Plen
Ședința Senatului din 14 martie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/21-03-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-03-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 martie 2005

2. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................
 

Stimați colegi,

Trecem la primul punct din ordinea de zi "declarații politice.

 
Maria Petre - necesitatea prezentării de către Autoritatea Electorală Permanentă a raportului asupra organizării și desfășurării alegerilor din noiembrie 2004 ;- revocarea din funcție a președintelui A.E.P.

Invit la microfon, din partea Alianței Dreptate și Adevăr PD-PNL pe doamna senator Maria Petre.

 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a prezenta declarația propriu-zisă aș vrea să vă cer permisiunea ca de la microfonul Senatului, astăzi, să spunem "La mulți ani!" unui fost coleg căruia cred că-i purtăm în egală măsură respect.

Este vorba de faptul că astăzi este ziua de naștere a domnului Alexandru Paleologu, care ne-a fost, până de curând coleg și vă cer permisiunea să îi spunem împreună "La mulți ani!" și, mai ales să-i urăm multă sănătate, pentru că am înțeles că starea dumnealui de sănătate nu este tocmai bună de ziua de naștere și chiar v-aș cere permisiunea ca, așa în lipsă, să-l aplaudăm cu această ocazie. (Aplauze îndelungate.)

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația mea politică de astăzi este o revenire la un subiect pe care l-am abordat de curând și anume, într-o declarație pe care am susținut-o de la acest microfon pe 21 februarie, declarație în care atrăgeam atenția că Autoritatea Electorală Permanentă trebuia să prezinte Parlamentului României, în maximum trei luni de la încheierea alegerilor, un raport asupra organizării și desfășurării acestora în temeiul Legii nr.373/2004.

Autoritatea Electorală Permanentă a ieșit din orice termene și eu cred că dumneavoastră veți fi de acord cu mine că nu putem tolera nimănui încălcarea legii cu bună știință și cu atât mai puțin avem dreptul că tolerăm acest lucru președintelui acestei Autorități.

Revin, astăzi, de la același microfon cu propuneri concrete privind măsurile care se impun în acest context.

Raportul despre care vorbeam trebuia dat publicității, sub forma unei Cărți Albe. Avem astăzi bucuria să discutăm despre o carte privind alegerile parlamentare și prezidențiale din anul 2004, numai că ea nu este editată așa cum ar fi fost legal și normal de Autoritatea Electorală Permanentă, ci de Institutul pentru Politici Publice și nu este nici pe departe albă.

Studiul finalizat cu profesionalism în ianuarie 2005, pune la dispoziția alegătorilor și a lumii politice în egală măsură, o serie neagră de nereguli constatate tocmai în activitatea Autorității Electorale Permanente.

Pe baza acestui material susținut de o dezbatere foarte interesantă organizată săptămâna trecută de Institutul pentru Politici Publice și în baza unui studiu asupra legislației electorale, vă rog să-mi permiteți să structurez intervenția mea de astăzi pe trei direcții.

Prima este o acțiune concretă pe care doresc să v-o supun atenției și anume aceea că se impune de urgență revocarea din funcție a președintelui Autorității Electorale Permanente, domnul Octavian Opriș.

Propun acest subiect următoarei ședințe a Birourilor reunite ale celor două Camere ale Parlamentului României.

Câteva motivații pentru acest demers trebuie subliniate și ele sunt următoarele:

Încălcarea art. 29.1 litera k din Legea nr.373/2004 privind obligativitatea prezentării în fața Parlamentului a raportului asupra organizării și desfășurării alegerilor în termen de trei luni de la încheierea

alegerilor. Întrucât azi suntem în 14 martie, observăm cu toții că acest termen a fost încălcat.

Încălcarea art.27.12 din aceeași lege, privind delegarea atribuțiilor către vicepreședinții Autorității Electorale, cei doi vicepreședinți susțin și au dreptate, susțin întemeiat că au fost marginalizați și nu au fost consultați niciodată.

Al treilea motiv, acuzațiile privind jaful din banul public pe care președintele Octavian Opriș l-a girat în acest scurt interval de funcționare a instituției.

Trebuie să amintesc suma de 73 de miliarde alocați prin buget autorității pe anul 2005 și că gestionarea incorectă a acestor bani poate aduce prejudicii grave, având în vedere că președintele este ordonator principal de credite.

Vă propun, stimați colegi, audierea celor doi vicepreședinți în cadrul Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României.

Acest caz este cu siguranță de competența comisiei noastre.

Poziția celor doi vicepreședinți este cunoscută pentru că ea a fost făcută publică și relatată ca atare de presă.

Propunerile de modificare a Regulamentului de organizare și funcționare pe care președintele Autorității, care nu-și face datoria, a găsit de cuviință să-l transmită Guvernului României fără consultarea, cu atât mai puțin a Parlamentului căruia îi este subordonată, dar în egală măsură a celor din interiorul autorității, propuneri care au în vedere, din punct de vedere al președintelui Opriș triplarea personalului, ridicarea numărului de autoturisme la 22, ridicarea normei de consum la 500 de litri pe lună, ceea ce ar duce la o creștere substanțială a alocărilor bugetare pe anul în curs.

Sunt semnalate o serie întreagă de nereguli în conducerea instituției, în ocuparea posturilor, în delegarea atribuțiilor președintelui altor persoane decât cele prevăzute de lege și prin Regulamentul de organizare și funcționare și de aceea cred că sesizarea Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții este o necesitate.

A doua direcție pe care îmi permit să o supun atenției dumneavoastră, stimați colegi, este amendarea Legii nr.373/2004 în zona care privește funcționarea acestei autorități. Această lege are câteva nereguli evidente care produc confuzie.

Pe de-o parte, legea specifică foarte clar că Autoritatea Electorală Permanentă funcționează doar între două perioade electorale, iar pe de altă parte, acordă acestei Autorități atribuții în perioada electorală. Astfel, ea ar trebui să monitorizez și să controleze modul de întocmire și actualizare a listelor electorale, știm cu toții ce probleme avem în acest moment, și nu doar în acesta cu listele electorale, ar trebui să urmărească modul de stabilire a localurilor secțiilor de votare, să certifice spre neschimbare cu 10 zile înainte de data alegerilor programele de calculator selecționate în urma licitației sau, mai grav, poate constata unele contravenții în perioada electorală.

Actualul cadru legislativ este deficitar în privința formării unui corp instituțional coerent, pentru că putem constata o serie de prevederi care permit suprapunerea unora din atribuțiile importante ale Autorității Electorale cu cele ale Biroului Electoral Central.

Se impune, deci o revizuire a legislației cu scopul de a impune responsabilități clare tuturor instituțiilor implicate în procesul electoral.

Și, în sfârșit o a treia propunere vine în sprijinul formării unei comisii speciale, la nivelul celor două Camere, cu obiective îndreptate spre așezarea sistemului electoral într-o manieră firească pe baza analizări responsabile a corectitudinii alegerilor din anul 2004.

Dacă lucrurile ar fi funcționat normal raportul Autorității Electorale Permanente ar fi adus lumină în prea multele nereguli comise în procesul electoral.

Alegerile parțiale care vor avea loc foarte curând ne ridică deja forte multe semne de întrebare privind profesionalismul instituțiilor implicate și pregătirea lor în domeniul managementului electoral. Vom avea în curând sarcina, deloc ușoară, de a organiza alegeri pentru europarlamentari, și cred că, măcar pentru aceasta, ar trebui să fim mai bine pregătiți decât am fost până acum.

Noi, care alcătuim cu toții clasa politică cred că avem misiunea de a definitiva împreună cu societatea civilă, dacă nu o s-o putem face singuri, un cod electoral și o legislație specifică, bine argumentată, în acord cu cerințele aderării României la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Ion Solcanu - cetățenii români întorși în țară de la granița Spaniei.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Solcanu Grupul parlamentar PSD și urmează doamna senator Vedinaș Verginia.

 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Senatori din Grupul parlamentar al Partidului Social-Democrat își exprimă profunda preocupare și indignare față de modul în care Guvernul Tăriceanu a gestionat actuala criză a cetățenilor români întorși în țară din Spania.

În condițiile în care Guvernul Partidului Social Democrat printr-o preocupare exemplară și o cooperare cu guvernele statelor europene au obținut pentru cetățenii români dreptul de a călători în spațiul Schengen, actualele autorități au tratat cu indiferență și superficialitate soarta persoanelor trimise în țară de la granița Spaniei.

Din declarațiile unor persoane implicate a rezultat că femei și copii, tineri și oameni mai în vârstă au fost abandonați timp de câteva zile pe drumurile Europei și tratați ca niște infractori într-un dispreț total față de normele europene în vigoare și dreptul acestora la un tratament civilizat și uman.

Din păcate, în toată această perioadă nu i-a văzut nici pe domnii Traian Băsescu, președinte al Românei, nici pe domnul Tăriceanu, primul - ministru, și nici conducerile Ministerelor de Externe și Administrației și Internelor să se implice în soluționarea unui incident degradant pentru cetățenii unei țări europene.

Pentru aceștia, situația cetățenilor României nu face parte din politica mare pentru poziționarea și repoziționarea ei pe harta lumii, punând în evidență că formula "Să trăiți bine!" a fost o simplă lozincă propagandistică folosită în scopuri electorale. În schimb, au fost trimise în față persoane lipsite de autoritate care s-au încurcat în explicații neconvingătoare și care nu au fost în măsură să liniștească opinia publică.

Mai mult, afirmațiile unora erau contrazise de afirmațiile altor autorități, mă refer la cei din Poliția de frontieră și la cei din Ministerul de Externe.

Senatorii Partidului Social-Democrat consideră că era de datoria autorităților actuale să acționeze ferm pentru soluționarea acestei crize care a afectat nu numai soarta unor persoane, ci și demnitatea și imaginea României din perspectiva votului ce urmează a fi dat în Parlamentul European cu privire la Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Grupul parlamentar al Partidului Social - Democrat solicită clarificări imediate și explicații față de cauzele care au creat această situație și atrage atenția că în absența unor măsuri și norme clare de remediere, există riscul ca un astfel de comportament să nu rămână izolat față de cetățenii români.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Verginia Vedinaș - respectarea promisiunilor electorale și asigurarea medicamentelor pentru bolnavi și bătrâni.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare invit la microfon pe doamna Verginia Vedinaș și urmează domnul Nemeth Csaba.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Voi așeza la baza declarației politice pe care o susțin azi în fața dumneavoastră o frază care mi-a fost adresată de către un cetățean din județul Bihor pe care am cinstea să-l reprezint în Parlamentul țării. Acela spunea: dacă tot nu le mai pasă de noi, bătrânii, de ce nu ne dau un praf să murim și să facă săpun din noi?

Nu credeam că în România anului 2005, în regimul unei guvernări care a câștigat alegerile cu sloganul "Să trăiți bine!" îmi va fi dat să aud o asemenea cerere disperată. Și, totuși, într-o întâlnire avută cu locuitorii din orașul bihorean Ștei și din împrejurimi, un bătrân m-a rugat să-i duc acest mesaj în Parlamentul țării, să spun în Parlamentul țării că oamenii sunt copleșiți de nevoi și de sărăcie, că le este greu să lupte cu viața și, mai nou, le este greu să lupte și cu moartea. Constată că li se fură ziua de mâine, speranța de a mai trăi, de a o mai apuca și nu știu ce să facă, pentru că viața celei mai mari părți a bătrânilor țării este legată de medicamentele pe care trebuie să le ia zilnic, dar al căror preț nu ți-l pot permite să-l achite.

Vestea că vor fi sistate medicamentele gratuite și compensate echivalează cu condamnarea la moarte a sute de mii de bătrâni și bolnavi, iar sentința este semnată de o alianță care și-a propus, cum rezultă din titlu, să facă dreptate și să spună adevărul.

Partidul Popular România Mare protestează împotriva situației disperate în care sunt aduși cei bătrâni și bolnavi.

Cerem guvernului actual să-și respecte promisiunile electorale și să asigure medicamentele dătătoare de viață celor aflați în suferință.

Cunoaștem faptul că fosta putere a deturnat din banii CNSAS-ului, în fapt bani publici, banii contribuabililor care trebuia utilizați pentru medicamente: în anul 2003, 15.000 de miliarde și în 2004, 7.000 de miliarde. Regretabil este însă că se merge în aceeași direcție. Reamintim celor care conduc astăzi țara că și-au asumat soarta guvernării cu bunele și relele ei sau cum spunem noi în drept cu activul și pasivul. Le reamintim faptul că România este declarată de Constituție ca fiind stat social și un stat social este acela în care omul este pus pe primul plan, este o prioritate. Iar printre drepturile fundamentale garantate de Constituție în art. 34 regăsim dreptul la asigurarea sănătății. De aceea, cerem actualului guvern să găsească soluțiile necesare pentru ca banii colectați la bugetul asigurărilor sociale să fie cheltuiți pentru scopul în care au fost colectați. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Nemeth Csaba - 15 martie 1848.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmează domnul senator Nemeth Csaba, din partea UDMR-ului.

Se pregătește domnul senator Mihail Lupoi, independent.

 

Domnul Nemeth Csaba:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt zile, sunt ani care datorită semnificației lor au rezonanță deosebită în istoria unui popor, în istoria unei națiuni. O zi deosebită, o zi de sărbătoare este 15 martie pentru maghiarimea de pretutindeni. Această zi a fost un moment important, o verigă importantă a anului revoluționar de la 1848 din Europa, izbucnirea revoluției la Pesta, ecoul căreia în 2-3 zile a cuprins întregul Imperiu habsburgic. Entuziasmul în primele zile de după 15 martie a fost nemărginit, cum arată evenimentele de la Pesta, Pozsony, Viena, Praga, Cracovia, dar și demonstrațiile sârbilor de la Kikinda Mare și Zemun, manifestul tinerilor juriști maghiari și români de la Târgu Mureș și cele declarate de sașii brașoveni. Toți locuitorii Imperiului habsburgic au văzut în eveniment sfârșitul regimului absolutist. Este de menționat că în cele 12 puncte cu revendicările tinerilor din martie de la Pesta, care au devenit programul revoluției declanșate, nu figurau cuvintele de ungur sau Ungaria. Dar se regăsesc revendicări privind libertatea presei, democrație parlamentară, guvern responsabil, egalitatea tuturor cetățenilor sub aspect civic și confesional, deci și a românilor din Transilvania și a confesiunilor lor, chestiunea impozitului general și proporțional, a băncii naționale, desființarea rânduielilor urbariare , deci feudale, eliberarea deținuților politici. Printre deținuții politici eliberați în 15 martie 1848 din Cetatea Buda a fost și Eftimie Murgu. Revoluția din partea ungară a Imperiului a învins în câteva săptămâni fără vărsare de sânge, dar a urmat intervenția trupelor imperiale, învrăjbirea popoarelor unora împotriva altora și, în sfârșit, intervenția a 200.000 de soldați ruși, din vara anului 1848. Lupta pentru libertate a fost înăbușită în Imperiul habsburgic. Politica reacționară a Sfintei Alianțe a pus stăpânire pentru o perioadă pe vechiul continent. Dar ideile, dezideratele anului revoluționar 1848 au prins viață și prind viață și astăzi, inclusiv în procesul de făurire a Europei unite. Prezentarea în detaliu și interpretarea elementelor de la 1848 - 1849, a zilelor luminoase și tragice este menirea istoricilor și a istoriografiei. Eu m-am referit numai la semnificația politică și socială a zilei de 15 martie și a săptămânilor imediat următoare. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Mihail Lupoi - insecuritatea cetățeanului și sarcina Ministerului de Interne.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit pentru două minute pe domnul senator Mihail Lupoi și urmează domnul senator Mihai Țâbuleac.

 

Domnul Mihail Lupoi:

Doamnelor și domnilor,

Am urmărit cu interes așa-zisa noua doctrină de apărare a țării și noul concept de implicare preventivă împotriva terorismului, adoptat de CSAT. Pătruns de tezele din ianuarie - februarie mă și vedeam, alături de americani, căutând prin peșterile Afganistanului sau aiurea tot felul de balauri care tulbură liniștea planetei. Mândru de importanța mea, ca membru al unei nații, menită să facă ordine peste mări și țări, m-am trezit ca într-un coșmar cu o brută bronzată de la natură, tunsă scurt și posesoare de jeep că îmi cară pumni și picioare în mașina Senatului, adresându-mi personal ziceri folclorice de la periferie pentru a mă aduce cu picioarele pe pământ. Și vreau să vă spun că a reușit pe deplin, cu atât mai mult cu cât se urcase cu mașina pe trotuar, iar cetățenii, umili pietoni, fugiseră care încotro. E bine că ne roade grija altuia, da' ce facem cu grija pentru muritorii din România care ne-au dat votul lor? Sigur că legea ne dă dreptul, ca demnitari aleși, să purtăm armă și chiar am un pistol de 9 mm, dar cum mi-ar fi stat mie să scot pistolul în centrul Capitalei ca într-un film cu John Wayne? Ce e de făcut, mi-am zis? I-am telefonat domnului ministru de interne, Vasile Blaga, care, plin de solicitudine, și-a pus subordonații la treabă. Și ce să vezi? Mașina personajului nervos era furată încă din 2002. Nu știu ce proceduri, legale sau nu, făcuseră ca bolidul să rămână în custodia și deplina folosință a acestuia. Aici fac o paranteză. ( Avem o legislație ciudată. Ca și cum dacă acest personaj afirmă că este un cumpărător de bună credință noi îi lăsăm mașina până se prescrie fapta, ca și cum nu există o faptă penală a primului proprietar care a înmatriculat-o cu acte false.) Probabil până când fapta s-ar fi prescris căci, altfel, nu ne putem explica, că, timp de trei ani, nu s-a putut rezolva un banal caz de furt. Sigur, trebuie să remarc operativitatea celor de la poliție, personal a domnilor chestori Fătuloiu și Tutilescu, și a directorului Guran din Poliția Capitalei, care în mai puțin de două ore au reușit identificarea și reținerea personajului. Dar ce ne facem că, probabil, după câteva ore, i s-a dat drumul acasă și la cât de nervos era, ferească Dumnezeu să-i fi ieșit în cale cineva cu mai puțină intrare la vârful Poliției.

Ca o concluzie a acestei întâmplări, care sunt curios cum se va finaliza juridic, stau și mă întreb dacă nu s-ar cuveni mai întâi o strategie preventivă împotriva terorismului intern, desfășurat cu săbii Ninja, jeep-uri, pistoale cu aer comprimat sau gloanțe, bâte și alte instrumente delicate. Și toate acestea nu ar fi posibile dacă nu ar exista și complicitatea unor polițiști corupți, care fac inutilă sau ridicolă munca celorlalți colegi onești, iar legea, mai ales cea privind uzul de armă de către polițistul aflat în misiune, trebuie revizuită pentru a da acestuia instrumentul cu care să se apere sau, în caz de necesitate, să-și impună autoritatea. Grea misiune aveți, domnule ministru Blaga. Să vă dea Dumnezeu puterea să o duceți cu bine la capăt că, de veți reuși, veți rămâne în istoria acestei țări mai ceva decât Vlad Țepeș Mi-ar plăcea să cred că dumneavoastră sunteți sabia dreptății de care vorbea candidatul Băsescu și nu o simplă "țeapă", fie ea și din Piața Victoriei. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Mihai Țâbuleac - Republica Moldova între comunism, alegeri și anticipate.

Invit la microfon, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD", pe domnul senator Mihai Țâbuleac și urmează domnul senator Mihail Popescu.

 

Domnul Mihai Țâbuleac:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi prezenta o declarație politică având titlul "Republica Moldova între comunism, alegeri și anticipate".

Recent, pe 6 martie a.c., s-au desfășurat alegerile parlamentare în Republica Moldova, eveniment la care am fost prezent prin participarea la un program OSCE de observare electorală.

Alegerile de duminica trecută din Republica Moldova au consfințit un fapt: țara de dincolo de Prut este singura din Europa în care comunismul se mai află la putere. Din păcate, în pofida faptului că s-a dovedit a fi un sistem politic nedrept, comunismul se ține încă bine pe picioare în câteva state din lume. Scrutinul electoral din primăvara acestui an a fost considerat cel mai important test pentru funcționarea democrației în Republica Moldova, având în vedere opiniile privind un posibil abuz de putere al autorităților și al reprezentanților Partidului Comuniștilor, că Moldova continuă să fie cea mai săracă țară din Europa, că relația dintre Chișinău și Tiraspol trece printr-o fază de tensionare și degradare accentuată, iar platformele politice ale principalelor partide prevăd reorientarea către structurile occidentale. La câteva zile după acest test, impresiile s-ar sistematiza astfel: "Sub simbolul secera și ciocanul orice se poate promite, numai voturi să iasă". Promisiunile comuniștilor includ asigurarea până în 2009 a unui salariu mediu pe economie de 300 de dolari, față de 100 dolari în prezent, mărirea pensiilor, gazificarea fiecărei locuințe, telefon pentru orice solicitant, Internet în fiecare școală etc. În domeniul politicii naționale, după ce promiseseră acordarea limbii ruse a statutului de a doua limbă de stat, ceea ce nu au făcut, au adoptat o nouă lege a concepției naționale care îi definește pe români drept "minoritate națională". În domeniul politicii externe, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova care promisese în 2001 examinarea aderării la Uniunea Rusia - Belarus a ajuns în mod paradoxal la relații foarte proaste cu Moscova. În aceste condiții, comuniștii s-au reorientat către Occident, fixându-și ca obiectiv începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și implicarea acesteia, precum și a Statelor Unite ale Americii, în rezolvarea conflictului din regiunea nistreană. Cine și-ar fi închipuit cu ceva vreme în urmă că, astăzi, comuniștii moldoveni vor fi avocați ai integrării europene și ai globalizării și că vor câștiga cu un program care, altădată, ar fi fost înfierat până la Dumnezeu de apostolii săi. Dacă adăugăm și recenta declarație a președintelui Vladimir Voronin de a trece, împreună cu partidul, la social-democrație, iată un alt argument care susține teza că social-democrații din Europa de Est se hrănesc direct din comunism, avem tabloul, fără îndoială, jalnic și ridicol, a ceea ce înseamnă în fond comunismul. Miza așteptărilor de la acest scrutin a fost, pe de o parte, ca alegerile să se desfășoare pașnic și să nu fie dispute asupra rezultatului final. Și, pe de altă parte, să vină la putere un guvern care să poată articula o nouă politică a Moldovei cât se poate mai apropiată și mai prietenoasă față de Ucraina și România. S-a dorit ca aceste alegeri să constituie o pârtie spre o soluție mult mai importantă, referitoare la prezența ilegală a trupelor rusești pe teritoriul Moldovei. Să nu uităm că Moldova este singurul stat din Europa care continuă să aibă ocupație străină, iar Moscova continuă să sfideze chiar obligația, pe care singură și-a asumat-o, de a retrage trupele din această zonă. Și ce s-a obținut? În ziua alegerilor, ca și în celelalte care au urmat, a fost liniște și pace. Populația a votat într-un număr mai mare decât la scrutinul anterior, în ciuda vremii nefavorabile, iar noi, observatorii, am monitorizat ceea ce ni s-a oferit, adică deschiderea secțiilor de votare, exercitarea votului și procesul de numărare a voturilor. Nici o abatere deosebită. Am constatat că secțiile nu sunt organizate în încăperi, ci în holurile instituțiilor - chiar câte două în același hol - că ștampila de control se aplică după ieșirea de la urne și nu înainte - deci nu prea se respectă secretul votului - , că buletinele de vot conțin doar titlurile formațiunilor politice nu și numele candidaților etc. Dar toate acestea, pentru această țară, sunt considerate reguli. Mă tem însă, că noi nu am putut monitoriza decât aparențele. Au fost zvonuri potrivit cărora competiția electorală a fost tranșată înainte de implementarea programului de monitorizare. S-a adus acuzația că nu s-au respectat cerințele Uniunii Europene ca alegerile parlamentare să se deruleze într-un mod deschis și echitabil, cu acoperire mediatică pluralistă și imparțială a campaniei și cu respectarea neutralității administrației statului față de toți candidații și simpatizanții acestora.

Autoritățile nu au adoptat măsuri ca votul celor aflați în afara țării să fie tratat de o manieră adecvată.

Din nou am auzit acuzații care se încadrează în titlul "Ați mințit poporul cu televizorul".

Comparativ cu anii precedenți, situația mass-media din Republica Moldova s-a acutizat în special pe parcursul anului 2004, ceea ce a creat motive de îngrijorare în rândul societății civile. Televiziunea, principala sursă de informare pentru cetățenii moldoveni, întâmpină, în continuare, greutăți în exercitarea atribuțiilor sale datorită controlului guvernamental extins, în ultima perioadă, și asupra trusturilor de presă private.

Reprezentanții partidelor politice și-au exprimat, în multiple rânduri, nemulțumirea față de lipsa de neutralitate a postului public de televiziune care a favorizat mediatizarea excesivă a Guvernului.

De asemenea, a fost invocat faptul că ziarele și alte publicații media au fost constrânse la un nivel de circulație și distribuție redus.

Cât despre reformarea Guvernului, cele 56 mandate dobândite de comuniști sunt suficiente pentru alegerea premierului și a celorlalți miniștri prin schimbarea mai mult a pălăriilor în raport cu ceea ce a fost, făcând astfel, din partidul comuniștilor din Republica Moldova, un partid "european modern". Am pus în ghilimele ultimele cuvinte.

Pentru alegerea noului președinte, însă, mai sunt necesare 5 mandate, ceea ce a generat ideea salvatoare de a nu se negocia cu conducerile formațiunilor concurente, ci cu reprezentanții acestora, ceea ce, în traducere din moldovenească în română, ar însemna că se va trata cu transfugi virtuali care vor fi botezați cu statutul de independenți și apoi, mașina de vot poate să pornească.

Pe de altă parte, nici bine nu s-a terminat numărarea voturilor, că celelalte partide au invocat necesitatea alegerilor anticipate, ceea ce a provocat, până și observatorilor, sentimentul datoriei neîmplinite. Măcar sub acest aspect, se vede că există unele legături între poporul român și cel de dincolo de Prut. Deosebirea constă în faptul că, la noi, anticipatele sunt dorite de putere și nu de opoziție, dar ce mai contează dacă, după atâta tânjeală după democrație, am ajuns să ne placă mai mult alegerile decât munca.

În fine, după ce nu a mai rămas nimic de observat, m-am întors în țară cu impresia că am asistat la propriile mele chinuri și frustrări trăite în anul precedent.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Mihail Popescu - derapaje strategice ale președintelui României.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat, pe domnul senator Mihail Popescu și urmează domnul senator Gheorghe Funar.

 

Domnul Mihail Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-am intitulat prima mea declarație politică în Parlamentul României "Derapaje strategice".

Pasionat fiind de strategie în general și de strategia militară în special, domeniu în care am argumente să cred că dispun de suficientă competență, urmăresc cu mare atenție afirmațiile și apoi pertractările domnului președinte Băsescu care au conotații în domeniu și, cu părere de rău o spun, plasează într-o lumină cel puțin nefavorabilă instituția prezidențială.

Am asistat cu stupoare la tendința de refacere a anumitor axe în politica externă românească. Am înțeles, după aceea, că, de fapt, s-a vrut să se îmbogățească limbajul diplomației române moderne cu un alt sens al acestui termen de criminală amintire în plan politic și militar. Dar străinii, care știu și nu au uitat semnificația acestuia și nu sunt dispuși să accepte inovațiile lingvistice ale președintelui nostru, ne-au taxat ca atare.

S-a vorbit, mai apoi, despre baze NATO pe teritoriul nostru național, uitându-se sau ignorându-se că NATO este o organizație politico-militară a cărei putere militară este formată din armate naționale și, dacă ar fi vorba de baze militare străine pe teritoriul României, acestea ar fi numai americane, care s-ar apropia, în spațiu și timp de reacție, de unele obiective strategice.

Desigur, pentru noi, existența acestora ar fi un lucru bun din punct de vedere politic, economic și militar, dar confuzia este impardonabilă.

Am fost întrebat de către specialiști, și din țară, și din străinătate, ce înseamnă acest lucru. Ce puteam să răspund, încercând - ca un bun român - să menajez Cotroceni-ul, fără riscul de a mă descalifica eu însumi ?

Un derapaj strategic îl constituie și ieșirea nervoasă, să-i spunem, a președintelui nostru față de afirmațiile unor parlamentari europeni, solicitând ca, citez: "atunci când vorbesc de corupții din România, să-i și numească". Reacția ați auzit-o sau ați citit-o în presă. S-a spus mai voalat sau mai puțin voalat, din teamă probabil că nu pricepeam, că Parlamentul european nu este o agenție de detectivi care să pună pe tavă, domnului Băsescu, corupții din România, nume, prenume, adrese etc.

Cum să interpretăm această ieșire din partea președintelui Băsescu ? Gafă ? Puțin spus. Eroare ? Ușor de înghițit. Bravadă naționalistă ? Poate, deși alții o fac mai bine și cu mai multă eficiență. Câștig - 0. Pierderi - destule.

Declarațiile președintelui României, făcute după prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe care a condus-o, susțin necesitatea ca București-ul să acționeze, citez: "preventiv - ofensiv în afara granițelor țării, împotriva - iar, un termen - terorismului structurat". Ce o mai fi și asta?

În această notă se înscrie comunicatul administrației prezidențiale potrivit căruia, citez: "România va trebui să decidă dacă acționează preventiv în afara frontierelor țării sau se limitează la o politică reactivă", închei citatul. Termen - 30 de zile.

Ce să înțelegem din aceste afirmații ? Că România va deveni, după Statele Unite ale Americii și Rusia, a treia țară care include în strategia sa de securitate națională mult controversata acțiune preventivă - ofensivă ?

Am aflat apoi, din intervențiile explicative în mass-media ale domnului președinte, că se vrea, de fapt, justificarea strategică a prezenței trupelor noastre care au misiuni - subliniez - de reconstrucție și menținere a păcii, alături de aliați și alți parteneri, în perioada post-conflict, în diferite regiuni ale lumii.

În afara faptului că, pentru specialiștii în domeniu, primele afirmații sunt clare, ele definind o strategie cel puțin neadecvată scopurilor și capabilităților militare ale României, explicațiile ulterioare demonstrează că președintele nostru nu stăpânește sau ignoră, cu consecințe imprevizibile pentru securitatea României, problematica strategiilor militare ale superputerilor și marilor puteri, care-și pot permite - citez din strategia Statelor Unite ale Americii - "să fie gata să lovească în orice colț al lumii și în orice moment".

Explicațiile ulterioare, reparatorii, ignoră cu bună știință că militarii noștri acționează pe teatrele de operații din spațiul ex-iugoslav, Irak și Afganistan, alături de alți aliați sau parteneri care nu au, cu excepția Statelor Unite ale Americii, această strategie.

Acționează ei ilegal dacă au fost trimiși acolo cu aprobarea celor care, în țara lor, au dreptul constituțional să-i trimită ?

Nu cred nici că aceste afirmații au fost făcute pentru a se câștiga bunăvoința Americii. Să fie clar, parteneriatul strategic cu America a fost moștenit și nu inaugurat de domnul președinte Băsescu cu ocazia recentei sale vizite acolo, indiferent ce pretind și susțin generalul Pacepa și alți agarici și aplaudaci.

De asemenea, cred că este cazul să spunem cinstit și răspicat aici, în Senatul României, că ajutorul american pentru modernizarea armatei române cu care domnul Băsescu se laudă pe toate căile mass-media, nu se datorează prezenței domniei sale la Washington, ci prezenței armatei României în teatrele de operații din Irak și Afganistan, acesta fiind perfectat încă de acum 3 ani.

Revenind la subiectul nostru, noi nu suntem împotriva acestui concept strategic, deși - nota bene - este foarte controversat, îndeosebi în țări din Uniunea Europeană, unde vrem să aderăm la 1 ianuarie 2007. Și nu dorim să criticăm nici pe americani, nici pe ruși. Este treaba lor să-l justifice și sunt convins că ei știu și au cu ce să facă acest lucru. Dar suntem împotriva lucrului de mântuială, a copierii fără noimă și discernământ a unor noțiuni, teze și idei de la alții, fără o analiză temeinică pentru a vedea dacă ele ne sunt sau nu necesare, funcție de interesul nostru național și, mai ales, dacă avem cu cine și cu ce să le facem.

Suntem în NATO, o organizație politico-militară în schimbare. Vom asista la schimbări esențiale, inclusiv în domeniul strategiei politico-militare. De ce să nu parcurgem și noi, cu înțelepciune, etapele pe care aliații noștri, cu care ne putem compara, și le asumă.

Lăsând la o parte faptul că schimbarea unilaterală a strategiei, atunci când faci parte dintr-o organizație politico-militară care-și are strategia ei, nu este o problemă pe care să o decizi în 30 de zile, chiar dacă te numești Băsescu și uiți, de cele mai multe ori, că ai și Parlament, și Guvern, și alte instituții care trebuie nu numai consultate, dar și ascultate, nu poți să nu întrebi: ce motive avem noi, acum, să facem notă discordantă cu Europa ?

Dacă pentru Washington și Moscova, justificarea într-un fel a loviturii preventive poate fi făcută pe baza victimelor terorismului pe propriile teritorii, pentru București, adoptarea unei asemenea strategii care ar atrage, în mod sigur, atenția organizațiilor teroriste asupra țării noastre, amplificând până la amenințare iminentă, riscul de a deveni o țintă a atacurilor lor, ni se pare o schimbare inutilă de dragul schimbării, așa cum multe schimbări se întâmplă astăzi, în țara noastră.

Nu doresc să promovez o imagine catastrofică asupra afirmațiilor președintelui țării, dar nici nu pot să nu afirm că acestea contravin însuși spiritului art.1, 2, 4 și 5 ale Tratatului Atlanticului de Nord, texte care susțin, deocamdată, explicit atitudinea defensivă a statelor membre.

Cred că domnul Băsescu mai ține minte ce mi-a spus cândva, nu cu mult înainte de intrarea noastră în NATO, la o ceremonie militară. Citez din memorie: "Domnule general, îmi place, ați făcut o treabă bună la armată". Apăi, dacă e bună, lăsați-o așa, domnule președinte, și n-o stricați și pe asta de dragul schimbării.

În sfârșit, am să mă refer, în continuare, la un ultim derapaj strategic. Toți dorim să ne pregătim temeinic temele pentru a realiza un obiectiv strategic crucial: aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Contribuția Guvernului, și nu a președintelui, este decisivă pentru atingerea acestuia.

Ce atmosferă de lucru și ce eficiență poate avea un Guvern când, de la început, deasupra capului său stă permanent, ca o sabie a lui Damocles, spectrul alegerilor anticipate, iar la orizont apare, mai nou, fantoma domnului Stolojan pe post de bau-bau.

Sigur că, în opoziție fiind, nu se poate spune că mor eu de dragul Guvernului, dar nu pot să nu întreb: se poate avea încredere în acest Guvern și în această alianță majoritară, dacă nici artizanul lor, domnul Băsescu, nu are ?

Doamnelor și domnilor, au trecut trei luni de la alegeri. Este timpul să ne vedem fiecare de atribuțiile noastre constituționale, să lăsăm pohtele ce am pohtit, să învățăm regulile coabitării politice și să ne comportăm ca atare, pentru că de aceea ne-au ales și ne plătesc cetățenii României.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
Gheorghe Funar - schimbarea denumirii Partidului România Mare în Partidul Popular România Mare; - pregătirea unor manifestații antiromânești în diferite localități din Ardeal, cu ocazia zilei de 15 martie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar România Mare, domnul senator Gheorghe Funar. Urmează, pentru 3 minute, domnul senator Sogor Csaba.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum cunoașteți, sâmbătă, 12 martie, a avut loc întâlnirea Consiliului național al Partidului România Mare și, la propunerea președintelui partidului, domnul senator doctor Corneliu Vadim Tudor, a fost modificat statutul partidului și denumirea partidului nostru s-a îmbogățit, Partidul Popular România Mare.

Șocul mediatic produs sâmbătă a continuat ieri și astăzi și i-a pus în totală umbră pe frații noștri udemeriști. (Grupul parlamentar PRM se amuză.)

Ei s-au întâlnit sâmbătă, la Târgu Mureș, într-un organism neînregistrat nicăieri în România, botezat Consiliul național al maghiarilor din Transilvania. Au analizat îndeplinirea programului de autonomie teritorială a Ardealului, s-au jucat de-a demisia pastorului Laszlo Tokes. După ce i-au plâns pe umeri, l-au reales, după 6 ceasuri, și, de asemenea, au analizat și au aprobat programul manifestărilor antiromânești care se vor desfășura mâine, în foarte multe localități din România. Vor fi manifestări antiromânești de mare amploare la Arad, la Statuia celor 13 generali teroriști, vor fi altele la Oradea, la Satu Mare, la Zalău, la Cluj-Napoca, la Târgu-Mureș, la Gheorghieni, la Miercurea-Ciuc, la Târgu-Secuiesc și în alte localități.

După cum cunoașteți, doamnelor și domnilor senatori, actualul președinte al României, domnul Traian Băsescu, la fel și primul-ministru, și cei din conducerea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD" s-au angajat să redea românilor demnitatea, la ei acasă. Vom vedea cum va fi redată această demnitate mâine.

Aș vrea să vă prezint o informație de la Cluj-Napoca, unde s-a ajuns ca, în 28 februarie anul acesta, pentru prima dată, autoritățile locale - prefectura, consiliul județean, consiliul local și primarul - la cererea UDMR-ului, să nu-i comemoreze pe Horia, Cloșca și Crișan. Mâine, a fost convocat Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca în ședință ordinară. La cererea UDMR-ului, printr-o dispoziție a primarului Emil Boc, președintele interimar al Partidului Democrat, ședința a fost mutată de ieri, pentru azi după-amiază, pentru ca mâine, autoritățile locale, mă refer la români, să participe la manifestările antiromânești din Cluj-Napoca. Peste tot, în localitățile pe care le-am amintit și în multe altele, veți revedea că va fi fluturat numai steagul Ungariei, încălcându-se prevederile Legii nr.75/1994.

Nădăjduim că președintele țării și primul-ministru, măcar în acest domeniu, își vor ține cuvântul și așteptăm, cu mult interes, să vedem cum vor reacționa, mâine, împotriva acestor manifestații anti-românești, puse la cale de organizația teroristă și anti-românească U.D.M.R. (Rumoare în sală. Aplauze.)

 
Sogor Csaba - retrocedarea bunurilor confiscate de regimul comunist.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Sogor Csaba, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D., domnul senator Cucuian Cristian.

 

Domnul Sogor Csaba:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

În urmă cu o săptămână, de la acest microfon, s-a făcut vorbire despre retrocedare, dar într-un context care m-a surprins. "M-am săturat să se amaneteze viitorul României cu tot felul de retrocedări!" - spunea un distins coleg al nostru. Este o judecată șocantă, pentru că afirmația conține un veritabil paradox. Viitorul României este contrapus unui act reparatoriu, cel al retrocedării.

Doresc să vă reamintesc faptul că reconstituirea proprietății private, în sine, și, în bună măsură, prin retrocedarea bunurilor confiscate de regimul comunist, nu este nicidecum, pur și simplu, un act de caritate, un moft, cum spun unii, ci este o condiție majoră pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Începând cu primii ani ai regimului comunist, au fost confiscate sau preluate abuziv sute de mii de hectare de pământ și un uriaș fond forestier, zeci de mii de case de locuit, construite cu efortul propriu. Dar sunt și alte bunuri de patrimoniu ce au avut aceeași soartă - mă gândesc la obiectele de valoare spirituală și materiale, cu totul deosebite, care au aparținut bisericilor, la patrimoniul unor instituții caritative, fundații și asociații -, care și-au întreținut activitățile de interes public prin valorificarea fructului acestor proprietăți.

Vreau să citesc doar datele privind bisericile reformate și catolice din Transilvania și din Crișana: din totalul de 1.744 de proprietăți imobiliare, prin Hotărârea Comisiei de specialitate, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 364 de imobile, dar - din diferite motive - au fost date în folosință numai 32 de clădiri, adică 1,49% din total.

Îmi face plăcere să cred că și Guvernul s-a săturat de această stare de fapt și se va achita de sarcinile asumate în acest sens în Programul de Guvernare.

M-am uitat la declarația de avere a distinsului meu coleg, care a făcut acea remarcă regretabilă la care mă refeream în introducerea declarației mele, și mi-am dat seama că domnia-sa are, totuși, o scuză: nu face parte din tagma acelora ai căror părinți au făcut avere, fiind favorizați de regimul comunist.

Sper, deci, că remarca sa a fost un moment de rătăcire. De rest, să sperăm că, în privința retrocedării, lucrurile vor evolua spre bine.

Vă mulțumesc.

 
Cristian Cucuian - vizita președintelui României în SUA.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D., pe domnul senator Cucuian Cristian. Urmează domnul senator Vasile Ungureanu.

 

Domnul Cristian Cucuian:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

În cursul săptămânii trecute, domnul Traian Băsescu, președintele României, a efectuat o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la invitația omologului său, președintele George Bush. A fost o vizită scurtă și extrem de productivă, iar, din punct de vedere politic, obiectivele au fost atinse. Reluarea problemei Mării Negre și, în mod deosebit, a Moldovei și Transnistriei, sunt extrem de importante în relațiile româno-americane. Vizita a consolidat nivelul relațiilor politice și militare dintre Statele Unite și România. Vizita a avut, ca principal obiectiv, ridicarea nivelului de încredere în cele două administrații, română și americană, având în vedere că, la București, s-a produs, în mod democratic, schimbarea administrației anterioare, ca urmare a alegerilor libere din noiembrie 2004.

Din acest punct de vedere, consider că vizita președintelui României în Statele Unite ale Americii, prima vizită a unui președinte de stat pe tărâm american, după turneul european efectuat de președintele George Bush, este o dovadă certă a faptului că, în România, schimbările politice, înregistrate în urma alegerilor generale, nu au dus - așa cum unii colegi din opoziție au dat de înțeles - la întreruperea relațiilor cu Statele Unite, ci, dimpotrivă, la întărirea lor, la consolidarea unei relații bazată pe respect reciproc și prietenie.

Președintele american a fost cât se poate de clar, în această privință. Citez un fragment din declarația președintelui Bush: "Sunt recunoscător pentru prietenia dumneavoastră. România a fost un aliat de bază pentru libertate. Și, domnule președinte Băsescu, nu vă pot mulțumi suficient, pentru că ați venit să discutăm o paletă largă de subiecte. Am discutat despre țările vecine României și președintele mi-a dat sfaturi foarte bune în legătură cu Moldova. Am discutat despre Marea Neagră. Președintele României are o viziune foarte clară asupra modului în care trebuie să ne asigurăm de un climat pașnic în lume. Am discutat despre faptul că libertatea se răspândește în Orientul Mijlociu. Am discutat despre relațiile noastre bilaterale. I-am spus președintelui Băsescu că sunt foarte impresionat de campania sa împotriva corupției din România. Am constatat, în acest sens, un puternic angajament. El crede în transparență și în supremația legii, și este foarte important pentru companiile americane, care caută oportunități pentru investiții, să audă acest lucru din partea șefului statului. Ceea ce îl caracterizează pe acest președinte este că nu doar vorbește despre aceste lucruri, el este omul acțiunii".

Aceste cuvinte nu pot decât să ne bucure, deși mai avem mulți pași de făcut, iar drumul pe care România îl are de parcurs este un lung drum și dificil.

Vizita președintelui Traian Băsescu în Statele Unite ale Americii este doar un început, un prim pas spre normalitate. Astăzi știm doar un singur lucru: administrația americană privește, acum, România ca un aliat special, pentru că România, prin vocea președintelui Traian Băsescu, împărtășește aceleași valori cu ale poporului american: drepturile omului, demnitatea umană, supremația legii, transparența Guvernului, lupta anti-corupție. Nu o spunem noi, o spune poporul american, a afirmat-o răspicat și președintele George Bush.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Vasile Ungureanu - sacrificarea bugetului nu înseamnă sacrificarea bugetarilor.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Social-Democrat, pe domnul senator Vasile Ungureanu. Urmează domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

 

Domnul Vasile Ungureanu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi.

Cunoaștem, cu toții, contextul creat de modificarea sistemului financiar fiscal. Consecințele nefaste ale așa-zisei reforme mă determină să enunț următoarea declarație politică: "Sacrificarea bugetului nu înseamnă sacrificarea bugetarilor".

Mass-media anunță disponibilizarea a 11.640 de bugetari, dispariția a 4% din angajații bugetului de stat și înghețarea salariilor profesorilor.

Asistăm, în prezent, la mari bulversări în viața economico-socială, cauzate de nesăbuința și graba cu care s-a trecut la instituirea cotei unice de impozitare a venitului și profitului. 11.640 de bugetari vor fi lăsați fără posturi, iar alți 9.000 de bugetari se pregătesc să părăsească regiile și societățile naționale, ca urmare a reformei în administrație.

Iată, acesta este prețul real al oportunismului electoral, al pripelii și al nepriceperii guvernamentale, preț ce trebuie plătit de populație pentru a acoperi deficitul bugetar, cerință impusă de organismele financiare internaționale.

Este greu de înțeles cum actualul Guvern nu găsește resurse pentru sectorul administrativ și educativ, după ce fostul Guvern a construit un buget care a suportat chiar și majorările salariale din 2004. Trebuie să menționăm că numărul bugetarilor care, în mod principial, a fost înghețat, a crescut numai sub dorința integrării europene. Este scandalos să constatăm, acum, că prețurile și tarifele la serviciile publice cresc mult peste nivelul stabilit anterior, că ele elimină în întregime, pentru circa 80% din salariați, economiile obținute din cota unică și că, de fapt, salariul real va fi, din această cauză, în scădere mult mai accentuată decât beneficiul determinat de relaxarea fiscală.

Dacă în 2004 profesorii au avut parte de creșteri salariale, printr-o politică guvernamentală coerentă, acum, ei beneficiază de consecințele negative ale așa-zisei reforme concepute cu stângăcie de un Guvern strivit de oportunism electoral și dirijat din umbră.

Iluzoriul confort al Guvernului Tăriceanu este creat prin sacrificarea bugetarilor, proces însoțit - așa cum se și putea prevedea - de umflarea organigramelor Guvernului. Reducerea de 4%, anunțată de Guvern, se va aplica, oare, și demnitarilor? Mai mult - ne întrebăm -, dacă procentul reformator de sistem nu este, oare, folosit pentru înlăturarea din instituțiile publice, pe criterii politice, a funcționarilor indezirabili?

Se impune, așadar, o nouă orientare, înainte ca apogeul din timpul guvernării cederiste să fie atins, până nu este prea târziu. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Corneliu Vadim Tudor - întoarcerea românilor de la granița spaniolă; - cocarda cu însemnul steagului unguresc purtată de domnul senator Sogor Csaba în locul insignei de aur a Senatului României.

Dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor. Domnule vicepreședinte, vă rog, aveți cuvântul. Urmează domnul senator Arion Viorel.

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

În legătură cu ce a vorbit colegul Ion Solcanu - îmi pare rău că nu mai este aici -, eu mă mir că nu a sesizat nimeni dintre parlamentari, dar și dintre ziariști, că ceea ce s-a întâmplat românilor în Spania este o răzbunare a poliției spaniole față de nefericitul și tragicul accident, de acum câteva zile, când un șofer de tir român - deci, nu de altă naționalitate - a ucis, pe loc, 5 polițiști, după care altul, grav rănit, al 6-lea, a murit la spital. Peste tot în lume, în primul rând în Occident și, mai ales, în America, poliția își face ea legea, atunci când trebuie să apere demnitatea și onoarea colegilor care sunt uciși.

Instinctul meu îmi spune că asta stă la baza acelui comportament aberant. Firește, când vrei să găsești chichițe cuiva, probleme, deficiențe, se pot găsi. Ei au fost umiliți, drept pedeapsă pentru ceea ce s-a întâmplat și timpul va demonstra că așa s-a întâmplat. Dar nu pentru asta iau cuvântul.

Aș vrea să vă spun că sunt neplăcut impresionat de prestația colegului Sogor Csaba, care a vorbit aici, acum câteva minute. Dacă vă uitați cu atenție la domnia-sa, el are cocarda cu steagul unguresc în piept, cu steagul roșu-alb-verde, înlocuind insigna de aur a Senatului României.

Dacă noi ne-am fi pus la mintea domnului Sogor Csaba, azi am fi purtat doliu, am fi avut o brasardă neagră, așa cum a purtat el, acum vreo doi sau trei ani, de sărbătoarea națională a României, la 1 Decembrie. A spus că, pentru maghiari, Ziua de 1 Decembrie este zi funerară, e zi de doliu.

Stimate domnule președinte Nicolae Văcăroiu și onorați colegi.

Nu caut nod în papură, nici nu doream să vorbesc, însă mie mi se pare că asta este o provocare.

Aș vrea să se consemneze protestul public al Partidului Popular România Mare față de acest gen de provocări.

A arbora, aici, cineva, în Senatul României, steagul Ungariei, indiferent în ce formă - că e cocardă, că este batistă, că e brasardă, că e alt însemn -, mie mi se pare o escaladare periculoasă a șovinismului unguresc. Iubim poporul maghiar, iubim minoritatea etnică maghiară, înțelegem și durerile și frământările unora, dacă totul se limitează la cuvinte, la proteste, la atitudini. Dacă venim cu însemne și dacă sfidăm pe față și violentăm ochii unor oameni care au în familie tragedii datorită acelui steag maghiar, de-a lungul istoriei, e deja prea mult.

Și eu sunt ardelean după mamă, mama era din Șcheii Brașovului, bietul tata-mare a fost condamnat de două ori la moarte, pentru că a evadat din Imperiul Austro-Ungar, n-a vrut să lupte împotriva armatei române, a fost prins, iar a evadat, l-a ajutat Dumnezeu să trăiască până aproape de 83 de ani, dar alți oameni din familia mea au murit.

Firește că ar fi de dorit ca trecutul să nu ne împiedice să construim viitorul acestei țări, dar cine provoacă? Cine trece frontiera acestor convenții între noi?

Vreau să-i rog pe stimații colegi de la Alianța "Dreptate și Adevăr", P.N.L.-P.D., care au, alături, la guvernarea României această organizație non-guvernamentală, care - paradoxal - e în Guvern. U.D.M.R.-ul figurează în toate cataloagele ONG-urilor, dar - ce ciudat? - este la Guvern, de aproape 15 ani, fără întrerupere.

Dar îi rog și pe stimații colegi din U.D.M.R., între care mulți sunt oameni foarte raționali: vă rog, temperați-l pe domnul Sogor Csaba.

Domnul Sogor Csaba am înțeles că este preot, sau predicator, el ar trebui să contribuie la concordia între oameni, nu să îi învrăjbească pe oameni.

Ca vicepreședinte al Senatului României de-abia am oprit câțiva colegi din grupul nostru parlamentar, să nu vină și să îi smulgă din piept acel ostentativ și supărător crâmpei unguresc. I-am oprit pentru că nu sunt de acord cu asemenea gesturi exterioare, dar de ce le face domnia sa?!

Vă rog, luați act și dumneavoastră, domnule președinte al Senatului, că nu vom tolera niciodată sfidarea demnității românești și a mândriei noastre de români, ca în Parlamentul României să vină cineva și să ne ofenseze în halul acesta.

Puteți veni, puteți avea dreptul la replică, dar dacă se va mai continua în felul acesta, eu vă asigur că nu voi reuși să-mi opresc colegii, dintre care unii sunt obișnuiți cu lupte mult mai grele și au avut adversari mult mai redutabili. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, foarte mult.

 
Viorel Arion - martie, amintirea unei istorii uitate - Iancu de Hunedoara.

Invit la microfon, din partea Alianței PNL-PD, pe domnul senator Arion Viorel, urmează domnul senator Simionescu Aurel. Vă ascultăm.

 

Domnul Viorel Arion:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică are titlul "Martie, amintirea unei istorii uitate".

Luna martie nu este numai sărbătoarea frumuseții, a primăverii, a femeilor sau amintirea tragică a unor evenimente din istoria apropiată, ci și un motiv de mândrie locală și națională.

La începutul lunii martie, anul 1441, comitele Timișoarei de atunci, Iancu de Hunedoara, care era, în același timp, și ban al Severinului, devine voievod al Transilvaniei.

Iancu de Hunedoara a fost, fără nici o îndoială, una dintre cele mai mari personalități politice, diplomatice și militare ale istoriei medievale românești, dar și ale istoriei medievale a Europei, în general.

El a fost ultimul cruciat adevărat, ultimul mare luptător împotriva Semilunei, deși nu și-a propus să elibereze locurile sfinte, ci numai acele părți din Europa care fuseseră ocupate de turcii otomani.

Iancu de Hunedoara, prin activitatea sa de prim rang, s-a impus posterități influențând întreaga istorie a românilor, intervenind pe plan politic cât și militar, atât în Transilvania, cât și în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, în lupta pentru neatârnare și stăvilirea expansiunii Imperiului Otoman.

Prin calitățile sale de om de stat, așa cum menționam, în anul 1441,ajunge voievod al Transilvaniei, iar în 1446, Guvernator al Ungariei.

Papa Calist al III-lea a lăudat "până deasupra stelelor" numele ilustrului voievod român, ca pe al unuia dintre cei mai slăviți oameni care trăiseră atunci în lume.

Sultanul Mahomed al II-lea a fost impresionat de curajul și eroismul acestui mare voievod, spunând că "de la începutul veacurilor, niciodată nu a stat un asemenea om în slujba unei cauze".

Din secolul al XV-lea și până astăzi, în lumea catolică, în fiecare zi, la ora 12,00, clopotele bat în onoarea și în amintirea lui Iancu de Hunedoara, considerat salvatorul creștinătății. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Aurel Gabriel Simionescu - Dreptatea și adevărul Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Invit la microfon pe domnul senator Simionescu Aurel, din partea Grupului Social-Democrat, urmează, pentru trei minute, domnul senator Stan Petru.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Au trecut aproape trei luni de când, sub o lozincă portocalie, clamăm instalarea dreptății și a adevărului în România. Ar trebui să fim cu totul rău voitori pentru a nu recunoaște că acest lucru a început să se simtă, evident, pentru cei care sunt mai sensibili.

Este adevărat că, astăzi, a atâta timp de la numirea Guvernului, nu avem încă un ministru care, până una-alta, ar fi trebuit să controleze ceva corectitudine și adevăr prin această țară. Gestul era impur și s-a cam închis ministerul. Așteptăm și niște secretari de stat, cu puțină răbdare, probabil se va rezolva, pentru că timp mai este.

Dar s-a făcut dreptate, toată lumea plătește un impozit pe venit, dar și pe profit de 16%. Este adevărat că niciodată nu s-a plătit identic, de la vlădică la opincă, 16%, dar tot așa de adevărat este, însă, că s-a făcut dreptate: unii câștigă 52.000 lei, iar alții 52 mii, mii lei sau 52 milioane lei, dar acestea sunt amănunte nesemnificative pentru actuala putere.

S-a spus, în sfârșit, adevărul despre corupție...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, numai o secundă, poate încheiem ședința aici. Domnule senator Puiu Hașotii, vă rog frumos, sunteți lider de grup, vă rog să luați loc..., domnule senator ?!

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Mă confundați, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Te-am văzut vorbind cu domnul Vadim, nu te confund deloc. Vă rog foarte mult, dacă e, dăm o pauză și țineți o ședință acolo.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc.

Este adevărat că la capitolul justiție și administrație avem cele mai mari probleme. Putem spune că nu s-au luat măsurile necesare ?! Nu, s-au blocat câteva mii de posturi, pentru ca "birocrații corupți", din administrație, să fie înlocuiți cu scaune goale care, evident, nu pot fi ele însele corupte, dar nici nu pot rezolva problemele cetățenilor.

Eventual, în disputa algoritmică pentru ciolanele mai mici sau mai mari, aflate în dreptul acestor scaune, mai pot apărea unele probleme, dar s-a făcut dreptate: s-au multiplicat posturile la cabinetul demnitarului, că fiecare mai are un prieten, un neam, o obligație acolo, care, fiind ruda, prietenul unei persoane aflate la putere, evident că este extrem de capabilă și nu poate fi o persoană coruptă, acum. După aceea, mai vedem, pentru că este adevărat că schimbăm toți conducătorii direcțiilor deconcentrate, însumând într-un singur cuvânt magic - algoritm - toate calitățile profesionale, morale etc. pe care trebuie să le aibă acești oameni și astfel se va face dreptate. Pentru că este absurd să respecți o lege, chiar dacă se cheamă Statutul funcționarilor publici, dacă ea nu servește interesele clientelei de partid și, chiar mai mult, de partide.

Și, în sfârșit, spun unii că suntem departe de adevăr. Nu, ne apropiem chiar mai repede de el, față de termenele propuse. Astfel, accizele nu vor mai crește în iulie, ci în aprilie. Este adevărat că și prețurile, dar se va face dreptate: nu mai cumpără fiecare ce vrea și când vrea, mai ales că vine leul greu, mai greu de obținut și mai ușor de cheltuit.

Este adevărat, nu știm ce se va întâmpla când conducătorii de azi, anticipat sau nu, vor fi luați la bani mărunți. Poate atunci se va face cu adevărat dreptate. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Marko Bela - replică la declarația domnului senator Corneliu Vadim Tudor.

Invit la microfon pe domnul senator Marko Bela, pentru cincizeci de secunde.

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Era rândul lui Petru Stan.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Se încadrează în timpul Grupului parlamentar al UDMR, de aceea am spus 50 de secunde, domnul senator Marko Bela, urmează...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Îl anunțase-ți pe Petru Stan.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă, 50 de secunde și vă dau cuvântul.

...și urmează domnul Stan Petru, am greșit eu, scuze.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

UDMR-ul a vorbit în 1848.

 
 

Domnul Marko Bela:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Încerc să consum din propriul nostru timp, dar, în același timp, voi face o replică la cele spuse de domnul Corneliu Vadim Tudor. Și aș vrea să îl informez pe distinsul coleg și pe partidul domniei sale că, ziua de 15 martie, fiind ziua națională a tuturor maghiarilor, nu numai că este sărbătorită în România de ani de zile, de către maghiarii care trăiesc în această țară, dar este sărbătorită în condiții demne și trebuie să subliniez schimbarea de mentalitate care a avut loc în țara noastră, prin faptul că este recunoscut dreptul nostru de a ne sărbători ziua națională și de a ne folosi simbolurile naționale.

Mai mult, toți prim-miniștrii, începând cu anul 1997 au salutat, prin mesajul lor, această sărbătoare națională, fie că a fost vorba de Convenția Democrată, fie că a fost vorba de PSD sau, mai nou, Alianța PNL-PD și coaliția din care facem parte. E adevărat că prim-miniștrii din partea Partidului România Mare nu au avut un astfel de mesaj către maghiarii din România, fiindcă nu au avut un prim-ministru și sunt convins că nici nu vor avea, în astfel de condiții.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

O să avem la Budapesta.

 
 

Domnul Marko Bela:

Iar în ceea ce privește ceea ce s-a întâmplat în partidul dumneavoastră, eu salut ideea că vreți să deveniți membru în Partidul Popular European în care noi, un O.N.G., domnule Vadim Tudor, și nu un "ONG", suntem membri de mult timp, dar vă asigur că, cu o astfel de retorică, nu veți reuși niciodată. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. O singură precizare numai - domnule senator Vadim Tudor! -, ziua de 15 martie este mâine și nu astăzi, azi suntem în 14 martie.

 
Petru Stan - proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000.

Are cuvântul domnul senator Petru Stan, urmează, din partea Grupului România Mare, domnul senator Mircea Mereuță.

 

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă voi referi în declarația mea politică la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, a Legii nr. 169/1997, a Legii nr. 1/2000, proiect de lege care face parte din Programul legislativ al Guvernului României, pe perioada 2005-2008.

Domnul ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale susține că, în scurt timp, va prezenta în plenul Senatului o nouă Lege a fondului funciar, deoarece actualele legi în vigoare sunt incorecte și că noua lege va prevede retrocedarea integrum a marilor proprietăți funciare.

După părerea mea, actualele Legi ale fondului funciar sunt corecte, dar s-au aplicat incorect. În multe zone din țară, exemplu fiind județul Sălaj, restituirea în integrum s-a făcut în totalitate. În județul Sălaj au mai rămas la IAS 92 hectare de teren și 60 hectare la stațiunile pomicole, dintr-o suprafață de peste 10.000 hectare, cu toate că în județul Sălaj, în 1937, erau două ferme de stat care aveau peste 1500 hectare - monografia acestor ferme am prezentat-o chiar eu, în ziarul local "Graiul Sălajului", deci vă dați seama cum s-au aplicat Legile fondului funciar.

Greșelile care s-au făcut au fost: s-au împroprietărit mii de cetățeni la Anexele 2b, deci cei săraci, fără pământ, cu toate că toți aceștia erau și titulari de pământ și moștenitori de pământ, asta în toate comunele maghiare din Ardeal; s-au dat terenuri cu investiții funcționabile, în echivalent unu la unu, mă refer la toate plantațiile de pomi și viță de vie, inclusiv domnul Lupu, Legea Lupu, a dat ordin clar, am văzut eu scris, să se dea în echivalent unu la unu toate livezile și toate viile și acum văd că se face o nouă lege; schimbul de teren, deși făcut dinainte de 1952, prin notariat, nu s-a luat în seamă, mulți cetățeni au beneficiat de teren dublu, proba cu martori, făcută în înțelesul rău al cuvântului, s-a luat în seamă.

Ce ar însemna această restituire - restitutio in integrum ?! În primul rând, dispariția exploatațiilor agricole mari și mijlocii. Mii de investitori locali și străini ar intenta procese pentru a-și recupera datoriile făcute în plantații, utilaje, complexe zootehnice și alte investiții.

Deja s-a creat o nesiguranță totală din partea arendașilor și a investitorilor, ar dispărea siguranța alimentară a țării. Nu există nici un stat în lume în care să nu existe nici un fel de proprietate funciară, în mâna acestuia.

Statul ar trebui să dea despăgubiri materiale zeci de ani de zile, așa- numiților proprietari. Aș mai avea multe de spus, dar ca să fac economie de timp și să dau o replică domnului senator Sogor Csaba, am să dau un citat din ziarul local "Graiul Sălajului", sub semnătura redactorului Viorel Varga, care este și poet, la rubrica despre destinul pământului, sub titlul "Legile lui Horthy și intenția ministrului Gheorghe Flutur", redă situația tristă a țăranilor din Transilvania care sunt în pericol de a-și pierde tot pământul.

Am să dau câteva pasaje.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu, că s-a epuizat timpul, stimate coleg.

 
 

Domnul Petru Stan:

Mie îmi pare foarte rău că nu pot să dau așa ceva...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău. Data viitoare pregătiți o declarație...

Faceți un final, vă rog.

 
 

Domnul Petru Stan:

Ideea este că toate marile averi au fost făcute prin fraudă. După 1921, o dată cu împroprietărirea țăranilor din Ardeal, după retrocedarea Ardealului, s-au desființat acele legi, s-au anulat toate actele de vânzare-cumpărare și s-au cerut despăgubiri enorme de la țărani. Unii au renunțat și așa se face că au proprietăți enorme. Și am să vă dau exemple multe. (rumoare) Voi da la fiecare senator un exemplar din declarația mea politică. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim foarte mult.

 
Mircea Mereuță - restructurarea PSD.

Are cuvântul, din partea Alianței "D.A." PNL-PD, domnul senator Mircea Mereuță. Urmează, ultima luare de cuvânt, domnișoara senator Corina Crețu. Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Mircea Mereuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este de-a dreptul uimitor cum înțeleg unii politicieni români să-și facă analiza propriilor partide. De exemplu, zilele acestea, fostul premier Adrian Năstase ne avertiza, cu mult aplomb, că PSD vrea să vină din nou la putere. Da, e firesc. Așa e democrația. Când gândești în opoziție, te gândești cum să ajungi la putere. Ei bine, domnul Năstase care s-a despărțit de curând de putere, dă semne că deja îi este foarte dor de ea. De ce? Pentru că domnia-sa ne avertizează că PSD vrea să ne conducă din nou. Dar nu peste patru ani, ci peste un an. Să înțelegem de aici că opoziția a intrat în sevraj? Cu alte cuvinte, după ce a izbutit inegalabila performanță de a situa România între statele cu cel mai înalt grad de corupție, după ce, practic, țara a fost invadată de baroni locali ai PSD-ului, de care, culmea, acest partid nici măcar nu se delimitează, domnul Năstase vine acum și ne anunță cu seninătate că vrea din nou la putere. Când? Păi, după ce vor fi restructurate organizațiile locale ale PSD-ului. Adică la vârf totul e perfect. Nu mai trebuie nimic restructurat.

Domnule Adrian Năstase, noi vă recomandăm să începeți restructurarea cu capul. Mulțumesc. (Aplauze)

 
Corina Crețu - replică la declarația politică a domnului senator Cristian Cucuian referitor la vizita președintelui României în SUA.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, doamna senator Corina Crețu.

 

Doamna Corina Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu aveam intenția să iau cuvântul, dar aș vrea să fac o precizare legată de intervenția colegului nostru, domnul senator din partea Alianței "D.A." PNL-PD, care vorbea despre vizita președintelui României în Statele Unite ale Americii, exprimându-se foarte pompos că este vorba de prima vizită pe tărâm american a unui președinte al României, după vizita la București a președintelui Statelor Unite ale Americii, și am simțit nevoia să iau cuvântul și să precizez că nu este vorba de prima vizită a unui președinte al României în Statele Unite ale Americii. Aș vrea să vă reamintesc că istoria și viața noastră, a României postdecembriste nu a început în decembrie 1989. Ultima vizită a unui președinte român a fost în noiembrie 2004, exact la Casa Albă, tot în Biroul Oval, au fost exact aceleași declarații legate de curcubeu și de acea experiență mistică pe care președintele Statelor Unite ale Americii a trăit-o la București. Deci, vreau să vă spun că nu cred că este nevoie să inventăm sau cel puțin trebuie să ne informăm înainte de a face aceste declarații. Ceea ce vreau să spun este că sunt 15 ani în care România a evoluat de la Revoluție încoace: s-a integrat în NATO, a încheiat negocierile cu Uniunea Europeană... Sigur că relațiile cu Statele Unite ale Americii au atins un nivel care niciodată nu a fost atins în istorie, și toate acestea nu sunt realizări ale Alianței dumneavoastră. Sunt realizări ale României, care a avut o politică externă constantă. După părerea mea, politica externă a fost liantul și punctul de consens în viața României și în societatea românească. Ceea ce putem face noi este doar să vă urăm ca președintele României și guvernarea dumneavoastră să urmărească în continuare, cel puțin la fel de consecvent, aceste obiective strategice, pe care nu dumneavoastră le definiți acum. Eu nu vreau să spun mai mult despre alte declarații neinspirate, legate de politica externă, cu care a început această guvernare, dar cel puțin înainte de a fi pompoși, măcar să fim corecți și să restabilim adevărul, să punem adevărul în dreptul lui firesc. Ceea ce vreau să spun este că în opinia mea toate aceste declarații și vorbe frumoase, inclusiv ale președintelui Statelor

Unite ale Americii, George W. Bush, au fost mult diminuate de rezultatele concrete ale vizitei și, mai ales, de înghețarea negocierilor cu Fondul Monetar Internațional, care afectează în mod direct viața și nivelul de trai al oamenilor din România. Pentru că ceea ce a spus mai devreme colega noastră din Bihor, legat de faptul că pensionarii nu mai au resurse să trăiască, este un adevăr. Este un adevăr dureros. Eu nu cred că aceste declarații politice ... Colegul nostru de mai înainte vorbea de performanțele guvernării PSD. Performanța guvernării PSD a fost aceea că a stabilit cel mai înalt nivel de creștere economică din toată Europa în ultimii cinci ani de zile. Și eu vă doresc ca măcar la jumătate să puteți face și dumneavoastră ce-a făcut PSD-ul. (Aplauze)

 
Gheorghe Vergil Șerbu - ignorarea de către PSD a propriilor proiecte de lege emise când partidul era la putere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Mai avem o singură luare de cuvânt - domnul senator Șerbu Gheorge, din partea Alianței "D.A.". Mai au la dispoziție 8 minute. Vă ascultăm, domnule senator Șerbu.

 

Domnul Gheorghe Vergil Șerbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută am asistat la o batjocorire a actului juridic, formulată de reprezentanții fostului partid de guvernământ. Senatorii acestei formațiuni politice au început să-și arate arama de politicieni fanarioți și fără scrupule, ignorând proiectele de lege pe care, la sfârșitul anului trecut, le-au trâmbițat de-a lungul campaniei electorale, ca să vadă lumea cât de sociali și democrați sunt ei.

După ce au trecut alegerile, au uitat ce-au promis și dacă ceva nu le convine, apar în mass-media și afirmă că este vina Alianței PNL-PD pentru nereușita acelor proiecte, ordonanțe și legi, așa de necesare pentru binele poporului român, după spusele reprezentanților fostului partid de guvernământ. Interesant este să menționăm două acte normative, întocmite de juriștii și legiuitorii PSD: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2004 privind împroprietărirea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților cu proprietăți forestiere, care au aparținut fostei Mitropolii a Bucovinei, prin Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, a cărei urmașe de drept este. Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului național și Legea de completare nr. 83/2004 privind transformarea unor comune în orașe.

Referitor la primul caz: parlamentarii opoziției uită un principiu al democrației sociale - respectarea dreptului de proprietate privată. Frica de electorii evlavioși din nordul țării și, poate, cine știe, și de Dumnezeu, i-au făcut să-și aducă aminte de principiul de mai sus în plină campanie electorală. Când frica și constrângerea morală au trecut, imoralitatea s-a întors de unde a plecat.

La cel de al doilea caz voi fi mai scurt. Cele două legi - Legea nr. 351/2001 și Legea nr. 83/2004- încep să-și arate impactul politic de la aplicarea lor. Foștii țărani, actualii orășeni din comunele transformate în orașe vor să redevină ceea ce au fost. Datorită taxelor și impozitelor foarte mari pe care trebuie să le achite, în vederea armonizării infrastructurii locale la standardele europene. Din cauza fiscalității excesive și a corupției lăsate de fosta putere nu mai au fonduri și pentru supraviețuirea noului lor oraș. În acest caz sunt 12 orașe-comune din Suceava , Iași, Maramureș, Constanța și Gorj.

Domnilor juriști social-democrați, când ați elaborat aceste legi, v-ați gândit și la fondurile sau oportunitățile financiare necesare, precum și la riscurile sociale care rezultă din aplicarea lor? Nu cred, pentru că era prea complicat să luați în seamă soarta locuitorilor din zona rurală, care reprezintă doar o masă de manevră pentru dumneavoastră. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Am încheiat declarațiile politice.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 25 februarie 2021, 18:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro