Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 04-06-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Sedința a început la ora 8,42.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Gavra, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Alexandru Hamar Konya și doamna Viorica Afrăsinei, secretari.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Rog domnii secretari să-și facă apariția în sala de ședință.

Deci, domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință, ca să putem începe dezbaterile.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschise lucrările în plen ale Camerei Deputaților, informându-vă că din totalul de 341 de deputați, conform datelor statistice care, sper că nu sunt ca cele de la alegerile locale, și-au consemnat prezența un număr de 216 colegi, îi așteptăm și în sală, absenți fiind 125. Participă la acțiuni parlamentare, cu acordul plenului Camerei Deputaților, un număr de 14 deputați.

Cvorumul de lucru, conform Regulamentului, art. 128, este de 171. Cvorumul de lucru este de 171 minus 14, ceea ce înseamnă, practic, 166.

Primul punct al ordinii noastre de zi are ca segment de activitate intervențiile personale ale colegilor noștri, într-un interval de timp regulamentar de 50 de minute. Sigur, acest interval de timp poate fi diminuat, dacă nu sunt solicitări pentru intervenții. Deocamdată, avem foarte puține solicitări. Să vedem, dacă pe parcurs mai sunt colegi care doresc să ia cuvântul, le acord cuvântul în timpul regulamentar de 50 de minute, deși încălcăm o hotarâre care există, că ei se înscriu la secretarul care se ocupă de această problematică, la domnul deputat Konya.

 
Petre Turlea - Marcarea a 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga; replică adresată domnului deputat Serban Rădulescu Zoner la replica acestuia din 21 mai față de intervenția de comemorare a lui Ion Antonescu;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea din partea independenților existenți la Camera Deputaților.

Aveți cuvântul, domnule deputat. Vă rog să respectați termenul regulamentar fixat pentru aceste intervenții.

Urmează domnul deputat Ion Danilescu.

 

Domnul Petre Turlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am venit la tribună astăzi pentru două probleme.

Prima - cea mai importantă, de altfel este dorința de a marca, în fața domniilor voastre, împlinirea, la 5 iunie, a 125 de ani de la nașterea celui mai mare savant român care a fost Nicolae Iorga.

La 125 de ani de la nașterea lui Nicolae |orga, opera sa, după cum știți, este din ce în ce mai apreciată, deși, la fel cum într-un pom cu roade multe, asupra sa se aruncă și astăzi cu pietre de către cei cu mintea puțină.

La această aniversare, am și eu o solicitare: poporul care a născut oameni ca Nicolae Iorga trebuie să știe să-i prețuiască și una din dovezile prețuirii ar fi crearea unui spațiu optim pentru adăpostirea imensei biblioteci a Institutului de Istorie "Nicolae Iorga", institut ce se află chiar peste drum de clădirea Guvernului. Ii urez Guvernului ca, la această aniversare, să facă actul de cultură și actul de patriotism al salvării bibliotecii lui Nicolae Iorga, chiar dacă marele savant nu mai este viu, pentru a spera că se va înscrie în P.D.S.R.

În al doilea rând, am o mică intervenție, pe care o consider un drept la replică.

Pe 21 mai, am rostit de la această tribună câteva fraze de comemorare a lui Ion Antonescu, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la asasinarea sa, anunțând, totodată, organizarea la Cluj-Napoca a unui simpozion științific pe această temă.

Colegul Serban Rădulescu Zoner a acaparat, imediat, furios, tribuna, pentru a-mi răspunde cu violență și a-mi face un proces calomnios de intenții. În final, domnia sa striga congestionat: "Ce legătură are Antonescu cu Clujul? Nu găsesc decât o explicație: o deviere naționalistă și cu un anumit scop - scopul de a crea o diversiune menită de a pune piedici eforturilor noastre de a ne integra în Europa".

Pentru a descoperi cauzele furiei oarbe a domnului Rădulescu Zoner, am recitit textul meu și m-am lămurit. Pe domnul Zoner îl supărase pasajul în care spuneam: "... condamnate de istorie, tocmai acele forțe care au impus judecata nedreaptă din 1946, reprezentanții acelor forțe, metamorfozați astăzi din comuniști în democrați, sunt cei care împiedică anularea sentinței samavolnice". Domnul Zoner a crezut că fac vreo aluzie la domnia sa.

Anticomunistul înfocat de azi, domnul Zoner, într-un studiu apărut în Revista română de studii internaționale, nr.1/1970, la pag. 27, scria entuziast: "... Documentele vremii confirmă justețea tezelor lui V.I.Lenin despre imperialism, aprofundate și aplicate în zilele noastre de istoriografia marxistă".Deci, democratul de astăzi, care luptă împotriva memoriei lui Ion Antonescu, acționează astfel pentru că păstrează reflexele celui care, cu ani în urmă, se entuziasma pentru tezele lui V.I. Lenin.

Sunt dator să răspund și la întrebarea retorică ce mi s-a pus: "... Ce legătură are Antonescu cu Clujul?" Iată răspunsul: Antonescu are legătură cu tot pământul românesc, pentru care a luptat și pentru care s-a jertfit. De aceea poate fi comemorat în orice localitate românească.

Să amintesc și faptul că, pe lângă mine și domnul primar Funar, au vorbit la comemorarea de la Cluj-Napoca, domnul acad. Ștefan Pascu, domnul prof. Raul Șorban și mulți veterani de război. Pot fi acuzați toți aceștia de "deviere naționalistă"? Iar în sală se afla și distinul nostru coleg, domnul deputat Petre Lițiu, participarea acestuia fiind unanim apreciată.

Se iluzionează domnul Serban Rădulescu Zoner, atunci când crede că, datorită părerilor otrăvite ale domniei sale, poporul român nu-l va mai păstra în suflet pe Ion Antonescu.

Poporul român nu ține seama de ce vor vechii comuniști.

El, poporul român, știe care-i sunt eroii și nu-i uită.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ion Danilescu - Intervenție legată de plata unor prestații care se fac parlamentarilor;

Are cuvântul domnul deputat Ion Danilescu.

Se pregătește domnul deputat independent pedeserist Ioan Catarig.

 

Domnul Ion Danilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să pun în atenția dumneavoastră unele situații care se petrec și la care noi suntem nepăsători, sau, știu eu, nu le tratăm cu toată atenția.

În legătură cu plata unor prestații care ni se fac, nouă, parlamentarilor, deși nu suntem productivi, ni se percep taxe ca la personalitățile juridice, deși Legea nr. 42/1994 stipulează concret cum trebuie să fim taxați.

Despre ce este vorba? Am solicitat, după plecarea de la P.D.S.R., mutarea telefonului la noua adresă unde m-am instalat. Mi s-a cerut o taxă de 500.000 de lei, deși trebuia să se facă transferul telefonului.

Prin faptul că s-a insistat să rămână ca telefon al organizației de partid, deși nu trebuia, întrucât telefonul era al grupului parlamentar, funcționarii de la ROMTELECOM-Galați m-au pus să instalez un nou post telefonic și să-l plătesc cu 500.000 de lei, bani din buzunarul meu, în loc de 395.000 de lei, cum se percepe taxa la personalitățile juridice. Normal ar fi trebuit să se taxeze cu 110.000 de lei.

Am avut o serie de greutăți în instalarea telefonului, greutăți provocate de conducerea ROMTELECOM-ului Galați, fapt pentru care cer ministrului telecomunicațiilor să ia măsuri de anchetă, sancționarea celor vinovați și să mi se returneze diferența de sumă de la transferarea postului telefonic - personalitate juridică în conformitate cu Legea nr. 42, care prevede o taxă redusă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sigur că v-ați adresat Compartimentului P.U.N.R. din Guvernul României, că acolo-i ROMTELECOM-ul, dar, întrucât ați fost la P.D.S.R., probabil că mai există dizgrație și de aceea nu se poate face chestiunea.

 
 

Domnul Ion Danilescu:

Eu sunt independent.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Dar sunteți de puțin timp independent, vedeți? Dacă erați de la început în Parlament, câștigați mai mult...

 
Ioan Catarig - Intervenție referitoare la rațiunea de a fi a activității politice, proiecția sa energetică;

Domnul deputat Ioan Catarig are cuvântul.

Urmează domnul deputat Daniel Costache, de la același grup parlamentar, P.D.S.R.

 

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Și în intervenția de astăzi voi aborda rațiunea de a fi a activității politice, proiecția sa energetică, cu implicațiile sale economice și rezultatele sociale ce decurg din acestea, prin prisma doctrinei solidarității social-economice care se regăsește în programele politice ale actualelor partide parlamentare, pornind de la realitatea PIB-ului românesc, cel mai scăzut din zona geografică în care trăim, sarcina mea de azi fiind mult ușurată de realitățile evidențiate cu prilejul alegerilor locale de acum două zile, căci cetățenii României doresc promovarea de soluții politice cu responsabilitate, cu seriozitate, și nu aventurism politic.

Iată, Comisia pentru industrie și servicii si-a dat avizul, pe 9 mai, cu nr. 420, asupra propunerii legislative privind reglementarea finanțării și exploatării amenajărilor hidrotehnice complexe, de folosință multiplă, dar Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu data de 15 mai, vine și ne propune respingerea acestei propuneri legislative, precizând în ultima frază: "Modalități de realizare a obiectivelor hidroenergetice, precum și exploatarea acestora se realizează în cadrul reglementărilor existente". Acum întreb și eu, că nu am văzut care sunt aceste reglementări, căci iată, din cele peste 30 de variante ale Legii energiei electrice, doar una a ajuns la noi și încă neoficială, la noi, la Comisia de industrie și servicii, la dumneavoastră nu încă.

În același timp, cei care susțin astfel de aberații, că nu le pot spune altfel, ne transmit materiale care folosesc terminologii, termene și soluții care se promovau și înainte de 1989 și care au avut rezultatul care a dus la ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 și îmi permit să vi le citesc: "Recuperări resurse energetice refolosibile"; "Reducerea consumurilor proprii în sistemul producerii, transportului și distribuției energiei electrice și termice"; "Reducerea consumurilor specifice la utilizatori"; "Surse regenerabile de energie, substituiri hidrocarburi cu alți purtători de energie"; "Reabilitarea termică a clădirilor publice și a locuințelor"; "Sisteme de acționare cu turație variabilă"; "Gestiunea energiei". Aceste fraze erau în toate planurile de măsuri care s-au promovat înainte de 1989, fără a se nominaliza ceva concret și astăzi avem în consum propriu intensitate energetică pe produsul realizat în România de trei ori mai mare decât în oricare altă parte a lumii.

Rezultă din ceea ce v-am prezentat o reaintenție, poate, pe un fond de o cunoaștere redusă, ca să nu spun altfel, ajunsă la plan de politică națională și acestea nu oricum, ci în condițiile în care, referitor la pagubele produse de inundațiile din decembrie 1995, acolo unde nu există amenajări hidrotehnice, ni se comunică ceva de genul: "... referitor la valoarea pagubelor produse de inundații în decembrie 1995, menționăm că Ministerul Finanțelor", rețineți, "... Ministerul Finanțelor nu deține astfel de date". Dar, oare cine trebuie să le dețină? "... acestea putând fi obținute de la Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcții hidrotehnice, instituită în conformitate cu Ordonanța nr. 47 din 1994 a Ministerului Apelor".

Deci, cei care gestionează banul public nu știu care au fost pierderile României în decembrie 1995 prin inundații... și resping, în același timp, o propunere legislativă care vine să reglementeze, să aducă lumină și să orienteze investițiile în domeniul hidrotehnic.

Toate aceste argumente aduse în fața dumneavoastră au ca scop, odată cu informarea dumneavoastră, crearea și respectiv relansarea acelei răspunderi politice pe care v-ați luat-o cu toții, la alegerile din septembrie 1992, de a crește bogăția, bunăstarea tuturor cetățenilor României, în primul rând, prin resursele umane și materiale românești.

În ceea ce mă privește, aștept și în continuare întâlnirile solicitate cu domnul Președinte Ion Iliescu și cu domnul prim ministru Nicolae Văcăroiu. Până acum n-am primit, din toate cele 10 încercări din acest an, nici un răspuns din care să înțeleg că se dorește această întâlnire.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Birtalan Akos - Declarație politică și protest legat de evenimentele întâmplate la Societatea comercială ISAMA-S.A. Sf. Gheorghe, Județul Covasna;

Dacă domnul deputat Daniel Costache se află în sală? Nu se află.

Are cuvântul domnul deputat Birtalan Akos.

Se pregătește domnul deputat Călin Nestor.

 

Domnul Birtalan Akos:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor,

Prin prezenta Declarație politică și protest, dorim să vă informăm despre evenimentele întâmplate la Societatea comercială ISAMA-S.A. Sf. Gheorghe, Județul Covasna, respectiv să exprimăm totalul nostru dezacord față de așa-zise "conflicte de muncă spontane" de la această societate și față de intervenția și rolul prefectului în întreaga problemă, care a fost denaturată și politizată în interesul P.D.S.R.-ului, al cărui președinte județean este.

După ce în 2 februarie 1996, domnul inginer Pastor Francisc si-a înaintat demisia din funcția de manager general, având la bază neasigurarea condițiilor și climatului favorabil muncii, generat prin revendicările unui lider de sindicat pe nume Maniga Ioan, a cărui organizație nu reprezintă mai mult de o sută de salariați din cei trei mii, adunarea generală a acționarilor a hotărât organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției de manager, în conformitate cu prevederile Legii nr. 66 din 1993 privind contractul de management.

Același lider de sindicat, în repetate rânduri, în cursul lunilor martie și aprilie anul curent, a încercat influențarea și chiar obligarea membrilor adunării generale a acționarilor să amâne sau să anuleze organizarea concursului de manager. Nefiind obținută decât o amânare ilegală și nejustificată a datei examenului, care, după ce a avut loc la sediul din București a FPS-ului, dând câștig de cauză echipei de candidați care era interesant, cel mai vehement contestată de liderul de sindicat și grupul de presiune de la Secția 520 - "Cutii de viteze" - a început o altă acțiune, și anume pentru anularea rezultatului concursului și pentru numirea unui director general agreat de domnul lider de sindicat.

Această acțiune s-a desfășurat cu sprijinul nemijlocit al prefectului, care a avizat personal o adresă către FPS-București, prin care, și sub semnătura liderului de sindicat, s-au solicitat cele de mai sus.

Este de neînțeles ca după ce a avut loc concursul pentru ocuparea postului de manager, concursul fiind câștigt de o echipă managerială, cu care s-a încheiat și contractul de management, după mai puțin de o săptămână, persoana care din partea FPS-București a participat atât la selectarea ofertelor, cât și la semnarea contractului, domnul Oacăș |oan, să semneze, la presiunea liderului de sindicat și a prefectului, o dispoziție ilegală, prin care a solicitat adunării generale a acționarilor să anuleze contractul de management încheiat.

Mai mult, este inexplicabil cum s-a reușit atingerea acestui scop în Adunarea generală a acționarilor, atunci când reprezentantul FPP-ului n-a fost de acord, iar reprezentantul FPS-ului, exprimând același punct de vedere, și-a dat demisia pe loc.

Cu toate acestea, a fost realizat visul liderului de sindicat, și anume, conducerea a fost demisă, iar domnul inginer Lateș Tiberiu a fost numit director general.

Este aproape firesc că, paralel cu un asemenea efort și activitate rodnică de sindicat, a urmat o recompensă pe măsură și anume, domnul Lateș, proaspătul director general, a devenit candidat pentru postul de consilier în Consiliul Județean Covasna, iar domnul lider de sindicat a candidat pentru același post în Consiliul Local Sf. Gheorghe, bineînțeles, amândoi în culorile P.D.S.R.-ului.

Nu putem încheia această declarație și protest fără să denunțăm comportamentul organelor de conducere a poliției, și anume comandantul Inspectoratului Județean și Municipal, care au asistat pasiv la calomnierea în public a președintelui Consiliului Județean Covasna, domnul Orban Arpad, și la denigrarea U.D.M.R.-ului, toate acestea fiind făcute de faimosul lider de sindicat, cu ocazia unei așa-zise "medieri" în sediul prefecturii, mergând până la amenințarea populației maghiare din județ cu "o a doua Bosnie", dând caracter etnic unei probleme în care trebuia respectată legea.

În final, vă informez că am depus la Biroul Permanent al Senatului și Camerei Deputaților o cerere și o documentație analitică în problemele prezentate mai sus, propunând efectuarea unei anchete parlamentare de către comisiile de specialitate ale Parlamentului, având ca scop restabilirea legalității, inclusiv a drepturilor echipei manageriale câștigătoare la concurs.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nestor Călin - Intervenție legată de situația din agricultura;

Are cuvântul domnul deputat Călin Nestor.

Urmează domnul deputat Ioan Străchinaru.

 

Domnul Nestor Călin:

Stimați domni colegi și colege parlamentari,

De la alegerile locale, la agricultura locală. Marile civilizații ale omenirii, din antichitate până în prezent, au așezat în prealabil înfăptuiri tehnice remarcabile, sisteme de irigații imense, recolte urmărite cu grijă de guvernanți sau despoții vremii.

Imensele sume de la bugetul de stat - 1.700 de miliarde de lei, apoi încă 1.100 de miliarde - hotărâte de Guvern, merită cuvinte de apreciere. Aceste măsuri izvorâte și din eforturile contribuabililor noștri trebuie coroborate cu noi și noi măsuri.

Se anunță secetă și temperaturi de până la 35 de grade. Este momentul să ne punem întrebarea dacă Guvernul are tot atâtea fonduri ca să facă față situației. RAIF-ul, regia își plătește cam modest oamenii. Plătim puțin, dar așteptăm de la ei foarte mult. Specialiștii din acest sector, al îmbunătățirilor funciare și irigații, își cunosc bine posibilitățile. Dacă ar fi ascultați și urmați în opiniile lor de specialiști, și ca specialiști, țara ar avea numai de câștigat.

Dar, vorbind de câștig, exprim câteva idei și aprecieri legate de comerțul cu grâu. Aici fac ravagii speculanții și mafia grâului își dă uneori pe față matrapazlâcurile. Exportul cu grâu, în beneficiul direct al producătorilor, nu există.

Un întreprinzător de frunte al Brăilei, cunoscutul inginer Bratu, înfăptuitor al unei tehnologii de vârf în județul său, a propus ca 50% din beneficiile rezultate din vânzarea la export a grâului să revină la producători, sub forma de îngrășăminte-semințe, alte facilități. Evident, nu i s-au acordat aprobările pentru export. Presa și televiziunea trec sub tăcere astfel de inițiative. Pesemne, sunt mari avantaje, pentru unele ziare și televiziunea națională să facă o reclamă de-a-dreptul suspectă cumpărării și vânzării la export a grâului în momente neprielnice. Cert este că în toamna anului 1995, grâul s-a vândut de către producători cu 150 lei/kg., iar aceiași producători, de data aceasta, în chip de consumatori, îl cumpără cu 400 lei/kg.

În beneficiul cui au intrat și intră peste 900 miliarde lei - sume rezultate din diferențele de preț? Au pus acești beneficiari ai imenselor sume obținute din comerțul, cu specula cu grâu umărul atunci când Guvernul a alocat 1.600 de miliarde de lei? Au pus ei vreun ban? Nu. Au venit ei să contribuie la bugetul de 1.700 de miliarde, suportat de contribuabilii noștri? Nu.

Economia de piață nu poate însemna o speculă de asemenea proporții.

Domnilor colegi,

Se vând și întreprinderi strategice. FNC-ul Brăile este pe punctul de a fi cumpărat de un întreprinzător străin, dar art. 216 din Legea nr. 31/1990 spune clar că: "... înstrăinarea unor bunuri care sunt legate de strategia națională trebuie aprobate de Guvern", pe lângă ceea ce prevede Legea nr. 58 și Legea nr. 30, respectiv privatizarea și Legea societăților comerciale. Cred eu că chiar acționarii trebuie să fie acționari strtegici, atunci când este vorba de sectoare extrem de importante din economia noastră și unde este vorba de alimentarea populației.

Iată de ce costul vieții, al alimentelor, este atât de ridicat și toate aceste afaceri imense, cu sume uluitoare, se fac la adăpostul propagandei, subtil strecurată în presă și la televiziune. Aceste instituții zic că s-ar ocupa de corupție. Este bine să se ocupe, dar referirile lor la cauzele sărăcirii populației n-au vizat niciodată fenomenele semnalate.

Televiziunea Română, contrar menirii pe care o are, de a informa corect cetățenii, profesează permanent și stăruitor un dialog al mediocrității, aducând pe ecranele televizoarelor fel de fel de personalități improvizate ale vieții politice și economice, creație a lor, a redactorilor de la Televiziunea Română, care nu reușesc să dea nici o soluție economică în agricultura noastră.

Cred că este evident pentru noi că specialiști și cunoscători ai sectorului agrar vin foarte rar la televiziune și mi-aș îngădui să spun, cu permisiunea distinsului coleg Aurel Știrbu, autor al unui Tratat de drept agrar, că foarte puțin a apărut la televiziune, foarte puțin i s-a dat posibilitatea să-și exprime opiniile și ceea ce a învățat și știe de-a lungul anilor.

Mediatizarea acestor personalități improvizate este în plină desfășurare. Adevărații specialiști, și chiar politicienii cu vocația unor idei și soluții economice firești sunt ignorați.

Inchei prin a arăta că Legea nr. 16/1994, Legea arendării, cuprinde o restricție majoră: dubla impozitare, respectiv se plătește impozit de către proprietar, dar mai plătește încă o dată impozit și arendașul.

Se poate vorbi în astfel de condiții de o încurajare a întreprinzătorilor în agricultură? Este momentul, stimați și distinși colegi, să facem inventarul imens al dificultăților cu care se confruntă agricultura și să le înlăturăm la timp.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Străchinaru - Problemă de cercetare științifică și de învățământ;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Străchinaru.

Urmează domnul deputat Ion Dobrescu.

 

Domnul Ioan Străchinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ingăduiți-mi să obțin atenția dumneavoastră, pentru o problemă de cercetare științifică și de învățământ.

Iată, Ministerul Invătământului a inițiat recent proiectul unei Hotărâri de Guvern pentru modificarea unei anexe a unei Hotarâri de Guvern mai vechi, nr. 458 din 1994, privind organizarea sistemului de învătământ special și, cu acest prilej, Ministerul Invătământului enumeră în acest proiect, printre unitățile de învătământ special, Institutul Național pentru Recuperarea și Educația Specială a Persoanelor Handicapate.

Da. Un institut de cercetare științifică, printre grădinițe și școli ajutătoare. Ne întrebăm însă dacă domnul ministru Liviu Maior are cunoștință de faptul că peste 80% din competențele acestui institut nu au nici o tangență cu Ministerul Invătământului. Mai mult, acest institut a luat ființă prin Hotărârea de Guvern nr. 1161 din 1990, având ca for tutelar Secretariatul de Stat pentru Handicapați.

Este adevărat că prin Legea învățământului, sistemul de învătământ special a trecut în mod legitim la sistemul național de învățământ.

Dacă ne referim însă la Institutul Național pentru Recuperare și Educație Specială a Persoanelor Handicapate, nu putem eluda adevărul că acest institut are în competența sa întreaga problematică a persoanelor handicapate, indiferent de vârstă și indiferent de faptul că aceste persoane sunt cuprinse în instituții speciale sau sunt rămase în familie.

De altfel, se știe că din cele circa 400.000 de persoane cu handicap, diagnosticate ca atare, numai aproximativ 70.000 sunt instituționalizate.

Stimați colegi,

În urmă cu 4 ani, domnul ministru Maior ne declara că problematica învățământului special are, prin complexitatea sa, o autonomie proprie și că la rezolvarea problemelor sale este necesar să contribuie o multitudine de factori din partea ministerelor implicate.

Domnul Nestor Călin mă deranjează, domnule președinte!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Nestor Călin, vă rog să păstrați liniștea în sala de ședințe! Dumneavoastră, când ați intervenit, a fost liniște în sală!

 
 

Domnul Călin Nestor:

Este o confuzie, domnule președinte!

 
 

Domnul Ioan Străchinaru:

E gravă confuzia, dar reală referirea!

Este momentul să ne întrebăm de ce ignoră acum domnul ministru al învățământului aria largă de preocupări a Institutlui național pentru recuperare și educație specială a persoanelor handicapate, de ce ține să și-l afilieze, restrângându-i sfera de activitate doar la segmentul vârstei școlare și la actul instruirii, lasând la voia întâmplării vârstele mici, la care acțiunile recuperatorii au cea mai mare eficiență, cât și tânărul de după 16 ani, care, apoi, devine adultul și bătrânul handicapat, neajutorat, lipsit adesea de orice intervenție recuperatorie inițiată la vreme și efectuată cu profesionalism.

Credem însă, și cu aceasta închei, că altul este interesul Ministerului Învățământului, așa cum, de altfel, probează unele inițiative finanțate de PHARE, care aspiră doar la clădirea institutului, chiar dacă prețul obținerii acesteia ar echivala cu lichidarea institutului, ca atare. Faptul în speță ne amintește de sinistrul gest comis de Ceaușescu în 1982, soldat cu desființarea brutală a Institutului de cercetări pedagogice și psihologice din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Ion Dobrescu - Intervenție legată de conflictul creat la Târgu Jiu;

Are cuvântul domnul deputat Ion Dobrescu.

 

Domnul Ion Dobrescu:

Domnule vicepreședinte,

Domnilor..., aș fi vrut să spun și doamnelor, dar nu este nici una aici dintre distinsele noastre colege.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Sunt prezente în sală, totuși, colege!

 
 

Domnul Ion Dobrescu:

...și doamnelor,

Sunt nelămurit total, ascultând pe posturile noastre naționale declarația ministrului de interne Doru Ioan Tărăcilă, că conflictul creat la Târgu Jiu a fost între niște "cârciumari" și "alți indivizi". Ca să dreagă busuiocul în Europa, creează o nelămurire pentru toată țara aceasta! Dacă președintele țării, Ion Iliescu, i-a mulțumit acestui "distins" Miron Cosma, care a venit cu bâta până și în Parlamentul României, cum îndrăznește ministrul de interne, ministru într-un guvern pe care îl patronează președintele țării, să-l numească un "individ" oareșcare?

Domnilor,

Să fim serioși, Miron Cosma este un "individ" care face jocurile, este un individ agreat, el este în fruntea unor oameni cărora trebuie să le dea "pâine și circ"! "Circul" se cheamă la ora actuală echipa de fotbal Jiul! "Pâinea" nu știu cum o procură, că bani gârlă are!...

Vreau să vă atrag atenția că nu putem - de fiecare dată când se întâmplă fapte grave în țara românească, sub patronajul unor indivizi care sunt puși acolo să creeze aceste incidente, să deturneze atenția, să-și facă mendrele lor, să se îmbete și să bată, să agreseze femei...(chiar dacă sunt ospătărițe, dar sunt cetățence românce și ospătărițele sunt doamne distinse) - să fim de acord să prezentăm Consiliului Europei, ca un caz minor, un conflict între niște "indivizi" ("individ" este și domnul Miron Cosma, vedeți ce se spune...) și acești "cârciumari". Este o minciună pe care o adresăm Vestului, Vest la care noi vrem să avem audiență, să ni-l apropiem, să lucrăm cu el! Pentru că v-am mai spus-o o dată, cu Miron Cosma mergem spre Răsărit cu pași repezi, domnilor!

Și, în condițiile acestea, nu putem să nu ridicăm vocea în Parlamentul României asupra acestor metode de intimidare! Pentru că, mâine-poimâine, dacă acest guvern, care "patronează" toate treburile acestea, și acest partid, care, de asemenea, "patronează", va pierde, nu știu dacă nu va folosi bătăușii contra dumneavoastră, domnilor!

Eu vă mulțumesc, dacă veți lua atitudine.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Șerban Constantin Rădulescu Zoner - Drept de replică la intervenția domnului deputat Petru Țurlea.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner pentru un minut, drept la replică, întrucât numele domniei sale a fost rostit de unul dintre colegii noștri, care a avut intervenție personală.

Deci, un minut, domnule deputat, aveți dreptul la replică!

 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

La un punct de vedere, exprimat cu săptămâni în urmă, privind încercarea creării "mitului Antonescu" cu scopul de a se crea o mentalitate favorabilă unui regim autoritar și de dictatură, un deputat - căruia nu-i mai pot spune "coleg" - m-a atacat la persoană. ( Rumoare.) Și a pornit de la o lucrare, care a fost o lucrare de plan, când de abia călcasem treptele institutului.

M-a făcut "comunist" și l-a făcut comunist pe un deținut politic, care a stat la pușcărie, în timp ce acel deputat ducea propagandă comunistă și era membru al partidului comunist. Am fost exclus din Institutul "Nicolae Iorga", în 1975, în plină revoluție culturală, și m-am întors în acest institut, invitat de toți cercetătorii, după revoluție.

Toate lucrările mele nu se referă la partidul comunist, nu am scris despre Stalin, nu am scris despre Ceaușescu. Am fost în schimb premiat de două ori de Academia Română pentru lucrările pe care le-am elaborat, atât înainte de revoluție, un premiu, cât și după revoluție, al doilea premiu. Acesta sunt și nu mi-e rușine de ceea ce am scris!

Rămân la punctul de vedere pe care l-am exprimat, iar când acel deputat îmi va veni cu lucrări premiate de Academia Română, atunci îl voi considera coleg!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 30 mai 2020, 6:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro