Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 martie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/07-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 27-03-2003 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 martie 2003

9. Prezentarea raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe anul 2002.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Vă propun, pentru că mai avem zece minute, Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2002. Îi dau cuvântul domnului secretar general al CSAT, domnul general Bârloiu.

Domnul Viorel Bârloiu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă prezint în sinteză problemele analizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării înscrise în raportul transmis de Președintele României.

În cursul anului trecut, Consiliul a beneficiat de o nouă lege de organizare și funcționare, în baza căreia și-a propus să realizeze, să protejeze și să afirme interesele de securitate ale țării, urmărindu-se astfel corelarea intereselor naționale prevăzute în Strategia de securitate cu activitatea Consiliului, pentru fundamentarea hotărârilor care conduc la realizarea acestora.

Obiectivul prioritar al anului 2002 - integrarea în NATO, a impus Consiliului analize și evaluări sistematice, graduale, privind activitatea instituțiilor angajate în acest sens. Astfel, au fost aprobate: Planul național anual de pregătire a aderării, Planul cu acțiunile prioritare ale Guvernului de promovare a candidaturii țării noastre la Alianța Nord-Atlantică și Programul individual de parteneriat 2002-2003.

După Praga au fost evaluate rezultatele reuniunii și s-a aprobat transformarea Programului individual de parteneriat în Program de aderare.

În contextul demarării procesului de negociere, semnare și ratificare a Protocolului de aderare, s-au stabilit măsurile pentru adoptarea unei diplomații active în relațiile politico-militare cu țările membre ale Alianței și cele invitate, astfel ca în 2004 statul român să devină membru cu drepturi depline în NATO. Unele măsuri cuprinse în aceste documente au fost puse de acord cu experții NATO, iar după semnarea și ratificarea Protocolului de aderare s-a hotărât să fie aduse în continuare îmbunătățiri care să determine creșterea gradului de interoperatibilitate cu armatele viitoarelor state aliate.

Cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, au fost analizate procesele comune integratoare care se desfășoară pe continentul european, inclusiv în domeniul securității și al apărării colective, adoptând poziții și măsuri pentru afirmarea intereselor României.

Conștienți fiind de faptul că atât integrarea în NATO cât și în Uniunea Europeană ține de eforturile țării pentru dezvoltare și reformă, Consiliul a analizat și aprobat strategia, direcțiile de acțiune și obiectivele de atins ale organismului militar în perioada 2003-2007. În acest sens, au fost aprobate: Studiul de interoperativitate globală 2002, Planul-cadru privind modernizarea și restructurarea organismului militar pentru anul în curs, precum și Concepția referitoare la constituirea, dotarea și pregătirea forțelor speciale, forțe în măsură să poată îndeplini misiuni specifice la momentul oportun.

Subliniem faptul că organismul militar a făcut reforma la ritmul și dimensiunile așteptate, constituind un factor important pentru invitația primită la Praga.

Apreciate ca principale probleme de securitate ale României, problemele economico-sociale au fost analizate cu prioritate de Consiliu, adoptându-se recomandări, materializate în măsuri și acțiuni ale Guvernului, care să vizeze redresarea economiei și eliminarea insecurității la nivel social. Pentru relansarea economică, Consiliul a recomandat crearea unui mediu de afaceri atractiv și stabil, raportat la marile fluxuri economico-financiare, tehnologice și comerciale europene. A fost avizat Proiectul Legii pregătirii economiei și teritoriului pentru apărare și aprobat Programul de reformă a structurii și strategiei rezervelor de stat, adaptate normelor europene și euro-atlantice.

Analiza evoluțiilor din situația politico-militară regională și globală, datorate creșterii fenomenului terorist, a constituit o altă temă de interes pentru membrii Consiliului, materializată, printre altele, în aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a terorismului, precum și prin crearea Sistemului național de prevenire și combatere a acestuia.

Urmărind adaptarea legislației din domeniul securității naționale la valorile europene și euro-atlantice, Consiliul a analizat și avizat noul Proiect al Legii siguranței naționale. Iar pentru eficientizarea misiunilor și adaptarea potențialului instituțiilor cu responsabilități în domeniul securității naționale la noile evoluții ale riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa siguranței naționale, s-au aprobat unele modificări ale structurilor și regulamentelor de organizare și funcționare ale acestora.

Periodic, s-au analizat rapoarte și informații asupra noilor pericole potențiale la adresa României generate de lărgirea spectrului riscului existente pe plan intern și internațional. Au fost evaluate situațiile din unele puncte fierbinți cu implicații asupra securității noastre naționale, un loc însemnat fiind acordat crizelor din Afganistan și din Irak, ceea ce a permis elaborarea unor propuneri de măsuri, care ulterior au fost validate de Parlament.

Într-o ierarhizare a riscurilor, amenințărilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale, în raportul prezentat Parlamentului s-a apreciat, că, în ordine, acestea se referă la: tendințele și formele de manifestare ale corupției, traficul și consumul ilegal de droguri, securizarea frontierelor, imigrația ilegală, traficul de armament convențional către spații supuse restricțiilor internaționale, medierea și plasarea ilegală a forței de muncă autohtone pe diverse spații.

Pentru eficientizarea schimbului de date între instituțiile Sistemului național de apărare asupra indicatorilor de risc și evoluțiile acestora, s-a creat printr-o hotărâre a Consiliului Sistemul informatic integrat, asigurându-se astfel operativitatea necesară adoptării deciziilor.

Pentru asigurarea protecției informațiilor clasificate, a fost analizată activitatea Autorității Naționale de Securitate și s-a hotărât înființarea Registrului Oficiului Național de Informații Secrete de Stat, structură în subordinea Guvernului României, operaționalizată la sfârșitul anului trecut.

Un domeniu aflat în atenția Consiliului a fost cel al realizării programelor de restructurare a sectorului producției de apărare, analizând încărcarea capacităților industriale pe baza comenzilor sectorului de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și pe baza solicitărilor la export. Astfel, s-a aprobat lista agenților economici și a capacităților de producție, precum și activitățile, numărul maxim și structurile necesare derulării programelor de restructurare.

Coordonarea activităților în domeniul relațiilor politico-militare externe, nou atribut conferit de lege, a impus Consiliului analizarea și aprobarea acordurilor guvernamentale și ale instituțiilor cu responsabilități în domeniul siguranței țării cu structuri similare din alte state pe probleme specifice, asigurând pentru România monitorizarea și contracararea factorilor de risc la adresa securității statului român, precum și dezvoltarea relațiilor de colaborare și sprijin reciproc.

Fac precizarea că în majoritate hotărârile adoptate își găsesc aplicabilitate în activitatea tuturor structurilor societății cu atribuții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice, pe parcursul acestui an și în perspectiva următorilor.

În raportul prezentat Parlamentului sunt înscrise și alte aspecte referitoare la organizarea și coordonarea activităților care privesc securitatea națională, iar în anexa la acesta sunt prezentate hotărârile adoptate în acest sens. Vă mulțumesc, am terminat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Sergiu Nicolaescu prezintă raportul Comisiilor de apărare din cele două Camere.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Domnule președinte,

Dacă o să-mi permiteți, am să scurtez pagina a doua și o să citesc pagina întâi și ultima. Sunteți de acord?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, că avem toți raportul. Deci, numai o sinteză.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Raport comun privind activitatea desfășurată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2002.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2002. Aici, dacă îmi permiteți, toată lumea are pagina a doua.

Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării vizează coordonarea activităților pentru ca România să devină în anul 2004 membră cu drepturi depline a NATO. Concomitent, Consiliul va adopta măsuri care să asigure în continuare dezvoltarea economică și socială susținută a țării, în vederea integrării în Uniunea Europeană, garantarea dezvoltării democratice a libertăților fundamentale, astfel încât îndeplinirea lor să conducă la realizarea intereselor de securitate ale României.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au avizat favorabil Raportul CSAȚ privind activitatea desfășurată în anul 2002 și au hotărât să-l supună spre examinare și aprobare plenului Parlamentului, potrivit art. 62 alin. 2 lit. f) din Constituția României. Cu recomandarea ca inițiativele legislative pentru care s-a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării să fie înaintate Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Luări de cuvânt, stimați colegi, dacă sunt, pe marginea raportului? Vă rog, domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau un minut, pentru că nu pot să nu iau cuvântul și să explic puțin poziția pe care o are Partidul România Mare în acest sens.

Apreciem, în general, activitatea desfășurată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ca fiind benefică problemelor stringente în privința apărării țării, care s-au ivit pe anul 2002.

Aș vrea însă, din punctul nostru de vedere, să atragem atenția, așa cum am făcut data trecută și la 2001, chiar dacă anumite cifre au fost schimbate pe acolo, că este nevoie de o implicare mai puternică a Consiliului Suprem de Apărare a Țării în rezolvarea problemelor care aduc atingere siguranței naționale, nu în mod direct, ci indirect, și care, foarte ușor, se pot transforma în mod direct. Cu alte cuvinte, mă refer la mersul din ce în ce mai greoi, mai prost, cu mai multe acuze al economiei naționale, în sensuri normale, al corupției, al vieții sociale, al vieții economice, al multor altor sectoare, pe care noi toți le criticăm tot timpul.

Domniile lor, de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, analizează într-adevăr problemele care sunt brutal ivite pentru rezolvare în viața țării, în privința securității naționale. Dar acestea au constituit o analiză mai puțin adâncă și, cel puțin, cu mai puține rezultate decât ar fi fost normal, dovadă fiind viața pe care o trăim, mai degradată, în multe sectoare, decât cea anterioară.

În condițiile acestea, sugerez, din punctul nostru de vedere, Consiliului Suprem de Apărare a Țării să analizeze mai pertinent aceste aspecte și să ia măsurile care se cuvin. Pentru că nu numai Guvernul este responsabil de ceea ce se întâmplă și pentru ce îl criticăm noi, chiar cu moțiunea de astăzi, ci, după părerea noastră, și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care nu e format numai din membrii Guvernului, unii dintre ei, ci și din alte sectoare. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Szabo.

Domnul Karoly Szabo:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Ar fi fost de dorit ca la dezbaterea unui document atât de important să fie mai multă lume în sală, dar nu mă îndoiesc că cei care lipsesc vor consulta stenogramele și, din cauza aceasta, îmi permit să vă rețin atenția. (Aplauze.)

În ce mă privește, observația mea referitoare la prezentarea acestui document se rezumă la a constata anumite lucruri, pe care, altminteri, le știm, dar câteodată trebuie reamintite.

Cu ocazia dezbaterilor la noua lege privind Consiliul Suprem de Apărare a Țării, despre care s-a făcut vorbire în prezentarea pe care domnul general ne-a oferit-o, ni s-a dat prilejul să abordăm aspecte legate de acest subiect.

Mai întâi, privind raporturile dintre Parlament și CSAȚ, este fapt cunoscut că această instituție nu se află sub control parlamentar. Ea are obligația de a face ceea ce se petrece acum, de a prezenta anual un raport în fața Parlamentului, dar, în sensul strict al cuvântului, nu se află sub control parlamentar. Nici nu incriminez aceasta, pentru că, dacă privim mai atent lucrurile, anumite componente, majoritatea componentelor, a instituțiilor care fac parte din CSAȚ, cu excepția Președinției, se află într-un fel sub control parlamentar.

Referitor la raport și la relevanța raportului și a dezbaterii parlamentare pe marginea Raportului CSAȚ, pot să vă spun că nici membrii comisiilor (care, aici, au prezentat un co-raport) nu au avut la dispoziție, față de raportul prezentat, vreo oportunitate, pentru că legea nu le-o dă, de a avea introspecție mai profundă în bagajul de informații care face obiectul raportul. Aceasta, pentru că Parlamentul însuși - și aceasta este esența susținerii mele - nu s-a îngrijit, cel puțin până acum, pentru a codifica, a reglementa accesul la informațiile clasificate al membrilor comisiilor parlamentare de resort, pentru ca, într-adevăr, ținând cont de legea care guvernează protecția informațiilor clasificate, reprezentanții aleși ai cetățenilor țării să poată, într-adevăr, să obțină informația de care au nevoie, referitor la instituțiile al căror buget îl aprobă Parlamentul.

Deci, aceasta ar fi chestiunea pe care mi-am permis să v-o aduc în atenția domniilor voastre referitor la chestiunea în sine a întăririi rolului controlului parlamentar în acest domeniu. Cu atât mai mult cu cât, după 26, după data de ieri, când documentele, protocoalele de aderare la NATO au fost semnate de către țările candidate și și de reprezentantul României la Bruxelles, urmează să intrăm în unele proceduri din care Parlamentul nu mai este cazul să fie lăsat pe dinafară, pe de altă parte. Dar, pentru acest lucru, el trebuie să fie pregătit și membrii Parlamentului care vor avea acces la anumite informații, nu la toate, să poată să aibă această oportunitate și, totodată, să-și asume, sub sancțiunea legii, răspunderea care decurge din această oportunitate.

Vă mulțumesc, totuși, pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu mai sunt.

Stimați colegi,

Am luat act de prezentarea raportului, inclusiv a raportului comisiilor de apărare, și de dezbaterile pe această temă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 7 aprilie 2020, 7:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro