Costache Mircea
Costache Mircea
Sittings of the Chamber of Deputies of November 24, 2003
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.154/04-12-2003

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-03-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2003 > 24-11-2003 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 24, 2003

13. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  
  13.5 Costache Mircea  
 
see:

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Pentru domnul deputat Mircea Costache răspunde domnul Titus Corlățean, cu privire la o interpelare legată de egalitatea de tratament între minoritățile din țara noastră și românii din afara granițelor.

Aveți cuvântul, domnule Corlățean.

Domnul Titus Corlățean (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului.):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul interpelării îl constituie situația comunităților românești din vecinătatea României și acțiunea guvernamentală pe această linie.

Subiectul este un subiect care preocupă în mod firesc ansamblul societății românești, spectrul politic românesc în general și în principal autoritățile române. El constituie, în același timp, domeniul de acțiune convergent al mai multor instituții românești, între care și Departamentul pentru românii de pretutindeni, pe care-l coordonez de 4 luni și jumătate.

M-aș referi strict la domeniul de competență al departamentului, în special după reconfigurarea guvernamentală menționată și care a avut ca principal scop oferirea acelei greutăți politice necesare demersului, pe acest domeniu important și complex și sensibil în același timp.

Este vorba de două zone, să spunem, românii din vecinătatea României și așa-numita diasporă, emigrație.

În ceea ce privește subiectul propriu-zis al interpelării: situația românilor din vecinătatea României constituie unul din punctele de acțiune prioritare ale autorităților române.

El a vizat - și mă refer la Departamentul pentru românii de pretutindeni - în special după perioada iulie 2003, a vizat ca obiectiv principal sprijinirea eforturilor de prezervare a identității culturale, etnice, religioase și așa mai departe a românilor care trăiesc în vecinătate, inclusiv Balcani.

Acțiunea s-a orientat pe trei coordonate principale, aș spune, și a împletit, dacă doriți, o acțiune uneori fermă, alteori sprijinită pe o necesară diplomație care să asigure eficacitatea demersului, în ultimă instanță, pentru că asta ne interesează, eficacitatea demersului, și o acțiune mai coerentă și mai coordonată poate ca până în prezent.

Prima dimensiune a acțiunii au constituit-o contactele oficiale. Este important. De ce? Pentru că e necesară introducerea în agenda politică bilaterală a anumitor chestiuni care interesează românii care trăiesc în vecinătatea României și, bineînțeles, în mod complementar, România, care trebuie să ajute pe această dimensiune. Nu este un lucru facil, pentru că există o serie de dificultăți și sensibilități manifestate la nivelul unor parteneri guvernamentali din statele din vecinătate, însă este important ca pe un climat politic favorabil, bilateral, pozitiv, să introducem în agenda bilaterală aceste elemente și să asigurăm un mecanism de follow up care să ne permită în ultimă instanță finalizarea acelor proiecte de sprijin.

Autoritățile guvernamentale și în principal Departamentul pentru românii de pretutindeni au efectuat o serie de demersuri, unele aș spune chiar fără precedent, pe relația cu următoarele autorități guvernamentale. Este vorba de Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania și urmează, în perioada viitoare - este vorba de o anumită gradație atent construită - Ucraina, Serbia, Muntenegru.

Cea de-a doua dimensiune a acțiunii au constituit-o, fără discuție, contactele directe pe teren cu comunitățile românești, uneori în zone care nu au mai fost atinse de reprezentanți guvernamentali sau de foarte multă vreme nu s-a întâmplat acest lucru. Am în vedere inclusiv comunitățile de aromâni, de exemplu din Munții Rodopi din Bulgaria, din zone mai greu accesibile din Macedonia sau Albania, inclusiv Bitola în Macedonia, Corcea și Moscopole, leagăne ale aromânității din Balcani.

Cea de-a treia dimensiune - și absolut necesară - o constituie contactele cu organizațiile europene cu competențe în materie, în primul rând Consiliul Europei. Și aici voi trage o linie și voi sublinia că acțiunea guvernamentală s-a bazat atât pe invocarea standardelor europene în materie, criteriu care nu poate fi contestat de nici un partener guvernamental, de nicăieri, pentru că vorbim de convenții europene asumate, ratificate și care bineînțeles trebuie respectate, implementate, dar și pe un anumit principiu important al reciprocității. Am în vedere efortul, angajamentul politic al României după 1990, dar și costurile bugetare care au fost necesare pentru sprijinirea proiectelor dedicate prezervării și protecției minorităților naționale din România.

Aș spune că este un bun câștigat. Ceea ce ne interesează este extinderea și asigurarea unei omogenități a aplicării acestor standarde europene în tot spațiul sud-est european.

Aș menționa foarte pe scurt domeniile care au fost vizate de acțiunea noastră - este vorba în primul rând de educația în limba maternă - și aici pot fi menționate trei paliere. Fără îndoială că este necesară introducerea în sistemul de stat, deci public, sprijinit de bugetul public, a învățământului în limba maternă, este un prag care va fi atins ceva mai târziu și este mai dificil, dar el constituie subiect al demersurilor noastre. Un prag intermediar, dacă doriți: apariția unor școli, să spunem, niște clase de predare în limba română facultative în raport cu programe principală, și aici noi putem și facem și voi menționa imediat sprijinul concret, financiar al departamentului și, de asemenea, așa-numitele școli de duminică, acolo unde situația, deocamdată, este ceva mai complicată.

Aș menționa aici faptul că, pentru prima oară, în Albania, de exemplu, există o grădiniță și o mică școală de predare în dialect aromân, care se complementează, dacă doriți, într-o etapă a doua, cu predare a limbii române - am fost personal acolo - grădiniță și școală pe care departamentul le sprijină financiar.

Este pentru prima dată, de asemenea, când am reușit să deschidem în această toamnă clase de predare a limbii române la Vidin, în Bulgaria, și în localități din jurul Vidinului, în zona respectivă locuiesc aproximativ 100.000 - 150.000 de români și o serie de alte proiecte școlare în celelalte state.

Un al doilea domeniu este biserica și serviciul religios în limba maternă, toate aceste chestiuni încă o dată fiind repere consacrate de standardele europene în materie și invocate de noi pe relația cu partenerii guvernamentali respectivi.

Am în vedere aici, de exemplu, sprijinirea bisericii de la Corcea, financiar - este singura biserică aromână din Albania -, capela ortodoxă de la Budapesta și o serie de alte biserici.

Mass-media este foarte importantă. Este pentru prima oară - și am sprijinit această chestiune - când există o redacție în limba română a unui post privat de televiziune, este adevărat, în Valea Timocului.

De asemenea, există două posturi de radio, unul în Valea Timocului, de asemenea sprijinit de noi, în limba română, și unul în Alibunar, în Voivodina.

Proiectele culturale vă vor fi descrise pe larg în materialul scris pe care îl vom transmite în termenul legal.

Aș mai menționa două lucruri, dacă îmi permiteți. Este pentru prima oară când am construit, dacă doriți, proiecția bugetară pe 2004, de o manieră, aș spune mai profesionistă, pentru că proiectul de buget și sprijinul trebuie să reflecte solicitările și nevoile concrete ale asociațiilor românești. Am adresat în septembrie o scrisoare circulară tuturor asociațiilor românești din străinătate, care n-au răspuns în termenul respectiv, cu propuneri de proiecte de impact bine construite și fundamentate. Acestea s-au regăsit în proiecția bugetară a DRP-ului pentru 2004.

Ultima chestiune pe care vreau s-o subliniez în mod deosebit: ceea ce facem noi este, aș spune, o construcție pe termen lung. Așezăm fundamentul acum, pentru că este necesară această construcție cu o anumită viziune. Este vorba, fără discuție, de un proiect național care implică efortul întregului spectru politic românesc, inclusiv sprijinul extrem de prețios al comisiilor parlamentare de specialitate.

În luna decembrie vom face un prim bilanț la nivelul DRP-ului, pe care evident îl vom prezenta domnului prim-ministru și, în baza concluziilor respective, vom avea contactele corespunzătoare cu comisiile parlamentare, pentru a fundamenta o acțiune, să spunem, coerentă, împreună cu dimensiunea parlamentară.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Mircea Costache:

Un scurt comentariu. Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am reținut preocupările domnului secretar de stat și ale instituției pe care o reprezintă. Ele sunt remarcabile. Este de înțeles că în această chestiune nu există putere și opoziție, ci doar oameni responsabili. Deci, departe de mine gândul de a fi reproșat ceva cuiva, dar, în mod legitim, mi-am pus unele probleme, cu ocazia luării de contact cu unele realități, în special în Basarabia, participând la sărbătoarea limbii române. Am constatat că presa de limbă română este amenințată cu suprimarea, din cauza subfinanțării, am constatat foarte multe lipsuri.

După aceea, colegii care au venit în contact cu realități de pe Valea Timocului, care s-au întâlnit cu românii din Bulgaria au constatat că acolo elevii mergeau la școală cu autobuzul croaților, că noi nu ne-am preocupat și nu era așa un efort extraordinar. Constat că sunt preocupări, constat că există o proiecție, că există un program. Ni se spune, de către domnul secretar de stat, că există și finanțare în actualul buget. Problema, însă, rămâne. Cu toții, de la putere sau din opoziție, implicați mai mult sau mai puțin în problemele administrației centrale sau locale, cunoaștem că există, totuși, o mare diferență de tratament a autorităților române față de minoritățile din țara noastră și românii trăitori pe alte meleaguri.

În acest sens aș fi vrut eu evaluări mai exacte, cam pe unde ne aflăm și cam cum vom proceda, pentru a ajunge nu să facem din români privilegiați, pe teritoriul altor state, ci să se bucure de egalitate de tratament cu minoritățile din țara noastră. Din acest punct de vedere eu consider că sunt încă foarte multe de făcut.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți acestui comentariu.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului deputat pentru comentariile domniei sale. Am subliniat, în răspunsul meu, fără să detaliez la acest moment, faptul că unul din cele două elemente care au stat la baza demersului nostru l-a constituit principiul reciprocității. Acesta a constituit elementul în dialogul politic bilateral, atât în Bulgaria, Albania, Macedonia și introducerea acestui element în dialogul bilateral de acum înainte. Este bine ca aceste chestiuni să fie incluse și au fost incluse în agenda politică bilaterală.

Este vorba, pe de altă parte, de aspectele legate de presa de limbă română, aspecte pe care le-ați menționat. Subliniasem faptul că acțiunea DRP-ului viza românii din vecinătate, în domeniul de competență, mai puțin Republica Moldova, cel puțin până de curând. Însă, acțiunea noastră a vizat, fără discuție, și veți regăsi în materialul scris, în detaliu, toate proiectele care au fost realizate și vă asigur că nu sunt puține și nici neimportante.

Prin bugetul pe 2004 - știți mai bine decât mine faptul că a fost alocată o sumă aparte, importantă, presei de limba română, iar destinația exactă va fi stabilită împreună cu comisiile parlamentare competente.

Domnul Mircea Costache:

O simplă precizare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule.

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc pentru înțelegere, de data aceasta.

Domnule președinte și stimați colegi,

L-am rugat pe domnul secretar de stat să facă precizarea din acest punct de vedere. Dânsul face referire la principiul reciprocității. Aici este problema. Mai avem noi ce oferi minorităților din România, pentru a influența comportamentul celorlalți față de românii din afara țării? Mai avem în dialogul diplomatic cu ce plusa, mai avem ce condiții să oferim pentru a obține, dacă nu egalitate perfectă, o apropiere de tratament între minoritățile din România și românii trăitori pe teritoriul altor state?

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt nevoit să-i dau și domnului ministru cuvântul. De câte ori încalc Regulamentul, totdeauna creez un precedent.

Aveți cuvântul, domnule.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu foarte concis, pentru a elimina eventualele dubii ale domnului deputat. Invocarea principiului reciprocității se referă la asigurarea unui standard similar în raport de eforturile politice bugetare, instituționale pe care România le-a făcut, mergând pe standardul european. N-am să dau exemple, pentru că nu este diplomatic, dar au fost invocate cele 500 de persoane declarate aparținând unei anumite comunități - reprezentarea parlamentară asigurată, bugetul de 4 miliarde pentru asociația culturală, sediu, publicații și așa mai departe, în raport cu situația minorității române nerecunoscută. Este acest gen de exercițiu pe care l-am practicat, cu fermitate și cu diplomație, în același timp. Însă, invocarea este la nivelul standardului european. Dezechilibrul a fost foarte clar și a fost subliniat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Pentru doamna Mona Muscă se solicită amânarea răspunsului de către domnul Traian Panait. De altfel, nici doamna deputat nu este prezentă.

Domnul Adrian Moisoiu este. Îi va răspunde la interpelarea cu privire la compensarea datoriilor pe care le au diverse spitale din țară, domnul Claudiu Seucan.

Domnul Claudiu Seucan (secretar de stat, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă văd nevoit, la acest punct, să solicit încă o păsuire, pentru că la întrebarea care ni s-a pus, noi am făcut o adresă și la Ministerul Sănătății și răspunsul întârziind puțin, suntem și noi în situația de a întârzia cu acest răspuns și de a vă ruga să ne mai acordați un termen; pentru săptămâna viitoare veți avea răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să răspundeți atunci domnului Mircea Costache, la următoarea interpelare, referitoare la vânzarea ARO Câmpulung și a Societății Comerciale Autocamioane Roman Brașov.

Domnul Claudiu Seucan:

Referitor la punctul 1 din interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache: privatizarea S.C. Aro S.A. Câmpulung, pachetul de acțiuni deținut de APAPS la S.C. Aro S.A. Câmpulung a fost achiziționată de firma Crosslander USA Incorporated, având sediul în Miami, Florida. Firma Crosslander USA are relații comerciale cu S.C. Aro Câmpulung din anul 1999, aceasta asigurând distribuția automobilelor Aro în America Latină și Caraibe.

Crosslander USA a dezvoltat în Brazilia o linie de montaj și automobile Aro, în prezent această linie atingând o capacitate de 100 automobile pe lună.

Crosslander USA își propune să producă un nou model, Crosslander 244X. În primul an de la transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor cumpărate la S.C. Aro Câmpulung Crosslander USA a încheiat un contract de colaborare ferm, pe termen lung, cu firma Ford, în vederea echipării cu astfel de motoare a noului model Crosslander 244X, în cazul în care acesta va fi produs la S.C. Aro S.A. și va fi produs.

Crosslander a alocat până în prezent fonduri în valoare de 5.137.000 USD, pentru realizarea noului model, care sunt suplimentare față de suma prevăzută a fi investită la S.C. Aro S.A.

După preluarea S.C. Aro S.A. de către Crosslander USA, aceasta estimează că în anul 2005 va fi atins pragul de rentabilitate al societății, respectiv producerea unui număr de 12.500 mașini pe an. Eforturile sale vor fi îndreptate spre atingerea acestui prag, în norma de timp propusă. Ulterior, se vor continua eforturile pentru mărirea pieței de desfacere, atât la export, unde se estimează vânzări în proporție de 70% din producția Aro S.A., cât și la intern, unul din obiective fiind restabilirea vânzărilor pentru piața românească.

Crosslander a dezvoltat o rețea de 92 de dealeri, pentru a asigura distribuirea noului model pe piața americană. Există comenzi ferme din partea dealerilor pentru noul produs ce va fi distribuit în America, începând cu primul trimestru al anului 2004, dacă transferul dreptului de proprietate se va realiza conform graficului estimat.

Prin oferta sa, Crosslander se angajează ferm și irevocabil să investească pe o perioadă de 5 ani minim suma de 15.500.000 dolari, pentru dezvoltarea afacerii, modernizarea tehnologiilor și produselor și pentru protecția mediului. Cumpărătorul își asumă, de asemenea, datorii și credite comerciale în valoare de 11,4 milioane dolari, astfel efortul asumat de investitori pentru implicarea sa în privatizarea S.C. Aro atinge 27 milioane dolari.

Referitor la punctul doi din interpelare, APAPS a semnat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni cu firma Pesaca Astana din Malaezia. Firma Pesaca este o companie reprezentativă din Malaezia, cu vechime de peste 10 ani pe piață, fiind singura companie malaeziană care are înregistrată licența proprie pentru construcția de autovehicule speciale, sub propria marcă.

Începând cu luna aprilie 2002, compania și-a inaugurat un nou sediu, care se întinde pe aproximativ 8 hectare de teren și cuprinde o construcție administrativă și o fabrică.
Complexul administrativ este compus din birouri, un centru de pregătire și un compartiment modern de cercetare-dezvoltare.

Clienții importanți ai firmei sunt: armata, poliția, pompierii, autoritățile portuare, exploatări de carieră de piatră, autorități municipale și altele.

Pe piața românească, firma deține relații de afaceri cu S.C. Roman Brașov S.A., fiind unul dintre clienții principali ai firmei brașovene.

Cifra de afaceri a firmei pe anul 2001 a fost de circa 150 milioane dolari.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat vă roagă să primească răspuns oral și cu privire la o altă interpelare, la care i-ați dat răspunsul în scris, dar nu acum, nu la ședința aceasta.

Domnule Costache, dacă doriți să comentați răspunsul pe care l-ați primit acum, vă dau cuvântul, dacă nu, nu vă pot da cuvântul. I-am atras eu atenția domnului ministru "..

Domnul Mircea Costache:

Domnule președinte,

Eu mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul, pentru că prima dumneavoastră misiune este să-mi dați cuvântul, nu să mi-l luați...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, să vă dau cuvântul la obiect și la fel de important este și aceasta. Eu am toată înțelegerea pentru dumneavoastră și depășesc și cadrul Regulamentului să vă dau cuvântul, dar atunci când este vorba de obiect. Acum nu sunteți la obiect.

Domnul Mircea Costache:

La toate încălcările de lege care au ruinat țara, se adaugă una: încălcați dumneavoastră legea, ca să puteți să-mi dați cuvântul să mă exprim în Parlamentul României. Nu vi se pare că e prea mult?!

Domnule președinte,

Eu îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns; așteptam, cum vă spuneam mai înainte, răspuns la ambele interpelări adresate Autorității pentru privatizare. Dacă mi-a dat răspuns numai la una, eu sunt disciplinat și comentez numai răspunsul primit la aceea, iar la cealaltă aștept răspunsul, în legătură cu Gerom S.A. Buzău și cu Cord S.A. Buzău.

Domnul Valer Dorneanu:

A luat act domnul ministru că o să vină să vă dea, scriind pe ordinea de zi, cum trebuie, acest subiect, o să vină și o să vă dea și un răspuns oral.

Domnul Mircea Costache:

Chiar vă rog.

În legătură cu răspunsul care s-a dat, putem să le luăm de bune. De regulă, în ultima vreme, din nefericire realitatea ne contrazice și eu sunt surprins că o serie de date se pot prezenta public de la microfonul Camerei Deputaților, dacă cineva solicită în mod expres, printr-o interpelare, niște detalii, dar, în rest, transparența este ca și inexistentă. Eu le atrag atenția domnilor de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, că dânșii vând proprietăți ale statului român, bunuri publice, și nu bunuri personale, ca să păstreze chiar atât de mult mister în jurul unor privatizări.

Eu știu și că în prag de privatizare unele detalii ale unor contracte rămân pentru o scurtă perioadă confidențiale, dar, în cele din urmă, fiind bunuri din patrimoniul public, care lezează multe locuri de muncă și situația multor cetățeni, este bine să mai știm și noi, fără să smulgem cu forcepsul unele informații în legătură cu felul cum se tranzacționează astfel de unități, precum Autocamioane Brașov sau Aro Câmpulung.

La cealaltă interpelare adresată APAPS aștept răspuns într-o viitoare ședință.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Coriolan Simedru avea o interpelare adresată tot Autorității pentru privatizare. Nefiind aici, vă rog să-i comunicați în scris răspunsurile dumneavoastră.

Domnul Ioan Miclea este? Nu este.

Domnul Emil Boc așteaptă un răspuns de la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 28 mars 2020, 20:28
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro