Plen
Ședința Senatului din 21 februarie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.15/28-02-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 21-02-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 21 februarie 2005

2. Declarații politice prezentate de către domnii senatori:

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................
 

Trecem la primul punct, declarații politice.

 
Mihai Țâbuleac - Lecțiile despre fiscalitate ale P.S.D.-ului.

Invit la microfon, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD", pe domnul senator Mihai Țibuleac. Urmează domnul senator Funar.

 

Domnul Mihai Țibuleac:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt Mihai Țibuleac, senator PNL și reprezint județul Botoșani.

Voi prezenta, în fața dumneavoastră, o declarație intitulată "Lecțiile despre fiscalitate ale PSD-ului".

Se spune că, pe parcursul vieții, toți avem câte ceva de învățat. Cred că acest lucru este adevărat. În ultima vreme, constatăm însă că, în politică, parlamentarii fostei puteri se comportă asemenea unor profesori, tobă de carte, care le știu pe toate și care se simt datori să ne dea lecții despre impozite și economie.

De exemplu, domnul Mihai Tănăsescu, urmaș al mult mai învățatului Florin Georgescu, ne-a recomandat să nu ne amestecăm în probleme pe care numai domnia sa le pricepe, susținând că filozofia bugetară pe care a avut-o în vedere este cu totul alta decât aceea percepută de milioanele de români confruntați cu o gravă stare de sărăcie.

Mai presus de învățații care nu mai au ce învăța, s-a situat însă domnul Nicolae Văcăroiu care a coborât de câteva ori de la prezidiul Senatului României pentru a ne admonesta părintește, întrucât, în opinia domniei sale, actualul Guvern va distruge țara cu cota unică de impozitare, iar nivelul de îndatorare pe anul 2005 nu ar avea nici o legătură cu cel din perioada anterioară. Vorba aceea "Cine nu are un președinte înțelept, să și-l cumpere."

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e rău. (Sala se amuză.)

 
 

Domnul Mihai Țibuleac:

În mod firesc, se pune întrebarea: Cu ce drept se erijează acești domni în profesori de fiscalitate când este bine știut faptul că filozofia lor fiscală a transformat România într-o țară a săracilor, a corupției și codașă în procesul de integrare europeană.

În pofida situației de criză la care ei înșiși au contribuit, aceiași domni susțin că măsurile adoptate de noua putere sunt catastrofale, deși acestea abia încep să-și facă efectele. (Grupul parlamentar PSD se amuză.)

Oare domnii profesori de fiscalitate sunt vizionari care observă doar găurile negre, așa cum altcineva întrezărea luminița de la capătul tunelului. Nu ! În realitate ei nu văd nimic, iar ceea ce oferă nu este nicidecum o lecție de fiscalitate, ci o crasă dezinformare.

Este limpede că introducerea cotei unice de 16% pentru impozitarea veniturilor s-a făcut pentru a se elimina bariera din calea necesarului proces de creștere a veniturilor românilor.

Se știe că, în această lungă perioadă de tranziție, nu s-au înregistrat deloc progrese la acest indicator care este, în realitate, cel mai important în procesul de integrare europeană.

Ni s-a adus acuzația că am urmărit avantajarea celor bogați, puțini la număr. Vă atrag atenția, domnilor profesori, că vă aflați într-o eroare flagrantă, întrucât puținii îmbogățiți ai României se regăsesc cu precădere fie în baza de evidență a membrilor PSD, fie în lista miliardarilor de carton denumiți generic "clientelă".

Vă reamintim că măsura adoptată de Guvernul Tăriceanu vizează însănătoșirea mediului de afaceri, stimularea muncii, creșterea veniturilor pentru toți românii și nu doar pentru unele segmente ale populației.

Noi nu putem accepta filozofia conform căreia veniturile trebuie să fie împărțite în două categorii: impozabile și neimpozabile, iar românii să se claseze în plătitori de impozite la stat și plătitori de comisioane protectorilor politici.

Am ajuns în situația paradoxală de a avea nu două, ci trei Românii: una alcătuită din contribuabili onești care cred că munca cinstită este firească chiar și în perioada de tranziție, alta formată din șmecheri care acționează în economia subterană și, în sfârșit, cea de a treia care reprezintă bazinul de vot pentru specialiștii în dezinformare, folositori când se încearcă distrugerea corupției și înlăturarea nedreptăților.

Se pare că pe același tip de structură funcționează și Parlamentul. Unii, bine intenționați, care cred în dreptate și adevăr, convinși că lumea îi va judeca după rezultate, alții, profesioniști ai zvonisticii și dezinformării, care au drept obiectiv major "să moară și capra vecinului'', la care se adaugă cei care le asigură spatele.

Vă garantăm însă, domnilor profesori de fiscalitate, că nu ne-ați înspăimântat pentru că suntem convinși că politica înseamnă și fapte, nu numai vorbe.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Din sală: Bravo ! Bravo !

 
Gheorghe Funar - O posibilă finanțare din bugetul statului român a Universității particulare maghiare Sapienția din Cluj-Napoca.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului parlamentar PRM, dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Încă de la înființarea sa, în 21 decembrie 1989, la Cluj Napoca, a fost dat publicității programul UDMR. Printre obiectivele acestui program, pe lângă autonomia Transilvaniei, se remarcă înființarea unei universități de stat în limba maghiară la Cluj-Napoca, prin scindarea Universității Babeș-Bolyai.

Urmând politica pașilor mărunți și, mai ales, după obținerea unor funcții deosebit de importante în cadrul Cabinetului Tăriceanu, liderii extremiști ai UDMR, folosind metoda șantajului, încearcă să prindă doi iepuri dintr-o lovitură. Pretextând o întâlnire separată cu Consiliul reprezentanților din învățământul superior maghiar, președintele UDMR, domnul Marko Bela, ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniul culturii, învățământului și integrării europene, a declarat că, printr-o hotărâre de Guvern, se va înființa o facultate de stat în limba maghiară la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dintr-o binecunoscută eroare de traducere, în mass-media românească se vorbește despre înființarea unei catedre de limba maghiară, catedră care există de multă vreme.

Același ministru de stat, domnul Marko Bela, a anunțat că va propune Guvernului României să adopte o hotărâre privind finanțarea din bugetul statului român a Universității particulare maghiare "Sapienția" din Cluj - Napoca. Precizăm că Universitatea privată "Sapienția" nu este acreditată, aceasta începându-și activitatea în urmă cu 2 ani.

Partidul România Mare este consecvent și se pronunță cu fermitate împotriva scindării pe criterii etnice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și împotriva finanțării din bugetul Statului român a Universității private și neacreditate "Sapienția" din Cluj-Napoca.

În cazul în care, printr-o hotărâre de Guvern, se va decide finanțarea din bugetul Statului român a Universității private maghiare "Sapienția", PRM va solicita Curții de Conturi să stabilească persoanele răspunzătoare și sumele care le vor fi imputate.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar PRM.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Alexandru Ioan Morțun - Gestionarea corectă a Fondului special de sănătate.

Invit la microfon, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD", pe domnul senator Alexandru Morțun.

 

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă refer la faptul că, de curând, un cotidian central făcea referire la un raport al Curții de Conturi prezentat Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport din Camera Deputaților cu privire la modul în care a fost folosit fondul special de sănătate. Acesta prezintă un adevăr cutremurător pentru fiecare român și anume că 22.000 miliarde lei din Fondul asigurărilor sociale de sănătate au fost folosite, măcar și temporar, de Ministerul de Finanțe, în anii 2003-2004, în cu totul alte scopuri decât cele pentru care erau destinate. Documentul sus-amintit face trimitere la faptul că, la sfârșitul anului 2002, în sistemul de sănătate a existat un excedent de 15.000 miliarde lei, iar la sfârșitul lui 2003, un surplus de 7.000 miliarde lei, bani proveniți din contribuții ale populației la fond. În mod normal, acești bani ar fi trebuit să fie permanent la dispoziția sectorului sanitar, fiind interzisă, conform legii, folosirea lor chiar și temporară în alte scopuri.

Deși știa foarte bine care este starea de sănătate a românilor, deși vedea cu ochiul liber că accesul contribuabililor la medicamente, investigații medicale și chiar tratamente era blocat de lipsa banilor, cu un cinism specific, Ministerul de Finanțe nu a vrut să înțeleagă, nici în 2003 și nici în 2004, că este absolut necesară orientarea disponibilului către sectorul sanitar, fapt care ar fi salvat nu numai situația, dar și viețile a mii de români.

Practic, în timp ce oamenii se călcau în picioare în fața farmaciilor, Ministerul de Finanțe al domnului Tănăsescu și acum citez din spusele inspectorului Curții de Conturi "s-a jucat cu acești bani pentru că era un disponibil care curgea foarte bine de la populație" și continuă același inspector: "Este adevărat că aveau o serie de alte priorități", am încheiat citatul. Alte priorități decât sănătatea românilor, alte priorități decât salvarea vieții unor oameni care - culmea ! - asiguraseră pe banii lor un fond excedentar, cel al sănătății. Dar raportul evidențiază și faptul extrem de grav că, în teritoriu, în casele județene de asigurări de sănătate și în trezorerii, banii nu s-au strâns în fonduri speciale, așa cum prevede legea, ci într-un coș comun cu scopul declarat de a depersonaliza fondurile, nimeni nemaiștiind în acei ani cât revine fondului de sănătate, cât a colectat fiecare casă de sănătate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, numai o secundă. Rog presa și televiziunea să meargă în spatele sălii. Vă rog foarte mult să treceți la locurile dumneavoastră. Cred că am fost destul de clar. Rog televiziunea să meargă în cea de a doua parte a sălii. Vă rog foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Este evident că Ministerul de Finanțe a încălcat legea, că s-a folosit de fondul de sănătate în disprețul ei și al noii Constituții care-l obliga să folosească banii doar pentru sănătate. Și, în timp ce fosta guvernare care nu înceta atunci să spună românilor că este, citez: "aproape de oameni și împreună cu ei", le folosea banii din fondul de sănătate pentru, citez: "alte priorități", politrucii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnii Țurlea și Celea, în loc să apere chiar și cu prețul funcției lor banii oamenilor, se străduiau să cârpească găurile financiare din sistem prin decizii care de care mai aberante, multe dintre ele constituind pe fond adevărate atentate la sănătatea concetățenilor noștri.

Slujbașii obedienți și politizați ai acestora din teritoriu sunt, de asemenea, vinovați de participare directă la acest atac clar la sănătatea românilor.

Pentru a-și proteja pozițiile dobândite, mulți au pus în aplicare, cu exces de zel, decizii administrativ-financiare aberante ce nu aveau nimic comun cu apărarea sănătății. Să ne aducem aminte doar de aberantele plafoane financiar-limitative impuse medicilor și farmaciștilor în eliberarea rețetelor.

Iată de ce, ca cetățean și medic, consider că fostul minister de finanțe și fosta structură de conducere națională și județeană a sistemului de asigurări sociale de sănătate și-au depășit atribuțiile și au încălcat legea, prin modul în care au gestionat Fondul special de sănătate, în anii 2003 și 2004, în detrimentul românilor.

De aceea, cer organelor abilitate ale statului o anchetă severă asupra modului în care a fost gestionat Fondul special de sănătate în acești ultimi doi ani.

Cer, de asemenea, ca cei vinovați să plătească.

Nu în ultimul rând, pentru ca pe viitor sistemul de sănătate să fie ferit de astfel de suferințe și umilințe, cred că a venit momentul ca noi toți să dăm Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ceea ce merită, și anume, pentru toți românii, independența acesteia trecută în subordinea Parlamentului.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Verginia Vedinaș - Modificarea Codului muncii.

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregătește domnul senator Puskas Valentin Zoltan, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Partidul România Mare își exprimă profunda preocupare și îngrijorare față de intențiile actualului Guvern de a modifica Codul Muncii.

Din propunerile care au fost inițiate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei rezultă faptul că, dincolo de declarațiile ulterioare ale premierului, determinate de revolta tuturor sindicatelor, opțiunea patronatelor este cea care se regăsește cuprinsă în aceste propuneri ce angajează atât Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cât și Guvernul României.

Partidul România Mare consideră inadmisibile următoarele propuneri regăsite în proiectul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

1. - Transformarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată în regulă, alături de contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

Contractul individual de muncă pe perioadă determinată trebuie să rămână excepția în materia contractelor individuale de muncă, pentru că, altfel, se instituie un regim defavorabil pentru salariați.

2. - Nu putem fi de acord nici cu renunțarea la caracterul obligatoriu al contractului colectiv de muncă, unic la nivel național, și al contractelor colective de muncă pe ramură, deoarece aceasta ar însemna ca dialogul dintre sindicate și patronate să nu mai aibă nici o valoare și eficiență.

Sunt și alte propuneri cu care nu suntem de acord, pe care înțelegem să nu le prezentăm, însă, în acest cadru.

Atragem atenția, în modul cel mai serios posibil, asupra faptului că se încearcă, pe fond, modificarea Codului muncii, în scopul de a-l transforma dintr-un cod social într-un cod patronal.

Este adevărat că actualul Cod al muncii are anumite imperfecțiuni, dar înlăturarea lor nu înseamnă a-l transforma în opusul a ceea ce este în prezent.

În mod inutil pozează, acum, Guvernul, inclusiv primul-ministru, în factor neutru, pentru că Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei este cel care a înaintat acele propuneri aberante, angajând, în acest fel, însuși Guvernul.

Aici, regăsim diferența între concepția care pune pe același plan munca și capitalul, concepție pe care o împărtășim noi, Partidul România Mare, față de concepția care consideră fundamental exclusiv capitalul, care se pare că este caracteristică actualei puteri.

Nu trebuie să uităm, însă, că, printre trăsăturile consacrate de primul articol al Constituției, pentru statul român, se numără și caracterul social al statului.

În plus, există încă un aspect fundamental: nici o normă internațională nu impune modificări în sensul celor propuse de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, iar cerințele forurilor financiare internaționale nu trebuie avute în vedere, atâta vreme cât încalcă Legea fundamentală a țării.

Niciodată nu vom accepta transformarea salariaților din România în simple unelte vorbitoare, iar a patronilor în stăpâni absoluți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Puskas Valentin Zoltan - Echitate pentru plata vignetelor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Puskas Valentin Zoltan, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Urmează la microfon domnul senator Mihai Ion Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D.

 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat.

Ca întotdeauna când vin la acest microfon la declarații politice, doresc să vă reamintesc o problemă care atinge toate județele țării și pe toți oamenii, indiferent de culoarea politică pe care o au.

Săptămâna trecută, am discutat cu mai mulți agricultori care m-au întrebat: "Domnule senator, pentru tractorul cu care circul pe șosele, lunar, 10-15 kilometri, de ce trebuie să cumpăr vignete?"

Pensionarul: "Eu, anual, circul, pe drumurile naționale și județene, 1000-1500 de kilometri. De ce plătesc atâta, ca și cel care face 50.000 de kilometri cu mașina pe acele drumuri?".

Data trecută, am amintit că sunt anumite probleme care persistă, indiferent care este partidul sau care sunt partidele care se află la guvernare. Și această problemă se cam încadrează în această categorie.

S-au elaborat niște acte normative, s-au pus în aplicare și, atunci când ajungem să le aplicăm, constatăm că, într-adevăr, sunt anumite probleme pe care, poate, cei care au elaborat actul normativ respectiv nu le-au prevăzut.

Și această problemă a vignetelor cred că este o problemă pe care noi, Parlamentul, ar trebui să o analizăm, în primul rând, prin prisma contribuției tuturor cetățenilor la această cheltuială și, după aceea, să găsim, cât mai repede, o modalitate prin care, în mod echitabil, să putem pune în aplicare această prevedere.

Cei care sunteți - și cei care nu ați fost în Parlamentul anterior - vă amintiți că tot așa am fost și cu taxa radio-tv. Am introdus-o pentru toată lumea, chiar dacă era orb sau surd, dacă avea aparat, dacă nu avea aparat, trebuia să plătești taxă radio și tv.

De la acest microfon, și atunci, am intervenit, am încercat să sensibilizez Parlamentul și, până la urmă, am găsit căile prin care și această taxă să fie o taxă echitabilă pentru populație.

Același lucru doresc și acum. Nu vreau să spun că ar fi vinovat cineva sau nu ar fi vinovat altcineva, ci este vorba de aplicarea unor reglementări în mod echitabil pentru populația acestei țări.

Și aici, sunt loviți cei care au o situație materială mai precară, în special, agricultorii care au acele utilaje, acele tractoare; pensionarii care au mașină, dar circulă mai rar, pentru că n-au posibilitatea să cumpere combustibil, ca să aibă, în fiecare zi, mașina la îndemână.

De aceea, ar trebui să găsim metoda prin care această taxă, aceste vignete să fie în așa fel folosite încât să nu împovărăm pe cei care, și așa, au foarte multe probleme materiale.

Doresc să analizăm și această problemă și, dacă găsim o modalitate de a propune o inițiativă legislativă, rog pe colegii mei să ne sprijine ca, și în acest caz, să putem asigura o echitate pentru populația României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Mihai Ion Dumitrescu - Taxele și instaurarea disciplinei în procesul de colectare a taxelor.

Invit la microfon pe domnul senator Mihai Ion Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D.

Urmează domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 

Domnul Mihai Ion Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi.

Am auzit, recent, un comentariu, cu iz electoral, în legătură cu Programul de guvernare, și anume: "Alianța promovează fiscalitatea excesivă". Nimic mai neadevărat. Alianța stabilește niște reguli și construiește un buget din contribuțiile cetățenilor ruinați de politica falimentară a pesediștilor.

Până în 2004, până la alegerile din 2004, practica era alta: unii dădeau tunuri uriașe, iar oamenii obișnuiți erau amăgiți cu operațiuni sociale de amploare, sugestiv intitulate de presă drept "pomeni electorale".

Acum, oamenii sunt informați corect despre taxele pe care le are de plătit și se încearcă instaurarea disciplinei în procesul de colectare a taxelor.

Impozitul pe terenul agricol și cel pe tranzacțiile imobiliare este de 10 ori mai cinstit decât plata din banii oamenilor a sute de miliarde, atât cât reprezintă datoriile marilor neplătitori de taxe.

Oamenii sunt conștienți de necesitatea consolidării bugetului. Sentimentul de nesiguranță a fost, însă, inoculat tot de colegii din P.S.D., cei care au uitat să mai întoarcă banii publici în folosul contribuabililor.

Nu mai miră pe nimeni că, după atâtea tunuri, atâtea licitații amicale și atâtea ace de cravată cumpărate pe sume exorbitante din banii cetățenilor - vezi cazul recent de la "Romsilva" -, cetățenii sunt neîncrezători.

Aștept, așadar, cu nerăbdare, ca papagalii, care tăceau, cu premeditare, când se puneau la cale marile afaceri, să înceapă zarva pe tema oamenilor nevoiași.

Să nu uite, însă, nimeni din această sală că electoratul a refuzat pomana P.S.D.-ului și a pus la zid tactica de îmbogățire rapidă a celor care au uitat de cotizațiile către stat.

Acum, e rândul nostru să respectăm doleanțele electoratului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Nicolae Iorga - Industria brașoveană.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Urmează domnul senator Puiu Hașotti.

 

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Am ridicat, în legislatura trecută, tot de la această tribună, în repetate rânduri, problema industriei brașovene.

Vreau să vă aduc la cunoștință că - exact acum două ore, probabil - a încetat pichetarea Prefecturii din Brașov, care se va face pe timp nelimitat de către sindicaliștii brașoveni, începând cu data de astăzi.

Spuneam, atunci, și solicitam Guvernului să ia măsuri ferme pentru a redresa, cât de cât, această industrie, pentru că, altfel, domnul coleg Puskas Valentin Zoltan, care își face probleme cu taxa de drum, o să-și facă probleme nu cu acea taxă, ci cu tractorul, că n-o să mai avem tractoare.

Din informațiile pe care eu le dețin, se pare că și actualul Guvern nu dorește o redresare a industriei din Brașov. "Nitramonia" a fost închisă în urma vizitei unui ministru de la putere, iar "Tractorul" se pare că va fi inclus pe o listă a unui celebru lichidator, de acum, pe nume Arin Stănescu.

Și atunci, vă întreb și eu pe dumneavoastră - că și pe mine mă întreabă oamenii din Brașov - de ce suntem mințiți, de 15 ani, că vom face tractoare, vom face camioane și alte produse în municipiul și județul nostru?

Partidul România Mare trage, încă o dată, un semnal de alarmă, solicită măsuri ferme din partea Guvernului, pentru că, altfel, în opinia mea, alianța dumneavoastră nu se va mai putea numi "Dreptate și Adevăr", ci "Departe de Adevăr".

Sper ca - și în dățile trecute - această intervenție a mea să fi fost rostită înainte de a fi prea târziu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti rămâne pentru săptămâna viitoare.

 
Teodor Meleșcanu - Vizita la Chișinău și Moscova a președintelui țării, domnul Traian Băsescu.

Invit la microfon pe domnul senator Teodor Meleșcanu, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D.

Urmează domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Unul dintre pilonii politicii externe românești, asumat prin Programul Alianței "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D., este reprezentat de consolidarea poziției României în Estul Europei, ca factor de echilibru și de stabilitate.

După alegerile din decembrie 2004, hotărârea Guvernării Alianței "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D. de a-și consolida relațiile cu statele vecine, de a se manifesta activ în această zonă, a devenit foarte vizibilă.

Și, pentru a întări cele spuse, îmi sunt la îndemână recentele vizite ale domnului președinte Traian Băsescu în Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă - în paranteză subliniez, printre primele vizite oficiale ale mandatului său.

Atât vizita de la Chișinău, cât și cea de la Moscova, au fost caracterizate de pragmatism și hotărâre din partea puterii de la București, de dorința de a depăși vechile teme care au blocat, timp de 15 ani, dialogul bilateral și de a trece la măsuri concrete, punctuale care să genereze stabilitate și prosperitate în Estul Europei.

În cadrul vizitei sale la Chișinău, domnul președinte Traian Băsescu a asigurat Republica Moldova de sprijinul pe care țara noastră îl acordă procesului de democratizare, de dezvoltare economică și socială, de asigurare a securității și stabilității interne, pentru că Republica Moldova se află în fața unei mari opțiuni, iar alegerile din 6 martie 2005 sunt considerate ca fiind cruciale pentru viitorul său, pentru calea pe care o va alege către Vest și către Uniunea Europeană.

Pentru ca opțiunea cetățenilor Moldovei să fie, însă, exprimată în mod liber, fără nici un fel de umbră asupra corectitudinii procesului și, mai ales, a rezultatului electoral, Parlamentul României va trimite la Chișinău, cu ocazia alegerilor din 6 martie, un grup de observatori parlamentari, în cadrul misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova.

Dați-mi voie să le urez - de la tribuna plenului Senatului - mult succes colegilor noștri care vor participa la această misiune.

Țin să subliniez, de altfel, faptul că și în discuțiile de la Moscova, a fost hotărât de către cele două țări, atât de Rusia, cât și de România, că sunt direct interesate și vor face tot ceea ce depinde de ele pentru ca procesul electoral din Republica Moldova să fie liber și corect.

Dacă vizita la Chișinău a fost axată pe problematica susținerii dezvoltării Republicii Moldova de către România, în vederea includerii sale în Uniunea Europeană, vizita la Moscova a reprezentat un prim dialog deschis și sincer între doi parteneri serioși.

Ea marchează începutul unei noi relații cu Moscova, reprezintă momentul în care puterea de la București a hotărât să treacă de la vorbe și tratate, în relația cu Rusia, la fapte și în special la materializarea Tratatului bilateral, semnat în urmă cu doi ani. Iar acest lucru este posibil numai printr-un dialog extrem de punctual, pragmatic și bazat pe încredere reciprocă.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, din dialogul cu partea rusă au lipsit discuțiile pe marginea Tezaurului și a Pactului Ribbentrop-Molotov, și aceasta nu pentru că am fi uitat de ele, ci, dimpotrivă, pentru că dorim să dezvoltăm dialogul cu Moscova și sprijinim cu toate forțele ceea ce am decis împreună în această problemă, atunci când am semnat Tratatul bilateral cu Federația Rusă.

Înainte de toate, Comisia bilaterală însărcinată cu rezolvarea problemei Tezaurului românesc, trebuie să își facă treaba și, concomitent, diplomația românească trebuie să privească spre celelalte obiective.

Preocuparea noastră, a României, este de a nu bloca relațiile bilaterale pe considerente istorice, ci de a privi spre viitor, păstrându-ne, în același timp, pozițiile noastre clare și bine-cunoscute, în legătură cu Pactul Ribbentrop-Molotov și impactul său asupra României.

Agenda discuției s-a concentrat, însă, într-o măsură foarte importantă pe dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări.

Partea română și-a manifestat deschiderea către investițiile rusești în România, subliniindu-se disponibilitatea pentru diversificarea acestora și pentru extinderea lor și în alte domenii, cum ar fi domeniul agricol, imobiliar și financiar, și nu limitarea lor doar la comerțul cu produse petroliere, produse energetice și tranzitul acestora.

O altă posibilitate concretă care a fost menționată, o constituie implicarea, posibila implicare a părții ruse în retehnologizarea unor termocentrale care au fost construite în colaborare cu rușii, cum ar fi, de exemplu, cea de la Mintia-Deva.

Una din deciziile cele mai importante pe care aș dori să o subliniez, este cea referitoare la coborârea discuțiilor și a negocierilor pe proiecte economice, de la nivel statal, de la nivelul capitalelor, la nivelul districtelor federale și al republicilor autonome ale Rusiei, unde există o cerere foarte mare de bunuri de consum din România, cum ar fi: mobilă, textile, încălțăminte și produse agro-alimentare.

Pornind de la această idee, în cadrul discuțiilor dintre cei doi miniștri de externe, s-a convenit, în principiu, deschiderea a patru-cinci noi consulate românești, în districte federale din partea europeană și din partea asiatică a Rusiei, care să aibă ca principal domeniu de activitate promovarea schimburilor economice.

Merită să fie, de asemenea, subliniată și acceptarea, în cadrul discuțiilor de la Moscova, de către partea rusă, a posibilității unor investiții din România, de această dată, în Federația Rusă, în perimetrele petrolifere și gazeifiere, domenii de importanță strategică pentru aprovizionarea României, în anii care urmează, cu energie.

În vederea sprijinirii dezvoltării contactelor economice, cele două părți au convenit, de asemenea, flexibilizarea regimului vizelor pentru cetățenii lor - sigur, în ceea ce privește România, în limitele obligațiilor pe care ni le-am asumat prin Acordul de la Schengen - dar și cu preocuparea de acordare a vizelor astfel încât ele să nu reprezinte un obstacol, pentru oamenii de afaceri și, în general, pentru cetățenii celor două țări, în călătoriile lor.

O altă temă prioritară a reprezentat-o și situația din Marea Neagră. Marea Neagră, în opinia noastră, trebuie să devină o zonă de securitate, o zonă lipsită de conflicte, o zonă în care să nu mai existe trafic de droguri, trafic de armament sau trafic cu ființe umane.

Ambele părți au fost de acord asupra necesității formării unui grup operativ al țărilor riverane care să acționeze în situații de urgență în vederea combaterii traficului ilegal de arme, de persoane și de droguri.

De asemenea, s-a discutat, și mi se pare semnificativ acest lucru, despre participarea, pe baze democratice, a unităților militare navale din statele riverane la Marea Neagră în asigurarea securității din această zonă.

Aș vrea, în încheiere, să spun două cuvinte despre lucrurile decise în legătură cu criza din republica Transnistreană, care reprezintă un conflict înghețat, dar care, totuși, poate evolua extrem de rapid și de negativ în orice moment.

În sfârșit, după foarte mulți ani, Bucureștiul a decis să se implice și, în cadrul vizitei, autoritățile de la București au cerut în mod direct și oficial, ca România să fie reinclusă, alături de Rusia, Ucraina, Moldova și OSCE, în Comisia de negociere a conflictului din Transnistria, ceea ce reprezintă, în opinia mea, un pas foarte important în această direcție a rezolvării conflictului din Transnistria.

Doresc să solicit Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să urmărească realizarea acestei propuneri care a făcut tema unei discuții importante în negocierile de la Moscova.

Stimați colegi,

Am încercat să vă spun câteva lucruri în legătură cu vizita și cu acțiunile de politică externă ale conducerii României, cu punerea în aplicare a Programului de guvernare și a opțiunilor pe care le-am promis în timpul campaniei electorale și care urmăresc un obiectiv foarte simplu în materie de politică externă: acela de creare, în Estul Europei, a unei zone stabile, fără conflicte, o zonă care să asigure Uniunii Europene - din care va face parte și România, cât mai curând - liniștea și posibilitatea extinderii sale pe mai departe. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim pentru informare, domnule senator.

 
Aurel Ardelean - Dezvoltarea durabilă a sectorului infrastructurii rutiere în contextul integrării României în Comunitatea Europeană: autostrada Nădlac - Arad - Timișoara - Pitești și autostrada Borș - Brașov; Construcția de autostrăzi să intre sub controlul și jurisdicția Parlamentului României.

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Și ultima luare de cuvânt, doamna senator Maria Petre.

 

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației politice este dezvoltarea durabilă a sectorului infrastructurii rutiere în contextul integrării României în Comunitatea Europeană, prin contracte corecte și verificabile.

Fac mențiunea că este o reluare a conferinței de presă organizată de Partidul România Mare, vineri.

Integrarea României în Uniunea Europeană presupune consolidarea și dezvoltarea rețelei de transport și a celei de transport rutier, în special.

În Anexa nr. 3 din Legea nr. 203/16 mai 2003, republicată, privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, este prevăzută lista proiectelor prioritare, identificate în România, împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015.

În această anexă, printre proiectele prioritare care urmează a fi realizate, la poziția nr. 1 figurează tronsonul: Nădlac - Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Alba-Iulia - Sibiu - Pitești.

Această autostradă, în special tronsonul Nădlac - Arad - Timișoara, este importantă din mai multe considerente care pornesc de la rațiuni economice, poziționare geografică, protecția mediului înconjurător și dezvoltarea turismului.

Pentru fluidizarea traficului, în special a traficului greu, autostrada urmează să reprezinte o legătură vitală pentru transportul de mărfuri, fiind o arteră comercială de care nici România și nici Uniunea Europeană nu se poate lipsi, preluarea traficului fiind mult superioară valorii de 15%, cât ar urma să preia tronsonul Borș - Brașov.

Autostrada este importantă și din punct de vedere al conexiunii cu autostrada construită de Banca Europeană de Investiții, în Ungaria, și care avansează spre Nădlac, cu termen de finalizare - sfârșitul anului 2005.

Uniunea Europeană consideră conexiunea celor două autostrăzi vitală, prin legăturile ce urmează a fi deschise spre Estul Europei, Grecia și Turcia.

În demararea proiectelor pentru autostrăzi un rol esențial îl reprezintă și protecția mediului înconjurător. Din acest punct de vedere, impactul asupra mediului înconjurător, prin construirea autostrăzii Nădlac - Arad - Timișoara - Pitești, fiind în conformitate cu standardele impuse de Uniunea Europeană.

Pentru tronsonul Brașov - Borș, domnul prim-ministru a dispus un audit financiar și juridic pentru verificarea contractelor încheiate cu firma Bechtel, pentru a stabili dacă acestea au fost parafate conform legii și dacă se încadrează în limitele de costuri uzuale, fapt ce ne îndrituiește să afirmăm - așa cum s-a spus și la conferința de presă a Partidului România Mare, de vineri - că în construcția de autostrăzi se vehiculează sume importante, folosite, uneori, și sub formă de comisioane.

Pentru acest fapt, propun ca toate construcțiile de autostrăzi să intre sub controlul și jurisdicția Parlamentului României. Mulțumesc. (aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Maria Petre - Solicită prezentarea raportului cu privire la scrutinul din 28.11.2004 de către președintele Autorității Electorale Permanente.

Invit la cuvânt pe doamna senator Maria Petre, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr" - PNL-PD.

 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea este extrem de scurtă, dar ea privește un subiect foarte important. Așa cum știm cu toții, avem în România o serie de instituții noi, create prin legi speciale sau în interiorul altor legi și, astăzi, vreau să mă refer la ceea ce, înaintea ultimelor două procese electorale - și mă refer la alegerile parlamentare și cele prezidențiale -, a fost înființarea Autorității Electorale Permanente.

Știți foarte bine că atunci, în criză de timp, Parlamentul României, Senatul și Camera, în egală măsură, am convenit ca în locul unei Legi de înființarea a Autorității Electorale Permanente, să introducem o secțiune în Legea privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, ceea ce s-a și întâmplat.

Ce vreau, însă, să solicit în această intervenție a mea, domnule președinte și stimați colegi, este ca această nouă instituție să își facă datoria pe care legea, ca atare, i-o conferă, și unul din lucrurile pe care trebuie să le facă foarte curând este prezentarea..., este o instituție subordonată Parlamentului Românie, o autoritate subordonată Parlamentului României și ea, potrivit legii de înființare, este obligată ca, în termen de 90 de zile de la data ultimului scrutin, să prezinte Parlamentului un raport asupra modului în care s-au desfășurat alegerile.

Știm cu toții ce discuții au fost pe marginea corectitudinii, mai mari sau mai mici, ultimului scrutin și, ca atare, domnule președinte, v-aș ruga să solicităm președintelui Autorității Electorale Permanente, prezentarea cât mai rapidă a raportului cu privire la scrutinul din 28 noiembrie 2004, pentru că termenul de 90 de zile, dacă luăm în calcul data de 28 noiembrie 2004, este fix de azi într-o săptămână.

Cer, de asemenea, Guvernului să nu discute - am înțeles din presă, mai degrabă, și o să verificăm dacă, sigur, acest lucru este adevărat - că, în loc să își pregătească raportul și să îl prezinte Parlamentului României, Autoritatea Electorală Permanentă încearcă să introducă pe ordinea de zi a Executivului un nou Regulament de organizare și funcționare. Cred că nu este nici o grabă din punctul acesta de vedere.

Ceea ce noi ar trebui să știm, cu toții, este dacă această instituție și-a făcut sau nu datoria, pe ceea ce au însemnat ultimele alegeri și abia după aceea să intre în solicitări de tip majorare de posturi și tot felul de alte cerințe pe care Autoritatea Electorală Permanentă am înțeles că le are în proiectul noului Regulament. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" - PNL-PD.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Frunda Gyorgy - Autostrada Transilvania.

Mai dorește cineva să intervină? Domnul senator Frunda Gyorgy.

 

Domnul Gyorgy Frunda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac câteva referiri la autostrada Transilvania. Unul din lucrurile greu de crezut, este că în 2005, cu o mașină occidentală foarte bună, mergi de la București la Tg. Mureș sau la Cluj, mult mai mult în timp, decât mergeai înainte de 1990, cu o Dacie, cu o Skodă sau cu un Trabant. Cu toate că și mașina este mai bună, și șoseaua europeană este modernizată, și se poate merge bine, numai că nu avem autostradă, avem un drum european, care în proporție de 80-90% are două benzi și, uneori, în munți are trei benzi. Circulația este foarte dificilă, foarte riscantă și numai în paranteză vă amintesc că, în anul 2003 România a avut mai mulți morți rezultați din accidentele de mașină, decât au fost în conflictul israeliano-palestinian. Acestea sunt doar argumente foarte superficiale pentru necesitatea construirii autostrăzii Transilvania, care, subliniez, nu vrea să înlocuiască culoarul IV- european, ci vrea să fie o primă autostradă impusă de necesitățile economice ale României de astăzi. Nu cred că există în această sală o singură senatoare sau un singur senator ales din oricare din județele Transilvaniei, care să nu vrea să se construiască această autostradă. Este un lucru absolut indispensabil. Dacă facem această autostradă, atunci economia României va crește, vom fi legați nemijlocit de Uniunea Europeană, acea legătură la Borș se va face cu autostrada existentă, autostrada III a Ungariei, care este deja mai încoace de Miskolc, și care va lega direct Bucureștiul de Budapesta, Viena și așa mai departe, și care la ora actuală este absolut indispensabilă. Eu cred în corectitudinea contractului încheiat de Guvernul României cu firma americană Bechtel, și pentru că cred acest lucru, nu am nici o rezervă ca acest contract să fie analizat, să fie vizat de organele abilitate, să se vadă dacă acest contract a fost corect încheiat. Iar, atunci când mergând de la București spre Tg. Mureș, de la Timișul de Sus până la Brașov, există coloană permanentă de mașini, atunci când în Carpați, și înainte de Brașov, și după Brașov, coloana este de mai multe ore și nu putem trece de această coloană, atunci când 330 de km, cât separă Bucureștiul de Tg. Mureș, sunt făcuți în 6 ore, fără respectarea limitărilor de viteză, dacă ai respecta toate limitările de viteză, ai face 10 ore, atunci mi se pare absolut incredibil să susții că nu este nevoie de această autostradă. Această autostradă este un instrument pentru dezvoltarea economică a regiunii, această autostradă este un instrument pentru legarea României de Uniunea Europeană, această autostradă este un puternic instrument pentru a crea noi locuri de muncă pentru oamenii din zonă și posibilități de afaceri. De aceea, cu toată hotărârea și toată fermitatea, în interesul tuturor cetățenilor acestei țări, pentru a nu mai fi pe ultimul lor și din punct de vedere al autostrăzilor existente per kilometru sau per cap de locuitor, vă solicit ca acest control al contractului încheiat între Guvernul României și firma "Bechtel" să se facă într-un timp cât mai scurt. Solicit ferm ca din bugetul alocat autostrăzii să nu fie redus nici un cent, pentru că este absolut indispensabil, și vă doresc tuturor ca din 2007 să circulăm cu toții pe autostrada Transilvania, să parcurgem Cluj-București în 4 ore, iar Brașov - București într-o oră și jumătate. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Ion Solcanu - Susține construirea autostrăzii Transilvania.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Solcanu, un minut.

 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aveam de gând să fac nici o declarație politică, doar că domnul coleg Frunda mi-a prilejuit această intervenție. Vreau să recunosc că sunt întrutotul de acord cu domnul senator Frunda. Domnia-sa a venit aici argumentat și susține, pe drept cuvânt, construirea autostrăzii Transilvania: București - Brașov - Tg. Mureș - Cluj și să conducă spre Budapesta, și aici fac o paranteză: colegii mei liberali de la Iași, nu-s toți aici în partea de centru, aveau un proiect de o autostradă Budapesta-Cluj-Iași și se ducea undeva la Chișinău. Domnul senator Frunda spunea, printre altele, că soluția acestei autostrăzi este foarte bună. Sunt absolut de acord cu dumnealui, așa cum sunt de acord cu toți specialiștii care au analizat acest proiect înainte de a se pune pe tapet. Îl rog pe dumnealui să-l lămurească pe președintele României că asta este soluția cea bună și nu cea pe care a propus-o domnia-sa, cea de pe Valea Oltului și, în același timp, să-și lămurească colegii din Guvernul României, deci, UDMR-ul, că asta este soluția pozitivă. Vă mulțumesc. În rest, domnule senator Frunda, noi vom sprijini proiectul pe mai departe. (Aplauze)

 
Corneliu Vadim Tudor - Autostrada Transilvania și firma Bechtel.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor pentru două minute.

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Mai aveam din timpul alocat grupului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Surprinzător, ce bine se înțelege PSD-ul cu UDMR-ul când e vorba de vechile lor proiecte comune. De asemenea, mă bucur când îi aud pe colegii maghiari vorbind despre autostradă și nu despre autonomie. Începe la fel, dar e cu totul altceva... Nu este nimeni împotriva autostrăzilor, în general. Haideți, să ne gândim că propagarea civilizației superioare s-a făcut, în primul rând, prin drumuri. Romanii au cucerit o jumătate din lume prin drumuri, începând cu cel mai important drum al lor, care e Via Apia. Se credea inițial că vine de la o nimfă romană - Apia-, dar vine de la consulul Claudius Apius. Avem nevoie de această autostradă, sigur că da. Dar, în condițiile în care, Guvernul Tăriceanu stabilește plafonul de îndatorare internă și externă, pe anul 2005, la aproape 8,5 miliarde dolari..., și luați Monitorul Oficial... adunăm plusul la datoria externă, care, oricum, e foarte mare, se apropie de 30 miliarde dolari, cu plusul la datoria publică internă. Deci, repet, cere permisiunea și, probabil, a și obținut-o, de a ne mai îndatora cu 8,5 miliarde dolari. Păi, haideți să vedem de unde vor veni acești bani. Haideți, să vedem cât costă acel proiect al autostrăzii. Eu vă spun că am studiat acest proiect. Nu am prejudecăți, să se facă, foarte bine, cu americanii... Americanii sunt, totuși, cei care au ajuns pe Lună... Îți face un specialist american o treabă, poți să fii sigur că durează sute de ani, dar în situația în care kilometrul de autostradă costă de trei ori mai mult decât costă în America, și de trei ori decât costă în Croația, care i-a și scos de acolo. În situația în care nu s-a făcut licitație publică, eu vă spun că dumneavoastră veți plăti oalele sparte la sfârșitul anului, ca o nesăbuință. Autostrăzi, la fel de bune, dar de două-trei ori mai ieftine fac cei care au mai făcut în Europa: fac și germanii, fac și italienii, fac și alții. Noi suntem pentru autostradă, avem nevoie de modernizarea României, de drumuri, de infrastructură, dar suntem și pentru respectarea legii, suntem pentru licitație. Cine, ce are de ascuns? De ce se teme de o licitație publică? Să fie un caiet de sarcini, să fie mai multe oferte și vom stabili atunci. Vă rog foarte mult. Gândiți-vă că țara e deja prea săracă. A ajuns la fundul sacului și exact de îmbogățirea acelui trust, Bechtel, stăteam noi în drum acum. Eu știu ce se ascunde: când zici Bechtel, zici familia Bush. Trebuie să se plătească niște datorii. Asta este realitatea. Să fie sănătoși, dar să se gândească la faptul că suntem deja pe ultima sută de metri și nu mai avem bani. "N-are mama, că ți-ar da!". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Uite, autostrada București-Pitești a făcut-o cu licitație...

Stimați colegi,

Am încheiat declarațiile politice. Reiau apelul care s-a făcut: prezența miniștrilor la cele trei legi organice, domnule Olteanu.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 25 februarie 2021, 18:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro