Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/05-04-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 26-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 martie 2002

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu, Tudor Mohora și Borbély László, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă propun să începem. Bună dimineața și o zi bună la toată lumea!

Având în vedere că sunt 28 de înscrieri, vă rog foarte mult să vă concentrați intervențiile, ca să putem da posibilitate tuturor celor înscriși.

 
Cristian Sandache - comentariu pe marginea relației dintre România și Republica Moldova;

Îl invit pe domnul Cristian Sandache să ia cuvântul. Se pregătește domnul Vlad Gabriel Hogea.

 

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nicolae Titulescu scria în anul 1937 că "atitudinea României față de Rusia exclude dintr-un început ideea neutralității. Nu putem fi decât, ori dușmanii, ori prietenii uriașului stat".

Pornind de la această observație, relația dintre România și Republica Moldova trebuie interpretată astăzi din perspectiva realismului politic și a interesului superior al statului român.

O astfel de relație nu poate, bineînțeles, să excludă componenta afectivă, fie și pentru faptul că suntem descendenții aceluiași trunchi istorico-lingvistic.

Românii din Basarabia trec printr-o etapă istorică nefastă. Sufletește nu putem să rămânem nepăsători vizavi de această situație. În același timp, însă, diplomația presupune rațiune și spirit de prevedere iar, de regulă, afectivitatea trebuie cenzurată. Aceasta nu înseamnă mai puțin patriotism, cum greșit consideră unii.

Acelora care acuză Partidul Social Democrat de absența sentimentului național când este vorba despre românii din Republica Moldova, le reamintim exemplul vieții lui Nicolae Titulescu, acuzat la vremea sa de prosovietism, din simplul motiv că dorea normalizarea relațiilor cu Rusia.

Nu putem accede în structurile instituționale ale vestului, adoptând o atitudine belicoasă față de est. Or, când spunem "est" ne gândim la influența geo-politică a Rusiei în această parte a Europei.

Nu suntem mai puțin români dacă acceptăm ca prioritate ideea integrării europene nu ca pe un moft, nu ca pe un lux inutil, ci ca pe o garanție a reintrării în normalitate.

Cei care au murit în închisori au fost torturați sau marginalizați, cei care au stropit cu sângele lor străzile orașelor României în decembrie 1989 au visat, în fapt, la libertate, normalitate și prosperitate.

Politica externă a unei țări nu poate fi orchestrată nici pripit, nici pasional. Istoria nu este o dogmă sacrocanctă, ci o permanentă încercare de a explica o anumită realitate. Precum jucătorul experimentat și abil, în fața unei table de șah, astfel și diplomația românească a prezentului este nevoită a concepe mișcările cele mai înțelepte, soldate cu cele mai mari avantaje pentru țară.

Nici o revendicare fundamentală nu se mai poate realiza astăzi prin fier și sânge. România nu este Prusia lui Frederic al II-lea, nici Germania lui Bismark. Iar anul este 2002 și nu 1780 sau 1871.

Să fim realiști și chiar dacă nu ne manifestăm astăzi zgomotos și spectaculos, nu înseamnă că ne iubim mai puțin țara decât alții.

Nu putem sacrifica interesele pe termen lung ale statului român, pentru efemeridele politicianiste ale unui spectacol, seducător, poate, dar inutil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Vlad-Gabriel Hogea - discursul politic al lui Hașdeu adus în actualitate pentru împrospătarea memoriei nedemnilor noștri guvernanți;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vlad Gabriel Hogea. Se pregătește domnul Becsek-Garda Dezideriu.

 

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Onorată adunare,

Țara în care trăim nu este România ideală la care visăm de ani și ani, ci România adusă în pragul dezastrului de către o clasă politică majoritar incompetentă și totalmente coruptă, care ignoră cu bună știință linia națională și progresistă pe care ar trebui să o urmeze.

Ar fi necesar, pentru împrospătarea memoriei nedemnilor noștri guvernanți de azi să reamintim ce spunea marele doctrinar și om politic Bogdan Petriceicu Hașdeu acum mai bine de un secol: "Dictatura este o patimă necesară a nulităților. Lipsiți de concepțiuni vaste și de cunoștințe solide, uzurpatorii de reputațiune se tem, cu tot dreptul, a întâlni cumva în cale niște capete mai fericite. Aceasta îi îndeamnă a suprima cu brutalitate orice manifestare de independență. Matematicește vorbind, nula este cea mai dictatorială dintre toate cifrele"!

Actual este discursul lui Hașdeu și cu privire la magnifica antiteză dintre cosmopolitism și naționalism. Înaintașul nostru scrie că: "ridicol în teorie, cosmopolitismul este în practică un egoism rafinat. Este comod a iubi umanitatea, când aceasta ne scutește de a vedea altceva în lume, afară numai de propria noastră nulitate! (…) Dușmanul cel mai neîmpăcat al românismului este spiritul cosmopolit, răspândit în țară, mai mult sau mai puțin, sub diferite forme, când mai fine, când mai grosolane, când fățiș, când îmbrobodit în larva libertății fără naționalitate sau al oportunității fără principii! (…) Românismul este umanitate, libertate și adevăr. cosmopolitismul, egoism, sclavie și minciună!..."

Magistrală anticipare a scenei politice actuale, unde dogmatismul totalitar PSD-ist tinde să cenzureze orice opinii critice venite din partea opoziției naționale reprezentate de Partidul România Mare.

Brutalitatea partidului de guvernământ o putem explica pe deplin dacă vom apela la publicistica lui Hasdeu: "Un om care nu se împiedică în limbă își revarsă focul în vorbă și se liniștește; un gângav sau un mut, când se simte în neputință de a se răzbuna prin cuvinte se aprinde și apucă măciuca".

Cum am putea să răspundem noi la torentul de invective care se revarsă dinspre imperiul mediatic controlat de PSD? Cu ipocrizia pe care ne-o recomandă cele trei veacuri de fanariotism și neofanariotism dâmbovițean? Spune tot Hașdeu: "Tinerimea este francă. Ea nu știe a se ascunde după perdeaua necunoscutului", iar "patriotismul nostru este nestrămutata liniște a unui cugetător ce privește cu ochii raționamentului consecințele viitoare în fenomenele momentului și, plin de încredere în previziunile științei, se bucură cu bucuria, nu de astăzi, ci de mâine".

Din păcate pentru țara noastră, cei din PSD, fie nu l-au citit pe Hasdeu, fie l-au citit, dar nu l-au înțeles, pentru că altfel le-ar fi rămas în minte cuvintele marelui gânditor: "Naționalismul este o condițiune esențială a tuturor creațiunilor mari în sfera ideii. Ceea ce este originalitatea pentru un individ, este naționalitatea pentru un popor. Reduși la caracterul general de bipede umane, noi ne învârtim exclusivamente în preocupațiunea curat zoologică de a satisface materia prin materie: să trăim bine, să mâncăm bine, să ne îmbrăcăm bine, să ne mișcăm bine, toate în simțul vulgar al cuvântului".

Iar celor care pun falsa problemă a integrării în NATO și UE înaintea interesului național real și concret, le reamintim că "fără naționalism, progresul poate ajunge la apogeu, dar numai progresul material, progresul brut, progresul vitei".

Quod erat demonstrandum.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - sesizarea fenomenului de corupție în procesul de privatizare la care APAPS este acționar;

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Se pregătește domnul Eugen Nicolicea.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În Cartea albă a guvernării care reprezintă, de fapt, bilanțul anului de guvernare 2001 se prevede necesitatea continuării procesului de privatizare a societăților comerciale la care APAPS este acționar, prin atragerea de investitori români și străini și care prezintă garanții în realizarea de investiții în perioada de postprivatizare.

În cadrul privatizării spațiilor comerciale, însă, se fac numeroase abuzuri și ilegalități, cum ar fi cazul Societății Comerciale Comtop S.A. Toplița, unde nu numai că nu s-a respectat legea, prin supraevaluarea valorii aportului adus de Societatea Comercială "Bradul" S.R.L., prin introducerea unor active asupra terenurilor, asupra cărora nu deține titlul de proprietate, în timp ce patrimoniul Comtop S.A. rămânea neevaluat.

Astfel, s-a diminuat valoarea acțiunilor APAPS, de la 45,6% la 15,4%, fiind afectate interesele micilor acționari, în special a Societății Comerciale Gemarom Impex SRL.

Fenomenul de corupție, numai la nivelul Societății Comerciale Comtop SA Toplița, se ridică la peste 10 miliarde lei. Însă, acest caz nu este singular. Așa se întâmplă, în general, în întreaga țară, acolo unde statul mai deține prin APAPS acțiuni în mod minoritar din patrimoniul societăților comerciale care activează în domeniul comerțului. Astfel, prin devalizarea patrimoniului statului, în întreaga țară, sute de miliarde lei ajung, fără just temei, în buzunarul escrocilor, indiferent de poziția lor socială sau de apartenență politică.

Domnul Nicolae Râtea, din anul 1995 sesizează aspectele legate de fenomenul corupției de la Societatea Comercială Comtop S.A. Toplița. Însă, reprezentanții organelor de control sesizate de către domnia sa, cu toate că îi dau dreptate, dar sub masca "nu vreau să-mi rup capul", "să nu mă pun rău" sau "tu nu știi cine este în spatele acestei acțiuni", refuză să-și facă dreptate, conform legilor țării.

Eu sper ca APAPS-ul, în acest caz, își va face datoria, în scopul eradicării fenomenului de corupție, iar domnii Puiu Miron Nicolae și Carabibu Mihail nu se vor mai lăuda de sprijinul primit de ei din partea unor oameni influenți.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Eugen Nicolicea - Declarație politică intitulată Amneziile lui Băsescu;

Îl invit pe domnul Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul Gheorghe Dinu.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

"Amneziile lui Băsescu".

Traian Băsescu nu și-a depus la sfârșitul mandatului de deputat declarația de avere. A încălcat legea și este pasibil de pedeapsă. Acum toată lumea așteaptă cu sufletul la gură rezultatul controlului averii lui Băsescu. Deja circulă zvonuri despre o avere colosală, despre conturi în bănci străine, avere obținută din vânzarea flotei și din afacerile încheiate la Ministerul Transporturilor și Primăria Capitalei. Toți așteaptă să vadă ce ascunde Băsescu, ce avere va declara, știut fiind că o declarație în fals se pedepsește cu închisoarea.

S-ar putea, însă, să fim dezamăgiți, iar faptul că Băsescu a încălcat legea, nedeclarându-și averea la sfârșitul mandatului, să se datoreze doar unei amnezii cronice, pe fondul unui sindrom al dublei personalități. Vom încerca acum și în următoarele zile să-i aducem aminte cine este și ce a făcut.

A uitat Băsescu cum a dispărut flota în timp ce era ministru? O să-i aducem aminte.

A uitat Băsescu că însuși șeful lui, Petre Roman, l-a făcut părtaș la hoție? Aceasta nu a uitat și s-a răzbunat pe acesta, debarcându-l din funcția de președinte al Partidul Democrat. Acum Băsescu crede că și noi ceilalți am uitat.

A uitat marinarul Băsescu că județul Vaslui nu are nici un port? Se pare că a uitat, din moment ce nu a avut curajul să candideze la Constanța și a devenit deputat de Vaslui.

A uitat marinarul Băsescu că în locul flotei a oferit doar o fabrică de înghețată? Cred că a uitat. Dar acum când face pe campionul luptei anticorupție minte de îngheață apele.

A uitat Băsescu de șmecheriile locative în care este implicat, obținerea unor locuințe pentru el și pentru acoliții săi, prin declarații false?

A uitat Băsescu de afacerea SUNOIL? Îi vom aduce aminte.

A uitat Băsescu de afacerile de la Ministerul Transporturilor, pe vremea când era ministru? Îi vom aduce aminte.

A uitat primarul Băsescu de prelungirea contractului cu firma BETACONS?

A uitat primarul Băsescu de prețurile derizorii prin care a concesionat terenuri?

Boala lui Băsescu are manifestări grave: se zbate, țipă, mușcă din colegi și omoară câini, după proverbul: "Țiganul când a ajuns împărat, întâi pe tasu’ l-a eutanasiat".

Voi încheia, citându-l pe Petre Roman: "Dumneata ești direct implicat. Nu statul repară incompetența și hoția".

Poate veți crede că boala lui Băsescu este incurabilă. Nu este adevărat! Se vindecă după un tratament adecvat, în câțiva ani, la Rahova!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Dinu - intervenție cu titlul Când va înceta atentatul la viața și deminitatea celor de vârsta a treia?;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Dinu. Se pregătește domnul Damian Brudașca.

 

Domnul Gheorghe Dinu:

Declarația mea politică este adresată Guvernului României, partidului de guvernământ și poartă un titlu deja perimat, dar totuși nou: "Când va înceta atentatul la viața și demnitatea celor de vârsta a treia?"

După evenimentele din decembrie 1989 asistăm sistematic la deprecierea fără precedent a vieții celor care, fără voia lor, au intrat în categoria socială a celor de vârsta a treia - pensionarii. Guvernele care s-au succedat la putere nu au făcut altceva decât să scoată legi, hotărâri de Guvern, acte normative care mai de care mai aberante, mai absurde, creând un haos general în sistemul de pensii.

Mult trâmbițatele recorelări, indexări în funcție de rata inflației s-au dovedit în realitate praf în ochii acestor oameni, care au muncit, au asudat pentru a crea bunuri și care, nu din vina lor, într-un regim totalitar nu au reușit să-și acumuleze bani pentru zile mai negre.

Speranța lor că o dată pensionați vor putea să-și ducă în condiții onorabile zilele bătrâneții s-au dovedit deșarte. De la babilonia cu medicamentele, când o zi compensate, când alte 30 necompensate, și până la pensia derizorie, în comparație cu cheltuielile aberante de întreținere și până la ultimul ordin al ministrului muncii și solidarității sociale (oare cu cine solidaritatea?) prin care s-a dispus, fără anunțarea pensionarilor, de a le alimenta conturile din cardul BANCPOST (de ce numai cu BANCPOST această dispoziție a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și nici cu o altă bancă? - iată o altă întrebare), obligându-i pe pensionari de a veni în fiecare lună pe la BANCPOST pentru o declarație că vor să li se depună banii prin cardul magnetic, reprezintă deci, după opinia mea, cea mai mare batjocură pentru acești oameni. Să mă rezum. După ce nu îi anunță nimeni că pot să-și scoată banii prin sistemul electronic, că mai pot să-și scoată banii prin sistemul electronic, eliberându-se bani doar la ghișeele BANCPOST, după ore de așteptare, de acum nu mai pot utiliza sistemul modern informatic, pentru că Ministerul Muncii și Solidarității Sociale nu mai vrea el.

Oare, pe perioada când miliardele de lei, la nivel național, cu banii pensionarilor au staționat în BANCPOST, cine o fi încasat dobânzile?

Când Parlamentul României a legiferat introducerea sistemului de plată a impozitelor și taxelor pe internet, tocmai pentru a ușura viața oamenilor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ordonă anularea acestui sistem modern de plăți, tocmai la cea mai defavorizată categorie socială - pensionarii.

Iată motivele pentru care solicit Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Năstase, demiterea imediată a ministrului muncii și solidarității sociale, a secretarilor de stat din acest minister, precum și a președintelui Casei Naționale de Pensii, incapabil să gestioneze un minister așa de important.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Damian Brudașca - despre scopul unor acțiuni ale UDMR de a spori artificial cifra reală a populației de origine maghiară în timpul desfășurării recensământului populației;

Îl invit pe domnul Damian Brudașca. Se pregătește domnul Ștefan Baban.

 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum se știe, în perioada 18 – 27 martie a.c., în întreaga țară se desfășoară recensământul populației și al locuințelor, acțiune importantă și necesară pentru o corectă cunoaștere a situației țării.

Din păcate, pentru unele forțe reacționare și antiromânești, cum este și actualul aliat al puterii, UDMR, prilejul a fost folosit pentru incitarea la falsificarea adevărului, spre a servi scopurilor iredentist-revanșarde pe care le reprezintă și promovează.

Încă de la începutul lunii ianuarie a.c., reprezentanți ai etniei romilor din județul Cluj mi-au adus la cunoștință acțiuni întreprinse, inclusiv de emisari ai Guvernului de la Budapesta, pentru a-i determina pe romii din Transilvania și cu precădere pe cei de pe raza Municipiului Cluj Napoca să se declare unguri. Atât liderilor, cât și în mod individual romilor care au acceptat acest lucru, le sunt oferite între 20 și 30.000 de forinți. Acest fapt l-am adus la cunoștința opiniei publice și sper că de el a aflat inclusiv prefectul județului Cluj. Mă îndoiesc, însă, că acesta a informat în legătură cu această acțiune ilegală, menită a falsifica rezultatele recensământului, pe șefii săi ierarhici.

În perioada premergătoare recensământului, UDMR și bisericile minorității maghiare au distribuit în rândul populației de origine maghiară, dar și al romilor, o serie de fluturași. Este clar pentru orice om de bună-credință că scopul unor asemenea acțiuni îl reprezintă dorința UDMR de a spori artificial și nejustificat cifra reală a populației de origine maghiară, spre a servi scopurilor diversioniste pe care și le propun în viitor.

În ultimile zile, în afara acestor acțiuni, constatăm implicarea tot mai activă a polițiștilor clujeni în perturbarea desfășurării normale și legale a recensământului în Municipiul Cluj Napoca, precum și inițierea de acțiuni, de intimidare a unor cenzori și a unora dintre cetățeni.

La cererea UDMR și PSD, în Municipiul Cluj Napoca a început o acțiune de teroare polițienească, riscând să aibă efecte negative asupra recenzorilor, dar și asupra persoanelor care încă nu au fost recenzate.

Clujenii cunosc faptul că în Municipiul Cluj Napoca recensământul a fost bine organizat, respectându-se prevederile legale privind desfășurarea acestei acțiuni.

În loc să se preocupe de respectarea prevederilor legale, prefectul și poliția s-au autosesizat, în urma cererii și șantajului UDMR, și au început urmărirea penală, nu împotriva UDMR, ci împotriva recenzorilor care au respectat Hotărârea Guvernului nr. 680/2001 și au încheiat procese-verbale de contravenție pentru cei care nu au respectat prevederile legii.

Deși nu au fost comunicate procesele-verbale pentru persoanele sancționate contravențional, polițiștii clujeni i-au chemat la poliție pentru a-i cerceta penal pe recenzorii despre care au aflat din mass-media că au semnalat unele contravenții.

De asemenea, polițiștii, încălcând Constituția României și Hotărârea Guvernului nr. 680/201, au făcut cercetări penale la domiciliul unora dintre persoanele recenzate, reușind performanța de a se înțelege, probabil în urma cursurilor intensive de limba maghiară, inițiată pentru polițiști de ministrul Ioan Rus, cu o clujeancă de etnie maghiară, care refuză sistematic și în mod sfidător să vorbească în limba română.

Menționăm că până în prezent a fost întocmit și comunicat un singur proces-verbal de contravenție pentru un cetățean care nu a respectat Hotărârea Guvernului nr. 680/201.

Culmea este, însă, că polițiștii nu l-au cercetat penal pe cetățeanul care și-a recunoscut fapta și a plătit amenda. Pentru celelalte contravenții semnalate în timpul desfășurării recensământului, legislația prevede că procesele-verbale se pot încheia în termen de 6 luni de la data constatării contravenției.

Prin acțiunile antiromânești desfășurate în aceste zile se încearcă, de către cei vasali UDMR-ului, să se falsifice rezultatele recensământului populației în Municipiul Cluj Napoca și în alte mari localități ale Transilvaniei, astfel încât ponderea locuitorilor de etnie maghiară să depășească 20%, iar pe sediile prefecturii, poliției și ale altor instituții publice să apară denumirile în limba maghiară.

Având în vedere gravitatea acestei situații îmi permit, în final, să adresez domnului prim-ministru următoarele întrebări:

1) vă rog să precizați dacă ați interzis prefecților din județele cu populație maghiară să ia măsuri legale pentru a contracara și sancționa astfel de acțiuni.

2) Este important de știut dacă dumneavoastră personal sau alți membri ai Executivului au fost informați de prefecții din județele Transilvaniei despre astfel de materiale și acțiuni ale UDMR.

3) Nu considerați că se impun măsuri ferme, chiar și destituire, acolo unde este cazul, a prefecților care nu și-au îndeplinit obligațiile legale sau și-au depășit competențele?

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Ștefan Baban - declarație politică cu tema Reeșalonările - avantajul firmelor de stat;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Se pregătește domnul Sever Meșca.

 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Reeșalonările – avantajul firmelor de stat".

Potrivit noii grile de eșalonare care conține 20 de criterii, agenții economici de stat și privați vor trebui să obțină un anumit punctaj pentru a se eșalona datoriile.

Întreprinderile de stat sunt, din start, avantajate pentru că aici se aplică automat eșalonări și la datoriile bugetare și la energie, în momentul în care vor fi privatizate.

Societățile de stat și cele private, care au datorii la bugetul de stat vor putea beneficia de reeșalonarea acestora, în cazul în care vor acumula un punctaj corespunzător, bazat pe cele 20 de criterii, ca: proporția datoriilor achitate din totalul datoriilor, vechimea acestora, vechimea agentului economic ce solicită reeșalonarea, modul de respectare a reeșalonărilor anterioare.

Grila este construită pentru trei grade principale de risc: scăzut, mediu și ridicat, iar societățile ce solicită aceste reeșalonări vor trebui să prezinte programe de restructurare viabile.

Acest act normativ va fi, totuși, pentru unii mumă, adică pentru societățile de stat, și pentru alții ciumă, adică pentru societățile private, deoarece toate datoriile bugetare ale societăților cu capital majoritar de stat, acumulate până la sfârșitul anului 2001, vor fi înghețate. Penalitățile aferente acestora vor fi anulate, restul fiind eșalonate pe baza acestor criterii. În acest timp, firma privată va trebui să facă tot posibilul pentru a-și strânge punctele necesare reeșalonării datoriilor.

Un alt cadou făcut firmelor de stat reprezintă înghețarea și respectiv reeșalonarea datoriilor către furnizorii de energii, precum și ștergerea penalităților aferente. De ce cadou? Pentru că, după cum se știe, și sectorul energetic are nevoie de investiții în valoare de 4 miliarde de dolari, bani care nu se vor mai putea regăsi ca plată pentru ceea ce a fost livrat.

Privații trebuie, însă, să plătească, pentru că la ei reeșalonările la energie nu se aplică, astfel încât robinetul poate fi închis automat, dacă se întârzie termenul de plată. Și aceasta, în timp ce societăți cu capital majoritar de stat, mari consumatoare de energie și răuplatnice sunt iertate, în mod sistematic, de către fiecare guvernare de după 1989.

Să nu ne mirăm, atunci, de nivelul investițiilor străine în România, dar mai ales de temerile și neîncrederea ce domină sectorul privat, atunci când fiecare Guvern declară cu emfază că prioritatea programului economic și implicit a reformei economice o reprezintă privatizarea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Sever Meșca - declarație politică salut adresată PRM cu ocazia plenarei Consiliului Național al PRM;

Îl invit pe domnul Sever Meșca. Se pregătește doamna Mona Muscă.

 

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta declarație politică, pe care o fac în nume propriu, se adresează fostului meu partid, Partidul România Mare, și este un mesaj de salut, cu ocazia unui eveniment programat a avea loc sâmbătă, 30 martie, plenara Consiliului Național al Partidului România Mare.

Stimați foști colegi pentru totdeauna,

Și stimați foști colegi pentru puțină vreme,

Vă salut la acest început de primăvară, care poate fi un nou început, pentru noi toți. Pentru mine va fi în maniera decisă de mine însumi, prin demisia făcută publică prin mass-media pe 22 februarie, imediat după ce fusese transmisă președintelui dumneavoastră.

Demisia este un act unilateral de voință, eu am demisionat, nu mi-a cerut-o nimeni, nu am fost dat afară de nicăieri.

Președintele dumneavoastră, în deplină cunoștință de cauză și împotriva a ceea ce cunoaște o țară întreagă, a afirmat altceva: că am fost dat afară din partid. Cum se numește o astfel de afirmație? O minciună!

Președintele dumneavoastră a evitat, în prealabil, să discute problemele apărute în partid, într-o astfel de plenară a Consiliului Național, în care un vicepreședinte acuzat ar fi putut să se apere în mod democratic și a convocat, de teamă, Consiliul Național, numai după ce a scăpat în mod abuziv de acel vicepreședinte.

V-a convocat acum pentru a vă impune, ca de atâtea ori înainte, propriul lui punct de vedere, la care nu admite replică.

Fiți atenți la marcata sa instabilitate, la lipsa sa de consecvență!

Mai nou, ieri s-a declarat împotriva aderării la NATO, după ce nu cu mult timp în urmă a semnat documente oficiale în favoarea aderării.

Aveți acum, stimați foști colegi de partid, ocazia să-l întrebați pe președintele vostru cum au fost întocmite listele de candidați și ce merite în partid au avut până în 2000 actualii deputați Irina Loghin, Ion Dolănescu, Dan Puzdrea, Mircea Ifrim, Constantin Duțu, senatorii Mihai Lupoi, Dorel Onaca, Constantin Găucan și alții. Și ce rol joacă în politica și deciziile de partid întâlnirile din strada Butoianu, de la Brad, de la Neptun, cu numai câțiva dintre apropiații "tribunului", fără a se ține cont de structurile partidului. Mai întrebați-l, dacă sunteți curioși și dacă nu vă este frică, pe "tribun" ce rol joacă Organizația centrală a PRM, dacă partidul este organizat în profil teritorial?

Până la răspunsul oficial al domnilor Tudor și Ciontu, vă spun eu: este o "clocitoare" pentru cei care se declară în secret membri ai partidului, de teama de a nu le fi afectare meschinele interese, fără adeziune, fără nici o răspundere, fără nici o contribuție și fără nici un risc, presupuse personalități așteptând momentul în care îi va culege de acolo "tribunul" Tudor sau vicele Ciontu, sau fratele Marcu, sau surioara Lidia, pentru a-i așeza, de ce oare, pe locuri eligibile, când voi, cei din județele țării și Capitală, munciți, alergați în vânt și ploi, îi ridicați osanale lui Vadim și vă alegeți de fiecare dată cu încă patru ani de așteptare.

Mai întrebați-l pe Vadim – vă sugerez numai – când va avea de gând să respecte statutul, Legea partidelor politice, legile țării, instituțiile statului și pe voi, cei care i-ați creat piedestalul pe care s-a așezat, pentru că, pe el, partidul îl încurcă.

Întrebați-l, stimați foști colegi, când va separa și în fapt revista "România Mare" de partid, aceasta în cazul că firma "România Mare" îi mai aparține!

Întrebați-l, dragii mei, 20-30 de mii de români sau câți veți fi rămas ca membri, pe cine și cum are de gând să instaleze în funcțiile de conducere rămase vacante și pe care dintre dumneavoastră vă va călca în picioare primii în viitorul apropiat?

Și, dacă, mai întâi, vă va răspunde Vadim la toate aceste întrebări, întrebați-l, apoi, dacă mai are de gând să vă zăpăcească pe toți membrii Consiliului Național cu un discurs prea frumos și înălțător și mobilizator și bine rostit, dar sută la sută demagogic și mincinos?

Această declarație politică salut este ultima mea contribuție la viitorul Partidului România Mare, în legătură cu care nu mă mai interesează decât soarta alegătorilor mințiți că li se vor rezolva toate problemele, când "tribunul" nu mai are dialog cu nimeni și aproape nimeni nu îl mai respectă.

Succes deplin lucrărilor Plenarei Consiliului Național al Partidului România Mare! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumim pentru grija pe care o manifestă domnul Meșca pentru partidul nostru.

 
Monica Octavia Muscă - declarație politică privind abuzul comis la Consiliul municipal Drobeta Turnu-Severin;

O invit pe doamna deputată Mona Muscă la microfon și se pregătește domnul Mircea Costache.

 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o "Declarație politică privind abuzul comis la Consiliul municipal Drobeta Turnu Severin".

De mai mult de un an încoace, Guvernul încearcă să ne obișnuiască cu practicile sale antidemocratice, menite a asigura controlul asupra opiniei publice, în principal prin acaparea mass-media. Același Guvern promovează o politică originală cu privire la putere și opoziție: anume, că aceasta din urmă trebuie redusă la tăcere, pentru ca Puterea să se desfășoare în voie.

Dacă până nu de mult aflam că proprietatea este un "moft", iată acum că și libertatea de exprimare, dreptul cetățenilor la informare și, mai grav, și dreptul celor aleși de a-și exprima liber opiniile au devenit niște "mofturi" supărătoare, pe care actuala Putere nu mai este dispusă a le tolera. Cel mai recent caz de încălcare a acestor drepturi, dar și a Constituției României și a legilor în vigoare, inclusiv Legea liberului acces la informațiile de interes public, s-a petrecut în ședința din 21 martie 2002 a Consiliului Municipal din Drobeta Turnu Severin.

Există trei aspecte care mă îndreptățesc să afirm că ne aflăm în fața unui abuz fără precedent. Pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, un consilier local, ales democratic de către cetățeni pentru a le reprezenta interesele și punctele de vedere, a fost exclus de la ședința Consiliului, sub un pretext absurd, penibil chiar. După ce în repetate rânduri intervențiile sale au fost omise din procesul verbal, consilierul Partidului Național Liberal Mariana Hoacă a fost pedepsită pentru îndrăzneala de a încerca repararea acestei nedreptăți prin înregistrarea propriilor declarații din ședința Consiliului. Majoritatea PSD din Consiliul Local "a votat" excluderea consilierului local din ședința Consiliului!

Și presa a fost pedepsită de tirania majorității pesediste din Consiliul Municipal Drobeta Turnu Severin pentru îndăzneala de a participa la ședința de consiliu local, care cuprindea pe ordinea de zi chestiuni de interes public. Așa încât a fost și ea trimisă afară, împreună cu consilierul local, cu excepția unui singur cotidian și a unei televiziuni.

În fine, după ce toate vocile incomode au fost reduse la tăcere, consilierii au putut, liniștiți, să-l demită pe directorul Casei Municipale de Cultură, care mai fusese destituit cu un an în urmă, dar care, atenție! între timp, a fost repus în funcție în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Ce contează legea pentru ăștia?

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Prin deciziile luate, consilierii Puterii au reușit performanța, deloc de invidiat, să încalce, într-o singură ședință, Constituția României, principiul separației puterilor în stat, Legea liberului acces la informațiile de interes public și Legea administrației publice locale. Țin să le reamintesc acestora că art. 30 din Constituția României garantează libertatea de exprimare, iar art. 31 dreptul la informație; de asemenea, art 15 din Legea liberului acces la informațiile de interes public prevede, citez: "Accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public este garantat." Or, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului erau doar chestiuni de interes public, precum informarea asupra activităților edilitar-gospodărești desfășurate în municipiul Drobeta Turnu Severin.

Ne-am putea întreba retoric care este explicația pentru un astfel de comportament politic? Am putea crede că majoritatea din Consiliul Local Turnu Severin funcționează după vreun cod de legi din Evul Mediu, potrivit mentalității sale, sau că și-a creat propriul cod de legi sau, poate, pur și simplu, se consideră deasupra legilor în vigoare, ceea ce o absolvă de obligația de a le respecta.

Dacă într-un Consiliu Local, care este un organism ales de către cetățeni și în slujba cetățenilor, unde sunt reprezentate toate opiniile politice, s-a putut produce un astfel de abuz incalificabil, singurul lucru care le rămâne de făcut actualilor guvernanți este să voteze mâine în Parlamentul României excluderea de la dezbateri a celor care au altă opinie decât ei. Și nici nu ar avea de ce să ne mire acest lucru, dacă ne aducem aminte că, nu demult, de la tribuna acestui for, cineva ne amenința, pe cei din Opoziție, cu condamnarea penală pentru opiniile pe care le exprimăm cu privire la o anumită lege, iar un distins oficial, într-un limbaj de cartier, indica opoziției: "Ciocu’ mic!"

Probabil că inspirați de această sintagmă, cei aflați la putere au hotărât să construiască sub semnul ei o întreagă stategie politică, care nu înseamnă decât un pumn pus în gura adversarilor politici și a presei independente. Consider, cu toată responsabilitatea, că în cazul mai sus relatat s-a trecut granița dintre democrație și tiranie (fie ea a majorității, fie a unei entități unice), s-a trecut granița dintre pluralism și impunerea unei singure voințe, dintre pluralism și impunerea unei singure voințe, dintre respectarea drepturilor și libertăților individuale și îngrădirea lor. Semnificația unui astfel de gest depășește cadrul unei ședințe de consiliu local și este un simptom la nivelul întregii Puteri.

Se pare că actualii guvernanți nu au înțeles sau nu sunt capabili să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că nu ei sunt stăpânii legii, că nu sunt mai presus de lege și că nu vor putea guverna la nesfârșit hărțuind presa și opoziția în interior, dar erijându-se în campioni ai democrației în exterior.

Cer o anchetă oficială a celor întâmplate în Consiliul Local al orașului Turnu Severin și fac apel la societatea civilă, pentru a se solidariza pentru apărarea democrației, în pericol în România la ora actuală, și pentru a veghea la respectarea legilor în România, inclusiv de către majoritatea PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Costache Mircea - despre reacția unor categorii de cetățeni la recenta asumare a răspunderii privind accelerarea privatizării;

Îl invit pe domnul deputat Mircea Costache, se pregătește domnul Raduly Robert Kalman.

Stimați colegi, vă reamintesc că sunt 29 de înscrieri la cuvânt, insist asupra concentrării expunerii!

 

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am să țin cont și să concentrez pe cât posibil ceea ce am de spus. E vorba de reacția unor categorii tot mai numeroase de cetățeni la recenta asumare a răspunderii privind accelerarea privatizării, care a stârnit în rândul cetățenilor noi și îndreptățite nedumeriri.

Văzând ei cu ce efecte economice și financiare s-au finalizat "accelerările" Guvernelor anterioare, au dreptate să se întrebe, dacă, și de data aceasta, se vor "accelera", de fapt, satisfacerea clientelei politice, dinamizarea operațiunii "bani pentru partid", dacă vom avea din nou parte de accelerarea șomajului, a sărăciei, accelerarea polarizării excesive a societății. Vom trece din nou pe lângă gardurile fostelor întreprinderi ca pe lângă niște cimitire? Vânzarea pe un euro va duce la accelerarea redresării economice reale, prin infuzie de tehnologie, management performant, infuzie de capital circulant ori se va revigora doar exportul de fier vechi, masă lemnoasă etc.? Dacă scumpirile fără precedent ale costului gazelor și energiei electrice, alături de fiscalitatea excesivă, au avut cumva scopul de a aduce în incapacitate de plată unele societăți, numai pentru a fi trecute pe lista "mireselor" neatractive, rămase nemăritate din lipsă de "bărbați" curajoși?

Atunci, dacă este așa, strigăturile care se vor auzi curând sub fereastra celor care își asumă mereu răspunderea, în timp ce singura lor melodie preferată este fuga de răspundere, vor suna cam așa: "Cei ce vând pe-un euro/ Trebuie duși la neuro!"

Chiar așa! Ce vor să spună guvernanții ultimilor 12 ani? Că nu puteam fi primiți în NATO și Uniunea Europeană cu flotă, cu complexe zootehnice, cu sere, solarii, cu fabrici și uzine, adaptate noilor condiții potrivit cerințelor pieței? Cui folosește deșertizarea și sărăcirea continuă a României? Poporului român, sigur, nu! Partenerilor noștri bogați, iarăși, nu!

Pe "autorii" operei îi cunoaștem, "cobaii" care o suportă, se văd, cine sunt, totuși, beneficiarii decandentismului programatic al societății românești? Cui prodest?

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ráduly Róbert Kálman - comentariu legat de recensământul populației și locuințelor;

Îl invit pe domnul deputat Raduly Robert, se pregătește domnul Ștefan Giuglea.

 

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Alături de "Primăvara" de la București, legat de NATO, al doilea eveniment important, fără doar și poate, în momentul actual, este recensământul populației și locuințelor. O să mă refer pe scurt la această ultimă activitate care se defășoară în România.

În primul și în primul rând, desigur, există un semn de întrebare – nu știu cât de serios este el – legat de legalitatea acestui recensământ, atât timp cât Legea nr. 677/noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date stipulează anumite prevederi, care, în opinia mea personală, duc la consecința ca acest recensământ să fi fost prevăzut printr-o lege specială. Acest lucru nu s-a întâmplat, drept urmare, aceste semne de întrebare, legate de legalitatea recensământului, vor plana în continuare. Însă, pot să spun că ele sunt secundare, din moment ce evenimentul va fi fost deja desfășurat.

Mult mai importante cred că au fost și rămân lacunele organizatorice legate de acest recensământ. În primul și în primul rând, problemele legate de informarea corespunzătoare a cetățenilor recenzați. Aici, Guvernul a lăsat totul la voia întâmplării și trebuie să spun că, probabil, dezinformarea sau neinformarea cetățenilor va avea serioase consecințe asupra veridicității datelor care vor fi înregistrate de recenzori.

Noi n-am stat, Uniunea Democrată Maghiară din România, cu brațele în sân. Mai mult, a trebuit să facem o campanie de informare, pentru a ajuta într-un fel Guvernul sau, mai bine zis, a face ce nu a făcut Guvernul pe banii contribuabilului, campanie care, probabil, fiind dusă în limba maghiară, nu a fost foarte bine înțeleasă de unii membri ai Executivului, am fost chiar criticați în videoconferința de săptămâna trecută. Însă, noi ne asumăm toată răspunderea, așa cum și Guvernul ar trebui să-și asume răspunderea pentru activitatea ce n-a făcut-o.

Au fost probleme, tot aici, la capitolul organizatoric, legat de întrebări. După cum bine știm, au fost întrebări de genul: "Dacă aveți relații extraconjugale?" Ceea ce, pe mine, cel puțin, m-a dus cu ideea că nu ne aflăm în fața unui recensământ, ci a unei spovedanii. Și cred că aceste probleme, legate de moralitatea celor care au fost întrebați, ar trebui lăsate la latitudinea forurilor tradiționale și nu ar trebui preluate într-un recensământ. Probabil că, dacă aceste întrebări ar fi fost discutate nu numai cu liber-cugetători, ci și cu oameni de ai bisericii, ar fi fost înlăturate.

A treia chestiune legată de lacunele organizatorice ar fi cea privind sistemul, care, până la urmă, a fost ales, care se dovedește în practică mult prea complicat. Probabil că soluția simplă ar fi fost ca atunci când se completează formularul să se completeze și codurile, pentru a convinge subiectul recenzat că nu se urmărește o denaturare a informațiilor care sunt declarate de subiect. Din păcate, acum, avem de a face cu prelucrarea acestor date, dacă vreți, în doi pași: prima dată, se trec codurile; după aceea, aceste coduri sunt prelucrate prin sistem informatizat, ceea ce pe toți cei care cunosc teoria sistemelor ne duce la ideea că, cu cât prelucrarea datelor este mai complicată, cu atât zgomotele care intervin pe canalele comunicaționale alterează într-o măsură mai mare informația. Și probabil că și aici o să avem de a face cu niște erori la prelucrare, care, dintr-un sondaj total, care ar trebui să ne dea eroare zero, ne duce la ideea, undeva, că o să avem erori serioase la prelucrarea datelor.

În al patrulea rând, vreau să vă spun că au fost greșeli din partea recenzorilor și, uneori, au fost abuzuri. Nu vreau să aduc încă toate exemplele concrete, o să le aduc săptămâna viitoare, probabil. Eu spun că au fost greșeli, atunci când avem de a face cu o bună-credință din partea recenzorului, dar, în momentul în care se poate demonstra reaua-credință, atunci, bineînțeles că avem de a face cu un abuz.

Și, în final, și cu aceasta închei, trebuie să vă spun că, poate, cel mai grav lucru care s-a întâmplat a fost dezinformarea, minciuni care au fost lansate, cu ocazia acestui recensământ. Am ascultat cu stupoare, de exemplu, afirmații de genul, că, la Cluj sau în altă parte, s-au primit bani pentru a se declara unii de o etnie sau alta, de o limbă maternă sau alta.

Aș vrea să vă spun foarte serios, de la acest microfon, că cei care declară acest lucru ori vin cu probe, cu martori, cu declarații semnate ori vine procuratura să-i întrebe de ce instigă la ură interetnică. Cu toată responsabilitatea, o să-i rog pe toți cei care fac asemenea afirmații să vină cu probe certe, scrise, probe cu martori, dacă se poate, cu alte probe, să arate că, într-adevăr, ceea ce afirmă este susținut și de realitate. Dacă nu, cred că imunitatea nu știu dacă își are rostul. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ștefan Giuglea - pledoarie pentru o societate fără abandon familial;

Îl invit pe domnul deputat Ștefan Giuglea, se pregătește domnul deputat Leonăchescu.

 

Domnul Ștefan Giuglea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să atrag atenția asupra unei probleme deosebit de importante și grave, cu care se confruntă societatea românească în ultimii ani. Statisticile realizate arată o creștere alarmantă a cazurilor de abandon familial, datorate în mod deosebit degradării condițiilor economice și a valorilor morale, lipsei de educație și informare a familiilor cu risc de abandon, neimplicarea comunităților locale în sprijinirea familiilor cu un astfel de risc.

În Constanța, ca și în alte județe, se nasc copii care ajung să nu afle niciodată ce înseamnă să trăiești în familie, unii din aceștia sunt părăsiți la ghena de gunoi sau pe câmp, iar alții sunt uitați în maternități și spitale. Cei mai mulți ajung în case de copii, iar alții, ce-i drept, mai puțini, copii ai străzii, posibili consumatori de droguri. Cu toate acestea, în ciuda problemelor existente, sunt familii sărace care se luptă ca acești copii să rămână în familie și a-i ajuta acum înseamnă a demonstra că în țara noastră familia a fost și va rămâne o valoare.

Creșterea numărului de abandonuri înseamnă pentru societate copii instituționalizați, delincvență juvenilă, deteriorarea imaginii comunității, alocarea de către stat a unor fonduri mai mari pentru întreținerea acestora.

Iată de ce, în luna martie, în mod deosebit, se desfășoară în județul Constanța campania "Pentru o societate fără abandon", prin care se dorește ajutarea familiilor sărace și a copiilor, sensibilizarea opiniei publice și a autorităților locale, o campanie care își propune să găsească rezolvarea problemelor ce conduc la abandonuri. Printre modalitățile de intervenție derulate în scopul prevenirii abandonului au fost considerate ca fiind cele mai utile acelea care implică sprijinul financiar acordat familiilor cu risc de abandon, repartizarea de locuințe și găsirea de locuri de muncă necesare familiilor respective.

Cât despre lipsa de implicare a comunității în prevenirea abandonului, fenomenul este pus în primul rând pe seama lipsei banilor, pe indiferența față de problemele celorlalți, pe lipsa mijloacelor legale de intervenție, a educației indivizilor în spiritul ajutorării familiilor cu situații dificile.

Din toate aceste motive și pentru a realiza obiectivele propuse este mai mult decât necesară modificarea cadrului juridic actual al protecției copilului, în sensul restructurării acestuia, în momentul de față existând o impresionantă colecție de acte normative, mai vechi sau mai noi, unele cu un limbaj mult prea tehnicist, ceea ce conduce la o dificilă cunoaștere și aplicare a lor. De asemenea, modalitatea de tehnică legislativă, în speță, structurarea normelor aplicabile în funcție de instituțiile responsabile și nu după interesul social, respectiv, după situațiile întâlnite în practică, creează confuzii la diferite niveluri decizionale, dar, mai ales, cu consecințe grave la nivel de execuție.

Propun, în acest sens, concentrarea tuturor actelor normative într-o lege unică și coerentă, numită generic "Legea copilului", reînființarea serviciului de îngrijire a copilului mic la domiciliu, activitate ce se desfășura înainte la nivelul dispensarelor, creșterea alocației de stat pentru copii, selectarea atentă a tuturor cadrelor ce lucrează în sistem, verificarea pe bază de implicații și rezultate a tuturor ong-urilor care au legătură cu activitatea copiilor, dar și acreditarea acelora care au avut rezultate concrete, promovarea adopției naționale, simplificarea procesului de adopție, acordarea de facilități materiale și fiscale familiilor române care adoptă copii, crearea unui cadru legal în care primarii, președinții de consilii locale să fie sancționați dacă prin activitatea lor de conducere și administrare a comunității locale au neglijat sau nu au respectat obligațiile ce le revin prin legislația protecției copilului, implicarea și cuantificarea activităților tuturor ministerelor, în acțiuni comune, menite să rezolve problemele copiilor.

V-am prezentat pe scurt o parte din propunerile care pot contribui la realizarea unui cadru legislativ coerent și eficient, menit să contribuie la aderarea României la Uniunea Europeană. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Leonăchescu - consemnarea unor stări de fapt din Republica Moldova;

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu, sepregătește domnul Mihai Baciu.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat auditoriu,

În zilele de 22, 23 și 24 martie 2002 am făcut o deplasare în Republica Moldova, la invitația unor structuri ale societății civile.

Am fost primit de oameni ai școlii din Chișinău, precum și de reprezentanți ai oamenilor de afaceri, cercetătorilor, universitarilor, lucrătorilor din presă, radio și televiziune. Am fost oaspetele unor colective de intelectuali din Transnistria și al unor activiști din domeniul vieții parlamentare și politice.

Atât cât s-a putut am constatat că viața social-politică din Basarabia se desfășoară în condițiile unei tensiuni alarmante, vecină cu instabilitatea, generată de politica antidemocratică a comuniștilor conduși de Vladimir Voronin. Guvernul condus de premierul Tarlev recurge la metode condamnate de istorie spre a înăbuși exprimarea liberă a tinerei generații, spre a elimina adversarii politici ascultați de electorat.

Cercuri tot mai largi de intelectuali se plâng de metodele teroriste de tip stalinist la care recurg tot mai des în ultimul timp autoritățile de la Chișinău spre a bloca dorința oamenilor și cursul spre integrare europeană al evenimentelor.

Domnul Sorin Petre, cetățean român, căsătorit cu Violeta Bucătaru - profesoară de limba română la Liceul Privat din Ungheni - a fost ridicat abuziv de pe stradă de lucrători ai poliției din localitate, bătut fără motiv și apoi eliberat.

Doi haidamaci din garda personală a președintelui Vladimir Voronin au luat doi tineri studenți de la Universitatea Agrară a Moldovei și i-au maltratat timp de trei ore, fără nici un motiv plauzibil.

Liderii de frunte ai opoziției democrate sunt amenințați cu moartea. Iulian Condur, liderul Comitetului de grevă de la Academia de Științe Economice a Moldovei, a fost amenințat cu moartea în ziua de 14 martie 2002.

De altfel, amenințarea prin telefon cu moartea a liderilor opoziției democrate reprezintă un element frecvent în peisajul politic actual din Basarabia.

Răpirea de pe stradă în ziua de 21 martie a.c. a deputatului Partidului Popular Creștin Democrat Vlad Cubreacov, directorul Editurii "Alfa și Omega" din Chișinău, a indignat opinia publică.

Toate aceste fapte de violență profesate de regimul comunist de la Chișinău împotriva propriilor lor alegători, dar mai ales a tineretului studios, reprezintă expresia unei politici condamnate de istorie, cu iz imperial și nostalgic. Mai devreme sau mai târziu, comuniștii de la Chișinău trebuie să înțeleagă că nu mai pot înșela pe nimeni cu operații cosmetice și că mersul implacabil al istoriei este spre libertate și democrație, într-o Europă a Naționalităților eliberate de spaimele dictaturilor și totalitarismelor de toate soiurile. Pregătiți-vă de plecare, domnilor, ne-ați consumat energiile cu minciuni și false soluții!

Neînțelegând sensul proceselor și ancorându-și acțiunea practică într-un model ale cărui resurse sunt epuizate, regimul comunist de la Chișinău a ratat șansa de a se racorda la idealurile tinerei generații. In acest fel, s-a condamnat singur la sterilitate. Adio!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Mihai Baciu - o declarație de suflet despre Basarabia;

Îl invit pe domnul deputat Mihai Baciu, se pregătește domnul Călin Popescu Tăriceanu.

 

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte, vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Deși partea aceasta de marți dimineață se numește partea rezervată declarațiilor politice, eu voi face astăzi o declarație de suflet. Mult mai puțin politică, de suflet. Din această cauză, nici n-am scris un text anume, pentru că atunci când scrii ceva pui mai multă logică decât suflet. Nu strică nici logica, fără îndoială, dar ceea ce vreau să vă spun eu astăzi, cum vă spuneam, este mai mult o declarație de suflet și se referă la tema pe care a abordat-o înaintea mea și profesorul Leonăchescu.

Mereu voi aborda puțin altfel această chestiune. Vă invit pe dumneavoastră și-i invit pe toți cei care ne ascultă și întregul popor român să nu uităm că mâine se împlinesc 84 de ani de la acel început al anului astral care a fost anul 1918 pentru români, este vorba de acea hotărâre absolut istorică, memorabilă, pe care nu trebuie să o uităm, a Sfatului Țării de la Chișinău, prin care s-a hotărât, cum vă spuneam, revenirea Basarabiei la Patria mamă.

V-am promis că nu voi face o declarație politică, așa încât voi aminti doar atât, că nu cred că există teritoriu în partea asta a Europei (și, poate, chiar în toată Europa), care să fi avut o istorie mai dramatică, cu momente deseori tragice, așa cum a avut această Basarabie, această Republică Moldova. Între 1918 și 1940 s-a încercat și s-a reușit o anumită democratizare, este adevărat, destul de contradictorie, uneori chinuită, a Basarabiei de atunci. A intervenit anul 1940, cu tragismul său, Pactul Riebbentrop-Molotov, intrarea forțată a trupelor sovietice, al doilea război mondial, după care, știți foarte bine ce a urmat: Basarabia a fost transformată într-o provincie de graniță, de margine, a imperiului sovietic și a avut loc acolo ceea ce se întâmplă în provinciile de graniță: o încercare de rusificare, de deznaționalizare, de colonizare masivă, de confiscare culturală, de anulare a indentității locuitorilor majoritari ai acestei provincii.

În 1991, Republica Moldova s-a declarat stat independent. Am recunoscut acest stat independent. Recunoaștem și acum statalitatea Republicii Moldova, nu ne amestecăm în treburile sale interne, să fie clar. Nu ne-am amestecat și nu ne amestecăm!

Este stat suveran, independent, dar aceasta nu înseamnă că noi nu am avut relații avem relații speciale cu acest stat, relații recunoscute și de conducerile succesive ale Republicii Moldova, în virtutea comunității noastre: de limbă, de cultură și, de ce să nu o spunem, de istorie. Deci, aceste relații speciale au fost, sunt și eu zic că vor fi.

Nu ne amestecăm și nu putem să ne amestecăm, pentru că știți foarte bine că noi azi sperăm și ne-am îndreptat spre altă direcție, iar această altă direcție, spre care noi mergem, ne-a pus această condiție: să avem relații bune cu toți vecinii, indiferent care este acel vecin, indiferent de relațiile istorice cu acel vecin. Și respectăm întru totul așa ceva.

Sigur că, acum, situația în Republica Moldova este dificilă. Profesorul Leonăchescu a dat niște exemple concrete. Aceasta este o altă chestiune, este o altă problemă. Nici aici nu putem să ne amestecăm, pentru că noi observăm, și dumneavoastră cu toții, că poporul Republicii Moldova știe foarte bine acum să își gestioneze raporturile politice, așa inflamate cum sunt ele.

Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, după părerea mea și nu numai a mea, este de fapt o trezire politică, și nu numai politică, a majorității populației de acolo, și sunt convins, așa cum vă spuneam, că acest popor al Republicii Moldova este capabil să își gestioneze singur, așa cum vedem în fiecare zi, raporturile politice și starea politică și, vom veda în continuare, și economică a acestei țări.

Știe acest popor, s-a trezit să țină pasul cu vremurile. Noi îl admirăm. În fiecare zi vedem și urmărim ce se întâmplă acolo, dar nu numai noi urmărim, ci toate țările sunt cu ochii pe situația din Republica Moldova, repetând încă odată, a nu știu câta oară, că nu ne amestecăm în treburile interne ale acestei țări.

Închei, spunându-vă că ceea ce se pare că s-a întâmplat cu Vlad Cubreacov, dacă este așa, atunci lucrurile vor duce spre o agravare a situației de acolo. Vlad Cubreacov mi-a fost coleg în Consiliul Europei, îmi este și acum, și îmi este chiar coleg în cadrul Comisiei de cultură, știință și educație a Consiliului Europei. L-am așteptat pe 13 martie la Paris, unde am discutat un raport foarte important care privea și Republica Moldova. Nu a venit. L-am căutat la telefon după aceea să văd de ce nu a venit. Nu l-am găsit. Poate și-a schimbat telefonul, poate linia era foarte ocupată. Pentru ca, zilele trecute să apară în presă informația aceasta care, sigur, poate duce la mari probleme în Republica Moldova, că ar fi răpit.

Nu afirm și nu neg ceea ce se spune în ziare, dar, dacă se va confirma că a fost răpit pe motive politice, atunci, fără îndoială că situația este dramatică și noi nu avem altceva de făcut decât să deplângem și eventual să protestăm împotriva acelor forțe care dacă vor fi dovedite că au realizat acest fapt mârșav. Sper să nu fie așa. Îl aștept în continuare pe Vlad, în calitate de coleg în Comisia de cultură a Consiliului Europei și în Consiliul Europei în general.

Aceasta a fost declarația mea de suflet. Am evitat pe cât posibil ceea ce s-a numit declarație politică, caracterul politic al acesteia, și vă rog să o luați ca atare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Călin Popescu-Tăriceanu - declarație politică referitoare la intervenția primului ministru, Adrian Năstase, în problema limitării spațiilor de publicitate la televiziunea publică;

Îl invit pe domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Urmează domnul Ilie Neașcu.

 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Îmi permiteți să dau citire declarației politice referitoare la intervenția primului-ministru Adrian Năstase în problema limitării spațiilor de publicitate la televiziunea publică.

Săptămâna trecută, premierul Năstase, într-una din intervențiile sale publice, a dat de înțeles în mod foarte explicit că susține ideea limitării spațiilor de publicitate la televiziunea publică. Din păcate, această inițiativă vine din partea unor membri ai CNA ale căror legături cu unele grupuri de media sunt deja de notorietate.

Atât primul-ministru, cât și Consiliul Național al Audiovizualului au datoria să apere interesul cetățeanului la libera informare, la existența unei scene a audiovizualului echilibrate în care să funcționeze de o manieră complementară sectorul privat și cel public. Constat însă că, în momentul în care televiziunea publică dă semne că s-a trezit din letargia în care a funcționat multă vreme, realizând programe de foarte bună calitate, situație confirmată de toate sondajele de audiență, se încearcă diverse tentative de a aduce serviciul public de televiziune într-o situație de dependență de puterea politică, prin diminuarea veniturilor sale din publicitate.

Este un lucru bine știut că, pe măsură ce finanțarea de la bugetul statului crește, în aceeași măsură se vor diminua autonomia și implicit obiectivitatea televiziunii publice.

De aceea, cred că este normal, domnule prim-ministru și stimați membri CNA, să lăsați publicul să decidă și să nu interveniți domniile voastre într-un fel în care, printr-o formulă aparent inocentă, dați o lovitură mortală TVR, pentru a sprijini diverse interese obscure.

Mă simt obligat, pentru corecta dumneavoastră informare, să vă aduc la cunoștință câteva cifre care au menirea de a mai reflecta la justețea ideilor pe care le promovați:

- limitarea publicității la TVR va reduce la jumătate încasările actuale din publicitate, adică o pierdere de 4 milioane de dolari anual;

- în țările europene, publicitatea are o pondere mult mai ridicată decât la noi în venitul televiziunilor publice, de exemplu: Franța 31%, Italia 40%, și vecinii noștri din zon㠖 Cehia 35%, Polonia și Ungaria 46%. Iar în România numai 15%!

De ce doriți să o diminuați și mai mult? Există două explicații plauzibile: aveți venituri excedentare la buget și, neavând unde să le cheltuiți, vă gândiți că TVR ar putea fi un debușeu, simultan cu mărirea costului abonamentelor, deoarece mai este puțin loc în acest moment, existând doar două țări în calea României spre a deveni campioana europeană a costului abonamentului raportat la venitul pe locuitor.

Mă aștept să replicați că, spre deosebire de stațiile private, care au o singură sursă de venit, în speță publicitatea, televiziunea publică are mai multe surse de venituri. Este așa, dar nu este incorect, întrucât TVR are costuri suplimentare cu programele de tip social- culturale pentru minorități, pensionari, programe medicale, religioase, de agricultură și așa mai departe, pe care nu le regăsim la televiziunile comerciale, precum și cu retransmiterea pe întreg teritoriul țării a emisiunilor sale, fiind singura televiziune care are o acoperire integrală a teritoriului României.

Vă rog, domnule prim-ministru și stimați membri ai CNA, să aveți bunăvoința de a analiza în profunzime efectele măsurilor pe care le preconizați asupra scenei audiovizualului românesc și, în mod special, asupra sectorului public.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ilie Neacșu - comentariu pe marginea unei declarații politice prezentate de domnul deputat Octavian Mircea Purceld;

Dau cuvântul domnului deputat Ilie Neacșu. Urmează domnul Ioan Sonea.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu o săptămână, un coleg deputat aparținând încă Grupului PRM a urcat la aceasăt tribună și a citit un material conceput cu siguranță de altcineva, atacându-l dur pe camaradul nostru din Camera Deputaților, Raj Tunaru.

Domnul Mircea Purceld, cititorul acelui text, se coboară la nivelul maidanelor din Ferentari, de unde șeful său suprem își strânge, săptămână de săptămână, lăturile și dejecțiile pe care apoi, cu o satisfație specifică doar alienaților mintali incurabili, le combină și le împrăștie în drepta și în stânga, fără să țină seama că gesturile sale pot răni sufletele nevinovate ale unor copii, femei sau bătrâni, ori pot deforma imaginea unor personalități din politică, cultură, presă, mediu de afaceri, sport etc.

Domnul deputat Mircea Purceld a făcut două greșeli de fond. Mai întâi, a vrut să ne demonstreze că nu a depus nici cel mai mic efort pentru a se coborî, de la statura sa arhicunoscută până mai ieri de bănățean civilizat, la limbajul de mahala practicat de ani de zile de băiatu’ de cartier Tudor V.C. Apoi, domnul deputat Mircea Purceld se erijază în purtătorul de cuvânt al PRM, deși știu că altcineva a primit această misiune, accentuând în două rânduri: "Nu ne dezicem de președintele partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor".

Excepțională atitudinea. Dacă eu v-aș fi solicitat o asemenea intervenție parlamentară, domnule Purceld, sunt sigur că nu veneați atât de prompt în întâmpinarea cererii mele. Ați făcut-o deliberat.

Declarația dumneavoastră, domnule Purceld, face parte de astăzi din dosarul pe care îl pregătesc juriștii noștri pentru a demonstra opiniei publice că în PRM nu doar liderul său este extremist, un rasist, mai sunt și alții, precum distinsul coleg din Timișoara, care vorbește, referindu-se desigur la domnul deputat Raj Tunaru, de năravurile castei din care provine și că îl va apăra pe Vadim "...indiferent de căruțele cu coviltir care stârnesc praful..."

În definitiv, cu ce a greșit colegul nostru Raj Tunaru, domnule Mircea Purceld? El nu a făcut altceva decât să completeze adevărata față a celui care a cheltuit de-a lungul a doisprezece ani miliarde de lei pentru a-și construi o cu totul altă imagine.

Știm cu toții că Vadim nu este justițiar, pentru că el nu respectă nici legi, nici regulamente, nici măcar statutul propriului partid. Mai nou, nu vrea să respecte nici hotărârile instanțelor de judecată rămase definitive.

Apoi, Corneliu Vadim Tudor poate fi catalogat creștin? Nici nu mă leg de faptul că nu este ortodox, ci membru al sectei Creștin după Evanghelie.

În condițiile în care înjură, calomniază, insultă pe toată lumea, de la Președintele țării și de la Patriarhul Teoctist până la simpli cetățeni și enoriași, acum au ieșit la iveală fapte care îl așează pe Corneliu Vadim Tudor în rândul escrocilor de cea mai joasă speță.

Este vinovat domnul Raj Tunaru că l-a împrumutat pe fariseul Vadim cu 30.000 de dolari și acesta nu mai catadicsește să îi returneze banii? Și aceasta, după ce salvatorul neamului sau apărătorul săracilor i-a impus colegului nostru Raj Tunaru să îi cumpere un hârb de Mercedes, în care își găsiseră culcușul potăile adunate din mahalele capitalei, cu 25.000 de dolari, când el nu făcea nici 1.000 de dolari!

Sau, domnule Purceld, este vinovat domnul Raj Tunaru că justițiarul și onestul dumneavoastră șef nu plătește un leu din buzunarul lui sau al familiei sale pentru concediile petrecute la munte și la mare, determinându-și colaboratorii să-i achite, an de an, sute de milioane de lei pentru vile de lux, pentru mese pompoase, similare marilor nunți care se organizează în hoteluri și restaurante de patru stele? Vreți să vă dau numele deputaților și senatorilor care l-au întreținut ani de zile pe farsorul Vadim pe litoral și la Poiana Brașov? Nu cred că este nevoie. Îl știți, domnule Purceld, la fel de bine ca și mine.

Poate vă faceți iar că nu știți, domnule Purceld, că, de aproape trei ani, șeful dumneavoastră de care spuneți că nu vă deziceți bagă mâinile în banii partidului până dincolo de umerii săi lați și îi cheltuiește după bunul lui plac.

În altă ordine de idei, domnule Purceld, prin comportamentul său atipic, șeful dumneavoastră iubit a izolat definitiv partidul. În termeni sportivi, situația PRM se aseamănă cu cea a unei echipe de fotbal cu care nici o altă formație nu vrea să joace. Ieșirea din această stare este dizolvarea echipei și lăsarea căpitanului în ofsaid.

În încheiere, mărturisesc că mă încearcă o stare de tristețe care pornește de la faptul că un om civilizat și realizat ca domnul deputat Purceld renunță la onoarea și demnitatea pe care și le-a câștigat cu trudă în zeci de ani, pentru a deveni apărătorul unui monstru, Corneliu Vadim Tudor, și acuzatorul unui coleg sincer, Raj Tunaru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Ca președinte de ședință, vă mulțumesc. Ca fost coleg, vă deplâng, domnule Neacșu.

 
Ioan Sonea - apel la perceperea corectă a istoriei;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Sonea. Se pregătește domnul Dan Coriolan Simedru.

 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Zi de zi, cu îngrijorare și înfrigurare urmăresc presa, radioul, TV, să mai aflu despre un nou atac asupra românilor, asupra României, acum, când suntem în anul marii promisiuni.

Mai deunăzi, se cerea urmărirea unioniștilor și condamnarea lor ca trădători. Delegația parlamentară în Germania avea să se plângă de greul luptei duse în România de actuala Putere cu extremismul. Atunci, de ce să ne mai mire încă o palmă dată românilor de un străin?

Cu prilejul deschiderii unui curs de istoria Holocaustului, ambasadorul american spune: "Este ușor să punem tragedia istoriei pe seama unor forțe externe, așa cum încearcă unele voci din România." Nu ne spune ce voci. Chiar nu știe istoricul de ocazie nimic despre soarta României, părăsită de toți prietenii din vest care aveau propriile lor probleme și lăsată pradă la două fiare care au mușcat aproape deodată din trupul rotund al țării? Apoi spune: "România a participat la Holocaust nu doar prin deciziile și acțiunile generalului Antonescu și ale Gărzii de fier, ci și prin cetățenii care au sprijinit acele evenimente în mod deschis sau prin tăcerea lor." Nimeni nu a negat că în România acelor vremi nu ar fi avut loc drame dureroase ale căror victime au fost evrei, la fel cum au fost și români și țigani. Dar nu știm ca în România, populația să fi participat la vânătoare de evrei, așa cum americanii au pus la cale vânătoare de piei roșii sau de negri. Chiar să nu știe onorabilul ambasador că în România se refugiau evreii din Ardealul de nord ocupați, tocmai pentru a scăpa de urgie?

Ce să înțelegem prin expresiile "În măsura în care greșelile trecutului sunt mai bine înțelese...". Putem să luăm decizii corecte pentru viitor? Să înțeleg că bunicii mei, care au luptat pe front pentru întregirea României, trebuie condamnați? Că părinții mei și noi suntem urmașii unor criminali, că trebuie să ne considerăm vinovați noi și urmașii noștri și tot poporul pentru un război trecut?

Are vreo remușcare poporul american sau americanii pentru semințiile dispărute prin rezervații, pentru Hiroșima, pentru morții din Vietnam, pentru cei din Iugoslavia și de pe toate locurile de pe pământ unde au fost trimiși de conducătorii lor împotriva cărora nu s-au revoltat niciodată? Pentru că nu știu de vreo revoluție de acest fel în America, dar știu că pe mulți i-au asasinat.

Care este vina poporului român și care este vina poporului american?

O concesie totuși ne-a fost făcută: de la 400000 s-a ajuns la 250000 de victime ale Holocaustului.

Când ni se va spune adevărul, dacă din manualele noastre de istorie au dispărut sfinții români, voievozii și ctitorii de țară și cultură românească? Ce să învățăm în locul lor? Despre sclavie, droguri, atentate și războaiele altor state?!

Un alt individ spune: "Percepția noastră este că autoritățile de la București fac eforturi seriose de a controla și de a schimba o stare de lucruri care devenise jenantă." Apoi, om fără țară trebuie să fie acest ins care spune și care consideră că numai Antonescu a declarat război Americii, deci România trebuie pedepsită veșnic. "Eforturi serioase" presupun adversari puternici. Dar unde sunt acei dușmani ai țării atât de tari și de temut încât să se teamă puterile noastre de la București și să fie nevoite să ceară sprijinul american sau NATO pentru a le înfrânge? Câți astfel de adversari ați prins și ați judecat, domnilor guvernanți? De ce vă construiți dușmani închipuiți? Ca să vă plângă cineva de mila greului luptei contra extremiștilor fantastici și să nu se vadă lupta pentru consolidarea afacerilor subterane din propriile dumneavoastră structuri politice și de putere?

Domnilor din afară și din interior, care tot culpabilizați poporul român blând și răbdător, muncitor și îngăduitor, nu ne mai provocați cu fantasme ale trecutului și acuzându-ne pe noi că ne întoarcem prea des la trecut.

Frați români, nu luați seama la toate vorbele unor cunoscători din cărți măsluite ale istoriei noastre. Toate acțiunile lor sunt regizate, folosind momente și motive propagandistice, de multe ori utilizate de specialiști în diversiune și provocări, și urmăresc incitarea la manifestări pripite împotriva evreilor, a țiganilor, a altora, cu consecințe imprevizibile pentru noi și pentru țara noastră. Nu le dați ocazia să-și facă jocul. Fiți demni și mândri de înaintași. Dintre cei care au greșit, mulți au plătit cu viața. Sângele lor s-a amestecat cu cel al celor nevinovați.

Copil fiind, după război, ani la rând, în casa noastră venea de la București, unde apucase să se refugieze, tanti Hermina, o evreică alături de care îngenunchiam, în casa dinainte, în fața sfeșnicului cu mai multe brațe și cu lumânări aprinse. Niciodată nu am auzit-o cerând pedeapsă pentru cei vinovați, ci am auzit-o rugându-se pentru "cei duși, cenușă în vânt, cătând în cer mormânt, nu pe pământ".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Dan Coriolan Simedru - o analiză critică a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2001;

Are cuvântul domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Se pregătește domnul Radu Ciuceanu.

Vreau să vă spun că la ora 10,00 vom încheia această ședință pentru declarații politice. Puteți depune la Secretariat sau, cei care nu reușiți, vi le rețineți pentru săptămâna viitoare. Ați fost foarte mulți înscriși.

 

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În spiritul politicii clientelare și de compromis ce caracterizează guvernarea PSD, se înscrie și Ordonanța de urgență nr.90 din 2001, prin care se modifică prevederile unei legi organice, nr.80 din 1995 privind statutul cadrelor militare.

Cele două acte normative au făcut ca în România să avem, din păcate, două categorii de militari: unii, marginalizați - cei din structurile MApN și alții privilegiați - cei din structurile MI, SRI, STS, SPP și SIE.

Iată că în plină guvernare așa-zis social-democrată apar diferențieri evidente între militari, bineînțeles în favoarea celor din structurile sus-menționate și în defavoarea militarilor din MApN. Probabil că așa înțelege PSD-ul să recompenseze eforturile armatei române aflate în prim-planul integrării în NATO, în special prin rezultatele obținute de militarii români în acțiunile internaționale de menținere a păcii.

În continuare, voi prezenta câteva situații concrete care demonstrează discriminarea militarilor din structurile MApN față de militarii din celelalte structuri. De exemplu, un locotenent-colonel din MApN, dacă nu reușește avansarea în grad până la 53 de ani, trebuie să iasă la pensie; în schimb, un locotenent-colonel aparținând celorlalte structuri este supus aceluiași tratament de pensionare, dar la o vârstă de 55 de ani. Care este criteriul care a produs această diferențiere? Un ofițer din structurile MI sau STS este mai puțin obosit sau mai puțin afectat de stres decât un ofițer de același nivel din structurile MApN? Nu cred.

Alt exemplu elocvent: un căpitan din MApN care împlinește vârsta de 42 de ani și, din motive independente voinței lui, motive de restructurare de exemplu, trebuie să iasă din structură, să fie trecut în rezervă, va avea, conform Legii nr.138 din 1999, art.1 alin.1, un număr de 12 solde ca ajutor, și am folosit terminologia din lege. Un căpitan aparținând celorlalte structuri supus unui tratament similar beneficiază de 16 solde în plus ca ajutor față de căpitanul MApN, deci 12 plus 16. Să explicitez: pentru că limita de pensionare pentru un ofițer MI, de exemplu, dacă nu avansează la un grad superior, este de 50 de ani și, deci, diferența până la vârsta de pensionare este, 50 minus 42, de opt ani. Înmulțind cei opt ani cu două solde anual, vom obține 16 solde ca ajutor, avantaj pe care cel din MApN nu îl are, pentru că domnul căpitan MApN trebuie să avanseze la gradul superior la 42 de ani, altfel va fi trecut în rezervă.

Este normal, domnule ministru Mircea Pașcu, această diferențiere, în condițiile în care salarizarea în timpul activității este identică?

În ceea ce privește gradele de general, situația din actele normative amintite este, de asemenea, hilară. Probabil că restructurarea armatei va face să dispară structuri de corp de armată și de armată, altfel nu se explică de ce, pentru MApN, funcțiile de general echivalente acestor structuri au fost înlocuite cu cele de general maior, general locotenent și general.

Spre deosebire de MApN, celelalte instituții amintite, cu toate că nu au structuri cum sunt cele de corp de armată sau armată, au, în schimb, funcții de general de corp de armată și general de armată.

Iată de ce, domnilor colegi, mă duce gândul că această ordonanță a fost făcută în bătaie de joc, în nici un caz nu a fost gândită de profesioniști.

Cred că această discrimare este făcută de o guvernare care dorește să transforme un stat democrat într-un stat polițienesc și totalitar.

Domnule prim-ministru, vă cer modificarea rapidă a acestei ordonanțe și aducerea cadrelor militare aparținând Ministerului Apărării Naționale la același nivel și condiții cu cei din structurile Ministerului de Interne, SRI, SIE, STS, SPP. Altfel, nu demonstrați nici o evoluție politică față de situația de dinainte de 1989.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Radu Ciuceanu - declarație politică cu titlul Unde ne sunt Robespierrii?;

Îl invit pe domnul Radu Ciuceanu și, în măsura în care va mai fi timp, va mai fi un vorbitor.

 

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Cu titlul "Unde ne sunt Robespierrii" sau, mai corect, "Unde ne mai sunt Robespierrii", încerc să fac un demers către cei care sunt obligați să ne audă și să ne vadă.

Și, totuși, pentru avocatul din Arras, Maximilien Robespierre, poreclit și "Incoruptibilul", sufletul Comitetului salvării publice, asasinul din Danton și al altor eroi ai Revoluției franceze, păstram un sentiment de admirație nu numai pentru faptul că, în plină ascensiune a puterii, locuia într-o pensiune modestă, dar mai ales pentru consecvența sa de neclintit.

Există în lumea gazetarilor de la noi un personaj evident controversat. Și, cine dintre noi, încălcând măcar cu vârful botinelor edificiul vieții politice românești, nu este păcătos? Personajul este Cristian Tudor Popescu, care, prin numeroasele sale prestări televizate, dar și prin articolele de fond scrise nu numai cu o competență ireproșabilă, dar și printr-un stil justițiar și abrupt, a dobândit un similis cu temutul Robespierre.

A fost prezent, prin ziarul său de mare circulație, în toate momentele de frunte ale țării noastre, dar și cele care se desfășurau în apropierea granițelor, pornind din Bosnia și sfârșind cu Kosovo, ca să nu mai vorbim de punctul său de vedere curajos în conflictul izbucnit între mineri și Radu Vasile, cu tristele episoade de la Cozia și Stoenești. A fost însă un moment peste care și domnia sa a trecut de parcă nici nu ar fi fost prezent, parcă nici nu ar fi existat – afacerea ROMTELECOM, săptămânile când Senatul parcă luase foc, ca într-un veritabil teatru de operație.

Știm prea bine, acum, cum s-a sfârșit această, în fond, dramă a poporului român – neputința crasă a democrației noastre de a decela, urmări și, mai ales, sancționa pe cei care au borfășit statul cu o sumă pe care noi am apreciat-o și pe care de atâtea ori am spus-o aici și în țară - de aproximativ 67,5 milioane de dolari.

Se împlinește o lună de când Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților a hotărât reluarea anchetei parlamentare asupra afacerii ROMTELECOM. Mai bine zis, a fost vorba de preluarea raportului alcătuit de comisia senatorială din toamna anului 1999 și care a fost înmormântat odată cu iminența algerilor din 2000.

Personal, m-am angajat în această acțiune și dintr-un motiv subiectiv – îl cunoșteam de zeci de ani pe decedatul inginer Șerban Săndulescu, a cărui dispariție, la trei-patru zile de la predarea raportului, o consider și acum suspectă.

Coroborarea materialelor cu informații primite din Grecia, dar și cu declarațiile senatorilor din comisia consemnată în Monitorul Oficial, comisia noastră și-a manifestat prin viu grai și în scris dorința continuării unei anchete parlamentare asupra raportului mai sus menționat, dar de data aceasta în Camera Deputaților. Din păcate, cu toate că a existat o adresă expresă către SRI și ulterior către Comisia mixtă pentru supravegherea Serviciului Român de Informații, răspunsurile nu ne-au parvenit. Să fie, oare, o simplă sau o banală întârziere birocratică, sau să se fi dat peste o gaură informativă taman pusă peste cea mai mare afacere din istoria României? De prisos să fac aici o paralelă între afacerea Skoda, care este atât de prezentă în istoriografia românească, și afacerea aceasta a ROMTELECOM-ului.

Sau cutezăm a ne gândi că dezvăluirea și publicarea listei beneficiarilor din această cumplită escrocherie ar dărâma zidurile unor partide ai căror lideri au patronat înalta corupție?

Ceea ce mi se pare cumplit și semnificativ este tăcerea, absoluta tăcere asupra conspirației, în toate fibrele și pe toate planurile. Cu excepția a două ziare, a două cotidiane care au inserat în paginile lor preluarea dosarelor ROMTELECOM, cele mai multe, în imensa majoriate, au tăcut chitic. La fel au procedat și televiziunile noastre celebre, care dau pe post probleme existențiale, precum ce a făcut Andreea Marin pe muntele Kilimanjaro sau despre Daniel Răileanu, omul magnet, dar despre faptul că au fost cumpărați înalți demnitari ai țării cu sume de mii de miliarde, evident, nimeni nu pomenește. Din indiferență sau comoditate? Nu credem. Din lipsă de interes? Iarăși nu ne vine a crede. Ce s-ar mai acoperi primele pagini cu titluri bombe detonante, iar "Țigareta II" ar fi egală cu isprava unor cobilițari olteni.

Nu, hotărât lucru, deschiderea dosarului ROMTELECOM ar fixa ca, de exemplu, condițiile oculte ale ajungerii în pragul falimentului a celei mai mari siderurgii europene, SIDEX Galați, aceasta fiind altă problemă de care ne vom ocupa cândva în cadrul comisiei și de afacerea aceasta, abcesele pline de puroi ale corupției, ale vieții noastre de toate zilele, făcându-le transparente, zicem noi, cu dorința aceasta, a unui popor întreg.

În nădejdea constantă că Robespierii noștri de altă dată își vor aduce aminte de propria lor prestație și conștiință în special, spun eu, somăm organele abilitate SRI și SIE, deocamdată prin Comisia de supraveghere a celor două institute (încurcate mai sunt căile Domnului în aflarea adevărului!) să ne pună la dispoziție informațiile solicitate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu regretul că nu toți colegii înscriși au putut să-și prezinte declarația politică, îi rog pe cei care consideră necesar să lase la secretariat declarația pentru a fi înregistrată sau dacă nu să se înscrie pentru marțea viitoare.

(Următoarele declarații politice nu au fost citite în plenul Camerei, ci au fost depuse pentru inserarea în stenogramă.)

 
Ștefan Lăpădat - despre probleme care frământă pensionarii Mehedințiului;

Domnul Ștefan Lăpădat:

Probleme care frământă pensionarii Mehedințiului.

Pensionarii din județul Mejhedinți, al căror standard de viață pentru mulți a atins pragul subsărăciei, unii ajungând cerșetori muți la ușile magazinelor alimentare, scormonitori în containerele de resturi menajere, iar cei mai mulți nefericiți, boschetari sau sinucigași după o viață de muncă cinstită, sunt supuși în continuare presiunii unui sistem de taxe și impozite locale, înrăutățindu-le și mai mult situația. Răspunsurile autorităților locale la repetatele solicitări ale acestora de a li se reduce impozitul pe clădire cu până la 75% pentru cei cu venituri de până la 2.000.000 lei au fost negative, incovându-se prevederile Legii nr.27/1974, de care beneficiază doar veteranii de război, revoluționarii din Decembrie 1989, urmași ai eroilor martiri din Decembrie 1989 și persoanele persecutate politic. Sunt însă și unii așa-ziși revoluționari care fac afaceri de sute de milioane sau persoane persecutate politic care câștigă zeci de milioane lunar, dar și de efectele legii amintite.

Sunt cunoscute și de mare actualitate costurile aberante și nejustificate în același timp, cu perspective de a fi din nou mărite de la 1 aprilie 2002 ale serviciilor care, așa cum a recunoscut și domnul prim-ministru Adrian Năstase, se apropie sau depășesc salariul mediu pe economie, fără a mai adăuga impozitele, taxele și coșul zilnic.

O problemă care frământă pe pensionari, și nu numai, sunt impozitele pe apartamentele de bloc, care, pe lângă faptul că s-au dublat în anul 2002, prezintă și curiozitatea că pentru aceeași suprafață de teren plătesc impozit trei, cinci, zece familii, un fel de impozit pe verticală care, cifric, se poate rezuma astfel:

Tip apartamentUn nivelBloc patru etajeBloc cinci etajeBloc zece etaje
Garsonieră582.0002.910.0005.238.0006.402.000
2 camere920.0004.600.0008.280.00010.120.000
3 camere1.305.0006.525.00011.745.00014.355.000
4 camere1.620.0008.100.00014.580.00017.820.000

Aceste sistem de impozitare pe verticală pentru aceeași suprafață de teren este un atentat la buzunarele contribuabililor săraci și, dacă va continua, poate deveni genocid. Toate pagubele, greșelile, hoțiile sunt suportate de contribuabilul simplu; ca și găurile negre ale economiei de mii de miliarde de lei, sunt acoperite cu ușurință de Guvern.

Îmi exprim profundul regret pentru faptul că programul de recorelare a pensiilor prin Hotărârea de Guvern nr.1315 din decembrie 2001 nu asigură o recorelare reală care să țină seama de vechimea în muncă, de importanța socială a activității și de contribuția la fondul de asigurări sociale a pensionarilor și, ca urmare, perpetuează anomaliile apărute în sistemul public de pensii până în anul 2000.

Pensionarii au așteptat destul, iar termenul de trei ani stabilit pentru finalizarea acțiunii de recorelare este inaaceptabil, o singură etapă fiind oportună.

Indexarea pensiilor care trebuie realizată lunar este o măsură ce ține de evoluția ratei inflației, iar recorelarea este o măsură ce vizează înlăturarea umilitoarelor nedreptăți făcute persoanelor care s-au pensionat până în 1998.

Solicit Guvernului ca măsurile de indexare să fie separate de cele referitoare la recorelare. Se vor putea stabili astfel de fiecare pensionar sumele ce îi revin prin recorelare.

În numele pensionarilor, solicit Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale să reanalizeze cuantumul contribuției pensionarilor pentru biletul de tratament, în vederea reducerii acestuia la nivelul de 60% pentru pensiile de până la 1.700.000 de lei și de 65% pentru pensiile care depășesc acest plafon.

În scopul alimentării fondului de pensii, aduc în atenția Guvernului măsura de a aloca circa 30% din veniturile obținute din vânzarea (privatizarea) activelor statului.

Intenția Guvernului de a adopta unele măsuri privind organizarea și funcționarea magazinelor de tip "Economat" trebuie urgent să fie concretizată într-un act normativ, așa cum s-a prevăzut în memorandumul încheiat în urma întâlnirii primului-ministru cu președinții organizațiilor reprezentative ale pensionarilor la nivel național.

Se constată că prevederile Ordonanței de urgență nr.180 din octombrie 2000 referitoare la includerea în Consiliile de administrație a reprezentanților organizațiilor de pensionari desemnați de acestea nu sunt respectate. Seprăm ca Legea nr.145/1997 ce va fi adoptată în noua variantă în Forul legislativ va conține precizări privind participarea reprezentanților organizațiilor de pensionari la activitatea Consiliilor de administrație ale Caselor de Asigurări de Sănătate. Acest aspect conferă dreptul moral de a urmări cum se utilizează miile de miliarde pe care ei le depun în contul acestei instituții.

Ilie Merce - declarație politică cu titlul Politica externă a României a intrat în Zodia Mangaliței;

Domnul Ilie Merce:

Politica externă a României a intrat în "Zodia Mangaliței".

Potrivit ziarului "Adevărul" din 22.03.2002, "aflată într-o vizită oficială în Germania, delegația parlamentară română condusă de Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, a avut miercuri o serie de întâlniri, atât la nivel politic, cât și economic...". Valer Dorneanu a declarat că "există o bună conlucrare a PSD cu celelalte partide din Opoziție, pentru a contracara partidele naționaliste cu mesaje extremiste". "Reprezentantul PNL în delegație, Andrei Chiliman, a precizat că există într-adevăr această preocupare a partidelor democratice pentru a împiedica o eventuală ascensiune a PRM și punerea în pericol din partea acestui partid a valorilor democratice".

Ne surprinde poziția duplicitară a președintelui Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, perceput până în prezent, cel puțin, ca un om calculat și echilibrat în declarații. Ne-am înșelat, deoarece, cu toate că a efectuat vizita în străinătate ca șef al unei delegații parlamentare reprezentând tot spectrul politic, a dat dovadă de slugărnicie și oportunism, de această dată atacând în mod josnic, la curțile europene, un partid parlamentar românesc.

Față de astfel de declarații care constituie, de fapt, secvențe dintr-un scenariu complex al marginalizării și neantizării Partidului România Mare, dorim să facem următoarele precizări:

Puterea de la București simte în spate vântul rece al eșecului integrării în NATO și UE, motiv pentru care caută cu disperare un țap ispășitor. Școliți sub stindardul "Proletari din toate țările, uniți-vă!", guvernanții de la București pun, mai presus de interesele românilor, propriile lor interese. Pentru a împușca doi iepuri dintr-un foc, "întâiul vânător al Țării" vrea să-și justifice eșecul total al guvernării prin culpabilizarea celui mai mare partid din Opoziție. În mintea lui, aburită de sondajele comandate, președintele PSD confundă scena politică internațională cu domeniul personal de la Corbu. Numai așa se pot explica gafele monumentale pe care le face, trimițându-și "supușii" să-i proslăvească "realizărili" pe la curțile europene. Constatând că, de fapt, "regele este gol", emisarii se dedau la criticarea și condamnarea unui partid parlamentar românesc, al doilea în topul preferințelor electoratului, "punându-se capră" în fața Occidentului.

Este de prisos să mai amintim că lumea democratică apreciază mai mult poziția bipedă, repugnându-i atitudinea slugarnică și umilă adoptată de către guvernanții de la București, care au schimbat doar punctul cardinal la care fac închinăciune.

Singurul partid extremist și xenofob care activează nestingherit în România este UDMR, care a intrat în concubinaj cu PSD la guvernarea Țării. Emisarii partidului de guvernământ nu scot o vorbă despre acțiunile antiromânești al acestui hibrid civilisto-politic; din contră, își fac un titlu de glorie din găselnițele bantustaniste ce frizează ridicolul, într-o Europă angajată ferm pe calea integrării. În acest context, le amintim liderilor PSD-iști un vechi proverb chinezesc, care spune că "șobolanul crede că universul se reduce la propria lui vizuină".

După ce politica externă românească și-a trăit clipa astrală sub geniul lui Nicolae Titulescu, a suferit o rinocerizare timp de o jumătate de secol, când deciziile se luau sub comanda ori îndrumarea frățească a "Răsăritului".

Acum, constatăm cu mâhnire că, sub bagheta dirijorilor Ion Iliescu și Adrian Năstase, politica externă românească a intrat în "Zodia Mangaliței", prin ilustrul său reprezentant, domnul deputat Podgoreanu, președintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților.

Față de cele de mai sus, le recomandăm liderilor PSD-iști să rezolve prima dată problema corupției, devenită politică de stat, a sărăciei, a duplicității și a propagandei mincinoase, adevăratele piedici ale integrării României în NATO și UE. Propășirea Țării nu se poate realiza decât sub semnul concordiei naționale, cu concursul tuturor forțelor politice, și nu prin jalbe și reclamații adresate cancelariilor occidentale.

Octavian-Mircea Purceld - referire la situația populației din Reșița, ca urmare a eșecului înregistrat în acțiunea de privatizare a Combinatului siderurgic;

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Declarația mea politică se referă la situația în care a ajuns astăzi majoritatea populației municipiului Reșița, datorită eșecului înregistrat în acțiunea de privatizare a Combinatului siderurgic din localitate.

Combinatul siderurgic Reșița, împreună cu Uzinele Constructoare de Mașini Reșița, aveau înainte de anul de grație 1989 peste 25000 de salariați care asigurau, aproape în totalitate, hrana pentru cei peste 80000 de locuitori ai municipiului.

Grație politicilor economice promovate de guvernările de după 1989, situația acelora care trăiesc în acest municipiu a devenit dramatică. Combinatul siderurgic, de la 10500 de salariați, a ajuns astăzi la doar 3200, prin restrângerea, în mod treptat, a celor mai importante activități, datorită unui management total defectuos.

Adevărata și marea dramă s-a produs în luna septembrie 2000, când fostul FPS a vândut Combinatul unui investitor strategic de care până atunci nu mai auzise nimeni în Europa, unui investitor fără bani care până astăzi a reușit să plătească numai avansul de 500 de mii de dolari.

Privatizarea Combinatului Siderurgic Reșița este o operațiune extrem de gravă. În acest caz, s-a încredințat soarta unui întreg oraș în mâinile unor aventurieri care au reușit să convingă Executivul să recurgă la acordarea, în mod repetat, a unor ajutoare sociale, pentru a potoli foamea familiilor celor care astăzi nu mai luptă pentru nimic altceva decât numai pentru supraviețuire.

În urma repetatelor presiuni ale sindicatelor, datorită neachitării salariilor, în mod repetat, statul a trebuit să intervină prin acordarea, în patru rânduri, a unor ajutoare sociale, de fiecare dată suplimentând bugetul Consiliului Local Reșița cu tranșe de câte: 18 miliarde de lei, 9 miliarde de lei, 13 miliarde de lei, iar în această săptămână cu încă 15 miliarde de lei, pentru a se acorda fiecărui angajat circa două salarii medii pe economie, plus 820 milioane de lei pentru angajații care lucrează în sectorul energetic al combinatului, în cadrul celor două centrale hidroelectrice Grebla și Crăinicel.

Trebuie să mai subliniem că nici până astăzi nu s-a reușit externalizarea gospodăririi alimentării cu apă a municipiului Reșița, activitate care se realizează în continuare în cadrul Combinatului Siderurgic Reșița care, din păcate, încă este în proprietatea acestei fantome NOBLE VENTURES.

În acest context, aventurierii de la NOBLE VENTURES au devenit proprietarii C.S.R., fără să investească în România mai mult decât avansul de 500 de mii de dolari, încălcând în mod grosolan contractul de privatizare ale cărui clauze prevedeau termene care au fost demult depășite și conform cărora mai trebuiau achitați încă 100 de milioane de dolari.

Ultima escrocherie și cea mai mare abia acum urmează.

Cu acordul domnului prim-ministru, distinsul domn Ovidiu Mușetescu, șeful instituției care a preluat de la fostul FPS toate afacerile mizerabile în curs de derulare, acoperind din motive numai de dânsul cunoscute toate faptele penale săvârșite de fosta conducere a FPS, și în cazul de față de către aceia care au asigurat managementul combinatului în acest interval, se negociază acordarea unui credit de către o bancă românească aflată astăzi în proprietatea statului, BCR, în valoare de 15 milioane de dolari, pentru reluarea activităților.

Oare ce forțe malefice acționează asupra onoratului Guvern Adrian Năstase, de este el dispus ca, din banii publici, să întrețină această firmă de aventurieri în Reșița? Sau această acțiune face și ea parte din strategia de asumare a răspunderii Guvernului în cadrul procesului de accelerare a privatizării?

Cerem Guvernului rezilierea contractului de privatizare, demers care este deja întârziat, și punerea sub acuzare, în conformitate cu legile românești, a excrocilor de la NOBLE VENTURES.

Nici cetățenia investitorilor și nici alte rațiuni nu pot să dea dreptul factorilor de decizie din Guvern să mai tolereze perpetuarea acestei situații.

Asigurăm pe naivi că nici un for internațional, nici NATO și nici Uniunea Europeană, nu ne va aprecia mai mult dacă vom perpetua frauda și fărădelegea în România.

Cornel Popa - declarație privind unele măsuri dispuse de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor;

Domnul Cornel Popa:

Declarație privind unele măsuri dispuse de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr.144 din 27 aprilie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere, profilaxie și combatere a pestei porcine clasice prevede în Anexa nr.1, cap.I, art.2 că: "Strategia sanitară veterinară a serviciilor veterinare din România constă în stoparea vaccinării antipestoase pe întregul teritoriu al țării. În funcție de rezultatul analizei de risc, Agenția Națională Sanitară Veterinară poate decide menținerea vaccinărilor în zonele de risc, cu indicarea tipului de vaccin."

Prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr.486 din 17 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei santiare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare obligatorii în domeniul sănătății animalelor, ale căror cheltuieli sunt suportate de către proprietarii animalelor, la anexă, cap.3, pct.A.I.2, lit.c) se stabilește că: "vaccinarea porcinelor aflate pe teritoriul județelor Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare și Sălaj este interzisă."

Ca urmare a intrării în vigoare a acestui act normativ, producătorii de porcine din județele de la granița vestică a țării au intrat în alertă, dat fiind că pesta porcină clasică este o boală infecto-contagioasă virotică care, odată declanșată, duce la decimarea efectivelor de porcine. În cazul acestei boli, tratamentul este ineficient și costisitor, singura metodă de combatere rămânănd profilaxia prin vaccinare, fapt care s-a realizat în România printr-o campanie susținută a autorităților în domeniu, desfășurată de-a lungul timpului, ale cărei efecte cu greu consolidate sunt acum distruse.

Considerăm că nu se pot lua măsuri vestice în condiții estice, în sensul că suprimarea vaccinării contra pestei porcine clasice în statele comunității europene nu generează efecte negative, deoarece măsura intervine în contextul a două condiții (care în țara noastră nu sunt îndeplinite): 1) nivelul ridicat al parametrilor igienico-sanitari ai mediului în care se dezvoltă efectivele de porcine; 2) sistemul de asigurare și de despăgubire a producției de animale în cazul unei epizootii.

În contextul actual al țării noastre, sistarea vaccinării se va dovedi o măsură antieconomică, fiindcă nivelul tehnologic nu permite eliminarea riscului de îmbolnăvire, iar, în cazul declanșării bolii, producătorii vor suferi pierderi apreciabile, fapt care are impact negativ și asupra balanței comerciale pe piața cărnii de porc. România, care își completează la ora actuală necesarul cu import din Ungaria și state ale Uniunii Europene, ajungând dependentă de import.

Ministerul a lansat o importantă politică agricolă, fără a preciza considerentele care au stat la baza acesteia și fără a o securiza cu măsuri de eliminare a riscurilor și a eventualelor consecințe negative.

De asemenea, măsura de sistare a vaccinării contra pestei porcine clasice reduce drastic activitatea medicilor veterinari concesionari care deja se aflau în situație de dificultate financiară.

Prin întrebarea din 5.11.2001, am pus în discuție domnului ministru situația de dificultate financiară a medicilor veterinari bihoreni, situație constând în restanțe scadente încă din luna aprilie 2001 la plata sumelor reprezentând drepturile bănești cuvenite în baza contractelor de concesiune de servicii veterinare încheiate cu statul în condițiile impuse de acesta.

Prin adresa nr.22918/16.11.2001, se răspunde că: "Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor se preocupă pentru rezolvarea situației de dificultate financiară apărută prin neplata medicilor veterinari și soluționarea problematicii complexe cu care se confruntă serviciile sanitare veterinare" și, în acest sens, se angajează la onorarea obligațiilor pecuniare menționate conform grilei: 25.000.000 de lei în cursul lunii noiembrie, 25.000.000 de lei în cursul lunii decembrie, urmând ca diferența să fie achitată în ianuarie 2002.

Totuși, la ora actuală, realitatea oferă următoarele date: pe luna noiembrie s-a achitat doar jumătate din suma promisă, iar pe lunile decembrie și ianuarie nu s-a primit nimic în partea ministerului.

În condițiile expuse, rezultă cu claritate că situația de dificultate financiară a medicilor veterinari concesionari persistă, spre detrimentul nu numai al acestei branșe profesionale, ci, mai ales, în detrimentul beneficiarilor de servicii sanitar-veterinare.

Adrian Moisoiu -declarație intitulată Eu, Agache Aurel Dionisie, nu-l voi ierta niciodată!

Domnul Adrian Moisoiu:

Eu, Agache Aurel Dionisie nu-l voi ierta niciodată!

Procesul ucigașilor colonelului post-mortem Aurel I. Agache, șeful Biroului economic al Miliției Tg. Secuiesc, absolvent a două facultăți, Drept și Istorie - Filozofie, căsătorit cu o localnică maghiară și tată a cinci copii, ucis la Tg. Secuiesc la 22 decembrie 1989, a durat peste 10 ani. Mai bine de șase ani, între 1991-1997, în timpul când președinte al României era tot dl. Ion Iliescu, i-au fost necesari justiției române pentru a face lumină într-un proces extrem de clar. La 26 martie 2001 Curtea Supremă de Justiție prin sentință definitivă a condamnat pe Filip Orbán Daniela Kamilla la 7 ani, Paizs Octavian la 4 ani, Héjja Dezideriu la 4 ani, Reiner Anton la 3 ani și Konrád Ioan la 3 ani.

Justiția română s-a dovedit și de această dată mult prea blândă cu niște bestii umane care l-au ucis pe bravul ofițer căzut pe trotuar într-o baltă de sânge sub ploaia de lovituri, căruia nu i s-a permis acordarea unui ajutor medical, deși două salvări erau sosite la fața locului. A fost lovit cu mâinile și picioarele, a fost călcat cu tocul de la pantofi, au sărit cu ambele picioare pe cap, torace, abdomen, organe genitale, l-au dezbrăcat și batjocorit, l-au scuipat și în final au vrut să-l incendieze. În cavitățile oculare i-au înfipt o monedă și respectiv efigia de la caschetă, iar în gură i-au pus un șobolan mort. Subliniez, corpul i-a fost incendiat, dar din cauza hainelor îmbibate de sânge, focul s-a stins aproape imediat.

Deoarece justiția a omis de a lua măsura interdicției de a părăsi teritoriul României, trei condamnați s-au refugiat imediat în Ungaria și doar Héjja Dezideriu și Reiner Anton au fost închiși la Miercurea Ciuc. La câteva zile după pronunțarea sentinței, Paizs Octavian a fost arestat în Ungaria la 20 km. de granița României, dar ministrul de justiție maghiar, David Ibolya, a refuzat extrădarea pe „motive umanitare" și l-a eliberat.

În timpul procesului început la Sf. Gheorghe în anul 1998, într-o atmosferă tensionată și ostilă, cu inculpați în stare de ebrietate, Reiner Anton s-a exprimat: „Trebuie spânzurați cu toții, și Iliescu, și Constantinescu, și Roman." Datorită terorii la care era supusă familia Agache, la cererea acesteia, procesul a fost strămutat la Tribunalul Municipiului București, care a dat o pedeapsă prea blândă de condamnare pentru actele de violență și barbarism comise.

Un serial de 4 episoade intitulat „Există crime scuzabile ?" apărut în cotidianul mureșean „Cuvântul liber" între 11-16 octombrie 2001, sub semnătura fostului deputat PUNR, Lazăr Lădariu, se încheia: „După 10 ani s-a făcut, în sfârșit un fel de dreptate. Deocamdată, parțial ! Ce va urma ?" Să fi fost premoniție ?

Răspunsul l-a dat chiar președintele Ion Iliescu, care pe data de 13 martie 2002, a făcut un cadou ungurilor de ziua lor națională, semnând decretul de grațiere al călăului Héjja Dezideriu pe motive umanitare și pentru ca acest act de clemență să ducă la integrarea socială a celui condamnat (?!). În 18 martie 2002, după doar 253 de zile de detenție, triumfător și zâmbitor, ucigașul de români se întorcea în Tg. Secuiesc, acolo unde în urmă cu peste 12 ani, dând dovadă de o cruzime rar întâlnită, îl ucisese pe colonelul post-mortem Aurel I. Agache.

Președintele României a uitat sau nu a vrut să spună că eliberarea reprezintă una din multele consecințe ale Protocolului de colaborare PSD-UDMR semnat la București la 29 ianuarie 2002. De fapt prin această grațiere el nu a făcut altceva decât să repete gestul și greșeala președintelui Constantinescu, care s-a grăbit și el la timpul său, să-l elibereze pe asasinul Cseresnyes Pál, care la 20 martie 1990 l-a lovit bestial pe Mihăilă Cofar. Această eliberare reprezintă o continuare a grațierilor acordate de același Ion Iliescu ca președinte a României în anii 1994 și 1995, criminalilor care au ucis în condiții similare cadrele militare din Zetea, Dealu sau Cristuru Secuiesc județul Harghita în decembrie 1989.

Președintele României nu a spus însă că prin această grațiere s-a achitat de promisiunea făcută în campania electorală și la care s-a referit senatorul Gheorghe Frunda, avocatul grațiatului, în declarația dată în 21 iunie 2001 în cotidianul „Romanyai Magyar Szó", iar la 18 septembrie 2001 când Frunda a cerut la Cotroceni „rezolvarea juridică a cazului", dl. Ion Iliescu a declarat că nu va trata acest lucru, pentru că faptele comise sunt mult prea grave. Acum însă au fost găsite „motive medicale"!

Domnule Ion Iliescu, într-o țară guvernată după principii care se declară democratice, un președinte care grațiază criminali pentru promisiuni făcute în campania electorală, fără a analiza obiectiv toate implicațiile deciziei, nu este demn de a mai ocupa fotoliul de președinte !

Așa cum arată fiul cel mai mare al colonelului post-mortem Aurel Agache, erou martir al Revoluției Române, Aurel Dionsie Agache, prin această grațiere ați devenit complice moral al acestui asasinat abject.

Voi încheia citându-l pe acesta:

„Sper din tot sufletul că (președintele Iliescu n.r.) își va da seama că a făcut una din cele mai mari greșeli ale vieții sale și va revoca acest infam decret de grațiere, iar dacă în ciuda tuturor evidențelor nu va face acest lucru, sper ca să aibă măcar atât bun simț, încât să vină în municipiul Codlea și în genunchi, în fața mormântului, să ceară iertare de la colonelul post-mortem Aurel I. Agache, iar după aceea să meargă și să ceară iertare de la mama și de la frații mei. Eu, Agache Aurel Dionisie nu-l voi ierta niciodată."

 

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta prima parte a ședinței s-a încheiat. A sosit ora votului final.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 19 august 2022, 19:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro