Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/22-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-10-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 12-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2003

10. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale; Propunerii legislative de modificare și completare a Codului de procedură penală și Propunerii legislative privind modificarea și completarea Codului de procedură penală, a Legii nr.92/1992 pentru organizare judecătorească, a Legii nr.56/1993, a Curții Supreme de Justiție și a Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare.
 
consultă fișa PL nr. 374/2001 621/2001 380/2002

Domnul Valer Dorneanu:

Eu cred că am fost destul de explicit, stimate coleg, nu vă supărați. La pct. 5 revenim, Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală.

Doamnă ministru, sunteți gata să prezentați proiectul? Vă rog.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Codul de procedură penală a suferit, în ultimii 12 ani, nenumărate modificări. Este unul dintre motivele principale pentru care am inițiat acest proiect de modificare și completare, pentru ca să revenim la coerența necesară legislației penale și la un instrument util pentru judecători.

În al doilea rând, standardele europene - am în vedere și Consiliul Europei și Uniunea Europeană - impun de urgență unele modificări la Codul de procedură penală.

Codul de procedură penală, cu toate modificările suferite, are, în momentul de față, 524 de articole.

Prin acest proiect, propunem o modificare de 264 de articole. Dacă am fi procedat chiar la un cod nou, evident că, dat fiind constantele dreptului și dat fiind unele instituții care oricum vor rămâne întotdeauna în legislația noastră, oricum am fi păstrat cel puțin 200 de articole. Vă spun acest lucru, numai pentru a vă arăta că, practic, e vorba de un Cod de procedură nou, ca să zicem așa.

Proiectul cuprinde modificări de esență ce vizează, pe de o parte, sporirea garanțiilor procesuale penale, iar, pe de altă parte, introducerea unor noi instituții.

Se remarcă nu numai prin valoarea reglementărilor, care se situează pe linia unor soluții moderne de drept, discutate în legislația noastră, discutate de teoreticieni și practicieni, verificate și în legislațiile europene care cunosc dispoziții asemănătoare, dar, așa cum spuneam, exigențele statului de drept, exigențele Uniunii Europene, Consiliului Europei, dar mai ales realitatea noastră impun aceste modificări.

Cele mai multe dispoziții consacră principii sau instituții procesual-penale în aceste modificări, necunoscute de Codul penal în vigoare, cum este, de exemplu, controlul judecătoresc asupra unor măsuri sau acte procesuale importante dispuse în cursul urmăririi penale, exemplificând, în această privință, posibilitatea de a fi atacate la instanța de judecată soluțiile procurorului de netrimitere în judecată, spre deosebire de actuala reglementare, potrivit cărora plângerea împotriva soluțiilor dispuse de procuror nu se poate adresa decât procurorului ierarhic superior. Este o foarte importantă modificare.

Se prevede, de asemenea, dispunerea arestării preventive în cursul urmăririi penale de către un organ care să prezinte garanții privind independența și imparțialitatea.

În acest sens, proiectul atribuie dispunerea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale instanței de judecată, procurorul putând dispune arestarea preventivă provizorie numai pentru o perioadă de maximum trei zile, cu obligația înaintării dosarului în acest interval instanței, care va dispune arestarea preventivă pe maximum 30 de zile. Această soluție este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Menționăm că, potrivit legislației în vigoare, arestarea preventivă se dispune în cursul urmăririi penale de procuror, ceea ce a creat și creează anumite probleme la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și numai prelungirea poate fi dispusă de instanță.

O garanție importantă înscrisă în proiectul pentru asigurarea libertății persoanei este și limitarea duratei maxime a arestării preventive în cursul urmăririi penale.

Menționăm, de asemenea, intenția de a întări caracterul de excepție al măsurii arestării preventive, regula fiind urmărirea și judecata în stare de libertate.

S-a prevăzut o nouă măsură restrictivă, însă, de libertate, și anume obligarea de a nu părăsi țara, pentru a se putea asigura desfășurarea urmăririi penale în bune condiții și în cazul unor infractori care prezintă pericolul părăsirii țării.

S-au prevăzut drepturi proprii pentru minori și un regim special de detenție preventivă, precum și termene mult mai scurte, în care minorii pot fi arestați preventiv; 15 zile pentru minorii între 14 și 16 ani, cu termen maxim de detenție preventivă de 60 de zile, și 20 de zile pentru minorii între 16 și 18 ani, cu termen maxim de 90 de zile.

Și în materie de percheziții domiciliare, reținerea și predarea corespondenței și a obiectelor, precum și în cazul interceptărilor telefonice sau video, s-a produs o schimbare esențială, acestea neputând fi dispuse, chiar în cursul urmăririi penale, decât de instanță. Numai pentru cazuri cu totul excepționale, urgente și temeinic motivate, unele dintre aceste măsuri pot fi luate și de procuror, ele trebuind să fie, însă, confirmate în 24 de ore de către instanță.

Printre instituțiile nou introduse în Codul de procedură penală se înscriu și prevederile privind protecția martorilor, care asigură protecția acestora, în cazul în care declararea identității reale a martorilor le-ar putea periclita viața, integritatea corporală sau libertatea.

Având în vedere că în instrumentarea anumitor cauze este dificilă obținerea probelor prin mijloacele clasice, a fost introdusă în proiect instituția investigatorilor de acoperire. Activitatea acestor persoane este strict delimitată de lege; ea acționează numai cu autorizarea unui procuror și numai pe o perioadă limitată de timp.

O mențiune specială trebuie făcută în legătură cu instituirea în Codul de procedură penală a subordonării funcționale a organelor de cercetare ale poliției față de procuror.

Astfel, pentru o mai mare eficiență a activității de cercetare penală, s-au prevăzut în proiect unele dispoziții care consacră subordonarea funcțională a organelor de cercetare ale poliției judiciare față de procuror, cum ar fi, de exemplu, prevederea că procurorul conduce și controlează nemijlocit activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, sau că aceste organe sunt desemnate de Ministerul de Interne numai cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și că-și desfășoară activitatea sub autoritatea procurorului.

Modificările și completările aduse prin acest proiect Codului de procedură penală au determinat și anumite modificări și completări ale unor dispoziții din legi speciale, care au legătură cu înfăptuirea justiției penale, cum ar fi Legea Curții Supreme de Justiție, Legea pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare, Legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române și Legea privind statutul polițistului.

Foarte pe scurt, aceasta este prezentarea, pentru care susțin în fața dumneavoastră acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Neagu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale, transmis cu adresa nr.380 din 3 septembrie 2002.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege în 16 aprilie 2002. În ședința din 24 iunie 2002 Senatul a adoptat proiectul de lege menționat mai sus.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege cu avizul 25/509 din 24 septembrie 2002.

Proiectul de lege cuprinde modificări de esență privind desfășurarea procesului penal, modificări care sporesc garanțiile procesual penale, în special, cele privind măsurile privative sau restrictive de libertate, ori cele referitoare la instituirea controlului judecătoresc privind soluțiile procurorului de netrimitere în judecată. De asemenea, se prevede introducerea în Codul de procedură penală a unor instituții noi, precum protecția martorilor și investigatorilor sub acoperire, menite să ofere instrumente eficiente și moderne în descoperirea, urmărirea și judecarea infractorilor care folosesc forme organizate și metode perfecționate de săvârșire a infracțiunilor. Prin modificările propuse se urmărește armonizarea Codului de procedură penală român cu principiile, recomandările și reglementările cuprinse în documentele europene și internaționale în domeniul justiției penale.

La comisie au fost depuse în termen amendamente formulate de către deputații: Valeriu Stoica, Cornel Știrbeț - Grupul parlamentar al PNL, Emil Boc - Grupul parlamentar al PD, Ervin Zoltán Székely - Grupul parlamentar al UDMR, Ionel Olteanu, Adrian Cășuneanu, Minodora Cliveti - Grupul parlamentar al PSD.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a mai fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă privind modificarea și completarea Codului de procedură penală, a Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, a Legii nr.56/1993 a Curții Supreme de Justiție și a Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare, inițiată de deputații: Valeriu Stoica, Andrei Chiliman, Titu Gheorghiof, Puiu Hașotti și Cornel Știrbeț - Grupul parlamentar al PNL, precum și cu Propunerea legislativă de modificare și completare a Codului de procedură penală, inițiată de deputatul Emil Boc - Grupul parlamentar al PD, care au același obiect de reglementare.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților în ședința din 14 octombrie 2002, comisia a luat în dezbatere cele 3 inițiative legislative, în prezența reprezentanților Ministerului Justiției, Ministerului de Interne și inițiatorilor.

În urma discuțiilor cu caracter general, s-a hotărât ca dezbaterea proiectului de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale să se facă concomitent cu examinarea amendamentelor depuse la comisie sau formulate verbal în timpul ședințelor, precum și cu discutarea ca amendamente a propunerilor susținute de inițiatorii celor două inițiative legislative.

Lucrările comisiei asupra acestui proiect de lege au avut loc în ședințele din: 14 octombrie, 20 noiembrie, 3-18 decembrie 2002, 26 februarie 2003 și în 4, 5, 11, 13, 18, 19, 20 martie - 2003, dezbaterile fiind finalizate în ședința din 20 martie 2003.

În cursul examinării, unele amendamente au fost admise de către membrii comisiei, altele au fost respinse și unele au fost retrase de către inițiatori. După examinare, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale cu amendamente admise, astfel cum reiese din Anexa 1 și amendamente respinse în timpul dezbaterilor care sunt redate în Anexa 2 la prezentul raport. Din numărul total al membrilor comisiei de 25, au fost prezenți la dezbateri 21 de deputați.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Cine dorește să se înscrie la dezbateri generale?

Domnul deputat Boc din partea Grupului parlamentar al PD.

Poftiți.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PD, așa cum a fost subliniat foarte corect în raportul prezentat de către președintele comisiei, a susținut în comisie și va susține și în plenul Camerei Deputaților Proiectul de modificare a Codului penal. Sunt multiple argumente care ne îndeamnă să facem acest lucru. Primul argument ar fi acela că în acest proiect de modificare se regăsește și o propunere legislativă a PD care, potrivit regulamentului, a fost luată în discuție cu ocazia analizei proiectului de Lege privind modificarea Codului penal și a fost acceptată de către comisie. Mă refer la propunerea potrivit căreia suspendarea executării unei sentințe penale să nu mai poată fi dispusă în viitor de către procurorul general.

Potrivit actualului Cod de procedură penală, potrivit art.412, procurorul general poate dispune suspendarea executării hotărârii înainte de introducerea recursului în anulare. O dată cu modificarea Codului penal și este vorba, repet, și de propunerea legislativă a Partidului Democrat, art.412 va avea o altă formulă care răspunde exigențelor democratice. După sesizare, Curtea Supremă de Justiție poate dispune din oficiu, la propunerea procurorului general de pe lîngă această instanță sau la cererea părții, suspendarea executării atacate sau poate reveni asupra suspendării acordate. Este un pas înainte pe care trebuie să-l salutăm și în același timp va da greutate întăririi independenței puterii judecătorești, pentru că nu era admisibil ca un agent, într-o apreciere doctrinară a puterii executive, care este procurorul general, să poată interveni în sfera puterii judecătorești și să suspende o sentință penală definitivă, așa cum din nefericire s-a întâmplat în această practică a noastră din ultimii ani.

În al doilea rând, vom susține acest proiect de modificare a Codului de procedură penală, pentru că prin multiple articole încearcă să adapteze legislația din România la exigențele rezultate din aplicarea Convenției europene a drepturilor omului.

Aș vrea să menționez un articol simplu, dar cu consecințe importante, potrivit textului adoptat de către comisie: "Organele judiciare au obligația să încunoștințeze de îndată și mai înainte de a-l audia pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia și să-i asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării". Este un text nou care vine și dă consistență textului constituțional actual care face referire la faptul că organele judiciare au obligația să-l încunoștințeze în cel mai scurt timp pe învinuit. Acum se menționează expres în text că organele judiciare au dreptul, au obligația să-l încunoștințeze de îndată și mai înainte de a-l audia despre ceea ce face obiectul învinuirii și despre faptul că are dreptul la un apărător. Eu cred că este un text foarte bun care să sperăm că și în practica noastră judiciară se va regăsi.

Un al treilea argument ar fi acela potrivit căruia, și doamna ministru a subliniat aici, înregistrările convorbirilor telefonice nu vor mai putea fi dispuse de către procuror, ci doar de către instanță la propunerea procurorului. Rămâne acea situație excepțională de discutat, va fi timpul aici la amendamente, pe timp de 24 de ore. Reprezintă iarăși un salt calitativ substanțial în materia drepturilor și libertăților cetățenești. Aici, Partidul Democrat evident că va insista cu ocazia dezbaterilor din plen ca, în cazul acestor înregistrări ale convorbirilor telefonice, să se menționeze expres în autorizarea care vizează interceptarea convorbirilor telefonice, persoana ale cărei convorbiri sau comunicări vor fi înregistrate, precum și subiectele convorbirilor, pentru a ne feri de abuzuri și de a fi siguri că unele convorbiri înregistrate nu vor fi utilizate după aceea în alte scopuri. Este o măsură prin care dorim să garantăm și să întărim securitatea vieții private a individului, dar va fi discutată în timpul dezbaterilor în plen.

Principala limită, probabil, a acestui proiect de modificare a Codului penal este că nu merge până la capăt în materia arestării, nu merge până la capăt în a pune de acord prevederile noului Cod penal cu exigențele Convenției europene a drepturilor omului și mă refer în primul rând la art.5 paragraful 3 din Convenție, prevederi ale căror exigențe ar cere ca această măsură importantă care vizează privarea de libertate să fie dispusă de către un magistrat independent și imparțial care în sistemul nostru constituțional poate fi numai judecătorul. De ce numai judecătorul? Pentru prea simplul motiv că, potrivit Constituției României, Ministerul Public și procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, fără a avea nici un fel de referire la doamna ministru pe care o apreciez. În sistemul nostru constituțional, ministrul justiției este om politic și membru al Guvernului. Or, dacă procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, există această suspiciune că uneori măsura arestării ar putea fi dispusă din considerente care să aibă legături cu factorul politic. Exigențele Curții europene cer ca această autorizare care vizează arestarea să fie dispusă de către un magistrat independent, adică de către un judecător care să nu aibă nici o legătură sau nici o posibilitate de influențare din partea Puterii executive.

În momentul de față, judecătorul este acela care analizează oportunitatea măsurii arestării, el este acela care o decide. Or, nu este firesc, într-un sistem de drept european, bazat pe Convenția europeană a drepturilor omului, procurorul este acela care adună probele și se duce în fața unei autorități independente, în fața unui judecător de instrucție sau în fața unei instanțe și solicită măsura arestării. Dacă vom adopta o asemenea formulă nu vom mai avea cazuri în care procurorii prima dată vor aresta și după aceea vor căuta mandate de arestare.

Un pas s-a făcut, important, menționându-se faptul că procurorul în viitor va putea dispune măsura arestării doar pe durată de 3 zile. Și aici rămâne de discutat doctrinar dacă acest text corespunde exigențelor Curții Europene a Drepturilor Omului și Convenției europene. În aprecierea noastră nu corespunde. Nici în aprecierea comisiei constituționale care a adoptat în comisie proiectul Legii de revizuire a Constituției, textul acesta nu corespunde și este păcat că am făcut doar o jumătate de pas. Potrivit noii Legi de revizuire a Constituției, arestarea va putea fi dispusă numai de către instanța de judecată. Nu lasă, sub nici o formă, nici o posibilitate de a deroga de la acest principiu fundamental, potrivit căruia numai instanța, numai judecătorul poate să dispună măsura arestării sau măsura perchiziției domiciliare sau măsura interceptării convorbirilor telefonice. Este păcat că aici în Codul de procedură penală nu am făcut această modificare pe care cu toții o anticipăm în proiectul Legii de revizuire a Constituției. De ce să mai fie nevoie după revizuirea Constituției să mai modificăm încă o dată Codul de procedură penală? Textul actual al Constituției permite ca în Codul de procedură penală să se menționeze faptul că arestarea poate fi dispusă numai de către un judecător. Potrivit Constituției, magistratul poate dispune arestarea, ori și judecătorul și procurorul au această calitate de magistrat. Deci rămâne o limită a actualului proiect, sper că în cadrul dezbaterilor din această cameră, această limită să fie înlăturată și, în consecință, să punem de acord prevederile Codului de procedură penală cu viitoarea Constituție și cu actualele prevederi din Convenția europeană a drepturilor omului, texte ale căror prevederi sunt obligatorii pentru România, în temeiul art.11 și 20 din Constituția României.

Iată câteva argumente pentru care vom participa și vom susține acest demers de modificare a Codului de procedură penală, evident rezervându-ne dreptul ca acolo unde avem amendamente și sunt multe, să încercăm îmbunătățirea acestuia.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Bolcaș din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Poftiți.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Onorată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Cred că rostul unei dezbateri generale nu este preluarea textelor pe care le vom discuta în continuare, ci de apreciere asupra unei concepții ce ni se propune.

Din acest punct de vedere, dați-mi voie să aduc felicitări sincere inițiatorului. Spre deosebire de practicile inițiate de alte ministere care cârpesc și răscârpesc în legi esențiale în domeniile lor de activitate, încât în aplicarea lor se scutură toate "zdrențele" birocrației, de data aceasta ni se înfățișează un proiect unitar care reglementează un domeniu vital a circulației sanguine în procesul penal.

Este, dacă îmi dați voie, nu o modificare a procedurii penale, ci este o nouă procedură penală, pentru că independent de menținerea a 200 sau 300 de articole, doamna ministru știe că niciodată nu m-au interesat numerele, ci calitățile, de data aceasta se realizează o nouă concepție și o nouă viziune asupra procesului penal în România. Este o concepție corectă, nu pentru că ea se corelează neapărat cu cerințele europene, de parcă am fi niște obedienți care trebuie să ne plecăm mereu la niște cerințe care ne fac sau nu ne fac plăcere. Se regăsesc aici tradiții instituționale antebelice care sunt realmente instituții juridice ale dreptului românesc, se regăsesc aici toate coordonatele democratice care trebuie să călăuzească un proces în justiție.

Nu aș vrea să spun că apreciez acest proiect prezentat numai pentru că s-a admis și un amendament al Partidului Democrat. Slavă lui, dar cred că în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități s-a depus o muncă constructivă care spun eu a întărit acest proiect, deși din punct de vedere tehnic mai sunt probleme discutabile.

Am totuși o nedumerire ca unul care sunt un adept fanatic al împlinirilor rotunde. În aceste condiții, când urmează să ni se propună un nou cod penal, de ce nu s-a realizat paralelismul acestor reglementări pentru că, evident, un nou cod penal propune iarăși modificări de procedură și cârpelile nu mi-au plăcut nici la ciorapi, nici la sistemele legislative. Vom vota pentru acest proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Sarcina mea a fost ușurată într-o măsură considerabilă de antevorbitori. Aș vrea să fac câteva precizări, în dorința de a vă explica de ce a fost nevoie de un nou Cod de procedură penală. Pentru că actualul Cod de procedură penală este depășit, este desuet, în neconcordanță cu realitățile societății românești de astăzi. De aceea a fost nevoie de inițierea unui nou proiect de Cod de procedură penală și să se pună în consonanță cu legislația europeană în materie, cu prevederile constituționale și, mai ales, ale viitoarei Constituții revizuite și cu legile speciale. Astfel încât apar instituții noi care vin să garanteze drepturile și libertățile cetățenești, vin să asigure derularea unui proces rezonabil, cu celeritate, se referă la instituții cu totul și cu totul noi, cum ar fi protecția martorilor, înregistrarea convorbirilor, a corespondenței etc. Iată de ce, în opinia mea, ca unul dintre cei care am participat activ la discutarea acestui proiect în Comisia juridică, de disciplină și imunități, sunt în măsură să apreciez că este un proiect bine venit, bine croit, unitar, un instrument în mâna magistraților, care să contribuie la rezolvarea cât mai rapidă și cât mai echitabilă a conflictelor de drept penal.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, poftiți, domnule, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL susține proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală. De altfel, Grupul nostru parlamentar a depus o propunere legislativă privind modificarea Codului de procedură penală încă din anul 2001, cu un conținut aproape identic cu cel propus actual de Ministerul Justiției. Întârzierea adoptării sau discutării acestei propuneri legislative se datorește cred unor orgolii ale Ministerului Justiției de a se constitui ca inițiator al acestor modificări și a nu lăsa această mândrie unui grup parlamentar din Opoziție.

Sigur, sunt factori subiectivi de natură politică pe care putem să-i trecem cu vederea și în această situație. Acum renunțăm la anumite obiecții legate de această procedură a Comisiei juridice, de disciplină și imunități în primul rând.

La Comisia juridică, de disciplină și imunități am depus amendamente care sunt modificări față de proiectul depus de Guvern, unele din ele au fost admise și urmează să fie dezbătute în plen. Apreciem însă că prin respingerea unor amendamente pe care le-am depus, proiectul se îndepărtează de cerințele normelor europene în materie ca și de propunerile Comisiei constituționale de revizuire a Constituției României.

În consecință, vom susține și în plen aceste amendamente în speranța că modificările propuse vor asigura o mai bună corelare a legislației românești cu legislația europeană.

În consecință, Grupul parlamentar al PNL va susține adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Marton.

Aveți cuvântul.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a nu lungi discuția, în prealabil, ca să putem intra direct în subiect, din partea grupului spun doar că în mod clar acest proiect de lege e binevenit, într-adevăr ar trebui să ne aliniem, în primul rând la acest acquis, în al doilea rând anumite uzanțe democratice pe care încă nu le-am avut, drept pentru care foarte multe din aceste modificări ale actualului Cod de procedură penală sunt susținute de noi. Am avut mai multe amendamente, unele au fost adoptate de comisie, altele, din păcate, nu. Din care aș ridica doar o problemă, zicem noi, destul de mare, cea a posibilității folosirii limbii materne. Eu cred, cel puțin, că forma actuală aprobată de comisie, în fond este o pierdere a unui drept față de actualul Cod de procedură penală, ceea ce din punctul nostru de vedere este inacceptabil. Evident, amendamentele respinse în comisie ni le vom susține și vom vota în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna ministru Rodica Stănoiu pentru a răspunde problemelor pe care le-ați ridicat dumneavoastră în timpul dezbaterilor generale.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mulțumesc călduros reprezentanților grupurilor parlamentare pentru susținerea acestui proiect de lege.

În legătură cu unele dintre criticile aduse, mă rezum să fac numai următoarele precizări.

În legătură cu critica că nu s-a dus până la capăt măsura arestării preventive ca să revină în întregime instanței. Critica, în principiu, este valabilă, interpretarea, mai puțin, în legătură cu Convenția europeană a drepturilor omului, pentru că știți bine, nu mă îndoiesc, domnule deputat, că jurisprudența Curții europene a drepturilor omului, dar chiar și prevederile convenției îngăduie ca persoana care a luat măsura să o ducă "de îndată" în fața instanței, ceea ce se și petrece, așa cum am reglementat, pentru că "de îndată" a fost rezolvată, sintagma, în anumite cazuri la Strasbourg. și termenul de trei zile pe care, de altfel, noi l-am discutat cu Strasbourg-ul, vă închipuiți că nu făceam așa un lucru fără să discutăm acolo, este socotit că el corespunde.

Deci această etapă pe care o avem se înscrie, ea nu este contrară nici convenției și nici practicii Curții Europene, în viitor și într-o etapă pe care o dorim cât mai apropiată, în acest fel și bariera psihologică, dacă vreți, și a procurorilor și a instanței o facem pe această perioadă de tranziție, vom ajunge și la etapa aceea. Dar a fost o perioadă, am socotit că este mai bine așa, pentru a trece, mai adecvat realităților noastre, la soluția pe care ați expus-o.

O a doua precizare, în legătură cu reprezentantul Grupului parlamentar al PNL. aici îmi pare rău, dar am unele...

Domnul Ion Neagu:

Este de la PNL...

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Am spus, nu ați auzit. Am spus, de la PNL. am unele rezerve. Deci, acest proiect de lege înscris în programul nostru de guvernare, dar lucrat în Ministerul Justiției cu colegii mei de acolo și cu experții de înaltă valoare de acolo, sigur cu consultarea colegilor din departamentele și din comisiile juridice care sunt membri ai PSD-ului, îl prezentăm astăzi sperăm să-l finalizăm.

Dacă nu l-aș finaliza, peste un an, peste doi, mâine, în două săptămâni, în trei, dacă ar fi un alt ministru al justiției sau partidul meu n-ar mai fi la guvernare, aș avea toate regretele că acest proiect de lege n-a trecut, dar nu mi-aș permite niciodată, domnule deputat, ca un proiect în care au lucrat oamenii din Ministerul Justiției, cu bugetul statului român, să spun că este un proiect al partidului.

Deci să fie clar. Era vorba de un proiect care s-a lucrat și acela în Ministerul Justiției, cu experții de acolo, cu buget de la stat, care n-a trecut, pentru că domnul președinte a avut mari probleme în Senatul României cu colegii de coaliție, și nu cu noi, să-l treacă, asta este o altă poveste, iar ceea ce ați prezentat dumneavoastră era identic cu acel proiect. Acest proiect nu este identic, are modificări. Sigur că păstrează instituții, păstrează reglementări, dar în soluții pe care noi le-am socotit de cuviință.

Aceasta am vrut să vă spun. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului de lege.

La titlul acestuia comisia n-a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votat titlul inițial.

Textul introductiv de la art.I. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițială.

La pct.1 al art.I vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2. Nu sunt. Votat amendamentul 2. Se modifică pct.1 din art.I în mod corespunzător.

La pct.2 al articolului introductiv, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu. Rămâne textul inițial.

La pct.3, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 4. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul, se modifică pct.3.

Pct.4. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votat textul inițial. Vă rog, ziceți ceva, că dacă nu uit eu să mă uit...Da. N-am observat. Mulțumesc foarte mult. Poftiți!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Ne aflăm la punctul curent 5, text pe care nu-l propune modificat comisia, text care sună în felul următor, o să vă pară un text destul de ciudat: "În fața organelor judiciare din unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de altă naționalitate decât cea română, se asigură folosirea limbii române, actele procedurale întocmindu-se în limba română."

Asta nu prea are sens din punct de vedere...cere în toată țara folosirea limbii oficiale, este o cerere normală?! Ar avea sens doar "...în care se asigură folosirea limbii materne persoanei inculpate..." și atunci are sens și următoarea teză: "actele procedurale întocmindu-se în limba română". Deci, asta este modificarea pe care am propus-o noi în Codul de procedură penală actual.

Există o prevedere în sensul acesta și, în cazul în care am aproba varianta propusă, ar avea loc pierderea unui drept deja câștigat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine dorește să intervină? Inițiatorul? Poftiți!

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Art.7 alin.2 are dispoziția în sensul că "...în fața organelor judiciare...", n-o să-l citesc pe tot, "...se asigură folosirea limbii române, actele procedurale întocmindu-se în limba română." Persoanele vizate de acest alin.2 al art.7 nu sunt persoanele de origine română, care este normal că vor vorbi în limba română, ci persoanele de altă naționalitate decât cea română, cărora autoritățile au voie să le asigure folosirea limbii române, prin interpret, prin traducător, actele procedurale întocmindu-se în această limbă.

S-au avut în vedere dispozițiile art.13 și 127 din Constituție pentru modificarea art.7 alin.2 care prevede în termen faptul că procedura judiciară se desfășoară în limba română. Prin urmare, nu este o necorelare legislativă, ci tocmai aceasta s-a urmărit, corelarea cu dispozițiile constituționale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marton, vă rog să luați cuvântul, dar spuneți-mi și mie: dumneavoastră n-ați avut un amendament de fond la...

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Două. Eu știu, interesant la acest amendament depus de comisie și susținut de colegii mei este că nu apare în raport ca respins, dar a fost susținut și v-aș ruga, în primul rând, dumneavoastră trimiteți la o Constituție pe care tocmai dorim s-o modificăm, da? Una la mână.

Constituția nu interzice și vă rog să citiți și varianta Codului actual în vigoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru și apoi domnul președinte Olteanu.

Doamna Cristina Tarcea:

Sunt de acord cu problema de principiu ridicată de domnul deputat, dar cadrul constituțional actual în vigoare este Constituția actuală. Până în momentul în care, într-adevăr, va fi revizuită această Constituție nu cred că putem vorbi despre alt cadru constituțional. Și acesta este și motivul pentru care art.7 alin.2, față de dispozițiile art.127 din Constituția în vigoare, era neconstituțional.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru o ultimă intervenție. Vă rog!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Procedural. Ca să nu blocăm aici...

Domnule președinte, v-aș ruga eu ca acest articol să fie retrimis la comisie, pentru a-l discuta pe îndelete. Acuma modificăm un text de lege în vigoare pentru că ar fi neconstituțional conform unei constituții pe care tocmai ne pregătim să o modificăm.

Mi se pare cel puțin pripit. Mi se pare că textul actual în vigoare este constituțional și ar fi bine, ca s-o dezbatem în liniște în comisie încă o dată, doar această problemă s-o retrimiteți la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că tot ați provocat o discuție despre propunerea de revizuire a Constituției, eu vă semnalez faptul că în textul acolo adoptat s-a făcut trimitere la condițiile legii organice. Deci, dacă va fi să discutăm într-o lege organică cum pot minoritățile să-și utilizeze limba, acea lege va fi legea de organizare judecătorească care se va referi și la Codul de procedură penală și la cel de procedură civilă.

Deci nu are sens acum să restituim acest text.

Domnul președinte Neagu, vă rog să vă pronunțați și dumneavoastră.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Textul alcătuit de comisie, așa cum sublinia și doamna secretar de stat, susține actuala reglementare din Constituție. E drept că prin perspectivă, și stimatul coleg are dreptate, intervin niște modificări în Constituție care, așa cum arătați și dumneavoastră, fac trimitere la legea organică.

Dar vreau să semnalez stimatului coleg deputat că nu sunt singurele neconcordanțe ale actualelor modificări din procedura penală cu ceea ce urmează să apară în Constituție. Sunt foarte multe, s-a și subliniat. Rămâne ca după intrarea în vigoare a Constituției, așa cum va fi modificată, să se revadă din nou Codul de procedură penală, unde vor fi esențiale modificări.

Eu aș completa răspunsul doamnei ministru, de ce ne-am adus aceste modificări astăzi, din moment ce urmează un nou Cod penal și e dreptul substanțial, procedura fiind dreptul în acțiune, și va fi modificată din nou procedura, și aș răspunde că s-a dorit să se urgenteze modificarea procedurii penale pentru alinierea, cel puțin momentan, la legislația europeană și la legile speciale care au fost promulgate în România, pentru că la Bruxelles s-a răspuns, s-a deschis un capitol privind această modificare a legislației penale și procesual-penale. Inevitabil, vom reveni asupra Codului de procedură penală, pentru a-l pune de acord cu viitoarea constituție sau cel puțin cu viitoarele modificări constituționale, și neapărat cu Codul penal.

Eu vreau să vă spun, și cu asta închei, că în viitorul Cod penal, dacă agreați legislația penală, sunt clasificate infracțiunile în crime și delicte. Nicăieri în competența actualului cod de procedură nu se face vreo referire. Așa că vor fi modificări fundamentale și din acest punct de vedere.

De aceea, vă propun deocamdată să mergem pe această variantă și când vor veni noile modificări, ca să spun așa, atunci vom opera și probabil că vom zăbovi și asupra acestui text. Acestea erau explicațiile deocamdată concret la acest text de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Borbely.

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu susțin punctul de vedere al colegului ca să se retrimită la comisie și mai aduc un argument în plus: Constituția este foarte clară. În art.127, în primul alineat, se spune "Procedura judiciară..." deci Constituția actuală în vigoare, "Procedura judiciară se desfășoară în limba română". Alin.2 spune următorul lucru: "Cetățenii aparțininând minoritățile naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română...", deci se referă probabil la acele persoane de cetățenie străină care nu înțeleg "au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii".

Dacă ne uităm la acest proiect de lege, aici, la art.7 se vorbește despre populația de altă naționalitate decât cea română, deci e clar că se vorbește și despre minorități, care are dreptul să vorbească numai în limba română, și la art.8 se referă la ceilalți, care nu sunt cetățeni români. Este superfluu. N-are ce căuta alin.2 de la art.7. Ori rămânem la textul Constituției actuale, unde se spune foarte clar în ce condiții pot să-și desfășoare și să-și utilizeze limba maternă, ori nu ne referim la acest alineat 2, care noi am atras atenția și atunci când a fost votat la faza respectivă că nu este constituțional.

Deci, eu vă rog să se retrimită în comisie și să se reanalizeze pentru că oricum nu corespunde spiritului și prevederilor Constituției actuale.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu vă propun o altă soluție, să amânăm discuția acestui text până la ședinței de mâine. Puteți, în timpul interpelărilor și în timpul intervențiilor de mâine, comisia, împreună cu colegii de la U.D.M.R. să mai discutați o dată acest text. De acord? Mulțumesc foarte mult.

La pct.5, dacă sunt obiecțiuni. Nu, la pct.4 a fost discuția. Să rămână amândouă, că sunt legate. Și pct.4 și pct.5.

La pct.6, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat textul inițial.

Pct.7. Comisia n-a avut obiecțiuni. Votat textul inițial.

La pct.8, urmăriți amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni.

Nu sunt obiecțiuni. Am adoptat amendamentul 9. Se modifică pct.8, cu privire la art.13 alin.1.

La pct.9, cu privire la art.14, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Pct.10. Urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat pct.10.

Pct.11. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. A rămas textul inițial.

Pct.12. Urmăriți amendamentul 13. La amendamentul 13 are obiecțiuni domnul Boc? Poftiți!

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

În raport, în cadrul amendamentelor respinse, o să găsesc și o să vă spun exact numărul, la pag.228 din raport, la amendamentul 6, respins, există un amendament care sună așa "După pct.12...", adică la punctul la care noi ne aflăm în momentul de față, "...se introduce un nou punct, 121, prin care să se prevadă abrogarea dispozițiilor prevăzute în art.19 alin.2 și 3."

Pentru a înțelege, o să mă refer acum la actualele prevederi din art.19, la alin.2 și 3. "Potrivit art.19 alin.2, judecata în fața instanței civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale." Este vorba de cunoscutul principiu potrivit căruia penalul ține în loc civilul.

Prin acest amendament, alături de colegii liberali, am propus eliminarea alin.2 și 3. De ce? În primul rând, pentru a elimina subordonarea acțiunii civile față de cursul și rezultatul procesului penal. Prin prevederile alin.2 și 3, se încalcă accesul în justiție, în sensul că victimele presupuse ale unor fapte penale trebuie să aibă posibilitatea să se adreseze oricând instanței civile care trebuie să poată decide asupra cererii de despăgubiri, independent de existența unui proces penal, de cursul și de rezultatul acestuia.

Actualul sistem existent în Codul de procedură penală, bazat pe regula, așa cum am menționat, penalul ține în loc civilul, în concepția noastră, încalcă art.21 din Constituție, care menționează faptul că accesul la justiție nu poate fi îngrădit, și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, obligatorie pentru România, care garantează accesul necondiționat în justiție al oricărei persoane care invocă un drept de natură civilă.

Iată argumentele pentru care vă propunem dumneavoastră eliminarea celor două alineate din conținutul art.19 pentru a da posibilitate oricărei persoane care suferă un prejudiciu să nu aștepte tergiversările care au loc în procesele penale, și de multe ori acestea durează ani de zile ci, dimpotrivă, ele să fie în stare și în măsură ca pe linie civilă să obțină repararea pagubei. Condamnarea penală să rămână o problemă care ține de stat, pentru tragerea la răspundere a persoanei care a săvârșit o infracțiune, dar pe linie civilă, cel care a suferit un prejudiciu să poată recupera în cel mai scurt termen și dacă este posibil să se asigure reparația integrală a prejudiciului produs.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, este o chestiune un pic mai tehnică, dar îngăduiți-mi să mă opresc asupra ei pentru a clarifica și mai bine lucrurile.

Cel vătămat, prejudiciat printr-o infracțiune, poate să ceară dspăgubiri, cu alte cuvinte să exercite acțiunea civilă în procesul penal. Și atunci nu este nici o problemă. Legea arată că instanța se pronunță atât asupra acțiunii penale, cât și asupra celei civile, și fără discuție că soluția din penal va fi concordantă cu soluția pe latura civilă.

Necazul este altul: în această materie există o regulă - Electa una via non datum recursus ad alteram - care permite celui prejudiciat material să se adreseze nu instanței penale, ci și instanței civile. Și atunci omul nu vine în dosarul penal, se duce la instanța civilă cu acțiune separată. Deci îi dăm dreptul să petiționeze, stimate coleg. El a mers la instanța civilă. Dar la o altă instanță am de rezolvat cauza penală care vizează infracțiunea, cauza materială a ambelor procese, cu alte cuvinte, atât a celui penal, cât și a celui civil.

Și legea spune că judecata în fața instanței civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale, pe bună dreptate, pentru că dacă nu s-ar face așa ar fi ca două trenuri ce merg nedirijate. Dacă n-am suspenda civilul ca să dau soluția în penal, s-ar putea să ajung la soluții neconciliante, contradictorii, și anume, în penal să-l achit pe om că fapta nu există sau n-a fost săvârșită de acesta, și în civil, unde se rezolvă separat afacerea, problema, să îi acord despăgubiri civile. Și atunci mă întreb: "Domnule, ce justiție este aceasta? Dacă l-a achitat pe inculpat cum că nu el e vinovatul, cum să plătească 5 miliarde?"

Și atunci aștept să rezolve cauza penală și penalul ține în loc civilul pentru că penalul este cauza materială a celor două acțiuni, penală și civilă. Rezolv penalul și, potrivit art.22 alin.1 Cod procedură penală, hotărârea din penal în fața instanței civile are autoritate de lucru judecat pe faptă, persoană, vinovăție. Și atunci, dacă am așteptat cu civilul să rezolv penalul, voi lua hotărârea din penal definitivă și merg în fața instanței civile și spun: "Oameni buni, în penal m-au achitat cum că eu nu sunt făptuitorul. Dumneavoastră în civil n-aveți ce face altceva decât să respingeți acțiunea civilă. Și așa va face instanța civilă. Și așa se va face pentru că civilul a așteptat penalul. Altfel, dacă merg separat cu judecarea lor, pot ajunge, repet, la soluții contradictorii, neconciliante.

De sute de ani, în Codul de procedură penală funcționează această regulă: penalul este principalul și civilul este accesoriu. De aceea, penalul ține în loc civilul, pentru că infracțiunea este sorgintea, stimate coleg Boc, atât a raporturilor de natură penală și procesual-penală, cât și a celor de natură civilă. Izvorul este vătămarea corporală, tâlhăria, furtul. Ăla este izvorul. Și atunci rezolvi izvorul material, cauza materială a ambelor acțiuni, și după aceea rezolv civilul, pentru a evita, repet, soluțiile contradictorii, neconciliante.

Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă mai dorește și altcineva să facă dezbateri pe marginea acestui text, vă propun să le lăsăm pentru mâine. S-a terminat programul de dezbateri și încep răspunsurile la interpelări, care sunt difuzate la radio.

Vă dau cuvântul mâine, stimate coleg! (Domnul deputat Cornel Știrbeț a venit la tribună pentru a lua cuvântul)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 6 octombrie 2022, 20:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro