Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 martie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/07-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 27-03-2003 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 martie 2003

2. Prezentarea moțiunii de cenzură inițiate de un număr de 172 deputați și senatori, "Mafia sufocă România. Corupția Guvernului P.S.D. sărăcește România".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Intrăm la primul punct de pe ordinea de zi.

Dați-mi voie să dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, pentru a prezenta moțiunea de cenzură.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Către Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului:

Având în vedere:

  • încălcarea flagrantă de către Guvernul PSD a art.113 alin.1 din Constituție, care prevede posibilitatea angajării răspunderii Executivului "în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege", și nu asupra unui amalgam eclectic cuprinzând, de fapt 15 legi, dar intitulat, emfatic, "Lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției";
  • sfidarea și subminarea permanentă a Parlamentului, forul democratic suprem și unica autoritate legiuitoare a țării, redus de către partidul-stat la rolul unei simple mașini de vot chemată să valideze ordonanțele și ordonanțele de urgență ori să asiste la spectacolul cinic al angajării răspunderii guvernamentale în locul dezbaterii democratice a proiectelor de legi, precum și la consolidarea dictaturii "legiuitoare" a primului-ministru;
  • generalizarea corupției, care a cuprins toate structurile statului, proliferarea și legalizarea acesteia la nivelul Executivului și al întregii administrații locale;
  • împărțirea țării și a sectoarelor economice pe grupuri mafiote patronate de demnitarii PSD;
  • preocuparea constantă a Guvernului de a proteja marea corupție, în care sunt implicați liderii partidului de guvernământ, și încercarea de inducere în eroare a opiniei publice interne și internaționale prin simularea luptei împotriva corupției, folosind procedeul angajării răspunderii Guvernului asupra unui pachet legislativ prolix și incoerent care, în realitate, protejează marea corupție, lăsând intacte structurile mafiote, oligarhice și de interese oculte;
  • incapacitatea Guvernului de a descuraja, preveni, reduce și lichida acumulările de arierate la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic pentru asigurările sociale de sănătate și bugetele locale;
  • haosul, degringolada, abuzurile și ilegalitățile care domnesc în domeniul administrației publice;
  • încercarea Guvernului de a ridica la rang de principiu "prezumția de vinovăție" a oamenilor de afaceri și asocierea arbitrară a ideii de afacere cu cea de corupție, evitând în mod deliberat să abordeze factorii reali care generează corupția, printre care: relațiile politice clientelare, birocrația, eludarea mecanismelor pieței, licitațiile trucate, fiscalitatea excesivă, politizarea administrației, a funcției publice și a corpului funcționarilor publici;
  • încălcarea de către primul-ministru a propriilor angajamente luate în fața plenului celor două Camere în ziua de 10 aprilie 2002, când anunța printre prioritățile Guvernului: "Dezbaterea în Parlament a Legii privind declararea averii, care să prevadă accesul publicului la informație și măsuri coercitive, a Legii referitoare la conflictele de interese, astfel încât oficialii guvernamentali să se disocieze de activitățile de afaceri pe perioada mandatului, precum și punerea în discuție publică a proiectelor codurilor de conduită ale funcționarilor publici", pe care acum le dorește adoptate fără dezbatere parlamentară;
  • sfidarea de către Guvern a confederațiilor naționale sindicale și patronale, a organizațiilor neguvernamentale și a societății civile, care au solicitat dezbaterea publică într-o primă fază, și abia după aceea dezbaterea în Parlament a pachetului de legi asupra căruia Executivului și-a angajat răspunderea;

subsemnații, senatori și deputați, menționați în listele anexe, în temeiul art.112 și 113 din Constituția României, supunem dezbaterii Parlamentului următoarea moțiune de cenzură: "Mafia sufocă România. Corupția Guvernului PSD sărăcește România." (Rumoare.)

Domnule președinte,

Vă rog să faceți apel la liniște! În felul acesta nu se poate vorbi în Parlament!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să asigurați liniștea în sală pentru prezentarea acestei moțiuni.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

După ce a trecut de jumătatea mandatului, Guvernul PSD, condus de Adrian Năstase, susținut de UDMR și PUR, a dovedit că este total incapabil să administreze țara și să apere interesul național. România a devenit, în schimb, o feudă a partidului-stat, exploatată și spoliată de către grupurile mafiote patronate de demnitarii partidului de guvernământ.

Guvernarea abuzivă și clientelară a PSD a atras tot mai des criticile opiniei publice din țară și din străinătate cu privire la proliferarea și legalizarea fenomenului corupției la nivelul Executivului și al administrației locale, cu grave consecințe asupra situației economice și sociale a țării, ca și asupra nivelului de trai al milioanelor de români, îndatorând inclusiv generațiile viitoare.

În timp ce sărăcia devine un fenomen cronic și rezistent ce afectează majoritatea populației, corupția este instituționalizată de către partidul-stat, care face eforturi disperate pentru a da un lustru de legalitate unor inginerii financiare și escrocherii prin care banul public este delapidat ori dirijat către liderii și clientela politică.

Este cât se poate de semnificativ faptul că 70% dintre români sunt convinși că sub guvernarea PSD corupția a crescut, atingând proporții fără precedent în istoria României.

În Raportul de țară al Comisiei Europene se aprecia că, în România, corupția s-a instituționalizat. Totodată, Lordul George Robertson, secretarul general al NATO, declara că nu este suficient să ai legi, ele trebuie și respectate, iar aderarea României la NATO înseamnă, printre altele, lupta hotărâtă împotriva corupției.

În loc să ia măsuri ferme pentru întronarea respectului față de lege și pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor statului, Guvernul Năstase răspunde imputărilor aduse de cetățenii țării și avalanșei de acuzații declanșate de toate structurile euro-atlantice promovând un cocktail de 15 legi ambalate pretențios într-un fel de foietaj pe care scrie "Lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției". Rostul real al noii angajări a răspunderii guvernamentale nu este însă de a edifica un nou cadru juridic pentru lupta împotriva corupției, ci inducerea în eroare a opiniei publice interne și internaționale prin înscenarea diversionistă a unor măsuri spectaculoase care, în realitate, îi vor proteja mai bine pe liderii și pe ciocoii locali ai partidului de guvernământ, lăsând neatinse structurile mafiote și averile imense strânse prin șantaj, deturnare de fonduri, taxă de protecție, rambursări ilegale de t.v.a., contrabandă, privatizări frauduloase.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule senator.

Stimați colegi,

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sală și să ascultați cu atenție. Vă rog foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă demersul primului-ministru ar fi fost sincer, acesta nu trebuia să evite dezbaterea parlamentară a celor 15 legi, ci, din contră, trebuia să implice sindicatele și societatea civilă într-un dialog social constructiv. În realitate, șefului Executivului i-a fost frică de parlamentarii propriului partid și, de aceea, a ales o cale mai puțin bărbătească și neonorantă, specifică unei atitudini de "non combat". Să fi avut, oare, în vedere Adrian Năstase faptul că proiectul de modificare a Legii nr.115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, inițiat de Guvern, a fost efectiv spulberat la Senat?

Trecem peste ridicolul formulării textelor, reminiscență a unei limbi de lemn încleștate între fălcile unor subalterni din anticamera foștilor membri ai C.P.Ex., care acum populează administrația guvernamentală, și ne vom ocupa de fondul problemei, de această monstruozitate legislativă cu un puternic iz propagandistic, aberantă prin lipsa ei de decență, de logică și de suport constituțional.

Titlul I, "Transparența informațiilor referitoare la obligațiile bugetare restante", seamănă cu o declarație de intenții demagogice, atâta timp cât nu este prevăzută nici o sancțiune pentru nerespectarea obligației de aducere la cunoștința publică a listei contribuabililor care înregistrează restanțe la bugetul de stat. Va avea Guvernul curajul să facă publice datoriile clientelei politice care a contribuit din greu la umplerea pușculiței electorale a PDSR și, mai apoi, a PSD?

Atâta timp cât primul-ministru, președintele PSD, este șeful direct al ministrului Finanțelor Publice (relicvă a PNȚCD!), rufele se vor spăla în familie.

Fără deconspirarea și sancțiunile de rigoare, lista restanțierilor va rămâne la fel de misterioasă ca până acum. Mai mult, lista datornicilor va deveni o "listă a rușinii", selectivă, un instrument eficace de care Adrian Năstase se va putea folosi pentru răfuiala cu adversarii politici.

Românii se așteptau să fie făcute publice, în sfârșit, listele cu societățile comerciale cărora le-au fost acordate de către Cabinetul Năstase reeșalonări și scutiri de la plata contribuțiilor la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale, ca și lista societăților comerciale care au contractat credite imense pe baza unor garanții ale statului. Din păcate, acestea rămân în continuare secrete de partid și de stat, mai precis ale partidului-stat PSD.

Titlul al II-lea, care vizează administrarea informațiilor și serviciilor publice prin mijloace electronice, nu are absolut nici o legătură cu măsurile anticorupție. Din contră, tocmai felul în care Guvernul dorește să reglementeze această activitate va genera corupție și corupți. Clientela politică a PSD implicată în acest domeniu cu un potențial investițional considerabil va avea, de acum, cadrul juridic necesar derulării în interes propriu a afacerilor finanțate din bani publici. Tartorii care vor administra discreționar informațiile și serviciile publice prin mijloace electronice sunt Ministerul Administrației Publice și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Cum "informația" constituie ea însăși o armă redutabilă, Guvernul și oamenii lui nu vor lăsa nici o șansă transparenței, punând un monopol politic foarte strict pe acest sector, din moment ce administrația centrală și cea locală au devenit formațiuni maligne, "proprietatea" partidului de guvernământ. Prin urmare, ne așteptăm la licitații trucate pentru acordarea unor contracte profitabile finanțate de la buget, în favoarea societăților comerciale proprietate a clientelei politice a primului-ministru.

Titlul al III-lea, "Prevenirea și combaterea criminalității informatice", trebuia să constituie un proiect pentru o lege organică necesară în actualul context și, mai ales, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. Redactarea suferă însă de o lipsă jenantă de profesionalism, amestecându-se într-o dezordine generală norme organice, norme de drept material, norme procedurale etc. Faptele incriminate drept infracțiuni în domeniul informaticii nu sunt corect determinate, confundându-se, de exemplu, "accesul" cu "accesarea". Pedepsele prevăzute nu au nici o legătură cu pericolul social al faptelor și sunt într-o totală discordanță cu regimul sancționator al Codului penal. Se repetă unele instituții procesuale penale reglementate în Codul de procedură penală, precum percheziția, prevăzută la art.56.

O altă dovadă a diletantismului și a siluirii limbii române, de care au dat dovadă autorii ghiveciului legislativ prezentat de primul-ministru, o găsim în titlul al IV-lea, "Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice". Potrivit art.77 alin.3, primul-ministru este abilitat să se pronunțe, prin decizie, asupra nulității absolute a actelor juridice emise cu încălcarea art.72 alin.1, ceea ce constituie un amestec brutal în treburile puterii judecătorești, o încălcare a principiului constituțional al separației puterilor în stat.

Același prim-ministru poate hotărî decăderea unei persoane din dreptul de a exercita o funcție publică pe o perioadă de trei ani, art.73 alin.7, ceea ce constituie o întoarcere la dictatură și un dispreț manifest pentru principiile democratice și constituționale. În acest caz, justiția devine o armă din panoplia personală a "primului vânător" al țării.

Așadar, primul-ministru își instituie dictatura personală. El decide care acte vor fi nule, cine anume va fi lipsit de drepturi, când și împotriva cui se vor lua măsuri de sancționare etc. Celelalte structuri ale statului sunt tratate potrivit unui regim de supușenie de tip sclavagist, în care șeful Guvernului devine un autocrat care s-a învestit singur cu puteri nelimitate. Pe lângă aceste două încălcări grosolane ale Constituției, abundența de norme negative, art.72 alin.1 și 76 alin.1, apare ca un fapt minor.

Preocupați să-i ofere puteri discreționare primului-ministru, autorii proiectului au uitat să prevadă sancțiunea nulității absolute pentru actele juridice ilegale emise în condițiile conflictului de interese privind funcționarii publici, art.79. De altfel, acest articol ar putea intra în categoria textelor umoristice de genul acelora din programele tv de Revelion: "Funcționarul public este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial". În spiritul aceluiași scop propagandistic, interdicțiile "artistice" de la art.114 nu au prevăzute nici un fel de sancțiuni, rolul lor fiind pur decorativ.

Tot efectul compatibilităților privind calitatea de parlamentar este anulat de art.82 alin.2, care prevede că: "În mod excepțional, Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea Guvernului și cu avizul Comisiilor juridice, pot aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membru în consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncilor sau altor instituții de credit, societăților de asigurare și cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta". Prin urmare, Birourile permanente ale celor două Camere, dominate de partidul de guvernământ, pot să dea orice derogare de la lege, situație în care interdicțiile de a acumula anumite funcții devin simple gogoși propagandistice, praf în ochii opiniei publice.

Este limpede că baronii partidului de guvernământ și-au impus punctul de vedere. Ei sunt de neînlocuit în posturile de "aspiratoare ale banilor publici". Pentru ei nu există incompatibilități, PSD are numai unicate exceptate de la lege!

În acest context, trebuie să remarcăm prăpastia care începe să se adâncească între miniștrii și liderii PSD, pe de o parte, și marea masă a parlamentarilor, membrilor și simpatizanților partidului de guvernământ, pe de altă parte. "Quod licet Jovis, non licet bovis", adică mahării partidului-stat au prevăzut pentru ei o excepție, au făcut o breșă în mediatizatul zid al incompatibilităților, prin care pot să se strecoare în consiliile de administrație ale unor societăți comerciale, unde să fie "răsplătiți" cu salarii considerabile. Ceilalți, "pălmașii", sunt apostrofați de către Adrian Năstase pe un ton de superioritate dat exclusiv de înălțimea funcției sale efemere: "În ceea ce-i privește pe membrii PSD aflați în funcții în administrație, le sugerez celor care vor fi implicați în scandaluri de corupție că soluția cea mai bună, atât pentru onoarea lor, cât și pentru imaginea instituțiilor în care se află, este demisia." "Punerea la punct" nu poate păcăli pe nimeni, fiindcă, de fapt, întregul eșafodaj PSD-ist se sprijină pe imensa clientelă politică, pe batalioanele de primari și viceprimari, consilieri locali și județeni, prefecți și subprefecți, președinți și vicepreședinți de consilii județene, manageri de regii și societăți comerciale care s-au înfipt, precum căpușele, în tot felul de adunări generale ale acționarilor și în consilii de administrație. Cei-i unește, oare, pe toți aceștia? Doctrina social-democrată pe care foarte mulți dintre ei o combăteau de pe platforma altor partide la alegerile din anul 2000? Hai să fim serioși! Aceștia "acționează în realitate ca pe propria lor moșie, marcați de interese personale, fără să dea socoteală nimănui", așa cum recunoaște cu năduf primul-ministru, nemulțumit probabil că, uneori, "pușculița partidului" este ocolită sau neglijată.

Titlul al V-lea, "Grupurile de interes economic", trebuia să constituie un proiect de lege separat și să fie supus dezbaterii Parlamentului, întrucât reglementează un domeniu de maximă importanță pentru economia României și instituie o serie de infracțiuni cu implicații majore asupra regimului sancționator reglementat de Codul penal. El trebuia să facă partea din pachetul de legi care asigură cadrul juridic al reformei economice, iar nu din cel al combaterii corupției.

Guvernul a profitat de "grămada" eterogenă de reglementări pentru a strecura, la înghesuială, prin nebăgare de seamă și iuțeală de mână, fără o dezbatere democratică în Parlament, un act normativ care legalizează grupurile mafiote existente deja. Acesta este conceput pentru a salva de incompatibilități și conflicte de interese fauna politică a PSD.

Titlul are, totuși, un merit - acela al întoarcerii la tradiție, mai exact la "Legiuirea lui Caragea", voievod fanariot care, să nu uităm, când a fost silit să fugă din Țara Românească în anul 1818 a luat cu sine un tezaur de 5.000.000 de galbeni. Potrivit unui principiu fundamental al dreptului penal, se incriminează faptele ce constituie infracțiuni, și nu persoanele, așa cum se proceda în legislația medievală. În răspăr cu principiul de mai sus, în art.224-228 din acest titlu sunt incriminate persoanele, ceea ce înseamnă că Guvernul PSD se întoarce la un Ev Mediu întunecat, lipsind din text doar sintagmele "vel cine, vel care".

Sub masca modificării unor reglementări în scopul prevenirii și combaterii corupției, Guvernul a schimbat esența următoarelor acte normative: Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Legea nr.503/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, Legea nr.115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului, Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale și Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Scopul modificării celor nouă legi este perpetuarea regimului politic actual și întărirea prerogativelor Guvernului, care are visul delirant de a ajunge putere unică în România.

Se observă de la distanță că toate textele noi au fost redactate de niște diletanți care nu stăpânesc principiile fundamentale ale dreptului, motiv pentru care unele articole sunt de-a dreptul halucinante. Așa, de exemplu, se modifică Legea nr.78/2000, prevăzându-se pentru traficul de influență o pedeapsă cu închisoarea între 2 și 10 ani, art.1-3, în timp ce darea de mită către un cetățean străin, care este incompatibil mai gravă, se pedepsește doar cu închisoarea între 1 și 7 ani. Totodată, au apărut texte incriminatorii pentru fapte care, până în prezent, n-au constituit infracțiuni, adevărate capcane pentru adversarii politici ai Guvernului, care pot fi oricând linșați moral, făcuți infractori, arestați, condamnați și scoși din viața publică.

Art.113 prevede că: "Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani". În aceste condiții, orice sponsorizare poate fi interpretată ca folos necuvenit și adversarul-inculpat se poate trezi cu 5 ani de "recluziune".

Titlul III din Cartea a II-a, "Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici", aduce numeroase și brutale modificări Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Aceste reglementări au un singur scop: subordonarea politică a corpului funcționarilor publici de la nivel central și local, a întregului proces de selectare, angajare, formare și perfecționare profesională a celor care își desfășoară activitatea în administrația publică. PSD și Guvernul Năstase vor proceda, de data aceasta cu acte "în regulă", la epurarea corpului funcționarilor publici, la înfeudarea celor rămași și angajarea altora pe criterii politice, de obediență și cointeresare.

Adrian Năstase a mințit opinia publică, nu ar fi nici prima, nici ultima oară, afirmând că modificarea Statutului funcționarilor publici ca fi scoasă din pachetul de legi asupra cărora Guvernul își angajează răspunderea, pachetul rămânând în forma inițială.

Primul-ministru, președintele PSD, își va crea și "bate în cuie" o rețea vastă alcătuită din cei mai importanți funcționari botezați peste noapte "înalți funcționari publici", clienți politici servili care eventual să gestioneze serviciile publice și după 2004, când PSD și Adrian Năstase nu vor mai fi, cu siguranță, la putere.

"Planul de ocupare a funcțiilor publice", ce va fi întocmit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici și aprobat de Guvern, va fi instrumentul de control suveran al Executivului asupra întregii structuri, a organigramelor, a numărului și poziției funcționarilor publici de la nivelul tuturor autorităților administrației și instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv de la nivelul consiliilor locale și consiliilor județene, ceea ce reprezintă o gravă și flagrantă încălcare a principiilor autonomiei locale și descentralizării serviciilor publice prevăzute de art.199 din Constituție, a prevederilor Legii administrației publice locale, precum și ale Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Dispozițiile tranzitorii și finale de la art.XVII, care prevăd cum vor fi "numiți în funcții publice" cei care se bucurau de statutul de funcționar public și cum anume aceștia vor fi eliberați sau reîncadrați, reprezintă corolarul intențiilor PSD și ale Guvernului Năstase de a epura abuziv și pe criterii politice corpul funcționarilor publici.

Atât de imperios necesară era angajarea răspunderii Guvernului pentru calupul de 15 legi încât, prin art.XIX, se dispune, cu "maximă urgență", faptul că: "În funcțiile de prefect și subprefect pot fi numite persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul titlul pentru numirea ca înalt funcționar public, începând cu anul 2006, în mod eșalonat, în baza Hotărârii de Guvern."

Paranoia guvernanților a atins paroxismul - Adrian Năstase și acoliții lui se văd în postura de a guverna la nesfârșit.

Societatea românească nu a uitat că, în 1995, un senator al aceluiași partid spunea că PDSR va guverna până în anul 2050 și că Însuși Dumnezeu este PDSR-ist. Între timp, Dumnezeu l-a chemat la El, probabil pentru a-i dovedi că este apolitic.

Noua "Declarație de avere" ce însoțește modificările aduse Legii nr.115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, constituie și ea un sfidător exemplu de felul în care Guvernul P.S.D. înțelege să prevină și să sancționeze corupția, să asigure transparența averilor, veroase și frauduloase, acumulate de membrii și clienții politici ai partidului de guvernământ. Potrivit Guvernului, ești "sărac lipit" și vei bifa "NU" în declarația de avere, chiar dacă deții 9.999 de euro în străinătate, 9.999 de euro în țară, echivalentul a 9.999 de euro în lei, depozite ce nu trebuie declarate. Nimic despre creditele obținute cu dobândă preferențială de la Bancorex, Banca Agricolă sau Banca Dacia Felix - pe care P.D.S.R. - P.S.D. le-a adus la faliment, sau de la "băncile populare" care și-au încetat activitatea. În opinia lui Adrian Năstase, care se pricepe la toate și la nimic, sigur că declarația de avere nu conține date cu privire la colecțiile de artă, obiectele de artă, colecțiile numismatice sau filatelice. Despre ele, "ciocu mic", vorba unui locotenent al primului-ministru implicat în scandalul Păvălache, mușamalizat și el ca atâtea altele.

Noi, semnatarii moțiunii de cenzură, suntem convinși că eradicarea fenomenului de corupție este vitală pentru societatea românească, deoarece acest flagel care a cuprins toate structurile statului, riscă să arunce țara în haos și sărăcie, iar pe plan extern poate să compromită accesul României la structurile euro-atlantice.

În acest spirit, în cei 2 ani de guvernare P.S.D.-istă, Opoziția parlamentară a încercat să promoveze moțiuni și proiecte de acte normative, care să asigure crearea unui cadru juridic adecvat abordării luptei împotriva corupției și sărăciei. Din păcate, atât demersurile noastre, cât și cele ale societății civile și ale mass-media au fost tratate, de la început, de către partidul de guvernământ, cu aroganța și disprețul specifice celor care au pierdut nu numai busola, ci și contactul cu țara reală. "Pierderea simțului măsurii din partea unora, puși pe îmbogățire, pe acumulare de avere pe căi necinstite, traficul de influență, clientelismul, parvenitismul sunt tare care aduc mari prejudicii țării", afirma președintele Ion Iliescu la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 25 noiembrie 2002.

În timp ce Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Camerei Deputaților și Senatului cu un scenariu științifico-fantastic, marile afaceri de corupție patronate de către primul ministru, de membrii cabinetului și de baronii locali, se derulează nestingherite, sub protecția organelor statului, acoperite de perdeaua de fum a unei propagande, pe cât de nerușinată, pe atât de bine plătită, batjocorind spiritul public și insultând inteligența și demnitatea poporului român. Pentru a demonstra că "peștele de la cap se împute", vom trece în revistă, în cele ce urmează, numai câteva dintre principalele afaceri de corupție patronate de către Guvern, care nu sunt afectate, câtuși de puțin, de această "grenadă defensivă" căreia Guvernul i-a scos cuiul și așteaptă să vadă dacă se sperie cineva.

Primul-ministru, care afumă zi și noapte tubul catodic al televizoarelor, infinit mai des decât oricare alt prim-ministru din Europa, a reușit, într-un timp record, să adune o avere considerabilă, raportată la salariul său de bugetar. Ferma de la Cornu, devenită celebră după introducerea cornului și a laptelui în dieta unor elevi amărâți, nu poate justifica, prin veniturile ei, bunăstarea familiei premierului și cheltuielile exorbitante pe care le face. Ca orice șef de clan care se respectă, primul-ministru s-a înconjurat de o ceată de executanți care și-au construit, la rândul lor, vile luxoase în localitatea Cornu, devenită, în ultimul timp, un fel de Palermo al Cupolei P.S.D.-iste.

Nimeni nu poate uita solidarizarea lui Adrian Năstase cu unul dintre cei mai mari infractori, Gabriel Bivolaru, pe care l-a apărat, organizându-i un alai de însoțire la Parchetul General, în anul 1997. Grupul de presiune al P.D.S.R., condus de actualul prim-ministru, semăna cu ceata lui Ali Baba și cei 40 de hoți. Să nu credeți că Adrian Năstase a avut o pornire de bun samaritean, el l-a apărat pe Gabriel Bivolaru deoarece a primit de la soția acestuia, Elena Sotec, devenită Mona de Freitas, pentru un preț de nimic, terenul în suprafață de 700 m.p. de pe strada Zambaccian, din București, unde i s-au construit - probabil din ouăle vândute de ferma de la Cornu - un imobil de 6 etaje. Primul-ministru este așteptat să rezolve "tunul" de 5,8 de milioane de dolari, tras de Viorel Hrebenciuc la Bancorex, în anul 1995, moștenit ca o "gaură neagră" de către Banca Comercială Română. Reamintim că, sub precedenta guvernare P.D.S.R., cea mai mare bancă comercială a României, BANCOREX a fost jefuită de 2 miliarde de dolari și, până acum, nimeni nu a fost găsit vinovat, după 7 ani de la izbucnirea scandalului! O parte din banii furați au fost folosiți pentru înființarea unor posturi de televiziune obediente lui Adrian Năstase și echipei sale. La data de 28 noiembrie 2001, Banca Comercială i-a transmis o scrisoare premierului Adrian Năstase, prin care îi solicita acestuia ajutor, fie să recupereze de la Viorel Hrebenciuc suma de 5,8 de milioane de dolari, fie ca această sumă să intre la datoria publică. Ne așteptam de la Adrian Năstase să-și asume răspunderea și pentru aceste "lovituri" regizate de partidul său, pe lângă actele de vitejie săvârșite împotriva unor animale sălbatice nevinovate și fără apărare, de multe ori prin acte de braconaj.

Dintre afacerile de corupție, patronate nemijlocit de primul-ministru, amintim:

  • privatizarea, printr-o fraudă internațională de proporții a Combinatului "SIDEX" Galați, care a adus României o pagubă de 2,7 de miliarde de dolari. În mod paradoxal, frauda de la "SIDEX" a produs un scandal imens în Anglia, unde fotoliul lui Tony Blair a fost puternic zdruncinat, în timp ce acela al protagonistului afacerii, Adrian Năstase, a rămas neatins;
  • privatizarea frauduloasă a Băncii Agricole, care a sporit datoria publică a țării cu 4.000 de miliarde de lei, la care se adaugă preluarea, de către bugetul de stat, a creditelor nerambursate;
  • privatizarea scandaloasă a rafinăriei "RAFO" Onești, care a provocat României o pagubă de peste 250 de milioane de dolari. În această afacere de corupție este amestecat și Viorel Hrebenciuc, liderul grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaților;
  • privatizarea "cu cântec" a S.C. "Tutunul Românesc" S.A. care a adus statului român o pagubă de peste 100 de milioane de dolari;
  • privatizarea frauduloasă a S.C. "ALRO" S.A. Slatina, cu o pagubă estimată la 300 de milioane de dolari, care a scandalizat F.M.I. și Banca Mondială, instituții care au dispus efectuarea unei anchete, înăbușită cu "argumente grele" de către cei implicați;
  • Insula Mare a Brăilei a fost transformată într-o afacere care a adus mafiei P.S.D.-iste, patronată de Adrian Năstase,un profit de peste 500 de miliarde de lei.

Adrian Năstase a devenit "proprietarul de facto" al fondurilor de vânătoare din România, împlinindu-și un vis care frizează patologia. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 11 martie 2003, vânătorii care nu-l vor accepta ca șef pe Adrian Năstase nu vor mai putea trage cu arma după animale sălbatice. În calitatea lui de președinte al A.G.V.P.S., primul-ministru a obținut, pe mai nimic, sediul închiriat de la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, o vilă impunătoare de pe Calea Moșilor din București.

Credibilitatea externă a Cabinetului Năstase a fost zdruncinată, puternic, de aceste necontenite scandaluri de corupție, în care sunt implicați oficiali ai regimului. Mai nou, România este pusă la stâlpul infamiei și pentru deturnarea creditelor acordate de către instituțiile financiare internaționale.

Înainte de a juca teatrul ieftin al angajării răspunderii în fața Parlamentului, Adrian Năstase își recunoștea, cu nonșalanță și cu seninătate, incapacitatea de a combate corupția din țară: "Degeaba vom aloca bani sub formă de ajustare și subvenții pentru controlul sărăciei, dacă, de pe altă parte, corupția drenează acești bani în alte direcții, iar sistemul politic duce la polarizarea și mai accentuată a societății. Degeaba arestăm infractori mărunți sau oprim trenurile pe câmp dacă sărăcia nu oferă oamenilor altă opțiune decât furtul și dacă sistemul politic permite marilor corupți să evite răspunderea penală prin tot felul de subterfugii", am încheiat citatul. Gura păcătosului adevăr grăiește.

Institutul "Ana Aslan", "perla coroanei" sistemului sanitar românesc trece în proprietatea nomenclaturii P.S.D., titra un ziar mai curajos sau reprezentând un alt grup de interese. Iluzionându-se că vor rămâne veșnic la putere, liderii P.S.D. se gândesc să-și păstreze "vigoarea" eternă prin efectuarea unor tratamente la celebrul institut, pe unde au trecut cândva (sau au beneficiat de produsele sale): Charles de Gaulle, Mao Tze-Dun, Ho Și Min, Winston Churchill, John F. Kennedy, Charles Chaplin, Charles Bronson, Kirk Douglas, Claudia Cardinale și mulți alții. Ca să nu fie obligați să se întâlnească prin saloanele stabilimentului medical cu adversarii lor politici, potentații P.S.D. s-au gândit să-l treacă în administrarea R.A.A.P.P.S., gospodăria partidului de guvernământ.

La sugestia lui Adrian Năstase, clădirea de la Otopeni a fost evaluată la 69 de milioane de lei, în timp ce Banca Mondială, aplicând un sistem corect, a evaluat aceeași clădire la 24,5 milioane de dolari. Ne mai mirăm, atunci, că România este considerată printre cele mai corupte țări din Europa?! Guvernanților noștri le lipsește nu numai cinstea, ci și cea mai elementară rușine!

Ministrul transporturilor, Miron Mitrea, deranjat de proasta imagine, întipărită pe retina românului, când a blocat Piața Victoriei cu basculante, gest care i-a asigurat, de altfel, fotoliul de ministru, avea nevoie de o televiziune personală, care să-i "albească" imaginea publică, lui și partidului. Printr-o "inginerie financiară", validată de către primul-ministru prin Hotărâre de Guvern, Miron Mitrea a utilizat 8 milioane de dolari din bugetul unor companii de stat pentru a finanța, prin intermediul S.C. "Maritime Training Centre Television" S.A. Constanța, o televiziune privată, care să-i "slujească" pe liderii P.S.D. și să le lustruiască blazonul ruginit de corupție.

După ce Miron Mitrea a exersat dirijarea circulației basculantelor spre Piața Victoriei, obținând rezultatele scontate, s-a apucat să dirijeze vagoane încărcate cu fier vechi din Gara Ciulnița către Portul Constanța, spre disperarea proprietarului mărfii, S.C. "Comexim Trans" SRL București, care așteaptă și acum despăgubirile pentru marfa deturnată. Pentru ca treaba să fie făcută temeinic, cele 20 de vagoane, care au transportat fierul vechi în Portul Constanța, au fost vândute în Bulgaria, cu 50.000 de dolari/bucata, iar seriile lor au fost inscripționate "transparent" pe alte vagoane, vechi și scoase din uz, ce rugineau prin depouri.

Ministrul Transporturilor a reușit să sară din cabina camioanelor Molotov, din mers, direct în paginile ziarelor occidentale, ca urmare a regizării afacerii "duty-free" Otopeni. Pretextând presiunea U.E., premierul a scos o Ordonanță de Urgență prin care desființează magazinele duty-free de pe aeroporturi, ordonanță ce n-a fost trecută pe ordinea de zi a Guvernului. Pentru spațiile magazinelor desființate, Miron Mitrea a organizat câteva licitații, terminate cu cântec. Ba mai mult, firma E.D.F., scoasă ilegal din Aeroportul Otopeni, unde avea magazine, a reclamat Statul Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, fiind pe cale să câștige o mare sumă de bani, drept despăgubire, care va fi suportată, în final, tot de contribuabilul român. În pană de idei, incapabil să priceapă că în lumea civilizată afacerile se derulează după reguli precise, stabilite prin lege, nu după ordonanțe, Guvernul și-a dat lui însuși șah-mat, retrăgând, pur și simplu, ordonanța buclucașă. Pentru a completa circul "duty-free", reprezentantul firmei E.D.F. a fost contactat, într-o parcare, solicitându-i-se o șpagă substanțială în schimbul păstrării spațiilor din Aeroportul Otopeni, "ofertă" ajunsă, în final, în paginile ziarelor, inclusiv în presa germană, dacă tot se agită problema "imaginii externe" a României. Concluzia nu poate fi decât una singură: Aeroportul Otopeni a rămas fără duty-free pentru că Năstase și Mitrea nu au căzut de acord cine să câștige licitația.

Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei și Resurselor, este un as al afacerilor cu petrol și gaze, încă de pe vremea când era secretar de stat la același minister, unde a învățat, de altfel, traseele și operațiunile de import ale celor două produse strategice. Atunci, împreună cu unii apropiați ai săi, a înființat societatea mixtă româno-germană WIROM GAS S.A., prin care urmărea să importe gaze din Rusia. Cifra de afaceri a acestei societăți a fost, în anul 2001, de peste 1.000 de miliarde de lei. Din momentul în care a ajuns ministru, Dan Ioan Popescu a supervizat toate importurile de petrol, păcură și gaze. El a patronat licitațiile organizate la Termoelectrica pentru 800.000 de tone de păcură, în valoare de 320 de milioane de dolari SUA, având grijă să fie câștigate de prietenul și colaboratorul său, Constantin Iavorschi, proprietarul firmei "CONSTANT OIL" Ltd., o căsuță poștală din Cipru.

Nu trebuie să mire pe nimeni prețurile aberante ale agentului termic care au dus la disperare milioane de oameni, siliți să-și vândă locuințele pentru a-și plăti datoriile la întreținere. Ministrul respectiv, care este și președintele organizației municipale București a P.S.D., vorbește despre moralitate și corectitudine, ceea ce reprezintă, trebuie să recunoaștem, o culme a fariseismului și a demagogiei. Poate Parchetul Național Anticorupție va da, în cele din urmă, detalii despre afacerile din Italia ale lui Dan Ioan Popescu, în urma cărora a ajuns, în mod "miraculos", multimilionar în dolari.

Opinia publică și mass-media i-au alintat pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai primului-ministru, care bântuie prin Palatul Victoria, cu porecle sugestive: Șpagaton, Miki Șpagă, altele. Mai nou, ciubucul se măsoară cu "hrebenciucul", unitate de măsură P.S.D.-istă. Consilierul lui Șerban Mihăilescu, Fănel Păvalache, poreclit "Crapul", a fost prins în flagrant delict pentru luare de mită și trafic de influență. Din ziua de 20 octombrie 2002, când a fost arestat consilierul lui Miki Le Bacsish, cum l-a alintat presa franceză pe secretarul general al Guvernului, peste afacerea "Păvălache Crapul" s-a lăsat întunericul transparenței luptei lui Adrian Năstase cu corupția. Șerban Mihăilescu și-a declinat orice responsabilitate și continuă să gestioneze, printre altele, toate fondurile Guvernului, inclusiv dosarele adopțiilor internaționale de copii.

Ministrul Dan Matei Agathon este un alt "inginer financiar", meșter în a face bani pentru el, pentru visteria P.S.D. și a clientelei politice a partidului-stat. Semnând mandatul în baza căruia consilierul său, Ion Stan, a votat, în adunarea generală a S.C. "Poiana Brașov" S.A., în numele ministerului - care deținea 51% din capitalul social -, ministrul Agathon a transformat în "contracte de societăți mixte", a "legalizat", în beneficiul clientelei P.S.D., escrocheriile făcute cu activele, însumând hotelurile "Piatra Mare" și "Ciucaș", Complexul "Aluniș", vila "Poșta Veche" (rebotezată "Cristina") și hotelul "Teleferic".

Încercând să pozeze într-un vizionar al turismului românesc, Dan Matei Agathon s-a gândit să-l reînvie pe contele Dracula, în speranța că tot Occidentul va da năvală să-l vadă pe sanguinarul personaj și să-și lase dolarii la poalele Carpaților.

Între Dracula, Vlad Țepeș și baronii P.S.D.-iști există o singură legătură - țeapa. Atât de mult s-au specializat politicienii afaceriști în "țepe" încât, iată, ministrul turismului i-a tras o "țeapă" lui Adrian Năstase, lăsându-l fără 100 de milioane de lei, sumă cu care premierul a cotizat la iluzoriul proiect cu ocazia primei strigări.

Acesta să fie imboldul care l-a determinat pe Adrian Năstase să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului?

Practic, aproape fiecare ministru are afacerea lui, curtenii lui, sponsorii lui, copiindu-l, în toate, pe atotputernicul premier Adrian Năstase.

Lista faptelor de corupție comise de către guvernanții P.S.D. este interminabilă și ne-ar trebui întreaga producție pe 1 an a Combinatului de Hârtie Letea, făcut cadou primarului Dumitru Sechelariu, numai pentru a le enumera. De aceea, vom trece în revistă, exemplificativ, numai câteva dintre "învârtelile" baronilor de provincie, care beneficiază de mai multă libertate de mișcare, fiind departe de ochii presei centrale și pot să-l imite, în voie, pe șeful Guvernului în marile operațiuni ale acumulării primitive de capital. Isprăvile acestor "ciocoi locali" au ajuns la cunoștința opiniei publice datorită unor ziariști curajoși, care și-au riscat, uneori, chiar libertatea, pentru a face adevărul să triumfe.

Președintele Consiliului Județean Ialomița și liderul filialei județene P.S.D., Gheorghe Savu, este un exemplu tipic de "îmbogățit de război" care sufocă economia slăbită de atâta tranziție. Grijuliu cu "pușculița pentru partid", Savu și-a "tras" o fundație, "Ialomița 2000" prin care a rulat sume imense de "bani pentru partid", primite inclusiv de la firma gălățeană "Derpan", "câștigătoarea" licitației pentru "laptele și cornul".. Proaspăt spălat de conducerea P.S.D., la recenta întâlnire a conducerii centrale de partid și de stat cu liderii județelor, Gheorghe Savu a ajuns în atenția P.N.A., din cauza "ingineriei financiare" prin care fundația "Ialomița 2000" a achiziționat de la Consiliul județean, al cărui președinte este, Cabana Misleanu. Cumpărarea s-a făcut la prețul de 1 miliard de lei, cu toate că estimarea inițială era de peste 2,5 miliarde de lei. Câteva luni mai târziu, Savu a vândut cabana cu pricina Direcției Silvice, la prețul de 1,7 miliarde de lei. Fundația s-a ales cu un profit net de 700 de milioane de lei. Semnificativă pentru rețeaua de tip mafiot creată de P.S.D. în toate județele țării, este și componența conducerii fundației "Ialomița 2000". La înființare, în martie 2002, în conducerea fundației se aflau și doamna senator P.S.D. Elena Sporea, deputatul PSD Silvian Ciupercă, precum și primarii P.S.D. din Slobozia, Fetești, Urziceni și Țăndărei. Marian Bălan, prefect și vicepreședinte al P.S.D. Ialomița, a deținut funcția de prim-vicepreședinte până în octombrie 2002, când a demisionat, motivând neregulile comise în activitatea fundației respective.

Unul dintre "mahării" locali, de tristă notorietate, este și deputatul P.S.D. Culiță Tărâță, căruia titulatura de baron local îi este nepotrivită. Culiță Tărâță, cu ajutorul ministrului Agriculturii Ilie Sârbu, și-a extins afacerile necinstite din județul Neamț în județul Brăila, Guvernul Năstase făcându-i cadou, pentru 20 de ani, Insula Mare a Brăilei.

Păsuit de datoria de peste 1 milion de dolari pe care societatea sa, "Petroforest" trebuia să o plătească "Romsilvei", Tărâță a primit, prin hotărâri ale Guvernului Năstase, subvenții pentru lucrările agricole în sumă de peste 136 de miliarde de lei, cu toate că deputatul are mai mult de 85 de miliarde de lei datorii la stat.

Când Adrian Tărău, vicepreședintele P.S.D. Bihor, a fost arestat, tizul său, celălalt Adrian, și anume Năstase, declara: "Nu cred în arestările de vineri seara". Probabil că, nemărturisit, primul-ministru nu crede - sau se face că nu vede - nici arestarea, într-o luni seara, a lui Gheorghe Medințu, fost vicepreședinte al P.S.D. Arad. Aflat în ancheta P.N.A., Medințu este acuzat pentru că a prejudiciat statul, tot pe spinarea "PETROM", cu aproximativ 250 miliarde de lei, precum și de faptul că a mituit, cu 3.000 de Euro, un responsabil de bancă pentru a obține un credit de 30 de miliarde de lei. Ca o coincidență deloc întâmplătoare, domnul Ioan Popa, fostul director general al "PETROM", s-a îmbolnăvit și a "obosit" subit, demisionând din funcție. Și tot ca o coincidență deloc întâmplătoare, domnul Adrian Năstase l-a preluat, numindu-l consilier al primului-ministru. Cum zice românul: "O mână spală pe alta și amândouă obrazul".

Cine mai poate crede în sinceritatea intenției Guvernului de a lupta împotriva corupției, din moment ce ministerul de Interne a patronat afacerea SINTOFARM, înmormântată în cele din urmă, ca toate celelalte afaceri din curtea P.S.D.?! Bomba SINTOFARM a explodat în presă în anul 2000, ca urmare a unei adrese a S.R.I. către Parchetul General, prin care este sesizată existența unei rețele de traficare a anhidridei acetice, precursor folosit la obținerea heroinei. Printre cele 20 de persoane implicate, se număra și soția generalului Toma Zaharia.

Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu imensa sumă de bani rezultată din afacerile "filierei anhidridei", dar generalul Toma Zaharia a fost numit, de Adrian Năstase, secretar de stat la Ministerul de Interne și nimeni n-a mai auzit de SINTOFARM. În aceste condiții nu mai trebuie să mire pe nimeni explozia criminalității organizate, participarea unor angajați ai ministerului de Interne la tot felul de scandaluri de corupție, protecția acordată, contra cost, unor membri notorii ai lumii interlope, implicarea în traficul de stupefiante, de carne vie și de mașini furate. În ce țară din lume polițiștii și-au ridicat, doar în câțiva ani, peste 4.000 de vile, fără a justifica proveniența banilor? Numai în România a fost posibil așa ceva, dar scandalul a fost înăbușit în față, ca să nu se apuce și polițiștii de vorbit.

Guvernul P.S.D. nu se luptă cu corupția, cum pretinde, ci s-a luptat și se luptă, de fapt, cu cei care demască fenomenul corupției, cu cei care cer măsuri anticorupție. La începutul anului 2000, șeful Corpului de control al primului-ministru, Ovidiu Grecea, a primit de la Adrian Năstase "cartonașul roșu". Omul, care dovedise că vrea să acționeze cinstit împotriva corupției, a stat, timp de 6 luni, șomer, după care - pentru a scăpa de o persoană atât de incomodă - liderul P.S.D. l-a trimis consul general al României în Brazilia, la Rio de Janeiro. Nu este singurul caz: procurorul Alexandru Lele a fost hărțuit pentru că l-a arestat pe unul din sponsorii partidului de guvernământ, Adrian Tărău. La fel de semnificativ este că membrii P.S.D., care divulgă necinstea și corupția altor P.S.D.-iști, sunt reduși la tăcere sau, pur și simplu, excluși din partid. Necazul cel mare e că au început să moară oameni, cum e procurorul Cristian Panait.

În anul 2002, președintele filialei P.S.D. Bihor, Mihai Bar, a fost dat afară din partid pentru că la conferința județeană a dezvăluit afacerile necurate ale familiei Tărău, tată și fiu. P.S.D. și-a arătat, în acest caz, fața adevărată, lovind în cei care spun adevărul și protejând afaceriștii "capitalismului de cumetrie".

Fostul prefect al Sucevei, Ioan Băncescu, ajuns deputat P.S.D., a fost exclus din partid după ce a dezvăluit afacerile necurate ale protipendadei P.S.D.-iste din județul Suceava.

Aroganța ciocoiască, de care Adrian Năstase a dat dovadă și la prezentarea, în fața Parlamentului, a pachetului de legi asupra cărora avea să angajeze răspunderea Guvernului, a demonstrat că în România a fost instaurată "dictatura neamului prost". Însăilarea legislativă jenantă, fluturată, cu emfază, în fața parlamentarilor, reprezintă, de fapt, bomboana de pe coliva unei Românii îngenunchiate și batjocorite. Nu noi, ci cei peste 20.000 de muncitori brașoveni au scandat, nu mai departe decât săptămâna trecută: "Teroriștii din Guvern sunt mai răi ca Bin Laden".

După ce au furat pe rupte, după ce și-au făcut plinul, guvernanților le vine ușor să pozeze în luptători încrâncenați împotriva corupției. Fariseismul nu are nici un fel de limite. De la ei încolo, totul e permis - numai să nu se atingă nimeni de afacerile lor, de proprietățile lor, de conturile lor bancare, fiindcă devin extrem de violenți. Orice încercare a oamenilor cinstiți de a cere deplasarea luptei împotriva corupției către lupta împotriva corupților, care au nenorocit o țară, e tratată ca o tentativă de destabilizare și ca o periclitare a intereselor statului. Metoda e veche și cunoscută: infractorii încearcă să se identifice cu funcțiile și cu instituțiile în care s-au cuibărit.

Terminați, domnilor, cu această farsă sinistră, că nu păcăliți pe nimeni!

Dacă Adrian Năstase ar fi conștient de dimensiunile dezastrului în care a fost adusă țara de către guvernarea partidului său, nu și-ar mai fi angajat răspunderea în fața Senatului și a Camerei Deputaților, ci și-ar fi depus demisia pe masa Președintelui României. Altfel spus, nu și-ar fi angajat răspunderea pentru o Românie curată, ci și-ar fi depus demisia pentru o Românie furată. Abia acum înțelegem sensul sloganului electoral al PDSR din anul 2000 "Mai aproape de oameni" - pentru a le băga mâna în buzunar!

În concluzie, semnatarii cer Guvernului PSD să retragă acest amalgam care nu legiferează nimic, decât corupția, și să-și dea o demisie de onoare".

Urmează cele 173 de semnături.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Aplauze în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.78 alin.3 ...

(Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL.

Domnul deputat Radu Podgorean oferă domnului senator Corneliu Vadim Tudor, în timp ce coboară de la tribună, un flacon cu distonocalm, pe care domnul senator îl aruncă.)

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.78 alin.3 din Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere și ale Hotărârii Birourilor permanente reunite, dezbaterea moțiunii de cenzură va avea loc luni, la ora 15,30, în ședință comună.

Domnul deputat Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În ședința reunită a Birourilor permanente ale celor două Camere, atunci când s-a discutat despre programarea dezbaterii acestei moțiuni de cenzură, toată lumea și-a amintit că este o cutumă ca Televiziunea națională să transmită, în integralitatea lor, dezbaterile la o moțiune de cenzură. Este o cutumă care trebuie și în continuare respectată - și aici domnul președinte Nicolae Văcăroiu a avut o poziție cât se poate de corectă: a anunțat că Televiziunea națională va primi o scrisoare din partea Birourilor permanente reunite, în care se va arăta că această cutumă trebuie respectată.

Televiziunea națională este o instituție cât se poate de onorabilă, informează foarte obiectiv opinia publică, partidele politice se bucură de o atenție proporțională cu importanța lor și este, poate, cel mai important mijloc de informare corectă a opiniei publice, mai ales la emisiunea "Tribuna partidelor parlamentare".

Având în vedere cutuma și având în vedere că toată lumea știe că Televiziunea națională este subordonată Parlamentului și, pentru a nu se încălca această cutumă, sau pentru a nu se primi vreun telefon foarte important, - pentru a se găsi nu știu ce motive de a nu transmite în integralitate această moțiune de cenzură și dezbaterile asupra ei -, cu convingerea că fiecare dintre noi și toți laolaltă suntem interesați de o dezbatere transparentă, democratică a acestei moțiuni în fața opiniei publice, a societății românești, vă solicit, domnule președinte, să supuneți votului ca Televiziunea națională să transmită în integralitate dezbaterile acestei moțiuni, pentru a nu exista nici un fel de dubiu în acest sens, Televiziunea națională urmând să fie anunțată de votul în plenul celor două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt de acord să se prezinte în integralitate această dezbatere, dar aici este o propunere foarte periculoasă.

Domnule deputat Hașotti, dumneavoastră ați fost membru al Comisiei pentru cultură și ar trebui să știți că Televiziunea publică este independentă din punct de vedere editorial, conform legii și conform Constituției, și nu este subordonată Parlamentului, ci este sub control parlamentar. Orice încercare ca un vot să se dea în plenul Camerei Deputaților, orice încercare de a se da un vot obligatoriu pentru ce să facă o televiziune publică, este un atentat la independența presei.

Vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Hașotti, aveți un minut pentru drept la replică.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că nuanțele limbii române s-ar putea ca unora din această sală să le scape. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Nu vreau să intru acum într-o discuție semantică și nici juridică. Dar, câtă vreme - și acesta este un secret pe care toată lumea îl cunoaște -, câtă vreme televiziunea noastră și consiliul de administrație și toți se subordonează Parlamentului ...

(Domnul deputat Márton Árpád Francisc vociferează din bancă, gesticulând că nu este de acord.)

Dar ce se face domnule Márton?

Domnul Márton Árpád Francisc (din sală):

Nu este așa!

Domnul Puiu Hașotti:

Dar cum?

(Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trece minutul, domnule Hașotti!

Domnul Puiu Hașotti:

După părerea mea, se subordonează ...

(Domnul deputat Márton Árpád Francisc vociferează din bancă.)

Bine, nu se subordonează Parlamentului, ci se subordonează majorității parlamentare. Așa e bine?

(Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Câtă vreme este acest lucru, este evident că avem tot dreptul ca plenul Camerelor să înainteze o scrisoare acestei Televiziuni naționale și să-i solicite ceea ce am cerut, cu convingerea că fiecare dintre dumneavoastră sunteți de acord cu acest lucru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Negoiță.

Domnul Liviu Gheorghe Negoiță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aceeași solicitare este și din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, ca Televiziunea publică să transmită aceste dezbateri cu privire la moțiunea de cenzură.

Ceea ce spunea colegul de la UDMR mai devreme, cum că Televiziunea Română ar fi independentă, - ne-am dori acest lucru -, spunea dumnealui aici că nu putem să transmitem noi și să trasăm Televiziunii Române ce să facă. E adevărat. Deci, noi n-o să-i spunem Televiziunii Române să transmită doar cuvântarea domnului Adrian Năstase, și a opoziției - nu. Noi spunem să vină la dezbateri și să transmită obiectiv; atâta lucru, nimic altceva.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Avem un regulament. Prevederea în regulament este foarte clară. Discuția este total - dacă vrem să fim sinceri - inutilă.

Azi-dimineață, cei doi secretari generali au trimis către Radioul public, Televiziunea publică, invitarea pentru transmiterea dezbaterilor.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Pe baza acestei discuții, care nu este nici întâmplătoare, și nici lipsită de semnificație, s-a încercat să se strecoare o idee foarte periculoasă și, din această cauză, mi-am permis să vă rețin atenția.

S-a încercat, făcându-se o deosebire, - nu juridică, ci semantică -, să se opună ideea de democrație unei hotărâri a Parlamentului. Independent de prevederile legii, prevederile cele mai democratice și hotărârile democratice - care sunt irefutabile într-o țară democratică - ne aparțin nouă, Parlamentului. Iar cu aceste prevederi democratice, nu se poate face nici o tranzacție.

Problema - dacă să supunem la vot, sau nu? Nu mă îndoiesc de demersurile care au fost făcute de Birourile permanente - și dați-mi voie, domnilor președinți, să vă mulțumesc pentru ele -, dar este bine ca în această materie să avem o hotărâre a Camerei, care să dovedească faptul că vrea să arate întregii națiuni ce se dezbate aici. Sau aveți, cineva dintre domniile voastre, ceva de ascuns? Chiar dacă aveți de ascuns, nu puteți să ascundeți în acest for al democrației.

De aceea, domnule președinte, eu vă solicit să transformați demersul dumneavoastră justificat într-o hotărâre a Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Petre Roman.

Domnul Petre Roman:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Există două episoade pe care mulți dintre noi și le amintesc.

Este vorba de moțiunile de cenzură depuse de PDSR în perioada '96-2000. A fost o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciorbea, a fost o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Radu Vasile. În acel moment dețineam onoranta funcție de președinte al Senatului, domnul senator Nicolae Văcăroiu era vicepreședinte al Senatului, iar domnul deputat Adrian Năstase era vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Am discutat în Biroul permanent și, nici o clipă, nici o clipă nu s-a pus problema că dezbaterea moțiunilor de cenzură nu va fi transmisă la televiziune. Îi rog pe colegii noștri să-și amintească acest moment. Iar Televiziunea, nici o clipă - dar nici o clipă! - nu și-a pus problema că ar putea să nu transmită; Televiziunea, respectiv Consiliul de administrație.

În fond, teoretic, o moțiune de cenzură poate conduce la căderea Guvernului. Publicul ar putea să nu știe împrejurările în care a căzut Guvernul?! Nu se poate așa ceva! (Aplauze în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Prin urmare, putem duce anumite dezbateri partizane până la un punct. Dar, acolo unde încetează orice fel de respect față de instituții și între noi, trebuie să ne oprim.

Eu cred că este limpede că dezbaterea moțiunii de cenzură este în interesul tuturor, inclusiv al Guvernului, fiindcă bănuiesc că are argumente suficiente în viziunea sa pentru a combate moțiunea de cenzură și, bineînțeles, aceste lucruri trebuie să le știe cetățenii. Mi se pare evident și eu vă mulțumesc. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vreau să vă spun că în ședința comună a celor două Birouri permanente, nu s-a pus o astfel de problemă, adică această problemă a netransmiterii dezbaterii.

Deci, nu înțeleg toată această agitație, dar, mă rog.

Domnul senator Puskas.

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Colegul meu a vorbit exact despre o altă problemă decât ceea ce se discută. Și noi solicităm ca Televiziunea Română să transmită dezbaterile, dar suntem împotriva obligării Televiziunii să facă ceva. Deci, asta este diferența. Solicităm, dar nu putem obliga. Pentru că, dacă obligăm acum să facă ceva, mâine obligăm să facă altceva și va fi un precedent.

Deci, solicităm ca Televiziunea Română ...

Voci din Grupurile parlamentare ale PSD:

Corect, corect!

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Vă mulțumesc, domnilor!

... Televiziunea Română să transmită dezbaterile, dar nu suntem de acord ca, prin vot, să obligăm Televiziunea să facă ceva. Deci, asta a fost esența.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, repet: se face o dezbatere inutilă. S-a discutat în Birourile permanente. În unanimitate, s-a mers pe această formulă, pentru invitarea Televiziunii publice și Radioului public, pe cutuma pe care am practicat-o de-a lungul celor 13 ani. Care este problema?! Ce înseamnă ...? E chiar așa ...? În primul rând că nu există această procedură legată de vot!

Are cuvântul domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Doamnelor și domnilor,

Cred că discutăm două lucruri diferite.

În primul rând, în conformitate cu Legea de organizare și funcționare a Societății Române de Televiziune și a Societății Române de Radiodifuziune, din punct de vedere editorial, cele două societăți sunt independente. A vota ca Televiziunea să fie prezentă aici înseamnă că Parlamentul încalcă legea. Este o hotărâre ilegală din punct de vedere al acestei chestiuni. Dacă vreți, putem discuta să schimbăm legea și să spunem că nu mai este independentă din punct de vedere editorial, și este subordonată Parlamentului și din punct de vedere editorial. (Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Deci, această hotărâre este ilegală.

Al doilea lucru, însă, pe care îl puneți în discuție, este corect - ca Televiziunea să fie invitată. Și, pentru că domnul senator Roman amintea de acest lucru, așa este - a fost prezentă Televiziunea, dar a fost invitată, așa cum trebuie făcut și de data aceasta.

Deci, v-aș ruga să nu votăm o chestiune ilegală în Parlamentul României.

Vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Hașotti, nu vă mai dau cuvântul.

Are cuvântul domnul deputat Berceanu.

Vă rog eu foarte mult. O să vă explic că nu este nici o problemă.

Deci, încă o dată: nu mai faceți caz de acest lucru. S-au trimis invitații, Televiziunea publică și Radioul vor fi prezente. Vă rog eu foarte mult! (Se adresează domnului deputat Puiu Hașotti, care insistă să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat Berceanu, aveți cuvântul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Eu sunt în aceste bănci de pe vremea CPUN-ului și, la toate moțiunile de cenzură, câte au fost ele, în toate guvernările, Televiziunea a transmis dezbaterile integral.

Dacă, de data aceasta, Televiziunea va decide, independentă cum este ea, să nu transmită aceste dezbateri, cred că va trebui, cu toții, nu numai noi, cei din această sală, ci toți din această țară, să aibă o explicație, să se întrebe cum, de fiecare dată, de 13 ani, totdeauna s-au transmis integral aceste dezbateri și, dintr-o dată, s-a întâmplat ceva cu totul și cu totul ieșit din comun, ceva inexplicabil? Pe ce temă? Pe tema corupției. Adică pe o temă care cred că suntem cu toții de acord că este de larg interes și, dintr-o dată, Televiziunea independentă decide că asta este o problemă care nu interesează pe nimeni în România și n-are rost să transmită această dezbatere.

Eu cred ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Berceanu, nu mai fabulați! Este o născocire! N-a spus așa ceva, nici Televiziunea, nici Radioul. Vă rog foarte mult!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu cred că noi, cu toții aici, suntem de acord și, dacă cineva nu este de acord să se transmită dezbaterile, să vină aici la microfon și să spună acest lucru și să-l argumenteze. Dar eu cred că noi suntem cu toții de acord că problematica legată de corupție este una foarte importantă și de mare interes pentru țară, iar moțiunile de cenzură sunt chestiuni cu care nimeni nu poate să trateze așa, la întâmplare, nici măcar Televiziunea, așa, independentă, cum este ea. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale PRM, PD și PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să încheiem această discuție.

Repet încă o dată pentru dumneavoastră: în conformitate cu prevederile constituționale, nu vreau să le citesc acum, dacă vreți, vi le citesc, în conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune, art.20, astăzi de dimineață - așa cum am procedat la toate moțiunile de cenzură, repet- s-au transmis scrisori către Televiziunea publică și Radioul public.

Dacă vreți, vă citesc finalul: "În conformitate cu art.20 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului invită Televiziunea Română" - același lucru am trimis la Radioul public - "să transmită în direct această ședință comună."

Deci, vă rog, haideți să închidem capitolul! Nu mai fiți atât de suspicioși, că nu este cazul.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterea moțiunii va avea loc luni, 31 martie, ora 15,30, și va fi televizată.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 8 aprilie 2020, 19:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro