Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 25-09-2001 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,38.

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputațior, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața. Putem începe, ca să câștigăm timp.

 
Ștefan Baban - intervenție intitulată: Evaziunea fiscală se modernizează;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban, se pregătește domnul deputat Damian Brudașca.

 

Domnul Ștefan Baban:

Bună dimineața.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Evaziunea fiscală se modernizează.

În funcție de domeniul de activitate și legislația specifică, evaziunea fiscală îmbracă cele mai diverse forme și se manifestă mult mai pregnant și ofensiv în domeniile în care fiscalitatea este mare.

Această tendință se explică prin faptul că în domeniile cu fiscalitate ridicată, evitarea plății obligațiilor bănești aduce profituri foarte mari și elimină concurența agenților economici de bună credință.

În timp, s-au conturat câteva concluzii cu caracter general, privind tendințe de evaziune fiscală.

O primă concluzie ar fi că s-a accentuat fenomenul de sustragere de la plata producătorului importator, până la unitatea de vânzare cu amănuntul a unei societăți fantomă, societate care nu poate fi controlată de organele fiscale, întrucât nu-și declară corect sediul și nu-și îndeplinește obligațiile de a întocmi declarații fiscale periodice.

Pe de altă parte, se resimte puternic tendința nemanifestată de majoritatea agenților economici de a exploata cu insistență neconcordanța apărută în aplicarea actelor normative, aceștia fiind susținuți de consilieri fiscali și avocați, buni cunoscători ai domeniului financiar fiscal, ceea ce asigură o anumită garanție în fața organelor de control fiscal.

Totodată, evaziunea fiscală se manifestă și la nivelul relațiilor comerciale dintr-o societatea românească și una străină, concretizată în înregistrarea de către societatea română a unor cheltuieli nereale, aparent justificate pentru plata unor servicii fictive către partenerul străin, prevalându-se de o interpretare neuniformă a legii privind evitarea dublei impuneri.

Prevederile fiscale ce permit amânarea plății obligațiilor fiscale aferente importului de materii prime au favorizat introducerea în țară, în scop de prelucrare sau perfecționarea activă a unor mărfuri, ca de exemplu: orz brut nedecorticat, țiței brut și alte produse petroliere cu grad scăzut de prelucrare. Dar obligațiile fiscale nu au fost achitate la termenul scadent în cuantumul corespunzător valorii importurilor prelucrate, fiind realizată o sustragere parțială de la plata impozitelor și taxelor.

Lucru acesta este valabil și la achiziționarea unor active aparținând fostelor unități de stat, la prețuri reduse, cu intenția vădită și materializată ulterior, în dezmembrarea utilajelor și valorificarea acestora, îndeosebi la export, ca fier vechi.

O altă manifestare a acestui fenomen o reprezintă tendința agenților economici de a beneficia de rambursarea necuvenită de t.v.a., prin întocmirea unor deconturi care nu oglindesc tranzacții reale, fiind vorba în multe cazuri numai de transmitere scriptică a proprietății bunurilor sau de exporturi pentru care nu se cuvenea rambursarea t.v.a.

După încasarea sumelor solicitate, societățile beneficiare dispar de pe piață, fiind părăsite de acționari prin metoda frauduloasă a cesionării.

Concluzia finală o reprezintă una din celebrele legi ale lui Murphy: de îndată ce se emite o lege restrictivă apar și metodele de a o încălca.

În acest sens apare necesitatea funcționării în bune condiții a unor organisme de control care, dacă nu pot stopa fenomenul, măcar să-l țină în frâu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Damian Brudașca - pledoarie pentru structurarea sistemului protecției civile din România;

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudașca, se pregătește domnul Negiat Sali.

 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

În cadrul Teleconferinței săptămânale din 21 septembrie a.c., premierul Adrian Năstase, în contextul analizei fenomenului recent de la Ocnele Mari, județul Vâlcea, a afirmat că în maxim o săptămână se va promova un proiect de lege și o reglementare în domeniul serviciilor de urgență. A afirmat că, de exemplu, în Franța, pompierii sunt singurii care intervin în situații de urgențe civile, lucru total inexact. În Franța funcționează cinci unități militare de protecție civilă, cu misiuni de intervenție, atât în țara respectivă cât și în departamentele de peste mări. La nivel central, Direcția Securității Civile are în componente distincte protecția civilă și pompierii, ambele în structură militară, e adevărat, conduse de un director civil.

În subordinea fiecărei prefecturi, subliniez, a fiecărei prefecturi, funcționează un serviciu descentralizat de protecție civilă de circa 10 persoane. În Franța sunt luați în evidență și acționează la nevoie peste 2 milioane de voluntari sau de salvatori. Cred că nu mai e cazul să continui cu cele patru depozite mari, zonale, cu materiale diverse pentru intervenție și ajutorarea sinistraților, cele 19 centre de deminare, zecile de avioane și elicoptere pe care le au la dispoziție.

Având în vedere că de la înființare, în 1933, protecția civilă a fost tratată ca un ping pong ministerial prin treceri succesive și repetate de la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne (ultima la Ministerul de Interne în ianuarie anul acesta), personalul din protecția civilă, pe drept, are sentimentul că este, pe rând, "ruda săracă" în cadrul acestor ministere, fiind de regulă dotată cu ceea ce este atipic, uzat fizic și moral în cadrul acestor departamente.

Un alt exemplu în domeniu: pirotehnicienii protecției care neutralizează an de an mii și zeci de mii de muniții rămase neexplodate din timpul războiului, evitând mutilarea sau moartea concetățenilor noștri sau imense pagube materiale, de la sporuri salariale de 200%, 100% în anii ’49, ’50 și ’60, primeau 11 lei pe oră spor înainte de 1990, iar după aceea 50%, iar la trecerea din ianuarie curent la Ministerul de Interne primesc un ridicol procent de 15%.

Curios, ba chiar hilar este faptul că atât Hotărârea de Guvern nr. 1398 din 29 decembrie 2000, cât și Ordonanța de urgență nr. 291 din 29 decembrie 2000 sunt adoptate în aceeași ședință de Guvern, punând în evidență lipsa de consecvență a membrilor Guvernului, cărora li s-a cerut să decidă diferit, prin două acte normative, locul și rolul în societatea românească a aceleiași structuri, respectiv a Protecției Civile, în care sunt încadrate 2000 de persoane în structura militar㠖 un act reglementând funcționarea Ministerului de Interne având în componență și protecția civilă, iar celălalt prevede că un număr important de componente ale Ministerului de Interne, printre care și protecția civilă, se vor demilitariza sub alte denumiri în cadrul Ministerului Administrației Publice.

Sarabanda inconsecvențelor continuă cu elaborarea Ordonanței Guvernului nr. 88 din 30 august a.c., privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență având în subordinea Ministerului Administrației Publice un Inspectorat General pentru Situații de Urgență, demilitarizat, prevăzând demilitarizarea pe baza altor acte normative adoptate în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, respectiv 1 ianuarie 2002.

Dacă situațiile de urgențe civile vor fi rezolvate prin atâtea ordonanțe, hotărâri, regulamente de funcționare ale M.I. și Administrației Publice, cel puțin din momentul obligatoriu al abrogării sau modificării unora din cele enumerate până aici, îmi pun cel puțin o întrebare: ce se va întâmpla cu măsurile propriu-zise de protecție civilă care se clădesc cu trudă și bani în ani de zile, nu în situații de urgență, ci pentru situații de urgență? Ce se va întâmpla, de exemplu, cu adăpostirea populației, considerată de elvețieni ca fiind "coloana vertebrală" a protecției civile?

Închei cu o meditație pe care nu o doresc profetică: dacă protecția civilă nu este sau nu se vrea a fi recunoscută ca o prioritate cotidiană, în momente de dezastre sau război, cu siguranță ea devine prioritară, dar atunci este tardiv să ne lamentăm că nu am fost în măsură să-i asigurăm locul și rolul distinct pe care-l merită, alături de celelalte măsuri pentru apărarea țării și cetățenilor ei, nu să facem un melange din protecția civilă și pompieri doar de dragul de a fi și în acest domeniu originali, ca democrația noastră. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Negiat Sali - condamnarea terorismului de orice natură, în numele comunității tătarilor turco-musulmani;

Dau cuvântul domnului deputat Negiat Sali, se pregătește domnul deputat Adrian Moidoiu.

 

Domnul Negiat Sali:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Tragicele evenimente petrecute în ziua de 11 septembrie 2001 în Statele Unite ale Americii, la New York și Washington au arătat că globalizarea lumii este deja foarte avansată, încât se poate spune încă din primul an al secolului XXI că acest secol va fi, ori al păcii și înțelegerii mondiale, ori al dezintegrării lumii.

Cu toate că nu sunt cunoscute în mod sigur care sunt forțele care au comandat și realizat aceste atacuri teroriste, un singur lucru este clar: că în prezent, în lume, există cercuri de interese foarte puternice financiar și militar, care nu acceptă realitățile actuale și mersul istoriei către democrație, cu reguli și principii general acceptate de către majoritatea statelor de pe glob.

Am participat în mai 1999 și în mai 2001 la festivitățile comunităților turcofone care au loc în fiecare an la New York, cu tradiționala paradă a tuturor asociațiilor americanilor de origine turcă din Statele Unite ale Americii, cât și a delegațiilor venite din întreaga lume. Toți erau mândri că sunt cetățeni americani de origine turcă. În ambele ocazii am transmis mesajul că în România minoritatea tătarilor turco-musulmani se bucură de drepturile conferite de Constituția țării, am făcut apel ca România să fie sprijinită de către Statele Unite ale Americii în procesul integrării sale în structurile nordatlantice.

Comunitatea tătarilor turco-musulmani susține eforturile României în direcția integrării euroatlantice și hotărârea sa de a fi alături de NATO în lupta împotriva terorismului de orice natură.

Terorismul nu are o singură culoare politică, nu are naționalitate, nu are religie. Istoria a arătat și prezentul confirmă că există terorism de extremă stânga și de extremă dreapta, că există fundamentalism în toate religiile: islamică, ortodoxă, catolică, evreiască, hindusă etc. Există extremiști aparținând tuturor religiilor, cu toate că toate religiile propovăduiesc pacea.

Comunitatea tătarilor turco-musulmani din România condamnă terorismul de orice natură, demonstrând, din 1877 încoace, turco-tătarii dobrogeni că sunt cetățeni români loiali și că Islamul este o religie a păcii și înțelegerii. Relațiile interetnice din Dobrogea arată cu prisosință acest lucru, iar musulmanii din România sprijină toate eforturile țării pentru integrarea euroatlantică. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu - luare de poziție în problema Comisiei de anchetă a privatizării stațiunii Sovata;

Invit la microfon pe domnul Adrian Moisoiu, se pregătește domnul deputat Valeriu Stoica.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt consternat de hotărârea Biroului permanent privind neînființarea Comisiei de anchetă privind modul în care a fost privatizată Stațiunea Sovata, deși a exista o solicitare scrisă a 130 deputați: 51 - PSD, 67 - PRM, 10 – PNL, 2 – PD, ceea ce reprezenta 37,8% din numărul deputaților, față de 33,33% cât era necesar, conform art. 72 din Regulament.

Motivația prezentată de domnul vicepreședinte Ovidiu Cameliu Petrescu, că la data de joi, 20 septembrie, era deja înființată o comisie similară a Senatului și care funcționa, nu este pertinentă, fiindcă la acel moment comisia încă nu era nici măcar aprobată de Senat, ci numai stabilită structura compozițională pe partide a acesteia.

Și, în fond, ce era greșit dacă se înființa o comisie mixtă Senat și Camera Deputaților? De aceea, consider că domnul vicepreședinte Ovidiu Petrescu a dezinformat Camera Deputaților și, ca atare, propun să fie discutat în Biroul permanent. Este cel puțin regretabil modul în care Puterea tranzacționează Transilvania, respectiv România.

Întreb: de ce nu s-a dorit înființarea acestei comisii? Parțial, răspunsul l-a dat domnul secretar de stat Marcu, de la APAPS, luni, 17 septembrie, când a răspuns interpelării mele din 10 septembrie, în care erau strecurate o serie de neexactități, printre care amintesc: valoarea tranzacției de 6.900.000 dolari a fost de fapt 6.623.000 dolari, din care doar 1.523.143 dolari reprezintă prețul acțiunilor, restul de 5 milioane dolari reprezentând investiții viitoare și 100.000 dolari investiții în mediu.

Deși Salina Invest, beneficiara privatizării, are în componența sa capital străin ungar în proporție de 75,3658%, în România nu va intra nici măcar un dolar, deoarece acțiunile au fost ipotecate la banca BANCPOST Miercurea Ciuc, contra sumei de 3.600.000 dolari.

Tratamentul discriminatoriu de acceptare la negociere, prin care atât EXIMTUR Cluj Napoca, cât și Nord Turism București au fost excluse.

Prețul de vânzare a fost stabilit numai pe baza ofertei unui singur ofertant, ceilalți fiind respinși fără măcar a li se deschide plicul.

Societatea nu avea datorii de reconsiderat, deoarece la 31 decembrie 1999, cât și la 30 septembrie 2000 realiza profit și așa mai departe.

Față de toate acestea, pentru a înlătura multiplele suspiciuni care mai planează și pe care nu le-am prezentat în această intervenție, solicit audierea mea cât și a domnilor Piroșca Ioan și Marton Karoly în fața Comisiei de anchetă, Senat sau mixtă, a acestei privatizări. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Valeriu Stoica - apel pentru blocarea extremismului politic în România;

Îl invit la microfon pe domnul Valeriu Stoica, se pregătește domnul Ion Mocioi.

 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule vicepreședinte,

Domnilor deputați,

În aceste zile se împlinesc 10 ani de la mineriada din septembrie 1991. Acest eveniment a adus atunci grave prejudicii României, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional: pierderi de vieți omenești, compromiterea procesului democratic, întârzierea reformelor și a procesului de integrare în structurile Euro-Atlantice.

Mineriada din 1991 a redus demarajul democrației în România. Aceste manipulări politice din perioada 1990 – 1991 au risipit simpatia internațională pe care România o câștigase cu sânge în decembrie 1989.

Întreaga opinie publică internă și internațională a asistat îngrozită la zguduirea instituțiilor statului și la loviturile îndreptate împotriva reprezentanților societății civile.

Fiecare dintre noi a sperat atunci ca astfel de tragedii să nu se mai repete în România. Cu toate acestea, istoria ne-a demonstrat opt ani mai târziu că asemenea evenimente tragice se pot întâmpla din nou. Democrația a intrat atunci în colaps, primele luni ale anului 1999 au arătat că nostalgicii vechiului regim, cei care nu au dorit niciodată și nu doresc nici acum reintegrarea României în structurile Euro-Atlantice, cei care se opun sistemului democratic ocupă în continuare poziții importante în politica românească. Ei sunt organizați și exploatează cu cinism problemele oamenilor în beneficiul propriilor interese.

Acest fapt a fost demonstrat în ianuarie 1999, când președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, aplauda declanșarea ultimei mineriade, cerând soldaților și jandarmilor să intre în cazarmă și să nu execute ordinele primite.

În încercarea de a obține beneficii politice de pe urma mișcărilor sociale, liderul PRM îndemna populația la revoltă, cerând formarea unui consiliu revoluționar.

Mai mult decât atât, într-un interviu din 24 februarie 1999, Corneliu Vadim Tudor se solidariza cu Miron Cozma, cel care a condus mineriada din acel an, folosindu-se de nemulțumirile sociale ale minerilor pentru a scăpa de răspunderea pentru faptele sale.

Fiecare mineriadă a însemnat, de fapt, un atac dirijat din umbră la adresa democrației.

După 10 ani de istorie zbuciumată ne putem întreba ce doresc oameni precum Vadim Tudor și Miron Cozma? Poate că răspunsul se află în ultima campanie lansată de liderul PRM, conform căreia teroriști palestinieni ar fi beneficiat de programe de antrenament în România.

Astfel de declarații, făcute în momente de maximă tensiune internațională urmăresc îndepărtarea României de comunitatea statelor democratice și nașterea unui sentiment de neîncredere față de țara noastră.

Această campanie nu este un simplu pamflet, este o crimă la adresa României. Corneliu Vadim Tudor a fost prea mult timp tolerat juridic și politic. Procurorul general are datoria să finalizeze cât mai grabnic ancheta privind faptele săvârșite de Corneliu Vadim Tudor. Pe această bază, ministrul justiției are obligația constituțională de a adresa Senatului cererea de ridicare a imunității parlamentare. Vedem cum Corneliu Vadim Tudor amintește PSD că el și partidul său au salvat de cel puțin 10 ori actualul partid de guvernământ în perioada 1992 – 1996. Actualii guvernanți nu trebuie să se mai lase înșelați de retorica lui Corneliu Vadim Tudor, care și în aceste momente transformă micile servicii politice pe care le poate oferi PSD în monede de schimb pentru păstrarea statutului de privilegiat față de justiție.

Trebuie să ne amintim că în anii 1992 – 1996 s-a produs stabilirea unei complicități între PDSR și PRM, oficializată sub denumirea de "patrulaterul roșu". Urmările acestei nefaste alianțe se regăsesc încă în sincopele pe care le trăiește România.

Partidul Național Liberal cere tuturor forțelor politice responsabile să acționeze unitar pentru ridicarea imunității senatorului Corneliu Vadim Tudor, astfel încât acesta să răspundă pentru faptele sale.

De asemenea, actuala putere trebuie să înțeleagă că orice ezitare poate avea consecințe dezastruoase pentru viitorul României. Justiția nu trebuie să mai fie timorată, ea trebuie să aibă curajul de a finaliza cercetările în dosarele tuturor mineriadelor.

La rândul ei, clasa politică trebuie să fie solidară cu justiția, să dea dovadă de hotărâre în apărarea instituțiilor democratice și a ordinii de drept.

Toate aceste fapte de care ne amintim acum ne determină să repetăm avertismentul pe care Partidul Național Liberal l-a lansat de nenumărate ori. Vorbele pot ucide! Vorbele izvorâte din extremism și repetate adesea se transformă în fapte! Articolele de presă, discursurile politice, publicarea unor cărți cu vădit caracter antisemit, rasist și care instigă la violență sunt modalitățile de exprimare a celor care exploatează mijloacele democratice pentru a predica împotriva democrației.

Fanatismul și extremismul nu trebuie să găsească pământ fertil într-o țară ce își dorește un destin european.

De aceea, este datoria oricărui Guvern, indiferent de culoarea politică, să acționeze pentru identificarea și sancționarea celor direct implicați în astfel de fapte, dar mai ales a celor care instigă și lansează îndemnuri la ură și violență.

Cerem de la această tribună Guvernului PSD să ia toate măsurile pentru blocarea extremismului politic în România. România nu are nevoie de un nou World Trade Center. Am avut parte de triada mineriadelor care a provocat imense prejudicii României. Vă mulțumesc.

 
Ion Mocioi - declarație exemplificând dezastrul din industria de apărare;

Domnul Corneliu Ciontu:

Invit la microfon pe domnul deputat Ion Mocioi, se pregătește domnul Hunor Kelemen.

 

Domnul Ion Mocioi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În scurta mea declarație aș vrea să scot în evidență încă o dată dezastrul din industria de apărare a României și aș vrea să vă exemplific acest dezastru și într-o localitate din județul Gorj, Bumbești Jiu, o localitate care, de-a lungul a 60 de ani, a creat trei platforme moderne puse în slujba industriei de apărare a țării.

După 1989, cele peste 10.000 de persoane care au lucrat acolo au pierdut locurile de muncă pe rând și astfel s-a ajuns ca astăzi orașul să aibă peste 45% șomeri din forța de muncă aptă de lucru.

Acest oraș ridică acum probleme sociale cu totul deosebite și mai ales cere guvernanților să creeze alte locuri de muncă, în condițiile în care industria de apărare este acolo în scădere continuă.

Se adaugă, totodată, incompetența celor care conduc acolo destinele acestui sector. Sindicatele și-au făcut în ultimii ani apariția prin lupta lor continuă pentru o zi mai bună și pentru schimbarea atitudinii față de industria de apărare.

Rămâne în continuare în atenție și speră toți locuitorii acestui oraș ca industria de acolo, care este bine dotată în domeniul pentru care a fost dezvoltată să-și revină la normalitate întărind, astfel, apărare țării. Vă mulțumesc.

 
Hunor Kelemen - punct de vedere în ideea libertății presei în relația cu politicul;

Domnul Corneliu Ciontu:

Invit la microfon pe domnul Hunor Kelemen, se pregătește domnul deputat Cristian Sandache.

 

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acum 11 ani, cetățenii români au ieșit în stradă și au luptat cu fermitate pentru un stat democratic de drept, caracterizat prin recunoașterea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și cetățeanului. Printre acestea, după cum știm cu toții, se numără și libertatea presei. De atunci avem presă scrisă și audiovizuală liberă, care reprezintă toate curentele de gândire, toate opiniile, o piață a presei în care fiecare cetățean își găsește sursa preferată de informare, stilul dorit și apropiat de personalitatea lui.

Ni se părea că acest drept fundamental este considerat ca atare de către tot spectrul politic responsabil, de aceea am fost extrem de surprinși, chiar șocați aș putea spune, de recentele declarații ale domnului prim-ministru Adrian Năstase, făcute cu ocazia ultimei Teleconferințe cu reprezentanții Guvernului în teritoriu, declarații relatate pe larg de către presă.

Ce anume a spus domnia sa? Citez: "Sunt extrem de nemulțumit de ceea ce s-a scris în unele dintre aceste ziare și aceasta arată că are loc o anumită îndoctrinare, prin astfel de mesaje care vin deformate la unii dintre concetățenii noștri".

Domnia sa se referă la unele ziare în limba maghiară. Cu alte cuvinte, domnul Năstase este nemulțumit de faptul că o anumită parte a presei, de bună seamă manipulată, îndrăznește să nu ridice osanalele de cuviință domniei sale.

Sigur, ca buni cetățeni, ziariștii de la acele organe de presă trebuiau să se abțină de la a-și expune propriile opinii și ar fi trebuit ca înainte de a strica hârtia să se adreseze eventual domnului ministru Dâncu pentru indicații prețioase, referitoare la modul în care trebuie tratată vizita primului-ministru în două județe din Transilvania.

Dar iată că acești ziariști cred în preceptele eticii și deontologiei profesionale și îndrăznesc să scrie conform convingerilor lor.

Și atunci, care este reacția primului-ministru? Într-o țară democratică, își expune părerea la o conferință de presă și în orice caz acceptă că realitatea, percepția realității poate diferi de propria lui viziune, de propria lui percepție.

La noi ce se întâmplă? Premierul trasează un adevărat plan de bătaie. "Este de datoria noastră să spargem acest monopol – spune domnul Adrian Năstase – și să ne adresăm direct reprezentanților și comunităților naționale. Am dat ieri instrucțiuni foarte clare membrilor Guvernului care au responsabilități în acest domeniu, să urmărească cu foarte mare atenție știrile de radio care emit în limbi străine, în ce condiții emit aceste posturi de radio, să vedem foarte atent și să urmărim posturile de televiziune care informează România, ziarele care apar în România".

Dar nu înțeleg de ce se lungește domnul prim-ministru atât? Putea foarte ușor și mult mai pe scurt să spună: am dat dispoziție ca presa să fie cenzurată, să fie luate măsuri. Care măsuri, domnilor? Care măsuri pot fi luate pentru ca presa să devină favorabilă activității unui Guvern? Ori se iau măsurile care trebuie luate de un Guvern responsabil, toate măsurile promise de la instalarea în oficiu, ori se poate îngreuna editarea ziarelor sau se poate introduce sistemul indicațiilor prețioase de la centru.

Domnul prim-ministru vorbește de îndoctrinare. Cine îndoctrinează și pe cine? Cu ce?

Simpla critică la adresa Guvernului, oare constituie îndoctrinare? Atunci, dacă deschidem ziarele de azi, de exemplu, vom vedea că întreaga presă românească este părtașă la această îndoctrinare.

Domnul prim-ministru mai vorbește de spargerea monopolului. În România își face ziar cine vrea și cine are mijloacele materiale necesare. Dacă domnul prim-ministru vrea să spargă acest, așa zis monopol, inexistent, de altfel, nu are nevoie decât de bani, de ziariști și de cititori.

Șeful unui Guvern responsabil trebuie să știe foarte clar: nici o putere de pe lumea aceasta nu poate obliga presa liberă a unui stat democratic să scrie de bine despre activitatea Guvernului dacă această activitate nu o merită.

Aceasta poate să-l enerveze, poate să-l nemulțumească, dar în nici un caz nu-i dă autoritatea de a pune presa sub supraveghere.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm în fața unui fapt deosebit de grav, ne aflăm în fața unui afront adus înseși ideii de presă liberă. Acum domnul Năstase își varsă furia asupra presei de limba maghiară, mâine poate că se va îndrepta împotriva presei în general. Este un lucru cu atât mai grav cu cât domnia sa este un reputat profesor universitar de drept internațional și, sunt convins, domnia sa cunoaște în profunzime elementele de bază ale filozofiei libertății.

Partidul Social Democrat, condus de către domnia sa și sprijinit în Parlament de către UDMR, este în curs de a fi acceptat în marea familie a social-democrației internaționale. Dar sunt convins că Internaționala Socialistă ar anatemiza orice mișcare politică al cărei lider declară război ideii de libertate a presei.

În final, permiteți-mi să afirm public speranța noastră că domnul prim-ministru va găsi tăria de a apărea în public și de a-și rectifica declarațiile nefericite. Sperăm, totodată, că în viitor va găsi resursele necesare pentru a se abține de la asemenea declarații. Vă mulțumesc.

 
Cristian Sandache - comentariu pe marginea unor afirmații ale președintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invităm la microfon pe domnul deputat Cristian Sandache, se pregătește deputat Ilie Neacșu.

 

Domnul Cristian Sandache:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Recentele afirmații ale președintelui Partidului România Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor, vizavi de presupusa pregătire, în scopuri teroriste, a unor palestinieni de către autoritățile statului român în timpul primei guvernări PDSR demonstrează încă o dată, de mai era, totuși, nevoie, lipsa de responsabilitate a senatorului peremist. Începând cu anul 1991, asistăm cu toții la o sarabandă de intervenții vadimiste, care mai de care mai bizare, mai ridicole și mai grotești. Acum, în lipsă de subiecte, președintele Partidului România Mare se agață de anumite conjuncturi, pentru a reaminti opiniei publice că, totuși, există și că încearcă să ofere soluții politice ori măcar simulacre de răspunsuri la unele dintre problemele ce frământă conștiințele cetățenilor din România.

Nu cu multă vreme în urmă, l-am putut auzi intervenind în cadrul unei emisiuni TV, repetându-și calm și mecanic, aidoma unui disc de patefon, unele dintre obsesii. Așa-zisul "furt al voturilor" pe care, chipurile, l-ar fi suferit în turul al doilea al prezidențialelor anului 2000 (evident, prestinsul beneficiar, prin pretinsa fraudă, n-ar fi fost nimeni altul decât domnul Ion Iliescu) sau ironizarea vârstei actualului președinte al României, totul învăluit într-o mantie de patologic egocentrism.

Oare, până când, viața politică românească va mai tolera astfel de ieșiri, care nu au nimic în comun, în primul rând, cu normalitatea? Oare, până când, circul demagogic va servi drept caricatură a stelei polare, pentru aceia dintre noi care mai văd, încă, în Corneliu Vadim Tudor un presupus tribun al poporului?

Se va spune că atât Vadim cât și Partidul România Mare au primit votul unei părți a electoratului românesc. Este adevărat, dar să nu uităm că istoria ne prezintă situații similiare în care, prin vot democratic, în diferite țări, au acces în sferele puterii formațiuni politice de un extrem radicalism.

Atacul abject la persoană, minciuna, calomnia, sudalma groasă, xenofobia, antisemitismul, toate acestea nu au ce căuta într-un legislativ modern, într-o societate normală. Să sperăm, totuși, că istoria, această neiertătoare sabie a timpului, va pune pe fiecare la locul carei se cuvine. Vă mulțumesc.

 
Ilie Neacșu - referire la încălcarea flagrantă a legii de către un deputat;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Ilie Neacșu. Și, cu voia dumneavoastră, ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De câteva zile, mai multe ziare centrale, dar și câteva publicații cu audiență ridicată din județul Hunedoara își țin cititorii în priză, prin informații scandaloase despre activitatea unui coleg de al nostru, deputatul macedonean slav, Vasile Savu, care este și liderul Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului.

Chiar de la validarea membrilor noului Parlament, deputații Partidului România Mare au avertizat că există tendința periculoasă a unor grupuri de interese de a-și trimite reprezentanți în forul legislativ, grație unor prevederi legale nepermis de elastice. Știm cu toții că domnul Vasile Savu a pătruns în Parlament pe o ușă laterală, deschisă special de cineva, care să se folosească la nevoie de votul său, pentru că la ultimul recensământ nu a fost descoperită minoritatea macedonenilor slavi.

Văzând tot acest tărăboi de presă, m-am gândit să verific dacă cele semnalate de ziariștii care l-au pus "la colț" pe domnul Vasile Savu sunt reale. Stimați colegi, concluziile sunt cutremurătoare! Dacă nu l-am cunoaște, am crede că domnul Vasile Savu este urmașul lui Super Man! El muncește de se spetește în Parlament, conduce Liga minerilor din Valea Jiului, de unde ridică lunar peste 25 de milioane de lei și este angajat cu contract de muncă la Mina Petrila, ca maistru energetician, unde beneficiază de: spor de vechime – 25%, spor de conducere – 30%, acord – 22%, spor pentru pericol, spor de muncă grea în subteran – 20% și, atenție! spor sistematic peste program – 90%, încasând și de aici, în ultimele 5 luni, aproape 100 de milioane de lei.

Și, ca să ne demonstreze că are mâinile curate, domnul Vasile Savu nu se deplasează personal la casierie pentru a-și ridica leafa, ci l-a împuternicit pe Ioan Tâlneanu să semneze în locul lui. Toți cei de la Exploatarea minieră Petrila știu că maistrul energetician Vasile Savu se face vinovat de înșelăciune calificată, fals și uz de fals, pentru că el nu a lucrat o oră în subteran, de când este deputat.

Dar acestea nu sunt singurele avantaje pe care și le-a creat colegul nostru de Parlament în Valea Jiului. El a beneficiat, până acum 3-4 zile, de 4 autoturisme: 2 Leganza, 1 Espero și 1 Opel, pentru care Compania națională a huilei Petroșani a plătit o chirie de 1,3 miliarde de lei.

Nu doresc să intru în afacerile firmelor căpușe, care storc anual miliarde de lei de la Compania huilei Petroșani și care sunt dirijate din umbră de domnul Vasile Savu și alți lideri sindicali. Fostul director general Gheorghe Cioară a favorizat toate aceste aspecte și el trebuie să plătească alături de cei care au confundat legea cu bunul plac.

Poate .că și Biroul Permanent al Camerei Deputaților și Comisia juridică vor dovedi o atenție sporită în viitor, pentru că domnul Vasile Savu se prevalează de o adresă a Secretariatului general al Camerei Deputaților, prin care i se admite cumulul de funcții. Este adevărat, adresa nu îl autorizează pe domnul deputat Vasile Savu să încaseze bani nemunciți.

Și ar mai fi ceva. Ar fi momentul ca plenul Parlamentului să hotărască definitiv dacă un cetățean al României poate încasa două salarii de la bugetul statului.

Revenind la încălcarea flagrantă a legii de către un deputat, consider că Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție trebuie să-și intre în rol. Cu această ocazie, vor vedea și minerii din Valea Jiului și din alte zone că simptomele Mafiei se regăsesc în toate etajele și structurile societății.

De aceea, cel puțin în Valea Jiului, se impun măsuri drastice de curățire a structurilor sindicale de indivizi fără scrupule, care asemenea lui Dinu Păturică sfidează lumea săracă dintr-o zonă permanent defavorizată. Vă mulțumesc.

 
Corneliu Ciontu - pledoarie pentru valorile solidarității europene;

(Domnul președinte de ședință Corneliu Ciontu vorbește de la tribună.)

 

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimați colegi,

După 1989, atunci când fostele democrațiii populare din centrul și estul continentului au pornit în regăsirea propriei identități, era evident faptul că această identitate nu poate fi decât una europeană. Iar Europa contemporană presupune vocație democratică, aderare necondiționată la doctrina drepturilor omului și, nu în ultimul rând, respect pentru statele vecine și pentru configurația consacrată a Europei.

Aceste idei sunt și cele care guvernează marile organizații occidentale: Uniunea Europeană și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. România, făcând uneori sacrificii istorice, și-a demonstrat opțiunea autentică pentru Comunitatea Europeană. Totuși, eforturile ei au fost, până în acest moment, aproape ignorate. Cu totul diferit a fost tratamentul obținut de Ungaria. Această țară a fost atent menajată și propulsată rapid în structurile europene.

Și, totuși, domnilor, în lumina unor evenimente recente, devine legitimă întrebarea: a optat cu adevărat Ungaria pentru valorile europene? Este ea capabilă să-și respecte vecinii și să accepte configurația Europei contemporane?

Mă tem că răspunsul la aceste întrebări, deloc retorice, este: Nu! Mă tem că actualul Guvern ungar este încă tributar unei viziuni anacronice, este încă halucinat de un trecut imperial, care în lumea modernă sau chiar post-modernă nu mai poate fi decât ridicol.

Sunt acuzații care țin, totuși, de domeniul realității. Este evident faptul că deschiderea României față de Ungaria nu se bucură de reciprocitate. Este evident faptul că statul ungar, care pare un campion al europenismului de avangardă, atunci când solicită drepturi privilegiate pentru comunitatea maghiară din România, devine un campion al societății închise, atunci când își urmărește propriile interese.

I s-a cerut României să accepte o universitate exclusiv maghiară. Așadar, o universitate etnică. Și aceasta, în numele respectului pentru identitate și istorie proprie. Și, totuși, în Ungaria se tipăresc manuale neautorizate de istorie a României!

I se cere României să accepte o decizie unilaterală și arogantă privind instituirea legitimațiilor de maghiari. Și, totuși, organizațiile statului ungar subvenționează apariția unor compact discuri cu cântece revizioniste, cântece care jignesc istoria și cultura română!

Mai grav este faptul că acest demers a fost inițiat de către Asociația tinerilor ungari, adică de cei care reprezintă Ungaria de mâine. O Ungaria revizionistă, o Ungarie care pretinde respect, dar care nu este capabilă să-l ofere, o Ungarie incompatibilă cu valorile europene.

Partidul România Mare a avertizat în nenumărate rânduri asupra practicilor revizioniste maghiare și pentru aceasta s-au găsit voci care să-l califice drept "extremist". Din nefericire, domnilor, se pare că extremismul se află dincolo de Tisa și nu doar izolat, ci chiar în sferele puterii!

Partidul nostru își exprimă din nou credința în valorile solidarității europene. Dorim să fim prietenii unei Ungarii capabile de prietenie. Dorim o colaborare cordială și eficientă cu vecinii noștri unguri. Și credem în virtuțile dialogului. Este, însă, nevoie de două părți, pentru ca un dialog să poată avea loc. Vă mulțumesc.

 
Smaranda Ionescu - comunicare cu privire la sesiunea anuală a Uniunii Interparlamentare.

Pentru faptul că a venit doamna deputat Smaranda Ionescu între timp, o invit la microfon, fiind ultima intervenție.

 

Doamna Smaranda Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să vă relatez pe scurt cam ce s-a petrecut la Sesiunea anuală a Uniunii Interparlamentare, care a avut loc la Burkina Faso, în localitata Uagadugu.

În perioada 8-16 septembrie, a avut loc, la Uagadugu, cea de a 106-a Conferință a Uniunii Interparlamentare, în organizarea Adunării Naționale a Burkinei Faso. Au participat parlamentari din 111 țări, din cele 138 de țări membre ale organizației, cărora li s-au alăturat reprezentanții celor cinci adunări parlamentare cu statut de membru asociat: Parlamentul Andin, Parlamentul Centro-African, Parlamentul European, Parlamentul Latino-American, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, precum și un număr important de observatori din partea Națiunilor Unite, ai FAO, Organizației Internaționale a Muncii, UNESCO, UNICEF, OMSU și Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Delegația Grupului Român al Uniunii Interparlamentare – GRUI, a fost condusă de doamna deputat Smaranda Ionescu, vicepreședintă a Grupului parlamentar PRM, și a inclusiv senatori și deputați, membri ai Comitetului director, reprezentând diferite partide politice: senator Liviu Doru Bindea – secretar al grupului, din partea PSD; deputat Valeriu Ștefan Zgonea – de la PSD; senator Nicolae Pătru – de la PRM; deputat Liviu Dragoș – de la PNL și deputat Slavomir Gozdenovici – de la Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Sesiunea a fost deschisă oficial de Președintele Burkinei Faso, domnul Blase Compaore, iar în cadrul ceremoniei inaugurale au rostit alocuțiuni Președinta Consiliului UNIP-eului, doamna Naima Hertula, și Președintele Adunării Naționale din țara gazdă, domnul Melede Draore; precum și Reprezentantul special al Secretarului general al Națiunilor Unite pentru copii și conflicte armate, domnul Otunu.

Pe ordinea de zi a sesiunii au figurat următoarele teme:

Dezbaterea generală asupra situației politice, economice și sociale din lume, temă care este permanentă și care oferă participanților prilejul de a prezenta probleme de actualitate din viața politică, economică și socială a țărilor lor sau de a-și exprima puncte de vedere cu privire la evenimentele de actualitate ale scenei internaționale.

Al doilea punct a fost protecția și îngrijirea copiilor, care reprezintă forța vie a societății de mâine. Tema a fost propusă în perspectiva Sesiunii internaționale la vârf a Adunării generale a ONU privind copiii, care ar fi trebuit să aibă loc la New York, în perioada 19-21 septembrie, dar care a fost amânată, din cauza evenimentelor care s-au petrecut acolo.

O altă temă a fost combaterea urgentă a HIV-SIDA și a altor epidemii care pun în pericol sănătatea populației, dezvoltarea economică, socială și politică și chiar supraviețuirea a numeroase națiuni. Tema a fost examinată în cadrul Comisiei pentru problemele economice și sociale.

Contribuția parlamentarilor – altă tem㠖 la rezolvarea situației tragice din teritoriile arabe ocupate, trimiterea de observatori internaționali și protejarea poporului arab palestinian, îndeosebi a civililor neînarmați. Tema a fost inclusă pe ordinea de zi ca punct suplimentar, la propunerea delegației din Kuwait, în numele țărilor arabe.

Activitatea parlamentarilor români s-a concretizat în intervenții în cadrul organelor de lucru plenare ale Uniunii, la conferință și la comisiile permanente, precum și la participarea directă, alături de alte țări, la elaborarea rezoluției finale a conferinței, referitoare la protecția copiilor.

Trebuie precizat, totodată, că în preziua deschiderii oficiale a conferinței a avut loc Reuniunea femeilor parlamentare, iar în paralel cu activitatea parlamentarilor și-a desfășurat lucrările Asociația secretarilor generali de Parlamente.

În cadrul dezbaterilor generale, reprezentanții GRUI, doamna deputat Smaranda Ionescu și domnul senator Liviu Bindea, au evidențiat măsurile de dată recentă adoptate de autoritățile române în vederea accelerării procesului de integrare europeană și euro-atlantică și a consolidării statutului României de furnizor de stabilitate în sud-estul Europei, poziția factorilor politici români față de evoluțiile din Orientul Mijlociu, prioritățile Guvernului și Parlamentului României în domeniul protecției mediului, prin raportare la standardele Uniunii Europene și acordurile internaționale în materie.

La dezbaterea temei privind protecția copiilor, parlamentarii români: doamna Ionescu și domnul senator Pătru, au prezentat stadiul și perspectivele activității de protecție și promovare a drepturilor copiilor în România. Au fost evidențiate demersurile de dată recentă privind continuarea aplicării prevederilor Convenției ONU în materie, cu accent pe măsurile de completare și ameliorare a cadrului legislativ și instituțional: Proiectul Legii copilului, Instituția Avocatului copilului.

Cu ocazia examinării temei referitoare la SIDA, delegația GRUI, prin domnii Valeriu Zgonea și Liviu Dragoș, a prezentat situația din țara noastră prin prisma impactului epidemiei și a măsurilor specifice de prevenire și combatere a acesteia: legislație, strategii și programe guvernamentale, cooperarea cu organismele internaționale și organizațiile neguvernamentale. A fost subliniată necesitatea unei cooperări internaționale sporite și a creșterii finanțării internaționale a programelor de combatere a HIV-SIDA, îndeosebi pentru țările în curs de dezvoltare.

În urma atacurilor teroriste din SUA, Consiliul UIP s-a întrunit într-o ședință extraordinară, în după-amiaza zilei de 11 septembrie, și a hotărât modificarea programului conferinței. În ultima zi a conferinței, alături de rezoluțiile pe cele trei teme ale ordinii de zi, parlamentarii au adoptat în unanimitate o declarație care reafirmă angajamentul și activitatea UIP în favoarea păcii, securității, dialogului și dezvoltării umane, invitând statele membre ale UIP să colaboreze cu SUA pentru dezvăluirea și pedepsirea autorilor atentatelor și a complicilor lor, în conformitate cu normele de drept internațional. Documentul lansează un apel pentru consolidarea cooperării între state, în vederea prevenirii și eliminării activităților teroriste din întreaga lume.

În contextul dezbaterilor generale, delegația GRUI, ca, de altfel, toate delegațiile participante la conferință, și-a exprimat compasiunea pentru miile de victime inocente ale atacurilor teroriste din Statele Unite și solidaritatea poporului român față de familiile acestora, față de poporul american. A fost reiterat angajamentul ferm al autorităților române în lupta împotriva terorismului, care constituie o amenințare gravă la adresa democrației, civilizației și umanității, subliniindu-se că nici o revendicare nu poate să justifice acțiuni de o asemenea cruzime. A fost exprimată, de asemenea, speranța că starea de incertitudine și tensiunile generate de tragicele evenimente nu vor determina evoluții de destabilizare și efecte negative privind pacea în întreaga lume. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, pentru participarea la prima parte a acesti întâlniri. Vă urez o zi bună, în continuare!

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 19 august 2022, 19:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro