Şedinţa Senatului din 27 decembrie 2004

	3.	Declaraţii politice:

	Domnul Nicolae Văcăroiu:
	................................................
	Aveţi cuvântul, domnule Voiculescu.
	Domnul Dan Voiculescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Doar pentru câteva minute vreau să vă reţin atenţia cu un lucru care nouă ni se pare foarte important la început de mandat, şi anume viziunea Partidului Umanist pentru următorii 4 ani. Noi considerăm că, în următorii 4 ani, menirea Grupului parlamentar umanist se va centra pe câteva puncte esenţiale, şi anume: o nouă mentalitate faţă de muncă, pornind de la ideea că fără muncă multă şi de calitate nu va putea exista niciodată bunăstare în România; o nouă mentalitate faţă de atributele majore definitorii ale fiinţei umane, respectiv responsabilitatea, ca expresie a libertăţii, onoarea şi creativitatea; reabilitarea clasei politice prin eliminarea prăpastiei care există, din păcate, între clasa politică şi poporul român; reabilitarea imaginii omului de afaceri, practic cel care asigură locuri de muncă şi venituri importante la bugetul de stat. Şi, în sfârşit, ultimul, 5 - instaurarea unui nou mediu românesc. Vorbim de mediul politic, mediul social şi mediul economic. Ne vom dedica întăririi rolului societăţii civile şi implicării acesteia în limitarea fenomenelor antisociale, precum şi măsuri ferme şi imediate pentru stoparea corupţiei şi pedepsirea aspră a celor care încearcă să obţină bani fără muncă. Stimularea întreprinzătorului român şi a capitalului autohton, pe care îl considerăm a fi motorul dezvoltării României. Vom sprijini în Senat toate propunerile şi toate programele elaborate în această viziune şi toţi oamenii capabili să materializeze aceste programe, indiferent de culoarea lor politică. În încheiere, vreau să vă spun că modelul economic pentru România, pe care noi îl propunem, este modelul economic bazat pe inovare, pentru a putea să ne delimităm o dată pentru totdeauna de economia bazată pe factori... pe presupusa forţă de muncă ieftină şi materii prime ieftine ale României. Ambele sunt ieftine acum, dar trebuie să ne gândim cât timp şi până când. Iar în al doilea rând, vrem să limităm economia bazată pe investiţii, pentru că, indiferent cât de importante ar fi investiţiile străine directe, să nu uităm că ele determină, în mod natural, scurgerea profitului în afara României. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul senator Solcanu.
	Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, Deşi am spus că Grupul parlamentar social-democrat nu va avea o declaraţie politică, totuşi una de două fraze îngăduiţi-mi.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rugăm.
	Domnul Ion Solcanu: Am ascultat cu mare atenţie declaraţia politică a distinsului coleg, domnul Voiculescu, şi am reţinut, din această declaraţie, un element esenţial - onoarea. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
	Dau cuvântul domnului senator Meleşcanu. Ultima luare de cuvânt. Mai sunt luări de cuvânt? Nu. Mulţumesc foarte mult.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În numele Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr" P.N.L.-P.D. doresc să salutăm victoria în alegerile prezidenţiale, din 26 decembrie, anul acesta, a candidatului opoziţiei din Ucraina, Victor Iuscenko. Ne exprimăm speranţa că opţiunea democratică a poporului ucrainean, exercitată prin vot liber, va orienta Ucraina spre marea familie europeană şi va confirma necesitatea stabilirii unor parteneriate solide între acest stat şi alte state europene. În acelaşi timp, suntem convinşi că schimbările politice din Ucraina vor crea condiţiile necesare reluării dialogului bilateral cu România, eliminându-se sursele de tensiune şi neîncredere apărute recent între statele noastre. Grupul nostru parlamentar consideră că victoria în alegeri a forţelor democratice va permite să fixeze şi un cadru cuprinzător pentru soluţionarea într-o manieră modernă, europeană a problemelor cu care se confruntă minoritatea românească din Ucraina. Cu convingerea că preşedintele nouales al Ucrainei va da o nouă dimensiune relaţiilor de parteneriat, colaborare şi prietenie dintre România şi Ucraina, felicităm poporul ucrainean pentru înţelepciunea de care a dat dovadă la alegerile din 26 decembrie. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc.
	Domnul preşedinte Corneliu Vadim Tudor.
	Domnul Corneliu Vadim Tudor: Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Furat de puterea de persuasiune pe care o are colega noastră, doamna Maria Petre, am fost şi noi de acord să nu facem declaraţii politice azi, pentru că este o zi plină de evenimente, însă fostul ministru de externe al României, domnul Teodor Meleşcanu, a amintit de victoria candidatului democrat în alegerile prezidenţiale din Ucraina şi această chestiune m-a făcut să mă gândesc la faptul că partidul pe care l-am fondat şi pe care-l conduc se numeşte chiar România Mare şi aş vrea să transmit de aici, de la microfonul Camerei superioare a Parlamentului României, rugămintea mea preşedintelui nou-ales al Ucrainei să nu repete greşelile pe care le-au făcut predecesorii Domniei sale, Kravciuc şi Kucima, să se gândească la faptul că, printr-un concurs nefast de împrejurări, Ucraina are în compoziţia sa teritorială anumite zone care nu i-au aparţinut în istorie absolut niciodată, sunt pământuri etern româneşti şi cine simte româneşte nu se va împăca niciodată cu această situaţie. Este vorba de Bucovina de Nord, Basarabia de Sud, Ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor. Ca sociolog şi istoric vă pot spune ceea ce, fireşte, mulţi ştiu mai bine decât mine în această sală, că prezenţa pe harta Ucrainei a Bucovinei de Nord şi a Basarabiei de Sud este ultima consecinţă a pactului dintre Hitler şi Stalin, în speţă, dintre Ribbentrop şi Molotov, din 23 august 1939. Mersul istoriei a făcut de aşa manieră încât aproape totul s-a şters, s-a resorbit, s-a uitat, dar această cicatrice există, din păcate. Pentru mine este uluitor că Europa civilizată şi, în general, forţele avansate ale Occidentului, către care aspirăm să mergem încet-încet, lasă nerezolvată această problemă a istoriei. Cum este posibil ca, din punctul acesta de vedere al suferinţelor româneşti , Al Doilea Război Mondial, într-o anumită măsură, să nici nu se fi terminat. Pentru românii din Basarabia şi Bucovina, da, Al Doilea Război Mondial încă nu s-a terminat. Este paradoxal ce spun, însă aceasta este realitatea! Unul dintre foştii preşedinţi ai României, domnul Emil Constantinescu, argumenta, în iunie 1997, atunci când a fost semnat Tratatul dintre România şi Ucraina, că este o condiţie sine qua non pentru aderarea României la NATO şi că a avut grijă Domnia sa ca românii din Bucovina de Nord, în special, să trăiască mai bine. Evoluţia evenimentelor avea să infirme, însă, această atitudine mult prea optimistă şi care nu are tangenţă cu istoria, cu real politicul despre care vorbea Leopold von Ranke. Nu numai că românii n-au dus-o mai bine, dar au dus-o cu mult mai rău. Într-unul din anii trecuţi, o biserică din 1950 a fost incendiată, şcoli cu predare în limba română au fost închise. Într-o calitate pasageră, de numai doi ani, pe care am avut-o ca reprezentant al Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în anul 2001, am abordat în plenul lucrărilor această chestiune a drepturilor fundamentale ale omului şi ale minorităţii etnice româneşti din Bucovina de Nord. Nu trebuie să uităm că aceea este dulcea grădină pe care o cânta Mihai Eminescu, acelea sunt locurile unde el a învăţat, acolo a scris el, în lăcrămioarele învăţăceilor, una din primele sale poezii pentru Aron Pumnul, dascălul său mult prea iubit. Foarte mulţi români au fost deportaţi, de-a lungul deceniilor, în Siberia, au ajuns români la Vladivostok, la Omsk. Nici nu ne imaginăm pe unde au ajuns fraţii noştri. De ce aceasta? Din cauza unui şovinism foarte greu de înţeles pentru epoca modernă în care trăim. În mai multe rânduri, noi am spus că nu dorim - Doamne, fereşte! - să se schimbe graniţele prin forţă şi nici nu reclamăm aşa ceva. Ar fi o prostie. Respectăm toate tratatele care s-au semnat, bune, rele, sunt acte diplomatice şi denunţarea unui tratat poate duce la complicaţii. Însă vrem drepturi conform cu standardele internaţionale pentru fraţii noştri din Basarabia de Sud, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţei. Nu mai vorbim de statutul cu totul şi cu totul aberant pe care l-a căpătat, începând cu anul 1948, Insula Şerpilor. Niciodată nu a fost în componenţa U.R.S.S.-ului. Mereu ni se spune că este o cantitate neglijabilă. Nu e deloc neglijabilă. Insula Şerpilor are o suprafaţă de 17 hectare. Pentru cei care, cu ochii minţii, nu-şi pot imagina ce înseamnă asta, le spun că şi Parcul Cişmigiu are 17 hectare. E destul de întins. Tot vorbeam de opţiunile noastre, care suntem pentru N.A.T.O. şi care suntem împotriva N.A.T.O. Noi suntem pentru N.A.T.O. la modul foarte pragmatic şi concret. De ce să fie baze militare ucrainene acolo, când pot fi baze N.A.T.O., dacă tot vorbim de direcţia pe care vrem să mergem. Dar asta este o altă chestiune. Fireşte, se poate vorbi şi de rezervele uriaşe de petrol care sunt pe platforma continentală a Mării Negre. Poate şi din punctul acesta de vedere, U.R.S.S.-ul şi, ulterior, după 1991, Ucraina se agaţă cu disperare de acel petic stâncos de pământ, Insula lui Apollo, Insula Albă, Leucos. Acestea fiind spuse, vreau să vă rog să luaţi act de dorinţa noastră, a senatorilor Partidului România Mare, ca acest vânt al schimbării, sintagmă pronunţată pentru prima oară în 1960 de premierul Marii Britanii, McMillan, în privinţa eliberării Africii - The wind of change. Acest vânt al schimbării care suflă şi peste Ucraina, anchilozată încă în mentalităţi medievale, acest vânt al schimbării să însemne ceva pozitiv şi pentru fraţii noştri. Unul dintre fraţii noştri, care a cunoscut ce înseamnă acest tip de şovinism şi care a fost ajutat de Dumnezeu, aşa cum a fost ajutat, odinioară, Sfântul Petru, nişte îngeri de lumină au venit şi i-au deschis temniţa - Ilie Ilaşcu. De Ilie Ilaşcu vorbim. Este acolo ca observator internaţional, de aceea nu se află aici, şi el a vorbit cu domnul Victor Iuscenko înainte de acest al doilea sau al treilea, cine mai ştie, când e vorba de fraudă electorală, câte tururi de scrutin şi câte preparative se fac. Dar uite că l-a ajutat bunul Dumnezeu pe acest om care a pătimit la modul fizic, pentru că a fost desfigurat, printr-o tentativă hidoasă de asasinat, l-a ajutat să câştige ceea ce merita, cu siguranţă. Fratele nostru Ilaşcu l-a întrebat ce are de gând cu românii şi ce are de gând cu aceste zone locuite de români? Fără să intre în amănunte, dar cu un zâmbet care spunea multe şi cu o bătaie prietenoasă pe umăr, domnul Victor Iuscenko i-a spus: "Se vor schimba multe în bine. Aveţi încredere în echipa mea!". Aşa să-l ajute Dumnezeu şi aşa să ne ajute Dumnezeu şi pe noi, care am fost cu inima alături de el, tocmai pentru că sunt milioane de inimi de români care au bătut pentru o adevărată schimbare şi acolo. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Înţeleg că nu mai sunt intervenţii. Deci încheiem acest prim punct, declaraţii politice.