectorul de transport maritim se va iniția imediat un proces rapid, dar controlat, de privatizare a flotei. În ce privește infrastructurile portuare aparținând sectorului public, acestea vor fi upuse selectiv unui proces de transferare către autoritățile publice locale.

- Se va proceda, în sectorul de transport auto, la restructurare severă a parcului societăților cu capital majoritar de stat. Restructurarea va ține cont de structura parcului actualmente necesar în economie, astfel încât societatea să devină atractivă.

- În cel al transporturilor feroviar, în perioada imediat următoare, se va accelera procesul de organizare în societăți comerciale a activității de prestări servicii din interiorul S.N.C.F.R. și privatizarea lor.

Concesionarea către operatori privați a exploatării infrastructurii secundare a căilor ferate române va fi o prioritate a activității în acest domeniu.

- În sectorul transporturilor aeriene, Guvernul va acționa pentru:

„ descentralizarea administrării aeroporturilor prin transferarea lor către autoritățile publice locale;

„ restructurarea Companiei de aviație TAROM astfel încât aceasta să devină o companie viabilă, deschisă privatizării, prin vânzarea de acțiuni către bănci, societăți de turism sau grupuri financiar-industriale române și străine.

În domeniul comunicațiilor evaluările arată că extinderea rețelei de comunicații va atinge în anul 2002 un total de 5 milioane de linii, cu un ritm de creștere de 500.000 de linii pe an, de la un total de 3 milioane în prezent.

Un prim pas în vederea privatizării îl constituie transformarea regiilor autonome din domeniu în companii de interes național. Privatizarea parțială se preconizează a se încheia la Romtelecom în trimestrul II 1998, iar la radiocomunicații în trimestrul II 1999.

Scopul noilor măsuri de politică agricolă îl constituie formarea unei agriculturi competitive, în măsură să acopere cererea internă și să furnizeze produse pentru export.

În sprijinirea campaniei de primăvară s-au asigurat resurse bugetare pentru îngrășăminte destinate culturilor de grâu - 200 miliarde; reducerea prețului la semințele de porumb - 115 miliarde; 53 de miliarde pentru asigurarea lucrărilor de întreținere și exploatare a sistemelor de irigații.

Prin Ordonanța de urgență nr. 18 din 1997 s-au asigurat furnizorilor de îngrășăminte chimice și pesticide facilități prin amânarea la plată a T.V.A.-ului și a impozitului pe profit, a teren-valorii produselor livrate fermierilor cu plata la recoltă, termen limită: 31 octombrie a.c.

Pentru prima oară indicatorii realizați în sectorul privat al agriculturii depășesc sensibil ceea ce s-a realizat în sectorul de stat. Țăranii individuali au încheiat însământările pe circa 94% din terenuri, iar fostele I.A.S.-uri pe 84%.

Principalul obiectiv îl reprezintă creșterea semnificativă a competitivității produselor și producătorilor agricoli pe piața internă și piețele internaționale. Realizarea obiectivului general menționat va permite: creșterea veniturilor producătorilor agricoli, formarea unei mase preponderente de producători competitivi; asigurarea securității alimentare a țării prin performanțele sectorului agroalimentar; creșterea și diversificarea exporturilor, transformarea României într-o autentică putere agricolă.

Ca suport al realizării obiectivelor politicii agricole avem în vedere:

- crearea unui autentic mediu concurențial în agricultură;

- creșterea semnificativă a eficienței fondurilor bugetare care pot fi alocate susținerii financiare a producătorilor agricoli.

În același timp, am asigurat, conform Ordonanței de urgență nr. 6 din acest an, credite avantajoase, în valoare de 550 de miliarde lei, pentru producătorii agricoli.

În vederea realizării unei reforme substanțiale a sistemului de stimulente economice, s-a procedat la liberalizarea prețurilor produselor agroalimentare și s-a trecut la formarea și dezvoltarea piețelor concurențiale, scop în care ne concentrăm atenția spre:

- formarea pieței financiare: deblocarea tranzacțiilor funciare și dezvoltarea unor autentice relații de arendare a terenurilor;

- sprijinirea procesului de demonopolizare și facilitare a intrării de noi operatori pe piață (de exemplu, reorganizarea ANPA, privatizarea unităților COMCEREAL, privatizarea fabricilor de ulei, zahăr, sectorul de panificație etc.);

- dezvoltarea piețelor angro și a burselor de mărfuri specializate.

Liberalizarea politicii comerciale în domeniul agricol se realizează prin: eliminarea interdicțiilor și contingentelor la export; stimularea exporturilor cu aplicarea măsurilor permise de acordurile internaționale la care România este parte semnatară și în limitele impuse de restricțiile bugetare; raționalizarea nivelurilor taxelor vamale la importurile de produse agroalimentare și imput-uri pentru agricultură.

O reformă radicală a politicii de susținere financiară a producătorilor agricoli are în vedere ca susținerea financiară să fie făcută transparent și pe o cale neinflaționistă.

Pe termen scurt - date fiind restricțiile bugetare - principalul suport îl reprezintă perfecționarea cadrului legislativ și instituțional: Legea privind tranzacțiile funciare; amendarea Legii nr. 16/1994 privind arendarea, Legea cooperației rurale; formarea unui cadru normativ flexibil pentru dezvoltarea operațiilor de leasing cu utilaje agricole; crearea unei instituții de gestionare a gajului pe recoltă etc.

În domeniul muncii și protecției sociale, o primă preocupare a constituit-o protecția familiilor cu copii.

În acest context s-a decis majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii de la 12.000 lei la 50.000 lei lunar, începând cu luna februarie a.c. Drept urmare, raportul alocației de stat pentru copii față de salariul mediu net pe luna martie a fost de 9,9%, comparativ cu 3% în luna ianuarie 1997 și cu 9,7% în anul 1990. De această majorare au beneficiat circa 5,9 milioane copii.

Ținând seama că dificultățile se amplifică în raport cu numărul de copii, a fost înaintat Parlamentului proiectul Legii privind alocațiile suplimentare pentru familii cu mai mulți copii. S-a propus ca începând cu 1 iulie a.c. alocația suplimentară să fie de 30.000 lei pentru familiile cu 2 copii, de 80.000 lei pentru familiile cu 3 copii și de 110.000 lei pentru cele cu 4 copii și mai mulți copii. De această măsură de protecție socială vor beneficia 1.480.000 familii, pentru care s-au alocat 468,5 miliarde lei.

Pentru a veni în sprijinul femeilor care sunt nevoite să întrerupă activitatea profesională pentru asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare a copiilor după nașterea acestora, Guvernul a elaborat și înaintat Parlamentului proiectul de Lege privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani.

Reforma întregului sistem de asistență socială va fi definită prin legea-cadru a asistenței sociale, care va avea în vedere în primul rând protecția familiei, susținerea funcțiilor fundamentale ale acesteia în domeniile social, material și spiritual, potrivit nevoilor membrilor săi, în toate etapele ciclului de viață.

În concordanță cu programul de restructurare și privatizare și pentru reducerea șocurilor pe care reforma le produce asupra nivelului de trai, a fost elaborată, în colaborare cu sindicatele și patronatul, Ordonanța nr. 9/1997 cu privire la unele măsuri de protecție socială pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Suma totală de bani acordată cu titlu de plată compensatorie reprezintă 6, respectiv 9 sau 12 salarii medii nete pe economie, pentru salariații cu o vechime de până la 5 ani, respectiv între 5 și 15 ani, sau mai mare de 15 ani. Intenționăm să o extindem și la alte categorii de persoane ce vor fi concediate.

Reforma pe plan legislativ și instituțional a asigurărilor sociale pe baza Programului de guvernare și ținând seama de cerințele de integrare în structurile europene se va concretiza și prin finalizarea sau, după caz, elaborarea unor proiecte de legi privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale, sistemele private de pensii.

În afara sistemului public de asigurări sociale se va legifera funcționarea în regim facultativ a unor instituții private de asigurări sociale, contribuabilii putând să beneficieze de venituri complementare.

Raporturile colective de muncă au format obiectul preocupărilor Guvernului, relațiile sindicate-patronat constituind un element de bază al reformei în economie.

În acest domeniu, precizăm că se află într-un stadiu avansat de elaborare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1991 privind conflictele colective de muncă. Se va propune prin proiect introducerea procedurii de arbitrare cu cerințele economiei de piață.

De asemenea, a fost modificată Legea privind contractul colectivde muncă și a fostamelioratconținutul Legii privind Consiliul Economic și Social adoptată recent în Parlament.

În vederea îmbunătățirii veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, Guvernul va promova un act normativ care să asigure o creștere reală a coeficienților de ierarhizare a salariilor.

La 14 mai 1997 a fost semnată Carta socială a secolului XX, România devenind astfel al zecelea stat semnatar și primul din Europa Centrală și de Est.

În domeniul administrației publice Guvernul își propune inițierea unei reforme generale a administrației publice centrale și locale, prin care să se realizeze o descentralizare radicală și o reală autonomie, corespunzătoare principiilor Cartei Europene a autonomiei locale și a celorlalte reglementări internaționale în materie.

În vederea realizării reformei în administrația publică locală, ne propunem înfăptuirea următoarelor principale obiective: redistribuirea competențelor de la nivelul central la nivel local, pentru o eficientizare a activităților; asigurarea condițiilor pentru producerea și gestionarea resurselor proprii de către colectivitățile locale; delimitarea și determinarea patrimoniilor public și privat ale unităților administrativ-teritoriale; asigurarea unui cadru legal care să garanteze dreptul colectivităților locale la apărarea autonomiei proprii.

La nivelul administrației publice centrale vom elabora un cadru juridic care să definească principalele funcții ale ministerelor.

A fost adoptată Ordonanța de urgență privind modificarea Legii nr. 69/1991 și vor fi finalizate proiectele privind Legea bugetelor locale, a patrimoniului local și Legea funcționarilor publici.

Pentru continuarea și accelerarea reformei justiției, s-a elaborat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii pentru organizarea judecătorească, proiect aprobat de Guvern și transmis Senatului.

Proiectul aduce îmbunătățiri esențiale cadrului normativ privind activitatea instanțelor judecătorești.

S-au stabilit condiții de vechime care să permită promovarea unui număr cât mai mare de tineri magistrați la tribunale, curți de apel și parchete; de asemenea, au fost prevăzute, în afară de sporturile la salarii, și alte stimulente. Au fost aprobate de Guvern și transmise Parlamentului spre adoptare proiectul de Lege privind taxele de timbru pentru acțiunile în justiție, precum și proiectul Legii privind modificarea reglemetărilor referitoare la timbrul judiciar.

Guvernul pregătește proiecte de legi prin care se urmărește modificarea substanțială a Codurilor civil și penal, de procedură civilă și penală.

Totodată se intensifică formele și metodele de prevenire și sancționare a faptelor de corupție și a crimelor organizate, ca și a tuturor celorlalte categorii de fapte antisociale.

Au fost elaborate proiecte de acte normative care privesc reforma sistemului penitenciar, executarea pedepselor și instituția probațiunii, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei.

Restructurarea Ministerului de Interne este în curs de finalizare și a vizat atât componentele sale, cât și personalul.

Au fost reduse structurile supradimensionate, s-au eliminat paralelismele de competență, s-a realizat concordanța între structuri și sfera de activitate și un echilibru rațional al structurilor de conducere cu cele de execuție.

Astfel, 23% din posturile de ofițeri și subofițeri din aparatul central al ministerului au fost redistribuite la unitățile de execuție.

În campania declanșată împotriva corupției și crimei organizate, cadrele Ministerului de Interne au descoperit 10.678 de acte de corupție, fiind deferiți justiției 4.134 făptuitori. A fost descoperită săvârșirea a peste 147.000 infracțiuni pentru care s-au făcut propuneri de trimitere în judecată a aproximativ 75.000 făptuitori.

Guvernul a aprobat concepția de reorganizare a structurilor Ministerului Apărării Naționale, care au devenit astfel compatibile cu cele din țările NATO.

S-a constituit Forța de Reacție Rapidă, care va cuprinde în anul 2000 25.000 de militari. Cu aprobarea Parlamentului, Armata Română participă la Forța Multinațională de Protecție din Albania, cu detașamentul tactic "Sfântu Gheorghe".

Printre măsurile majore preconizate pentru acest an se numără reforma managementului resurselor umane, protecția socială a cadrelor militare, planificarea multianuală pentru înzestrare, precum și o nouă politică de asigurare a personalului și echipamentelor.

Continuă eforturile pentru mărirea gradului de interoperabilitate a Armatei Române cu armatele țărilor Alianței Nord-Atlantice.

Considerăm că prin eforturile depuse până acum, România îndeplinește criteriile militare pentru a dobândi calitatea de membru NATO.

În domeniul sănătății, Guvernul urmărește două scopuri fundamentale:

1. asigurarea funcționării în continuare a sistemului serviciilor de sănătate;

2. aplicarea strategiei de reformă a acestora.

Guvernul a evaluat starea de sănătatea actuală a populației, a identificat prioritățile de intervenție și a elaborat programe adecvate pentru boli cardiovasculare, asistența copiilor și a gravidelor, tuberculoză, cancer, diabet, dializă, vârstnici.

De asemenea, Guvernul a propus soluții de îmbunătățire a proiectului Legii asigurărilor sociale de sănătate, element esențial al cadrului legislativ necesar reformei în sănătate. Guvernul a emis, în același sens, Hotărârea Guvernului din 14 mai 1997 cu privire la contractarea de servicii auxiliare și de întreținere cu furnizori privați.

În perioada următoare, Guvernul va promova o serie de proiecte de legi necesare reformei serviciilor de sănătate.

A fost susținută creșterea bugetului alocat sănătății și s-a obținut sprijinul direct al organismelor internaționale (Banca Mondială, PHARE, Know-how Fund etc.) pentru reforma serviciilor de sănătate, majorarea alocației de hrană și propunerea de măsuri pentru creșterea fondului special pentru sănătate și îmbunătățirea colectării acestuia.

Continuă diversificarea mecanismelor de generare de resurse financiare, inclusiv prin stimularea privatizării, concesionării sau închirierii spațiilor pentru servicii medicale care să permită atragerea de fonduri suplimentare.

Reforma insituțională a organizațiilor din sistemul de sănătate pe principiul descentralizării va duce în următorii doi ani la schimbarea radicală a sistemului sanitar român și la aducerea lui la nivelul standardelor europene.

Prin modificarea și completarea Legii învățământului, (Guvernul urmărește flexibilizarea sistemului de admitere în licee și facultăți, consolidarea autonomiei universitare și redefinirea rolului strategic al Ministerului Învățământului, care propunem să fie transformat în Ministerul Educației Naționale, ținând seama de faptul că învățământul este o prioritate națională.

De asemenea, se are în vedere asigurarea învățământului în limbile minorităților naționale, în conformitate cu prevederile documentelor și recomandărilor internaționale în materie.

Guvernul urmărește punerea în aplicare a Legii personalului didactic, precum și restructurarea și eficientizarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice prin programe acreditate, evaluate și finanțate de minister, precum și recunoașterea recomandării UNESCO-O.I.M. cu privire la statutul cadrelor didactice.

În domeniul științei și tehnologiei, Executivul își propune un set de politici ale științei, tehnologiei, inovării și infrastructurilor calității, pentru a atinge scopul creșterii resurselor de capital uman, satisfacerii nevoilor cetățeanului, creșterii competitivității produselor românești pe piețe globale și asigurării dezvoltării economice durabile, concomitent cu sporirea calității vieții, iar pe aceste baze, pe cel al pregătirii României în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Pentru a realiza acest scop, Guvernul a fixat următoarele obiective: stimularea înnoirii tehnologiei și a inovării, în special în întreprinderi mici și mijlocii; sporirea participării sectorului întreprinderilor la finanțarea științei și tehnologiei; stimularea transferului tehnologic în contextul dezvoltării locale și regionale și al creșterii coeziunii sociale; reforma infrastructurilor calității și însușirea câștigului comunitar, pentru a avea acces pe piața unică și altele. În acest scop a fost elaborată și adoptată Ordonanța nr. 8/1997 și aș sublinia că în acest an România a devenit membră a Programului

European COST și a Programului EUREKA.

Reforma în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și lucrărilor publice urmărește finalizarea și aplicarea planului de amenajare a teritoriului național, a planurilor județene ce decurg din acesta și a planurilor urbanistice.

Completarea cadrului legislativ cu Legea amenajării teritoriului, Legea urbanismului și Legea lucrărilor publice constituie suportul politicilor de dezvoltare economică-socială și de integrare în Uniunea Europeană și fac posibilă aplicarea reglementărilor și sancționarea nerespectării acestora.

Având în vedere criza de locuințe și dificultățile de ordin financiar pentru accesul la o locuință a tinerilor și categoriilor defavorizate, se va constitui fondul național de locuințe prin care se va crea cadrul și mecanismele de economisire și finanțare în condiții avantajoase a unor astfel de demersuri. De asemenea, C.E.C.-ul a cărui lege de organizare și funcționare am înaintat-o Parlamentului, în cooperare cu Spaarkasse din Germania, va acorda credite în vederea construirii de locuințe, în special familiilor tinere.

Se lucrează la elaborarea programului național pentru reducerea riscului seismic.

În cadrul Ministerului Turismului a avut loc reforma instituțională, atât prin restructurarea personalului, cât și prin descentralizarea în proporție de 25% a activității ministerului.

Politica Guvernului în domeniul turismului s-a concretizat prin liberalizarea totală a tarifelor, a fost eliminată diferențierea administrativă între turiștii străini și autohtoni, iar prin oficiul de autorizare și control în turism s-a creat cadrul pentru urmărirea calității serviciilor turistice.

Ca parte integrantă a politicii de privatizare a Guvernului, împreună cu F.P.S., s-a stabilit primul val de societăți comerciale din turism care urmează să fie supuse vânzării. Totodată, pentru crearea unor condiții minime pentru dezvoltarea sectorului turistic, va fi constituit un fond pentru promovarea produsului turistic, având ca sursă taxa pe valoarea adăugată plătită de către societățile comerciale cu activitate de turism.

În domeniul culturii s-a trecut la descentralizare prin retransmiterea în administrația autorităților publice locale a 139 de instituții cultural-artistice de importanță județeană: muzee, biblioteci, instituții de spectacole.

Au fost organizate ca societăți comerciale pe acțiuni, urmând să intre în procedura de privatizare instituții publice, precum editurile "Eminescu", "Științifică", "Ceres", "Kriterion", "Albatros" și altele, iar publicații importante, al căror editor este Ministerul Culturii, au fost desprinse din sistemul centralizat de administrare, devenind instituții publice cu personalitate juridică. Am în vedere: "Contemporanul","Literatorul","Teatrul Azi", "Tribuna", "Korunk" "Universul cărții" și altele.

Din bugetul aprobat pentru anul 1997 Ministerul Culturii a primit 196 miliarde lei pentru lucrări de consolidare-conservare a monumentelor istorice, mai mult cu 95% față de alocațiile ce i-au fost repartizate cu această destinație pentru oricare dintre anii precedenți.

Instituțiilor de cultură li s-a acordat și în fapt autonomia decizională, în afara oricărei ingerințe de natură politică. În acest domeniu se va proceda în continuare la descentralizarea unor unități cultural-artistice și va continua procesul de reformă al sistemului instituționalizat al culturii, de modernizare a dotărilor și a serviciilor instituțiilor cultural-artistice din mediul rural și urban.

Se va acționa pentru determinarea unor mutații calitative privind managementul în cultură, extinderea procesului de privatizare, îmbunătățirea cadrului legislativ al culturii, realizarea unui program de formare în probleme comunitare a unor specialiști români din diverse sectoare ale culturii ș.a.m.d..

În domeniul protecției mediului, Executivul are în vedere adaptarea la legislația Uniunii Europene, recuperarea capitalului natural deteriorat și îmbunătățirea potențialului existent al naturii, evaluarea impactului asupra calității mediului, a deșeurilor și substanțelor chimice, toxice, educația și informarea populației pentru implicarea conștientă și eficientă în procesul de luare a deciziei de mediu.

Politica României în domeniul protecției mediului are la bază strategia și programul național de acțiune în domeniul protecției mediului. Actualizarea acestei strategii, precum și a planului național de acțiune ține seama de politica noului Guvern în domeniul restructurării economiei, a privatizării rapide a întreprinderilor și de lichidare a celor neviabile.

Programul național de acțiune pentru mediu conține acțiuni concrete, concentrate în special în zonele cu poluare intensă, cu poluanți specifici, extrem de dăunători pentru oameni, cât și pentru sănătatea ecosistemelor.

Politica externă a Executivului a urmărit și urmărește cu perseverență două obiective esențiale: aderarea României la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a îndeplini criteriile economice, politice și militare pentru aderarea României la NATO și a pregăti condițiile necesare integrării țării în Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avem convingerea că programul de reformă, parte a programului de guvernare, este singura soluție pentru depășirea crizelor ce marchează încă societatea românească.

Nu intenționăm să căutăm vinovați pentru actualele stări de lucruri nici din trecutul mai îndepărtat, nici din cel mai apropiat.

Dorim doar să ieșim la lumină și avem convingerea și speranța că și dumneavoastră doriți același lucru.

Așa cum am mai afirmat-o, procesul de reformă globală a societății românești nu este și nu poate fi numai o problemă a actualei majorități parlamentare sau a actualului Executiv.

Reușita acestui program va însemna propulsarea României la un alt nivel de viață. Iar victoria nu va fi numai a noastră. Asumarea răspunderii pentru programul de reformă înseamnă, pe de altă parte, un pas în plus pe care clasa politică din România îl face către cetățean, singurul în fața căruia suntem într-adevăr răspunzători. Cetățean care, de fapt, duce întregul greu al reformei, cetățean căruia îi cerem să înțeleagă, să accepte și să suporte și aceste sacrificii despre care noi știm că trebuie să fie și că sunt ultimele sacrificii.

Deci, fiind convinși de valoarea și de corectitudinea reformei pe care o promovăm, din respect pentru cetățean și din convingerea că, indiferent de apartenența partinică, acest act politic va fi un precedent important al democrației românești, ne asumăm în fața dumneavoastră răspunderea pentru acest program.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule prim-ministru.

Materialul pe care l-a prezentat aici domnul prim-ministru este în curs de multiplicare, dumneavoastră îl veți primi în cursul zilei de astăzi.

În conformitate cu prevederile constituționale și ale regulamentului, aveți la dispoziție 3 zile ca să puteți face, eventual, o altă moțiune de cenzură pe această temă.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 15 august 2022, 15:08
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro