Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 04-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2005

  In memoriam - Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al II-lea.  

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Petre Popeangă și Victor Viorel Ponta, secretari.

   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei. Vă anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența 266, sunt absenți 65 de deputați, din care participă la alte acțiuni parlamentare 20.

Dacă se poate, să mai închideți din telefoanele mobile.

Stimați colegi,

Prin dispariția Suveranului Pontif, omenirea a pierdut un om providențial, un artizan al reconcilierii religioase și al păcii. Astăzi, ne amintim cu emoție că Papa Ioan Paul al II-lea a anunțat la București, în 1999, posibilitatea unei reunificări istorice între ortodocși și catolici.

Sfântul Părinte s-a stins din viață, așa cum și-a dorit, cu demnitatea celui care se îndreaptă, în liniște, spre locul de întâlnire cu eternitatea.

Propun să păstrăm un moment de reculegere în memoria celui care a fost Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, plecat spre cele veșnice sâmbătă, 2 aprilie 2005. (Se păstrează momentul de reculegere.) Vă mulțumesc.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2005 pentru completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul luptei împotriva producerii ilegale, traficului și consumului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, semnat la București la 14 aprilie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea între autoritățile de frontieră, semnat la Sofia la 22 decembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2003, semnat la București la 11 noiembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnică - anul 2003, semnat la București la 11 noiembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

6.Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, inițiată de domnul senator Mihai Țâbuleac, membru al Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr PNL - PD".

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală, adoptat de Senat în ședința din data de 24 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8.Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru îmbunătățirea asistenței medicale, adoptat de Senat în ședința din data de 24 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9.Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2005 pentru modificarea literei h) a articolului 17 din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și pentru modificarea și completarea Legii nr.333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

11.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2005 privind unele măsuri pentru ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13.Proiectul de Lege pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.249/2004 privind pensiile ocupaționale, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

14.Proiectul de Lege pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind călătoria cu metroul pe rețeaua de căi ferate subterane și supraterane, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

15. Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Acordul privind protecția reciprocă a secretului invențiilor din domeniul apărării, pentru care s-au făcut cereri de brevetare, adoptat la Paris la 21 septembrie 1960 și la Acordul privind comunicarea, în scopuri de apărare, a informațiilor tehnice, adoptat la Bruxelles la 19 octombrie 1970, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

16.Propunerea legislativă pentru modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, inițiată de domnii deputați Ioan Oltean, Augustin Zegrean, Daniel Buda, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 aprilie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe fiscale asupra Societăților Comerciale Rafo - S.A. Onești și Carom - S.A. Onești.  

Stimați colegi,

În continuare, vom lua în dezbatere inițiative legislative înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe fiscale asupra societăților comerciale Rafo S.A. Onești și Carom S.A. Onești.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Invit Biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să facă propunerile corespunzătoare.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Timpul total propus de comisie este de 10 minute și 2 minute pe intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun aprobării Camerei propunerile comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Sebastian Bodu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Punctul de vedere al inițiatorului, Ministerul de Finanțe, este respingerea aceastei ordonanțe, având în vedere că creanțele statului trebuie să se găsească în patrimoniul unei singure persoane, care este Ministerul de Finanțe, și nu la AVAS sau în altă parte.

Precizez că respingerea ordonanței a fost propusă și de Senat și de comisiile de specialitate ale Camerei.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule Gubandru.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În timpul campaniei electorale pentru alegeri generale și prezidențiale, adversarii noștri politici au vehiculat permanent ideea că prin această ordonanță, Guvernul Adrian Năstase a determinat alocarea unor sume foarte mici pentru creșterea pensiilor, pentru alocații pentru copii, în general, diminuarea bugetului țării și că aceste sume au fost radiate de către Guvernul Adrian Năstase.

Fără îndoială, la dezbaterea ordonanței de urgență de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare au votat împotrivă și veți constata că votul a fost de 11 la 10, în favoarea actualei puteri. Au votat împotrivă, pentru că, prin această ordonanță, Rafo Onești și Carom nu au fost scutite de nici măcar un leu!

Prin această ordonanță, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului urma să preia de la Ministerul Finanțelor Publice creanțele fiscale, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri fiscale, inclusiv accesoriile aferente acestora, datorate de Rafo Onești și Carom Onești la 31 octombrie 2004. Prin această ordonanță, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului trebuia să preia de la Direcția Vamală Iași creanțele reprezentând drepturile vamale și accesoriile acestora, datorate de Societatea comercială Rafo Onești și de Carom Onești la 31 octombrie 2004. Prin aceeași ordonanță, la solicitarea Societății Naționale a Petrolului "Petrom" S.A., AVAS va prelua și creanțele comerciale și accesoriile acestora, datorate de Societatea comercială Rafo Onești la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

În mod greșit, reprezentantul Ministerului Finanțelor a spus că este pentru respingerea aceastei ordonanțe, întrucât toate datoriile urmează să fie preluate de către Ministerul Finanțelor. Deci, prin această ordonanță, s-a cerut ca datoriile să meargă la fiecare dintre cele trei instituții ale statului.

Repet încă o dată, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva respingerii aceastei ordonanțe, mai ales că, iată, la ora actuală, guvernanții actuali au ajuns, se pare, la concluzia că la Rafo și la Carom Onești activitatea trebuie să continue și adunarea generală a acționarilor, mai zilele trecute, a hotărât conversia acestor datorii în acțiuni. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca deputat de Bacău, mă simt obligat să fac următoarele precizări.

Discutăm, în acest caz, de creanțe la bugetul de stat, care, în cazul S.C. Rafo Onești, sunt de peste 7 mii de miliarde, iar la Carom S.A. Onești vorbim de 8.310 miliarde lei. Însumate, acestea înseamnă practic peste 15 mii de miliarde de lei, care înseamnă aproximativ 15% din bugetul total pe 2005 al Ministerului Culturii. În condițiile în care, pentru Ministerul Muncii, sunt necesare aproximativ 7 mii de miliarde pentru a-și îndeplini programul de recalculare a pensiilor pe 2005. În situația în care Ministerul Sănătății are nevoie de 7.700 de miliarde pentru a acoperi subvenția la medicamente. Nu este un secret pentru nimeni faptul că, atât Rafo Onești, cât și Carom S.A., au fost canale prin care s-au drenat sume uriașe către membrii marcanți ai PSD-ului și apropiații acestora.

Ceea ce doresc să afirm cu tărie este faptul că nu guvernarea actuală își dorește închiderea celor două societății sau executarea acestora, ci necesitatea de a se intra în normalitate. Și noi ne dorim ca salariații de la Rafo Onești și Carom să aibă locuri de muncă, însă, trebuie înțeles odată pentru totdeauna, că activitatea acestor societăți trebuie să se încadreze în rigorile legii statului român.

Având în vedere aceste elemente, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Să-mi permiteți, pentru prima dată, să folosesc ocazia de a vorbi de la tribună.

Stimați colegi,

Cred că sunt câteva lucruri pe care nu am reușit să le clarificăm. Sigur, deja, discutăm despre un subiect care este aproape închis. Și, din păcate, și rafinăria se pare că mai are foarte puțin de trăit.

Dar, ceea ce este extrem de important, și vreau să rămână lucrul acesta consemnat, este că, printr-un anumit destin, hotărât de dumneavoastră, prin votul dumneavoastră majoritar, după ce am fost prim-ministru și am semnat hârtiile care v-au venit acum și le examinați astăzi, sunt în situația de a conduce această ședință. Vreau să reafirm încă o dată, această ordonanță nu a făcut decât să treacă dintr-un buzunar al statului în alt buzunar al statului o datorie certă, pe care această rafinărie o avea.

Nu a fost vorba nici de iertare de datorie, nici de ștergere de datorii. Oamenii aceștia, dacă erau îndatorați la Ministerul de Finanțe sau la AVAS (AVAS-ul, între altele, fiind instituția specializată a statului pentru recuperarea datoriilor, vă reamintesc acest lucru), oricum datoria aceasta nu putea fi folosită nici pentru investiții, nici pentru sănătate, nici pentru ce are nevoie Guvernul actual ca să-și rezolve unele dintre problemele pe care nu le poate rezolva altfel. Deci a fost vorba doar de transferul unei datorii dintr-un buzunar în alt buzunar al statului.

Ceea ce este, însă, mai interesant, și probabil chestiunea aceasta o să rămână în istoria Parlamentului, este că Guvernul actual a suspendat această ordonanță, implicit, recunoscând-o. Noi, după aceea, am acceptat suspendarea ordonanței, iar după ce ordonanța a fost suspendată și s-a aprobat legea respectivă, noi, acum, venim și invalidăm ordonanța. Vreau să vă spun că, din punct de vedere juridic, este o construcție cel puțin ciudată!

Acestea erau precizările pe care am dorit să le fac înainte de a trece la dezbaterea pe articole a aceastei ordonanțe. Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Vă rog. Domnul deputat Nicolăescu.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițial, n-am vrut să iau cuvântul, am considerat că pe această temă s-a discutat mult prea mult, mult prea multe luni, că s-a politizat excesiv acest subiect. Dacă dumneavoastră nu ați fi luat cuvântul, să introduceți confuzii, nici eu n-aș fi luat cuvântul. Și cred că este bine să clarificăm lucrurile.

Sigur, la prima vedere, toată lumea poate să creadă ușor ce spuneți, și anume, că, indiferent unde era Rafo, la Finanțe sau la AVAS, datoria se recupera. Fals! La Finanțe se recuperează sută la sută sau, dacă nu, începe executarea silită și poate să introducă întreprinderea în faliment. La AVAS, în schimb, se poate recupera într-un procent, cât se poate recupera, și se închide datoria. Asta este marea diferență! Între 30-40%, cât poate recupera AVAS-ul, și se închide și restul rămâne în buzunarul lui Iacubov și al altor politicieni, iar la Finanțe se recuperează sută la sută sau, dacă nu, se stinge numai prin lichidare.

Trebuie lămurite aceste lucruri și oamenii trebuie să cunoască adevărul. Cele 15 mii de miliarde de la cele două societăți însemnau recalcularea pensiilor pe 2 ani. S-a spus că nu sunt bani, bani există, dar banii sunt la alții, acasă. De aceea Iacubov stă după gratii și probabil că va sta după gratii și-i va atrage și pe alții după el.

Deci, eu cred că trebuie să le spunem lucrurilor pe nume, să le clarificăm, lumea să știe adevărul, pentru că, altfel, introducând confuzii, nimeni nu va mai înțelege nimic. Probabil că toată lumea va crede: "Uite-i și pe ăștia, politicienii, n-au ce face și pierd vremea, toată ziua să stea de vorbă la microfon!" Aceasta este realitatea. Vă mulțumesc. (Aplauze ale majorității.)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Îmi pare rău că trebuie să revin la tribună, pentru că e greu să las această chestiune fără un răspuns.

 
     

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (din sală):

S-a epuizat timpul, domnule președinte!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Se epuizează după ce vorbesc eu acum!

 
     

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (din sală):

Abuzul funcției se cheamă asta!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Avantajul călărețului!

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc faptul că problema Societății Rafo era oricum în discuția instanțelor, care trebuiau să realizeze programul, eventual, pentru restructurare și care să găsească soluțiile adecvate. Și știți bine că aceasta este una dintre problemele care, în momentul de față, se discută și nu este foarte ușor de rezolvat.

Și vreau, încă o dată, să lăsăm la o parte această manieră politicianistă de a trata lucrurile: într-un fel trebuie tratată chestiunea societății și, pe de altă parte, problema managementului companiei. Dacă au fost încălcări ale legii, ele vor fi tratate de către instanțe pe dimensiunea penală. Dar să nu amestecăm aceste lucruri.

De aceea, eu vreau... încă o dată, să gândim împreună soluțiile înțelepte pentru a trata situația locurilor de muncă, pentru că acesta este, de fapt, interesul nostru aici și nu de a plăti polițe politice pentru unii sau pentru alții.

Și acum, s-a epuizat timpul.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSDR. Președintele revine la prezidiu)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Trecem la discutarea pe articole. Sau comisia, mai întâi, dacă dorește să mai spună ceva?

Punctul de vedere al comisiei, vă rog.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La lucrările acestei comisii au participat 25 de deputați. Raportul comisiei a fost adoptat cu 11 voturi pentru și 10 împotrivă.

În urma dezbaterii proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe fiscale asupra societăților comerciale RAFO Onești și CAROM S.A. Onești, în ședința din data de 23.03.2005, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Începem cu titlul legii. Titlul legii este de respingere. Deci supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Dați-mi voie să calculez! 124 voturi pentru.

Împotrivă? 62 de voturi.

Abțineri? O abținere.

Cu 124 de voturi pentru, 62 împotrivă și o abținere, titlul legii a fost aprobat.

Trecem la articolul unic. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.132 de voturi pentru.

Împotrivă? 62 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? 131 de voturi pentru.

Împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 131 de voturi pentru și 65 împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Administrației și Internelor (rămas pentru votul final).  

Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de prevenire și combatere a corupției în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii se propun unele măsuri organizatorice pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Necesitatea pentru care a fost inițiat acest proiect de lege rezultă atât din angajamentele pe care România și le-a asumat față de Uniunea Europeană în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a celei din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Proiectul supus dezbaterii este și un rezultat al colaborării Ministerului Administrației și Internelor cu experți europeni din Marea Britanie și din Spania în cadrul unui proiect de Twin PHARE, intitulat "Dezvoltarea mecanismelor anticorupție în cadrul Ministerului Administrației și Internelor", proiect deschis în februarie 2004, continuat sub ministeriatul domnului Săniuță și finalizat recent.

Astfel, pentru a se pune în practică angajamentele asumate deja, se propune înființarea Direcției anticorupție în cadrul aparatului central al Ministerului Administrației și Internelor, urmând ca și personalul acestei direcții să aibă competențe de poliție judiciară.

Cam aceasta este, mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul președinte Motreanu:

 
   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asupra acestui proiect de lege a fost întocmit un raport comun de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. În acest scop, s-a propus înființarea, în cadrul aparatului central al ministerului, a Direcției anticorupție, ca structură centralizată, cu competențe de poliție judiciară, impunându-se în același timp modificarea în mod corespunzător a Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Având în vedere importanța și necesitatea acestui proiect de lege, comisiile, atât cea pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, cât și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, propun plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnule deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă că de data aceasta luarea mea de cuvânt nu este exprimarea unei poziții, ci a unei nedumeriri și aș vrea ca să ne răspundă inițiatorul tuturor cum se încadrează acest proiect de lege în noua strategie anticorupție adoptată recent prin Hotărârea Guvernului României, având în vedere că această strategie a fost elaborată fără nici o consultare și fără nici un aviz din partea Ministerului Administrației și Internelor. La o primă lectură, sugerez problematica, existența unor asemenea structuri nu este prevăzută în noua strategie guvernamentală.

L-aș ruga pe inițiator să ne răspundă acestei probleme care, în condițiile în care nu este dezlegată, merge - la propunerea mea - de restituire la comisie pentru analizarea și acestui aspect al proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Înființarea Direcției anticorupție este prevăzută în planul de acțiuni pentru aplicarea strategiei anticorupție. Prin urmare, la elaborarea strategiei s-a avut în vedere exact și înființarea acestei direcții, ea fiind prevăzută în mod concret chiar în planul de acțiune pentru aplicarea acestei strategii.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

În continuare, la dezbaterile generale, domnul deputat Marian Săniuță.

 
   

Domnul Marian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Am dorit astăzi să iau cuvântul și să-mi exprim explicit punctul de vedere pentru susținerea acestui proiect de lege privind înființarea Direcției anticorupție în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, din cel puțin trei motive.

În primul rând, că împreună cu colegii mei din Grupul parlamentar al PSDR înțelegem ca în problemele de fond să avem o poziție constructivă. Problema corupției, în general și în particular, în Ministerul de Interne excede oricărui mandat politic, iar lupta împotriva acestui fenomen trebuie să aibă și instrumentele necesare și, nu în ultimul rând, acest proiect de lege este rezultatul muncii mai multor echipe începând din februarie 2004, este un program cu finanțare externă, care va conduce, aceasta fiind doar o etapă, la transformarea Direcției generale de informații și protecție internă într-o direcție de afaceri interne după modelul britanic și dacă în cursul acestor etape am avut șansa să ne exprimăm punctul de vedere privind chiar numirea unui procuror în civil în fruntea acestei direcții, înseamnă că într-adevăr această direcție trebuie să-și atingă scopul: acela de combatere a fenomenului de corupție în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, dar și de respectarea standardelor profesionale în rândul cadrelor.

Rămâne însă o singură întrebare, după părerea mea, de ce a fost preferată varianta unui proiect de lege variantei unei ordonanțe de urgență dacă această direcție trebuia operaționalizată imediat după închiderea proiectului, în decembrie 2004, pentru că după părerea mea respectarea standardelor și procedurilor impuse spre exemplu la trecerea frontierei de către cetățenii români ar fi condus, în aprecierea mea, la evitarea situației delicate pe care cetățenii români, în relația cu Spania, au înregistrat-o în ultima perioadă de timp.

Repet, luarea mea de poziție este pentru susținerea acestui proiect de lege. Mă întreb, totuși, de ce proiect de lege când prin ordonanță de urgență au fost modificate alte prevederi ale Ordonanței nr. 63 privind organizare și funcționarea Ministerului de Interne.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt aici prezent pentru a exprima punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL care susține acest proiect de lege așa cum el a fost prezentat aici datorită faptului că este imperios necesar ca în cadrul ministerului să existe acest departament pentru a se pune capăt suspiciunilor și discuțiilor care au apărut în presă referitor la starea de corupție din cadrul ministerului.

De ce un proiect de lege și nu o ordonanță de urgență? Datorită faptului că încă din campania electorală, Guvernul nostru s-a angajat să nu mai guverneze prin ordonanțe de urgență, să vină cu legile în Parlament, pentru că este mult mai bine ca să dezbatem aceste legi și să nu le trecem în pripă, iar după aceea să venim cu fel de fel de amendamente la ele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Este vorba, de fapt, de direcția 747, pentru că este de fapt 962 - 215 = 747.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observații la titlul legii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. I. Vă rog să observați și amendamentele sau amendamentul comisiei, care este formulat doar la art. II referitor la art. 4 din ordonanța din 2003.

De aceea am să supun votului dumneavoastră întâi art. I în formularea existentă în proiectul de lege.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. I al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 4, conținut în art. II, există un amendament din partea comisiei, de modificare, și de aceea supun votului dumneavoastră mai întâi amendamentul sau, de fapt, formularea comisiei pentru art. 4 de la art. II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi, fiind vorba de o lege organică, votul final îl vom organiza mâine.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2004 pentru modificarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (retrimis comisiei).  

Trecem la următorul proiect de lege: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2004 pentru modificarea art.4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Este un text în procedură de urgență. Rog Comisia pentru administrație publică să facă propunerile pentru dezbateri.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte, 10 minute și 2 minute.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2004 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții urmărește limitarea competențelor de autorizare a lucrărilor de construcții de către președinții Consiliilor județene și acordarea unor competențe sporite pentru primarii municipiilor, orașelor și comunelor.

Textul propus încearcă să mențină echilibrul între principiul descentralizării actului administrativ prin aducerea acestuia cât mai aproape de cetățean și, în același timp, menținerea calității acestuia.

Pe parcursul avizării s-a amendat și art. 7, paragraf 9, în sensul eliminării obligației solicitantului de autorizație de a depune odată cu cererea o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că imobilul nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești. S-a avut în vedere eliminarea stopării cu rea credință a actului administrativ prin introducerea de acțiuni nefundamentate în justiție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei?

Vă rog, domnule deputat Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Actualul proiect de lege își propune să modifice art. 4 în sensul descentralizării competențelor spre primării și, în general, a primarilor vizând competența autorizării.

Comisia a analizat acest proiect de lege, s-au făcut mai multe amendamente. Sunt și amendamente respinse și credem că dezbaterea în plenul Camerei va aduce o astfel de modificare la art. 4 din lege, care, într-adevăr, așa cum inițiatorul acestui proiect de lege a dorit, respectiv Guvernul condus de Adrian Năstase, să ajungă la primar, la competența acestora de a-și autoriza activitatea la nivelul localităților și competențele să fie ale comunităților locale.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la dezbaterea pe articole.

De fapt, legea are un singur articol, dar sunt mai multe elemente care există în cuprinsul legii care au făcut obiectul unor modificări, propuneri, amendamente din partea colegilor în comisie.

Am o rugăminte, să mă urmăriți, din partea comisiei dacă se poate, deci vă rog să urmăriți împreună cu mine amendamentele comisiei.

La punctul 3 din raport se propune modificarea titlului ordonanței de urgență.

Dacă sunteți de acord cu această propunere a comisiei?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 6 din raport se propune eliminarea textului respectiv, vă rog să urmăriți propunerea comisiei, pe care o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 7, de asemenea, există o modificare propusă de comisie, vă rog să o urmăriți în raport. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 8, de asemenea, comisia propune eliminarea textului existent. Supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La fel, modificări propuse de comisie la punctul 9 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 10, comisia a propus mai multe amendamente. Deci supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și la punctul 11 vă rog să observați modificările propuse.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Modificările comisiei de la punctul 12 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 13 supun votului propunerile comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 14...

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La dezbaterile în Comisia pentru industrie și servicii, sesizată cu acest proiect de lege pentru aviz, am adus următorul amendament la litera f, punctul 3, amendament pe care îl susțin în plen cu următorul text: "în extravilanul comunelor pentru construcții definitive mai mici de 200 de mp și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole."

Motivație: cetățeanul român s-a săturat de piedici și de parcurgerea a nenumărate drumuri pentru rezolvarea unei probleme, așteptând ca și în România anului 2005 serviciile publice să-i fie apropiate de necesități, să fie accesibile și operative și să nu mai fie plimbate de la o autoritate la alta, pierzând timp și bani.

Pentru o mai bună înțelegere a acestui amendament, voi face o scurtă prezentare a ceea ce presupune o exploatație agricolă.

Iată care sunt dimensiunile minime pentru exploatațiile agricole prevăzute de lege, mai exact de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2001 cu modificările și completările ulterioare.

Pentru cereale, plante tehnice, la zona de câmpie - 110 ha, la zona de deal - 50 de ha, pentru sectorul animalier, vaci - 15 capete, taurine - 50, oi - 300 de capete etc. Exploatațiile sub aceste dimensiuni sunt exploatații familiale. O exploatație agricolă presupune construcții de spații de producție, de stocare, construcții de adăposturi - în zootehnie, sere etc.

Stimați colegi,

Credeți că o construcție sub 50 de mp poate servi în mod eficient și la standarde europene o exploatație agricolă la dimensiunile sus arătate? Cu siguranță că nu. Iată de ce, stimați colegi, am considerat foarte importantă îmbunătățirea textului de lege prin amendamentul adus, având în vedere următoarele argumente: absorbția mai ușoară a fondurilor comunitare pentru dezvoltarea agricolă, simplifică procedura actuală de autorizare a lucrărilor de construcții, fiind mai apropiată de nevoia cetățeanului, implică o creștere substanțială a veniturilor bugetelor comisiilor locale, benefică pentru acoperirea nevoilor și pentru o bună dezvoltare a comunităților rurale; elimină birocrația și "baronismul local" și ar permite dezvoltarea turismului rural în zonele rurale cu potențial în acest sens.

De aceea, stimați colegi, v-aș ruga să analizați acest amendament care ar îmbunătăți în mod real textul de lege și s-ar apropia cât mai mult de nevoile cetățeanului și să aveți în vedere beneficiile reale pe care le-ar aduce amendamentul sus-menționat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei sau punctul de vedere al Guvernului.

Stimați colegi, ca să explic care este problema asupra căreia va trebui să ne pronunțăm. Avem, pe de o parte, un amendament care consideră că nu este nevoie de autorizare pentru construcții mai mici de 50 de mp în extravilanul comunelor, iar, pe de altă parte, domnul deputat sugera să nu fie vorba de o exceptare doar pentru construcțiile de până la 50 de mp, ci pentru cele de până la 200 de metri pătrați. Deci dacă merge cumva un cioban cu oile undeva departe, să poată să-și facă o mică stână de până la 200 de mp, nu de 50 de mp, care ar fi insuficienți. Nu știu dacă am explicat suficient de bine problema în discuție.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Noi credem că 200 de mp exced competențele, posibilitățile de analiză ale serviciilor tehnice ale primăriei și vă propunem o soluție de compromis - 100 de mp, suprafață desfășurată, având în vedere că această suprafață nu..., să zicem, lasă mai puțin riscul ca să se construiască această cabană.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Observații? Domnul Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și 50 de mp au un anumit risc să permiți să se construiască fără autorizație de construcție. Am propus să permitem acest lucru, și sigur că va decide Camera, tocmai pentru că există asemenea activități ca cele pe care le-ați enumerat dumneavoastră și ca oamenii să-și poată construi pentru o perioadă limitată de timp asemenea construcții. O sută de metri pătrați suprafață desfășurată, deși e o mică căbănuță, avem deja zone în țară care s-au dezvoltat absolut la întâmplare, și putem da exemple mai ale în munte, unde acestea, așa numite prisăci demontabile, au devenit vile cu etaj și de la 100 de mp construcția principală, încă 100 de mp construcția auxiliară, după aceea mai trebuie să dăm voie și de o mică piscină, ca să fie în regulă, și mergem sus pe munte pe DN-2D, între Vrancea și Harghita și Covasna, și vom vedea aceste construcții de 100 de mp cum s-au dezvoltat și cum au distrus, de fapt, întreaga zonă. Eu propun să rămânem la cei 50 de mp care au fost în legea inițială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

De fapt, este vorba de un principiu aici, centralizăm sau descentralizăm? Este vorba de o taxă pentru autorizație. Taxa intră la județ sau rămâne la primăria respectivă. Este vorba totuși, dacă îmi permiteți, domnule coleg, și de acele ferme de care vi s-a vorbit, unde ar fi de dorit totuși, dacă vorbim de 30 de ha, și dumneavoastră ați avut posibilitatea, în speță, domnul președinte a fost o dată și împreună în Norvegia și ați văzut cam cum arată acele ferme, unde sunt și bunicii, și străbunicii și copii stau acolo, fiecare având câte, într-adevăr, câte o căsuță mai mică, bunicii construite în anii 1930 și ceilalți, într-adevăr, o clădire unde să aibă posibilitatea să și trăiască oamenii printre altele, și n-aș dori să fiu răutăcios, dar vă spun totuși că și cabanele vânătorești ar fi de dorit să se înmulțească, pe proprietatea oamenilor de data asta, pentru că e nevoie și de așa ceva. Și eu consider că în foarte multe localități, în foarte multe comune, există, într-adevăr, oameni competenți și arhitecți competenți care sunt în măsură să dea aceste autorizații și este nevoie de o asemenea dezvoltare care dacă este foarte bine și inteligent aprobată și construită, dimpotrivă, nu strică, ci încetul cu încetul ne ajută și pe noi să avem în acele zone și noi niște construcții la nivelul, să zicem, european.

Ca atare, eu cred că soluția propusă de ministerul de resort este acceptabilă ca să rămânem la 100 de mp, și cu textul formulat de colegul nostru, pentru care vă rog să aprobați această propunere, acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de art.4 din lege și de competențele de autorizare ale primarilor de comune. Stimatul coleg de la UDMR, care este și conjudețeanul meu, sigur că susține un punct de vedere pe care până la urmă o să-l susținem cu toții, dar cu anumite limite.

În proiectul de lege care se dorește să se modifice, art.4 la comisie a trecut cu 50 de mp și cred că o asemenea suprafață este îndestulătoare pentru construcțiile care se realizează în extravilan. Se vorbea aici de 110 ha, păi, 110 de ha reprezintă exploatația agricolă, terenul pe care îl exploatăm, nu construcția care deservește cele 100 de ha sau 110 ha. Dumneavoastră știți foarte bine că încă la nivelul localităților, și mai ales a comunelor, nu există acele birouri de acorduri unice și nu există specialiștii care să realizeze și să verifice documentațiile pentru aceste autorizări.

De aceea, în ideea comisiei a stat acest obiectiv al creșterii competenței primarilor în autorizarea construcțiilor, dar în extravilan a construcțiilor care nu necesită obiective deosebite în sensul că, din punct de vedere tehnic, nu reprezintă construcții deosebite. Și, atunci sigur că ne-am referit la suprafața aceasta de 50 de mp. Dar încă o dată trebuie să scot în evidență ceea ce spunea și colegul meu domnul Mitrea, că pe această limită care exista și până acum în Legea nr.50, la pct.f) din art.4, s-au construit mici orășele la marginea localităților și după ce au fost realizate aceste cartiere, tot primarii au de-a face cu cei care realizează construcțiile respective, venind după aceea cu pretenții, să se introducă apă potabilă, să se amenajeze drumurile, să se, știu eu, introducă curentul și alte și alte obiecțiuni, pentru alte și alte cerințe, pentru că deja construcțiile există.

Deci noi suntem de acord că trebuie să crească competența primarilor, și eu am fost vreo 10 ani de zile primar și întotdeauna am ținut cu primarii, dar să vedem și limitele în care pot crește aceste competențe și, încă o dată, repet, este vorba de competența primarilor de la comune, pentru că cei de la municipii și orașe au acest drept de a autoriza și în extravilanul localităților. Or, știți foarte bine că în extravilan nu există nici planuri de urbanism general, nu există stabilite reguli, și atunci, probabil că este mai bine ca președintele consiliului județean, care are o structură specializată, care are specialiști, să realizeze autorizările pentru construcțiile din extravilan și nu putem pune aici problema autorizării ca taxă, că reprezintă un venit deosebit pentru o primărie.

Într-adevăr, este un venit, dar să nu uităm că tot în Legea nr.50 există acea prevedere că numai o cotă-parte din taxa de autorizare revine consiliului județean, iar o cotă-parte revine primăriilor sau consiliilor locale. Sigur că punctul de vedere al ministerului este 100 de mp, am discutat cu colegii de la comisie să acceptăm acest punct de vedere, dar cu un mic amendament, cu avizul arhitectului șef al județului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că obiectul de reglementare este art.4 din Legea nr.50 privind competența de a elibera autorizațiile. Sigur că până acum competența de a elibera autorizațiile în extravilan a revenit cu exclusivitate consiliului județean. Modificarea noastră este de a plasa, cel puțin până la un anumit nivel, această competență primarilor comunelor, orașelor și municipiilor. Eu nu cred că la ora actuală când insistăm pe descentralizare-deconcentrare, putem să venim în contradicție cu aceste principii. Noi trebuie să le dăm competența, așa cum le dăm competența de a finanța învățământul, sănătatea și alte competențe pentru care de multe ori nu le asigurăm nici sursa de finanțare, să le asigurăm și să le dăm această competență, pentru ca și din această sursă să-și completeze bugetele locale. Eu nu cred că primarii noștri sunt incompetenți, cei care au structuri de specialitate, să o poată face fără alte avize, iar cei care nu o au, să ceară avizul structurilor de specialitate a consiliilor județene. Eu vă rog să acceptăm acest lucru, pentru că 50 de mp în extravilan este mai nimica. Nu putem concepe ca la nivelul unor ferme sau, mă rog, spații anexe pentru exploatații agricole, să nu se poată accepta acest lucru; 100 sau 200 de mp, eu înclin să sprijin și părerea Guvernului de a accepta competența de eliberare a autorizațiilor la nivel local până la 100 de mp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

După intervenția domnului deputat Dușa, dacă sunteți de acord, vă propun să trecem la vot în trepte: 200 de mp, 100 de mp, 50 de mp...

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Numai o singură precizare vreau să fac. Actuala Lege nr.50 are această derogare pentru autorizări în extravilan până la 50 de mp. Și propunerea este făcută, amendamentul care a fost respins - de 200 mp, și comisia a acceptat 100 de mp, ca să nu se mai întoarcă la comisie. Deci există în lege această prevedere în momentul de față, este la art.4 lit.f), și eu am făcut o propunere din partea comisiei că acolo unde există structură de specialitate la nivelul consiliului local al primăriei să poată autoriza până la 100 de mp, unde nu, sigur că trebuie să ceară avizul consiliului județean, așa cum prevede actuala Lege nr.50.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, nu am înțeles, avem la pct.14 din raport o propunere, un amendament cu 50 de mp. Păi, la comisie... Și înseamnă că amendamentul nu există pentru că există deja text în lege?

Am înțeles.

Stimați colegi,

Vă rog, domnule deputat, nu vreau să opresc dreptul colegilor de a lua cuvântul, dar, după aceea, vă rog să fiți de acord, pe baza argumentelor pe care le-ați ascultat, să ne pronunțăm în legătură cu o soluție sau alta.

Vă rog.

 
   

Domnul Seres Dénes:

Stimați colegi,

Deci eu vă invit să analizăm în mod serios, inclusiv argumentele de combatere a extinderii competențelor locale, de fapt descriau modul în care comunele pot să crească în avere și potențial economic, cu alte cuvinte în măsura în care acceptăm principiul subsidiarității, principiu prin care autoritățile locale preiau tot mai mult din rolurile centrale, putem să acordăm acest drept autorităților locale, respectiv primarului, să de a astfel de autorizații, și dacă nu are expertiza, și-o poate asigura prin achiziție de expertiză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Votul acesta ne va arăta cât de naivi vrem să părem. De aceea, haideți să nu ne mai dăm unii altora argumente pentru că știm bine despre ce este vorba. Dar este datoria mea, ca președinte de ședință, să supun votului dumneavoastră în trepte amendamentele care s-au făcut: 200, 100 și 50 mp, pentru că până la urmă textul trebuie fixat.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc. Îmi retrag propunerea - 200 de mp și sunt convins că și colegii de la Partidul Social Democrat care au foarte mulți primari în zona rurală vor vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci nu mai avem 200 mp, ci doar 100 mp.

Vă rog, 100 mp și 50 mp.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Domnule președinte, punctul meu de vedere asupra celor ce s-au discutat aici nu contează, dar mă interesează foarte mult să respectăm regulamentul. Acești 100 de metri nu au fost propuși nici ca amendament, nu se regăsesc în raport. Drept urmare, aveți dreptul să trimiteți, dacă considerați dacă este cazul, să retrimiteți proiectul la comisie, dar nu să încălcăm regulamentul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Amendamentul a fost făcut de către Guvern și a fost susținut de către comisie. Deci există un temei regulamentar pentru a-l supune la vot.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Aș dori totuși să specific, încă o dată, că amendamentul se referă nu numai la 100 de mp, ci este și o corectură de text. Deci, vă rog frumos să se noteze foarte clar amendamentul încă o dată. La pct.3: "În extravilanul comunelor, pentru construcții definitive mai mici de 100 de mp și anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole." Pentru că, vedeți, în textul respectiv se vorbește numai de anexe gospodărești, și să nu facem o confuzie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mitrea. Nu, acum încep să se clarifice lucrurile.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Vorbim de altceva deja. Am vorbit de construcții care sunt anexe, până la 50 sau până la 100 mp, vreau, pentru colegii care nu vizualizează, pentru că nu au construit tot timpul case, 100 de mp înseamnă 7m/7m - parter plus etaj. O asemenea construcție, 7m/7m parter plus etaj, sigur plus încă 7m/15m anexe plus, am spus, piscina care se cuvine, și avem "Zona Lepșa", fără autorizația unui specialist în domeniu. Eu nu am nimic împotrivă, 100-200, 300, însă eu am intervenit ca om de meserie să spun că atunci când ai P+1, 7m/7m, și vine, se întâmplă să vină casa peste oamenii aceia, cineva trebuie să răspundă. Deci, vorbim de o construcție care deja creează probleme tehnice. Una, sunt anexele, care sunt parter și în care stau vaci sau stau tractoare sau stau animale și se dărâmă și, mă rog, are omul o pagubă, și alta este când vorbim de o construcție definitivă, care este casă sau vilă 7/7 - P+1, deci parter plus etaj. Deci aici avem o problemă deosebită cu care nu pot să fiu de acord, cu toată prietenia mea deosebită cu domnul deputat, și de aceea înțeleg foarte bine unde ajungem. Există o răspundere pe care eu nu cred că putem să ne-o asumăm noi.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, datorită acestor discuții care pe mine m-au luminat, consider că trebuie să trimitem înapoi textul la comisie, și aceasta să ne spună efectiv care sunt limitele în care se pot face aceste construcții.

Vreau să vă aduc aminte că la inundații, cu toții ați fost în situația de a urmări tot felul de astfel de construcții, realizate aiurea, pe văile unor pârâiașe care după aceea au venit și au distrus munca oamenilor și pe urmă tot autoritățile au răspuns.

De aceea, eu cred că e nevoie de responsabilitate, sigur, și să lăsăm, fără îndoială, pe cei care au anumite inițiative, activități în extravilan, să aibă aceste adăposturi, dar una este să discutăm despre aceste adăposturi sezoniere și alte formule din acestea anexe, și altceva despre construcții definitive.

De aceea, eu vă propun să trimitem la comisie, pentru o bună examinare, și săptămâna viitoare să reluăm această discuție.

Voiați să spuneți ceva, domnule Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Da, domnule președinte, dumneavoastră ați abordat pe fond, aveți dreptate, nu putem să ne jucăm cu lucruri de genul acesta, e vorba de construcții care vor afecta peisajul, chiar dacă nu urbanistic, dar peisajul pentru zeci de ani de acum înainte. Pe fond sunt de acord, pe procedură, însă, avem o problemă, s-a venit de la comisie cu un amendament pe 50 mp, după aceea s-a venit în plen, ceea ce nu e chiar corect, cu 100 de mp, Guvernul a fost de acord... Eu cred că lucrurile acestea, într-o ședință foarte rapidă de comisie pot fi puse la punct, într-o comisie foarte rapidă, fiindcă și eu susțin că acest proiect de lege este necesar și noi am susținut să fie băgat mai în față pe ordinea de zi, grupurile Alianței. Și de aceea, am rugămintea la comisie și la reprezentanții executivului, cât mai repede să se pună de acord pentru a putea să deblocăm acest proiect, dar deocamdată și pe procedură este necesară trimiterea la comisie și vă mulțumesc pentru propunere.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Așa vom face.

Stimați colegi,

Retrimitem textul la comisie și-l vom relua săptămâna viitoare.

Vă rog, de asemenea, să acceptați ca la ora 18,00 să fiți din nou prezenți în sală pentru a continua programul obișnuit de dialog cu Guvernul.

Vă mulțumesc.

Acum, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, ca să nu avem discuții.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

 
     

Pauza

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

(După pauză, lucrările sunt conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputatilor.)

   

Doamna Daniela Popa:

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PPRM. Răspunde secretar de stat Alexandru Mircea - Ministerul Administrației și Internelor.

 
    Constantin Niță

Domnul Constantin Niță:

Doamna președinte, eu eram primul pentru răspunsul Guvernului.

   

Doamna Daniela Popa:

Dar, nu aveți reprezentantul Guvernului.

Domnule deputat, poftiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamna președintă, eu vă solicit, pentru rigurozitatea consemnării care să demonstreze indolența acestor miniștri și disprețul pe care îl afișează față de Parlament, să dați strigare planificării, cu consemnarea dispusă de dumneavoastră, a lipsei ministrului care a fost chemat în fața Parlamentului României, și lista să curgă.

Cine este prezent să răspundă, cine nu, să răspundă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

De acord, domnule deputat, cu amendamentul că miniștrii s-ar putea să fie la același tip de ședință și la Senat. Este vorba de răspunsul dat domnului deputat P.S.D. Constantin Niță și domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PPRM, din partea ministrului delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, domnul Laszlo Borbely.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Am o chestiune de procedură, doamna președintă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Sunt aproape 3 săptămâni de când am făcut această interpelare și văd că nimeni nu dorește să-mi răspundă. Interpelarea a fost făcută domnului prim-ministru, în mod firesc trebuie să vină cineva să-mi spună dacă este bună sau nu este bună interpelarea mea. Este proastă sau trebuie dată la coș. Deci v-aș ruga foarte mult să interveniți și să puneți lucrurile la punct. Atunci, nu mai vedem necesitatea acestor ședințe, dacă nu suntem în stare să răspundem.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Da, și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog, domnule Laszlo Borbely, sunteți așteptat la microfon să dați răspunsul domnului deputat Constantin Niță.

 
   

Domnul Borbely Laszlo (ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului):

Doamna vicepreședintă de ședință,

Stimați colegi,

Mă scuzați pentru întârziere. Domnul deputat Constantin Niță a întrebat ministerul în legătură cu autostrada București-Brașov.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă prezentăm următorul răspuns. În conformitate cu Programul de guvernare pe perioada 2005-2008, adoptat de Parlamentul României, Politica în domeniul transporturilor, lit.b), Strategia în domeniul infrastructurii rutiere se menționează ca și prioritate și dezvoltarea rețelei de drumuri publice, prin finalizarea lucrărilor începute pe autostrada București-Brașov.

Promovarea realizării autostrăzii s-a făcut în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 470/2002. Procedurile din această lege au fost criticate de Uniunea Europeană, nefiind conforme cu normele acesteia. Pentru a intra în conformitate cu exigențele și cerințele Uniunii Europene, în urma criticilor formulate de aceasta și de instituțiile financiare internaționale BERD și BEI, Ordonanța Guvernului nr. 16/2002 a fost modificată și completată prin Legea nr.528/2004. Autostrada București-Brașov, la care faceți referire, a fost împărțită în 3 segmente, după cum știți, pentru tronsonul de autostradă București-Ploiești negocierile s-au purtat cu firma Strabag A.G. - Austria, pentru tronsonul Comarnic-Predeal cu firma Vinci-Franța, iar pentru tronsonul Predeal-Brașov cu Consorțiul de firme Ashtrom & Roichmann Israel.

Firmele care finanțează lucrările la Autostrada București - Brașov urmează să realizeze proiectul tehnic și detaliile de execuție după semnarea contractelor de proiecte.

Autostrada Nădlac - Arad - Timișoara - Lugoj - Deva -Sibiu - Pitești - București - Constanța - legătura cu Coridorul IV, este o altă prioritate actuală, stabilită în capitolul nou al negocierilor cu Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, poftiți.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu îi mulțumesc domnului ministru, dar mă așteptam să-mi spună că începe autostrada în primăvara asta, nu că va începe cândva, pentru că, din câte știu eu, finanțarea este asigurată de aceste grupuri, nicidecum de Guvern, și atunci în mod firesc lucrurile trebuiau să meargă mult mai repede, pentru că dacă dorim să dezvoltăm turismul, dacă dorim să ne racordăm la Europa, atunci avem nevoie de aceste drumuri.

Or, nu putem să spunem, în condițiile în care facem de la Brașov la București 3-4 ore, și știți foarte bine lucrul acesta, numai delegațiile pe care le primiți și le duceți prin zonă, faceți câteva ceasuri, indiferent dacă aveți, să spunem, girofar. Deci, nu e în regulă. Adică trebuie să începem odată construcția acestor obiective.

Este inadmisibil să intrăm în Uniunea Europeană fără a avea o infrastructură corespunzătoare. Mai ales în aceste zone, în care turismul trebuie să devină prioritatea nr.1, dacă vreți să fie industrie, ca turismul să devină o adevărată industrie pentru România.

Vă mulțumesc și sper că veți suplimenta, să spun așa, răspunsul dumneavoastră și pentru cealaltă Brașov-Bechtel... Borș cu firma Bechtel, unde iarăși avem probleme și văd că și acolo o bălmăjiți. Nu ne spuneți foarte clar: domnilor, o facem sau nu o facem.

V-aș ruga frumos să n-o mai tot...iarăși o să facem o interpelare. Vreau să vă spun că în fiecare lună vă dau câte o interpelare, pentru Brașov-București și pentru Brașov-Borș. Să vedem când o să începeți, dacă nu, atunci ne spuneți. În 12 luni, 12 interpelări pe această chestiune.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Borbély László:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, pentru tenacitate. Probabil o să rebotezăm autostrada București-Bechtel făcută de Firma Borș și atunci s-ar putea să se urgenteze finalizarea acestei autostrăzi.

Aveți perfectă dreptate. Din păcate, în România, și trebuie să recunoaștem cu toții, haideți să fim sinceri, timp de 15 ani nu prea s-au construit autostrăzi. Suntem codași în Europa și haideți s-o recunoaștem și trebuie să construim autostrăzi în perioada următoare.

revin la interpelarea de astăzi și sunt sigur că, cunoscându-vă tenacitatea, veți adresa și alte interpelări. referitor la autostrada București-Brașov, negocierile sunt într-o fază finală, s-au făcut și auditul și ceea ce prevede de fapt legislația în vigoare. Eu sper și sunt convins că în perioada următoare vom finaliza aceste negocieri.

Vreau să vă spun că totuși firmele acestea vin cu banii, dar va trebui să plătească România din buget cândva. Noi când facem acum bugete multianuale, trebuie să luăm în considerare și capacitatea de absorbție a bugetului și, evident, din moment ce 15 ani n-am fost capabili să construim decât câțiva kilometri de autostradă, acum, dintr-o dată, e nevoie de a se construi cât mai multe autostrăzi și aici e vorba de capacitatea de absorbție a bugetului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Răspundeți tot dumneavoastră, domnule ministru.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Borbély László:

Vă mulțumesc, doamna vicepreședinte.

Domnul deputat Moisoiu a avut o interpelare în legătură cu unele lucrări de infrastructură, mai ales în județul Mureș, pentru că dânsul este deputat din județul Mureș și este normal să-l intereseze aceste proiecte de infrastructură.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu planul de acțiune pentru perioada 2005-2008 privind integrarea rețelei de drumuri naționale la rețeaua europeană de transport, prin programul de acțiuni în județul Mureș, Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale urmărește: reconfigurarea rețelei de drumuri naționale prin realizarea de lucrări de întreținere drumuri naționale, lucrări de reparații capitale și lucrări de investiții, dezvoltarea rețelei de drumuri naționale prin construirea autostrăzi Brașov-Borș, situație în care județul Mureș va fi traversat de tronsonul Făgăraș-Sighișoara-Târgu-Mureș-Câmpia Turzii și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale care mai cuprinde și realizarea variantelor de ocolire a municipiilor Târgu-Mureș, varianta Est și Reghin.

În anul 2005, pentru județul Mureș, sunt alocate surse financiare direcționate pentru lucrări de reparații, lucrări de reparații capitale și lucrări de investiții, în valoare de circa 33 de miliarde de lei. Evident, această sumă va putea fi și eu sunt convins că va fi modificată în urma intrărilor care vor fi la minister și în urma reanalizării acestor lucrări, probabil în vara anului acesta. Noi sperăm că vor fi alocați mai mulți bani, mai multe resurse pentru aceste investiții.

În perioada 2006-2008, în cadrul Proiectului - Eliminarea efectelor inundațiilor din anul 2004 și măsuri de prevenire a lor, derulat în cadrul programului BEI2., se va aloca pentru județul Mureș suma de 1.827.000 de euro, pentru consolidarea și protecția unor sectoare de drum național.

În afară de aceasta, în anul 2005, vor continua lucrările de reabilitare a drumului național DN 13A bălăușeri-Sovata-Miercurea-Ciuc. La drumul Târgu-Mureș-Toplița, în acest an vor fi alocate sume pentru întreținere. Sumele care se vor aloca vor fi definitivate în funcție de intrări surse proprii și intrări de credite interne și externe.

Drumul județean DJ 153C Ivănești-Lăpușna, limita județului Harghita, nu face parte din rețeaua de drumuri naționale și nici nu se încadrează în prevederile art.7 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, aflându-se în administrarea Consiliului județean Mureș.

Compania națională de autostrăzi și drumuri naționale nu dispune de fondurile financiare necesare executării lucrărilor pe sectorul de drum județean Tușnad-Harghita, deoarece în conformitate cu prevederile art.28 alin.4 din Legea nr.511 din 2004 privind aprobarea bugetului de stat pe 2005, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanțării cheltuielilor cu drumurile județene, se face de către Consiliul județean, nu de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule ministru.

Ca de obicei, am eu câteva mici dureri, mai ales că, de fapt, discutăm cu oameni din același județ, domnule ministru, și sunt bucuros de faptul că sunteți din județul Mureș și cunoașteți exact și potențialul turistic al județului și faptul că este direct interesat pentru ca să poată să realizeze niște fonduri.

Știți foarte bine, Consiliul județean, în clipa de față, nu este în măsură să finanțeze, iar drumul județean 153 C Ivănești-Lăpușna, la care dumneavoastră vă refereați adineauri și care duce la fosta casă a fostului conducător al statului și cu teritoriul de vânătoare și așa mai departe, reprezintă o sursă deosebită de fonduri, de atragere a unor fonduri pentru consiliul județean.

Deci, în măsura în care dumneavoastră derulați programul pe 2005, 2006, 2007 sau 2008, cum spuneați adineauri, o să ne bucurăm că o să ajungem în 2008, până atunci ce se întâmplă cu toate aceste case, cu aceste hoteluri, cu aceste...Rugămintea sau ceea ce ar trebui făcut în clipa de față este de găsire a unor fonduri pentru ca programul de refacere a drumurilor și, respectiv, darea unui imbold întregii zone să se facă cât mai rapid.

De la Toplița, de asemenea, deși este drum național, știți foarte bine că este plin de gropi și nimeni nu are curajul să vină de afară și să se deplaseze în zona aceea, deși este o zonă minunată și ar fi un dublu câștig pentru mai multe județe ale țării: Mureș, Harghita, Covasna, de asemenea, pentru stațiunea Sovata și ar avea o influență teribilă asupra chiar a aeroportului din Târgu-Mureș care astfel și-ar găsi utilitatea, în măsura în care cei care ar veni din străinătate la o cură balneară, ar putea astfel să beneficieze.

Sper ca, totuși, în decurs de câteva luni, să presupunem că în clipa de față, suntem în miez de primăvară sau de-abia începe primăvara, să vă mai prezentați aici la o eventuală invitație, așa cum spunea domnul Niță, care eventual să fie o invitație din partea mea, din punctul ăsta de vedere. Și în felul ăsta, să ne dați niște vești mai fericite pe care să le ducem celor din Mureș care vă așteaptă cu rezultate corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, mai interveniți? Nu.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Răspunde domnul secretar de stat Florin Bejan de la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Lipsește? Mă scuzați atunci, domnule secretar de stat. Răspunsul în scris atunci domnului deputat.

Răspuns la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea, Ministerul Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu privire la articolul "Poveste toplițeană cu polițiști corupți, pădurari mânjiți și hoți de lemne", apărut în săptămânalul "Vocea Mureșului și Harghitei", în care sunt semnalate aspecte negative și acte de corupție din activitatea unor polițiști din cadrul Poliției Municipiului Toplița, vă comunicăm următoarele:

Aspectele semnalate au fost verificate, rezultând după cum urmează: polițistul Cadar Florin a fost verificat încă dinaintea apariției articolului sus-menționat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual, braconaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Actele premergătoare întocmite în cauză au fost înaintate Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita care are competența să soluționeze, conform normelor legale, aspectele respective.

Polițistul Colcer Nicolae este cercetat în dosarul penal nr.2736/2004 al Tribunalului Harghita, fiind reclamat pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. În prezent, nu există plângeri împotriva acestuia pentru fapte de viol. Însă Colcer Nicolae a fost cercetat într-un dosar din 2001 pentru infracțiunea de viol, dosar în care s-a dispus de către procurori neînceperea urmăririi penale.

Din verificările efectuate, nu au rezultat abateri semnificative în activitatea profesională și comportamentul polițistului Răzorea Luca. În privința acuzelor aduse de jurnalistul Tănase Julien la adresa polițiștilor Colcer Nicolae și Răzorea Luca, potrivit cărora aceștia ar fi înlesnit furtul din locuința unui coleg de-al lor, al unui polițist, vă informăm că din verificările efectuate nu au rezultat aspecte de participare a acestor polițiști. În cauză există un grup de suspecți, bunurile sustrase au fost recuperate și restituite părții vătămate, iar cercetările continuă pentru identificarea făptuitorilor.

pe linia activităților în domeniul silvic, vă aducem la cunoștință că nu au fost situații în care polițiștii să fi fost implicați în comiterea unor fapte de natură penală sau contravențională. Poliția a organizat însă un volum însemnat de activități preventive pentru combaterea acestui gen de fapte în colaborare cu alte instituții ale statului abilitate în constatarea și sancționarea faptelor ilicite în domeniul silvic.

Referitor la modul în care s-au rezolvat sesizările domnului Balmoș Gavril cu privire la fraudele și neregulile comise de primarul comunei Corbu, județul Harghita, despre care se afirmă că nu au fost luate în considerare sau la care s-au dat răspunsuri formale de către Postul de poliție Corbu, Inspectoratul de poliție al județului Harghita, Curtea de Conturi Harghita și Parchetul Național Anticorupție, vă comunicăm următoarele:

La data de 24 mai 2004, la Postul de poliție al comunei Corbu, a fost înregistrată o petiție depusă de domnul Balmoș Gavril în care acesta semnala nereguli în cadrul Primăriei Corbu comise cu implicarea, cu știrea primarului Coruș Gheorghe.

Verificările efectuate au stabilit că cele sesizate sunt de competența Curții de Conturi Harghita și a Inspectoratului teritorial de regim silvic și cinegetic Brașov, Filiala Harghita, instituții cărora li s-au adus la cunoștință cele semnalate de petent, fapt ce s-a adus la cunoștință, prin răspuns scris, de către instituțiile menționate.

La data de 22.VII.2004, s-a primit la I.P.J. Harghita scrisoarea aceluiași semnatar din comuna Corbu, adresată cotidianului "Evenimentul Zilei" și înregistrată cu nr.35.874. Obiectul sesizării se referă la tăieri ilegale de arbori de pe pășunile comunale și organizarea de licitații de vânzare a masei lemnoase în perioada 2000-2004, de către primarul comunei Corbu, fără îndeplinirea condițiilor legale, precum și folosirea abuzivă de către primar a autoturismului din dotarea primăriei.

În urma verificărilor, s-au întocmit dosarele penale pentru trei persoane care sunt paznici în cadrul Primăriei Corbu, pentru comiterea infracțiunilor de neglijență în serviciu. Petentului i s-a comunicat răspunsul scris.

Pe data de 11.X.2004, același petent a adresat o petiție Ministerului Administrației și Internelor care a fost trimisă spre verificare conform competenței, la I.P.J. Harghita.

Aspectele sesizate în petiție se refereau la aceleași ilegalități descrise anterior, respectiv, la cumpărarea unui autoturism pentru Primăria Corbu și efectuarea unor abonamente la telefonia mobilă, pe cheltuiala Primăriei, pentru persoane din afara acestei instituții.

Verificările efectuate au stabilit că unele din aspectele sesizate se confirmă, respectiv faptul că celor trei paznici de pășune ai Primăriei li s-au întocmit dosare penale, fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Celelalte sesizări privind activitatea de gestiune internă a Primăriei au fost semnalate Curții de conturi Harghita, care urma să efectueze descărcarea de gestiune anuală, precum și Inspectoratului teritorial de regim silvic și cinegetic Brașov, Filiala Harghita.

Petiționarului i s-a comunicat în scris rezultatul verificărilor efectuate de poliție.

La data de 28.I.2005, la I.P.J. Harghita a mai fost înregistrată o plângere a aceleiași persoane. Obiectul petiției îl constituie organizarea de licitații de vânzare a materialului lemnos fără îndeplinirea condițiilor legale de către primarul comunei Corbu; înființarea și funcționarea Firmei S.C. Corbu import-export SRL, având ca obiect de activitate exploatarea materialului lemnos, firmă al cărei acționar este primarul comunei Corbu, care nu și-ar fi achitat taxele și impozitele față de bugetul de stat precum și alte fapte ilicite ale acestuia.

În urma cercetărilor efectuate, i s-a comunicat petentului că aspectele semnalate fac obiectul verificărilor din partea Inspectoratului teritorial de regim silvic și cinegetic Brașov și Curtea de Conturi Harghita.

Pe data de 3.II.2005, la I.P.J. Harghita a mai fost primită de la Prefectura, de data aceasta, a județului Harghita, petiția acelorași persoane. În urma verificărilor, s-a constatat că sesizarea privește aceleași aspecte reclamate anterior care sunt în competența de verificare a instituțiilor despre care am vorbit.

În contextul acelorași verificări, numitul Balmoș Gavril, primarul, este cercetat în dosarul penal 9/B/2005, sub aspectul comiterii infracțiunilor de fals, înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals în documente eliberate de A.F. Balmoș Gavril-Corbu SRL. Această cauză este în curs de finalizare, în prezent efectuându-se verificarea financiar-contabilă a acestei asociații de către Direcția generală a finanțelor publice Harghita.

Vă mulțumesc foarte mult. A fost un răspuns mai lung pentru că este într-adevăr un act de sesizare destul de mare și cu multe repetări.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul pe care mi l-ați dat și spun cinstit că intenționat nu v-am anexat ziarul acesta regional și vreau să apreciez acest lucru, exact ca să văd dacă dumneavoastră veți căuta să găsiți ziarul și pe urmă să luați articolul în sine pentru că era pe patru pagini, foarte detaliat, prezentată situația din zonă.

Deci, sub acest aspect n-am nimic de obiectat, din contră, au punct roșu, așa cum de fapt spuneam de la bun început și în interpelarea mea că eram plăcut surprins de modul cum a demarat activitatea domnul ministru Blaga.

Însă, în privința conținutului, de data aceasta, ca și de altă dată, mai lăsăm încă de dorit. De ce? Și am să vă spun următorul lucru: articolul din ziar se termină cu o chemare, domnule secretar de stat. Concluzia e una singură: "Dați afară doar un singur pădurar corupt, dați afară doar un singur polițist infractor și condamnați doar un singur hoț de lemne și vă asigur că se va pune capăt mârșăviilor toplițene!"

Din răspunsul dumneavoastră și din materialele pe care eu le-am prezentat, nu rezultă nicăieri aceste aspecte. Cât despre situația de viol, de asemenea, este foarte clară, pentru că victimele își retrag plângere, așa cum de fapt și dumneavoastră spuneți, sau mai sunt altele care nu au curajul să facă această plângere. Deci, mai încape. sper ca din acest punct de vedere, să veniți și singur să ne spuneți că ați acționat din proprie inițiativă să luați niște măsuri, ca astfel, în zona Topliței, oamenii să nu mai fie terorizați și, respectiv, să se mai stârpească din aceste furturi care au loc în zona respectivă.

În ceea ce privește punctul doi, și anume, sesizările domnului Balmoș Gavril, de astea am auzit. am auzit situații în care a fost implicată Curtea de conturi, în care a fost implicat Inspectoratul de poliție Harghita și așa mai departe, dar nimeni nu mișcă un deget. Toată lumea blochează, mai ales, observați că sunt și oameni din sectorul justiției implicați în această situație, în aceste acțiuni locale și se realizează acea lege a tăcerii și, în felul acesta, toată lumea este fericită. Și dacă vreți, spunem cam așa: în momentul când pleacă controalele, în momentul acela, de la Miercurea-Ciuc către zona respectivă, deja se dau telefoane. peste tot se închid porțile și gaterele nu mai funcționează, nu se mai poate descoperi nimic. După ce însă pleacă acest control, după ce l-a efectuat, se retrage, după aceasta, însă, imediat activitatea se reia. Mai încercați și mai întoarceți-vă înapoi din drum, la o oră-două după ce pleacă controlul, și o să vedeți că dintr-o dată aspectele semnalate se vor confirma toate.

Și mai ales v-aș ruga ceva, și anume, ceea ce este absolut necesar, eficiența. Eu nu cred că activitatea Ministerului Administrației Publice și Internelor ar putea să se realizeze fără eficiență. Depinde de dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Și vă rog altă dată să respectați și timpul prevăzut în regulament.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă vreți să interveniți. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc foarte mult.

Aș face o singură remarcă. Într-adevăr, Ministerul Administrației și Internelor este preocupat să aibă eficiență în activitatea sa, în egală măsură este absolut preocupat ca activitatea pe care o desfășoară și măsurile pe care le dispune să fie în conformitate cu legea, atât față de proprii angajați, cât și față de persoanele cercetate. Măsurile penale, soluțiile penale care se propun Parchetului au la bază expertizele care se fac de Curtea de conturi, de organele financiare și de orice organ al statului care este abilitat să facă aceste expertize. Sigur că nici un polițist, și vă asigur de treaba aceasta, vinovat nu va rămâne în structură, vinovat de faptele de corupție, astăzi, și vă mulțumesc foarte mult, ați aprobat aici Legea privind înființarea Direcției anticorupție din minister și aceasta este una din țintele direcției respective, dar polițiștii vor fi dați afară atunci când faptele sunt, într-adevăr, constatate ca fiind penale și constatate de către Parchet.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat, veți prezenta și răspunsul la interpelarea domnului deputat Ștefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În interpelarea dumneavoastră referitoare la faptul că "după două luni de guvernare, județul Botoșani a ajuns în situația tragică de a nu avea prefect", vă comunicăm următoarele:

Prin Hotărârea Guvernului României nr.189 din 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Roman Cristian Constantin a fost numit în funcția de prefect al județului Botoșani. Numirea domnului Roman Cristian Constantin a fost determinată de faptul că domnul Diaconu Ion solicitase eliberarea sa din funcția de prefect al județului Botoșani, cererea domniei sale fiind aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.106 din 2005, publicată în Monitorul Oficial nr.174 din 28.II.

În conformitate cu prevederile art.36 alin.2 din Legea 340 privind instituția prefectului, potrivit cărora în lipsa prefectului, subprefectul îndeplinește, în numele prefectului, atribuțiile ce-i revin acestuia, în intervalul de 3 săptămâni existent între eliberarea din funcție a domnului Diaconu Ion și numirea în funcția de prefect a domnului Roman Cristian Constantin, atribuțiile funcției de reprezentant al Guvernului pe plan local au fost exercitate de către subprefectul județului, respectiv domnul Șalgău Aniței David.

În această perioadă, domnul Șalgău Aniței David a asigurat în mod corespunzător soluționarea problemelor curente, specifice domeniului de interes al instituției prefectului din județul Botoșani. Răspunsul este un pic mai lung, în esență, aceasta am vrut să vă aduc la cunoștință.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă doriți să interveniți. Vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Aș ruga ca atunci când numiți prefecții, poate îi sfătuiți să învețe și Constituția țării.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Călian

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate, domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră prin care solicitați constituirea unei comisii de anchetă care să verifice și să propună măsurile ce se impun în vederea înlăturării abuzurilor săvârșite în exercitarea mandatului de către primarul comunei Bobâlna, județul Cluj, vă comunicăm următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.120, corelate cu cele ale art.121 din Constituția României, republicată, administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală din comune sunt consiliul local și primarul, aleși în condițiile legii.

Referitor la aspectele semnalate cu privire la abuzurile săvârșite în exercitarea mandatului de către primarul comunei Bobâlna, precizăm că, la nivelul instituției prefectului județului Cluj, nu s-a constatat săvârșirea de către domnul Augustin Mureșan a unor discriminări inclusiv de natură politică, acesta desfășurându-și activitatea în limitele stabilite de actele normative în vigoare, în vederea asigurării respectării drepturilor și libertăților cetățenești ale tuturor locuitorilor comunei.

Precizăm totodată faptul că potrivit dispozițiilor constituționale și ale Ordonanței Guvernului nr.37, cu modificările și completările ulterioare, în România sunt interzise și sancționate toate formele de discriminare, noțiune definită de legislație ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex sau orientare sexuală, apartenența la o categorie defavorizată sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Orice persoană care are cunoștință despre săvârșirea unei discriminări de orice fel se poate adresa Consiliului Național pentru combaterea discriminării, organism care, în conformitate cu dispozițiile Hotărârii nr.11/1994, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței nr.37/2002, are competența de a analiza solicitările primite și de a adopta măsurile necesare în cadrul oricărei sesizări privind încălcarea dispozițiilor legale.

Potrivit dispozițiilor Legii nr.416/2001, că aceasta este esența, de fapt, a întrebării, privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr.1099/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416, cuantumul ajutorului social se stabilește ca fiind diferența dintre nivelul lunar al venitului minim garantat și venitul lunar net al familiei sau al persoanei singure.

Aceste dispoziții prevăd și faptul că în anumite condiții, expres prevăzute de lege, persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activități se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie.

În cazul comunei Bobâlna, instituția Prefectului ne-a comunicată că, prin Hotărârea nr.9/10 februarie 2005 a Consiliului Local al comunei Bobâlna, s-a stabilit că persoanele apte de muncă pot realiza un venit minim lunar în cuantum de 300.000 de lei, cuantumul ajutorului social calculat potrivit normelor legale diminuându-se în mod corespunzător. Este vorba de toate persoanele, și nu de unele, care aparțin unui partid sau altul.

În ceea ce privește presupusa situație de incompatibilitate a primarului comunei Bobâlna, instituția Prefectului ne-a comunicat faptul că autorizația de funcționare nr.26.435/18 august 1998, emisă pe numele domnului Augustin Mureșan, a primarului, în baza prevederilor Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative, a fost anulată și s-a emis Dispoziția nr.185/18 iunie 2003 a primarului comunei Bobâlna, acest demers fiind comunicat la Oficiul Registrului Comerțului și Administrația Finanțelor Publice.

Activitatea pe care o desfășura în baza acelei autorizații, respectiv de efectuare a controlului oficial al performanțelor zootehnice și însămânțărilor artificiale ambulatorii la specii bovine, porcine ș.a.m.d., este desfășurată în prezent de către o altă persoană, în baza Autorizației nr.40/1 martie 2005, eliberată de Direcția de agricultură și pentru dezvoltare rurală Cluj.

Prin urmare, situația de incompatibilitate nu mai există. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Călian, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președintă,

Stimate domnule secretar de stat,

Mă simt ca și un elev trimis la plimbare sau trimis din nou la școală. De ce vă spun acest lucru? Că dumneavoastră ați făcut un lucru simplu: v-ați adresat prefectului, prefect care face parte, este coleg de partid și de bancă, dacă tot vorbeam de școală, cu primarul comunei Bobâlna.

Am discutat, repet, cu prefectul. M-am adresat domniei sale în mai multe rânduri, și dumneavoastră ați făcut același lucru. Tocmai pentru că nu am primit un răspuns corespunzător, m-am adresat ministerului și am cerut constituirea unei comisii de anchetă. Nu ați făcut acest lucru și mă puneți în situația să vă interpelez din nou.

Mai mult decât atât, am și eu o întrebare: cum se stabilesc persoanele apte de muncă? Chiar dacă pe timp de vară își mai găsesc câte ceva de lucru cu ziua, pe timp de iarnă nu pot să muncească, iar acele 300.000 lei reținute, sunt reținute lunar, nu temporar, iar modul în care se stabilește persoana aptă sau neaptă de muncă este total evaziv și, repet, se face doar pe baza clientelei politice.

Așadar, răspunsul dumneavoastră, din păcate, mă nemulțumește total. Aștept să-mi răspundeți încă o dată și să-mi spuneți: constituiți o comisie care să ancheteze la fața locului situația la care am făcut referire, sau continuați să-mi dați răspunsuri evazive? Este foarte important să aveți puncte de vedere și din partea cetățenilor comunei Bobâlna. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, poftiți.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Dumneavoastră apreciați că ați primit un răspuns evaziv. Eu fac precizarea că v-am făcut un răspuns legal și constituțional.

Deci, activitatea, actele Consiliului Local sau actele Primarului sunt supuse controlului Prefectului.

Ministrul Administrației și Internelor și Ministerul Administrației și Internelor, conform prevederilor constituționale, nu au dreptul să intervină în activitatea Primăriei. Acestea sunt prevederile legale, acestea sunt prevederile constituționale referitoare la raporturile dintre Executiv și Puterea locală.

Deci, m-am străduit să fac..., poate am exagerat un pic cu referiri la trimiterile din Legea nr.215 și din Constituția României, tocmai pentru a sublinia acest lucru. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat, veți prezenta și răspunsul la interpelarea domnului deputat Marius Iriza, Grupul parlamentar al PPRM. Vă rog.

Nu este în sală domnul deputat Iriza.

Atunci, vă rog, domnule secretar de stat, răspunsul în scris.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Da, am înțeles, doamnă președintă. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al PSD, este mulțumit de răspunsul dat de la Ministerul Educației și Cercetării, deci răspuns în scris.

 
  Petre Popeangă

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Petre Popeangă, Grupului parlamentar al PPRM.

Răspunde secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, domnul Sebastian Bodu. Poftiți.

   

Domnul Sebastian Bodu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Domnule deputat,

Cu privire la întrebarea dumneavoastră referitoare la datoria publică externă, vă comunicăm următoarele: "În perioada 2001-2004, au fost executate garanții pentru credite interne emise de stat prin Ministerul Finanțelor Publice, în sumă de 149,2 miliarde lei, valoarea garanțiilor de stat pentru credite interne, la 31.12.2004, a fost în sumă de aproape 4.000 de miliarde de lei, din care 2.800 miliarde lei reprezintă garanțiile acordate în anul 2004 pentru împrumuturile contractate de autoritățile Administrației Publice Locale pentru prefinanțarea de proiecte în cadrul Programului SAPARD, finanțat de UE.

Ponderea garanțiilor executate din totalul garanțiilor emise de stat pentru credite interne, la sfârșitul anului 2004, reprezintă 3,8%. Valoarea creditelor externe contractate de agenți economici garantate de stat, pentru care Ministerul Finanțelor Publice a executat plăți la extern în perioada 2001-2004, este de 2.200 milioane dolari SUA, reprezentând 19,1% din valoarea garanțiilor de stat pentru credite externe la 31.12.2004, în sumă de 11.935 milioane dolari SUA.

În acest context, subliniem că executarea garanțiilor de stat pentru credite interne și efectuarea plăților de către Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de garant al creditelor externe, nu determină creșterea datoriei publice garantate de stat.

În această situație, se modifică doar sursa de plată a serviciului aferent acestor credite, în sensul că plata nu se mai face din sursele proprii ale agenților economici, ci din fondul de risc constituit în acest scop, și în completare, de la bugetul de stat.

În perioada 2001-2004, în contul garanțiilor executate pentru credite externe, s-au efectuate plăți în sume de 161 miliarde lei, din care 149 de miliarde lei reprezintă rambursări de rate de capital, și 12,6 miliarde lei reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.

Ponderea plăților efectuate în contul garanțiilor executate pentru credite interne, în total plăți efectuate în contul creditelor interne garantate de stat, a fost în valoare de 7,8% în perioada analizată, deci 2001-2004.

Totodată, în aceeași perioadă Ministerul Finanțelor Publice a efectuat plăți la extern în contul agenților economici garantați, în valoare de 1.329 milioane dolari SUA, reprezentând rate de capital, dobânzi și alte costuri. Aceste plăți reprezintă 30,7% din serviciul datoriei publice externe garantate de stat, aferent perioadei 2001-2004.

Cine a beneficiat de aceste credite cu garanția statului? Siderurgica - Hunedoara - 145,8 miliarde lei, valoare garanții executate, cauza executării garanției - facilități pentru privatizare; S.C.G.D.V. "Impex" S.R.L. - 0,2 miliarde lei, motivul - lipsă lichidități; S.C. "Romagro" S.A. - 0,4 miliarde lei, faliment; S.C. "Comcereal" Satu Mare - 1,7 - lipsă lichidități; S.C. "Agrocelectis Rost" - Dolj - 0,5 miliarde lei - faliment; S.C. "Industrial Conserv" - Calafat - 0,6 miliarde - faliment, în total 149,2 miliarde lei.

Principalii debitori față de Ministerul Finanțelor Publice, beneficiari ai creditelor externe garantate de stat sunt: Termoelectrica, Nuclearelectrica, Compania Națională a Huilei S.A. "Petroșani", ROMARM și S.C. "Orăștie" S.A.

O altă categorie de societăți comerciale pentru care Ministerul Finanțelor Publice a efectuat plăți în calitate de garant sunt: S.C. "Oltchim" S.A. - Râmnicu Vâlcea, S.C. "Azochim" S.A. - Piatra Neamț, S.C. "Novatex" S.A. - Pitești, S.C. "Pomicola" S.A. - Valul lui Traian, S.C. "Probac" S.A. - Bacău, S.C. "Contrasimex" S.A. - București, S.C. "Moldoplast" S.A. - Iași, WTC CCIB S.A. - București, S.C. "Sidernet" S.A. - Călan, S.C. "Chim Complex" S.A. - Borzești, S.C. "OCRIN România" S.A., S.C. "GS" S.A. - Scăieni, S.C. "Oltplast" S.A. - Drăgășani, "EXIMPAN" - București, S.C. "Roman" S.A., S.C. "Sanevit" S.A. - Arad, S.C. "Letea" S.A. - Bacău, S.C. "Rulmenți" S.A. - Bârlad, S.C. "Rulmenți" S.A. - Brașov, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare S.A. "Tomistone" - Constanța, deci numai societăți una și una.

Precizăm că în baza Ordonanței Guvernului nr.29/2002 și a Normelor de aplicare aprobate prin HG nr.303/2002, respectiv Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2003, creanțele statului provenind din plățile efectuate la extern de către Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de garant pentru creditele externe contractate de aceste societăți, au fost cesionate la AVAS.

În baza acestei ordonanțe, AVAS a preluat pentru valorificare creanțe în sumă de 27.626,5 miliarde lei, din care a recuperat suma de 868 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor Publice a efectuat plăți la extern în contul agenților economici, în baza Legii nr.81/1999 privind datoria publică și a Normelor metodologice nr.1.651/1999 de aplicare a acesteia. Menționăm că agenții economici au declarat pe proprie răspundere că nu au resurse financiare pentru respectarea obligațiilor scadente conform acordurilor de împrumut.

Și, în final, în completarea celor de mai sus, precizăm că datoria publică efectivă, la sfârșitul anului 2004, era în sumă de 10.204,9 milioane euro, în creștere cu 575,2 milioane euro, față de sfârșitul anului 2003; asta înseamnă 6%". Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Popeangă.

 
   

Domnul Petre Popeangă:

Mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Stimate domnule secretar de stat,

O să încep scurta mea pledoarie cu ceea ce ați exprimat dumneavoastră la sfârșit: "Tot societăți una și una". Păi, cine le-a dat garanție acestor societăți, domnule secretar de stat? Ministerul Finanțelor Publice, din care faceți parte.

Eu v-aș sugera, în calitatea dumneavoastră și de coordonator al structurilor de control, să faceți un demers și să vedeți cum au fost acordate aceste garanții de stat, și pentru ce au fost date, dacă s-au realizat programele pentru care au fost acordate garanțiile, și o să aveți niște surprize foarte, foarte neplăcute. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Tot domnul secretar Sebastian Bodu trebuie să dea răspuns interpelării doamnei deputat Grațiela Iordache, Grupul parlamentar al PUR. Nu este în sală, și atunci predați răspunsul în scris.

 
  Nicolae Popa

De la Grupul parlamentar al PUR, domnul deputat Nicolae Popa.

Răspuns din partea domnului secretar de stat Vasile Lupu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

La interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: "Legea nr.33/1995 nu este numită Legea Moților, așa cum precizați în interpelare, ci este Legea nr.33/29 aprilie 1995 privind ratificarea Convenției - cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg în februarie 1995.

Având în vedere că vremurile de tristă istorie pentru poporul român, când moții din Munții Apuseni erau considerați minorități naționale, au apus de mult, propunem să ne îndreptăm atenția către Legea nr.33 din mai 1996 privind repunerea în unele drepturi economice ale locuitorilor din Munții Apuseni.

Pentru ca aplicarea acestei legi să nu fie blocată de modificările intervenite implicit prin Legea bugetului de stat, la inițiativa Autorității Publice Centrale care răspunde de silvicultură, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, la acea dată, și a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, a fost adoptată Legea nr.229/aprilie 2002 pentru modificarea art.12 din Legea nr.33, și prin această lege a fost introdusă dispoziția reducerii de 50% pe calea ferată și reducerea cu 50% din costul materialul lemnos de care beneficiază titularii carnetului de moț, care se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele celor două ministere.

Ulterior au fost elaborate și Normele metodologice de aplicare a Legii nr.33 cu dispoziții detaliate privind modul cum se asigură materialul lemnos titularilor acestui carnet.

Cu privire la termenul de valabilitate de 24 de ore al avizului de însoțire a materialelor lemnoase, prevăzut la art.7 alin.4 din Normele privind circulația materialelor lemnoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.427/2004, precizăm că acest termen se aplică numai în cazul transportului rutier.

În cazul transportului feroviar sau naval al materialelor lemnoase, termenele de valabilitate ale avizelor de însoțire sunt termenele legale de execuție a contractului de transport.

Considerăm că reglementările privind circulația materialelor lemnoase nu sunt decizii aberante și nici măsuri birocratice, ci ele chiar sunt instrumente de control menite să împiedice sustragerile ilegale de materiale lemnoase.

Propunerea ca pe avize să fie trecută perioada reală necesară pentru transport nu poate fi acceptată, deoarece lăsată la bunul plac al fiecăruia, această așa-zisă perioadă reală poate deveni suficient de mare încât - în cadrul termenului de valabilitate al avizului - să ofere posibilitatea realizării a două transporturi cu același aviz.

În acest fel, materialele lemnoase fără proveniență legală pot fi transportate cu documente de transport valabile. Acesta a fost și motivul pentru care reprezentanți ai autorităților de control din țară au susținut ca la elaborarea și avizarea proiectului hotărârii să nu fie stabilit un termen mai mare de 24 de ore.

Pentru a vă convinge că termenul de valabilitate contestat nu se încadrează în categoria dispozițiilor abuzive, care încalcă multe prevederi legislative aflate în vigoare, cităm din Decretul-lege nr.1977/1938 privitor la controlul circulației materialului lemnos, semnat de ministrul Agriculturii și Domeniilor - Gheorghe Ionescu Șișești, promulgat de regele Carol, în mai 1938: "Toate produsele lemnoase ale pădurii tăiate pe bază de autorizațiune legală și transportate pe drumurile publice cu care, sănii sau orice alte vehicule - plutirea pe ape, depozitarea în stații, rampe de încărcare și transportul pe CFR -, vor trebui să fie însoțite de adeverințe de transport, scutite de orice taxe ori timbre sau bonuri ori chitanțe de vânzare, prevăzute cu data plecării transportului din pădure sau locul de depozit, și cu firma proprietarilor respectivi, valabile 24 de ore de la data emiterii lor".

Dacă la viteza de deplasare a vehiculelor din 1938 era suficient termenul de 24 de ore, considerăm că distanțele care pot fi acoperite cu tehnica actuală de transport sunt mult mai mari, și nu necesită modificarea termenului în sensul propus în interpelare.

În fapt, s-a urmărit eliminarea posibilității de a se introduce în circuitul comercial materiale lemnoase fără proveniență legală, prin utilizarea în termenul de valabilitate al aceluiași aviz de însoțire pentru două sau mai multe transporturi pe aceeași rută, fenomen constatat de Autoritatea de control în practica aplicării reglementării anterioare, respectiv HG nr.735/1998.

Toate aceste dispoziții abuzive sunt menite, totuși, să apere pădurea românească de tăieri ilegale". Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Popa, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Sigur că îi mulțumesc și domnului secretar de stat. Este de la bun început o disertație istorică, și problema de fond nu a fost abordată. Mai mult, s-a mers pe a puncta anumite probleme care nici nu aveau ce căuta în această interpelare sau în acest răspuns la interpelare, pentru că nu este importantă o greșeală de dactilografiere a anului respectiv, ci este importantă problema cu care se confruntă această populație din Munții Apuseni, numită moți.

Trebuie să vă spunem cu tot regretul, că această absurdă lege și o consider absurdă în continuare, de pe vremea guvernării PSD, îngrădește drepturile moților. Și a emite un act normativ, deci un act de însoțire a mărfii, numai pentru o perioadă de 24 de ore, nu mi se pare în regulă.

Nu trebuie să pornim de la principiul sustragerilor, n-avem voie să suspectăm moții, sub nici o formă, că ei ar fi în stare și ar avea această intenție de a sustrage masa lemnoasă, pentru că adevărul nu este aici. Dumneavoastră și noi, cu toții, trebuie să facem ordine și trebuie să educăm salariații, pădurarii și pe cei care lucrează în domeniul silvic, să nu mai dea iama prin pădurile noastre, așa cum se procedează în momentul de față, pentru că aceste măsuri care au fost luate în 2003, nici pe timpul lui Ceaușescu nu funcționau.

Deci, noi nu trebuie să suspectăm oamenii. Noi trebuie să vedem unde se produc aceste ilegalități și, ca atare, să luăm măsurile de rigoare, pentru că este un proverb românesc: "Peștele de la cap se-mpute". Dar nu-i nici un fel de problemă, domnule secretar de stat, voi iniția în perioada imediat următoare un proiect de lege pentru abrogarea Hotărârii de Guvern nr.427/2004, și le transmit moților că voi lupta în continuare pentru drepturile lor. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat dorește să intervină.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc.

Doresc să vă informez pe acestă cale, domnule deputat, că noi nu ne opunem, sub nici o formă, drepturilor pe care moții le au. Nici nu trebuie înțeleasă vreodată o asemenea atitudine din partea autorității centrale care răspunde de silvicultură.

Doi: procedura pe care eu v-am expus-o este veche, din 1938; chiar dacă are rezonanță istorică, ea și-a dovedit utilitatea în timp. Documentele care însoțesc orice material lemnos sunt de două categorii: unul este document de însoțire; unul este document de proveniență. Documentul de proveniență rămâne, indiferent, până când pleacă din țară, iar documentul de însoțire este documentul asupra căruia dumneavoastră faceți referire și merge până la primul depozit de acolo. Dacă se oprește lemnul acolo, pleacă către port, către CFR, cu alt document de însoțire.

Deci, problema este rezolvată. Ceea ce ați spus dumneavoastră, și consider că am răspuns la întrebare - cu tot respectul vă spun treaba asta - că dacă se defectează un mijloc de transport, acesta este un caz accidental, și se poate rezolva și aceasta, există posibilitatea prelungirii acestui aviz. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Lucian Augustin Bolcaș

Urmează răspunsul la interpelarea adresată de către domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, Grupului parlamentar al PPRM, interpelare adresată primului-ministru.

Răspunde domnul ministru delegat pentru relația cu Parlamentul, domnul Bogdan Olteanu.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnă președintă,

Domnule deputat,

Îmi permit să mă aflu astăzi aici, în fața dumneavoastră, în locul primului-ministru, date fiind circumstanțele excepționale în care ne aflăm; domnul prim-ministru se află și astăzi la celula de criză de la Cotroceni.

Am înțeles, din partea domnului deputat Bolcaș, că domnia sa dorește să primească răspunsul direct din partea domnului prim-ministru. Și, în aceste condiții, o să vă rog să binevoiți a admite o amânare a răspunsului, până la următoarea sesiune.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Mulțumesc pentru politețe.

Rog să se ia act.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Tot dumneavoastră, domnule ministru, veți da răspuns interpelării domnului deputat Garda Dezso, Grupul parlamentar al UDMR.

Este prezent? Nu este prezent.

Atunci, răspuns în scris.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am comunicat în scris.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnului deputat Constantin Tudor, Grupul parlamentar al PUR, nu este prezent în sală.

Răspuns în scris.

Domnului deputat Victor Ponta, Grupul parlamentar al PSD, nu este în sală.

Răspuns în scris.

 
  Gabriela Crețu

Doamnei deputat Gabriela Crețu, Grupul parlamentar al PSD, care este în sală, vă rog răspundeți interpelării domniei sale.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind proiectele guvernamentale pentru zone defavorizate economic, precizez, din partea domnului prim-ministru, că România a negociat cu Uniunea Europeană acordarea unei perioade de tranziție, avându-se în vedere rezultatele bune obținute din implementarea politicilor zonelor defavorizate și pentru evitarea unor posibile delocalizări a activității agenților din aceste zone.

Astfel, agenții economici care au obținut certificat de investitor înainte de 1 iulie 2003 au beneficiat de scutire de impozit pe profitul aferent investițiilor efectuate până la data de 15 septembrie 2004. Pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor slab dezvoltate, prin încurajarea efectuării de investiții și a creării de locuri de muncă în aceste zone, practicile Uniunii Europene permit acordarea de ajutoare de stat regionale.

Concret, în regiunile în care produsul intern brut pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media comunitară, se poate acorda un ajutor de stat de maximum 50% pentru întreprinderile mari.

Pentru stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă, agenții economici din zonele defavorizate beneficiază de programe de dezvoltare regională, cu fonduri de la bugetul de stat sau fonduri PHARE pentru coeziune economică și socială.

Susținerea zonelor slab dezvoltate se va realiza pe baza programelor de dezvoltare, care vor stabili condițiile ce trebuie îndeplinite de agenții economici, sumele fiind alocate în urma licitațiilor de proiecte.

Având în vedere că obiectivul actualului guvern este ca, în perspectiva integrării europene, România să se ridice la standardele economice și sociale ale Uniunii Europene, proiectele guvernamentale care vizează zonele defavorizate vor face parte din programe mai ample de dezvoltare durabilă și din strategia de ansamblu cu privire la dezvoltarea economică a României.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Doamna deputat, aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Doamna Gabriela Crețu:

Stimați colegi,

Tema interpelării de astăzi are o importanță pe care observ că o recunoaștem cu toții, însă ea are și o istorie. Solicitarea de astăzi vine în continuarea temei din campania electorală a Alianței, din circumscripția pe care o reprezint. Tema a fost următoarea: "Vasluiul - prioritate a guvernării liberale".

Unei asemenea intenții, competitorii politici interesați de soarta concetățenilor, nu pot decât să i se alăture. Drept urmare, ne-am angajat public, la acel moment, să susținem, în eventualitatea preluării puterii de către Alianță, toate proiectele legislative sau actele normative care ar veni să sprijine atingerea obiectivului menționat.

Păstrăm și în acest moment angajamentul, numai că nu știm dacă avem ce susține. Măsurile adoptate în ultima perioadă de Guvern nu fac decât să accentueze decalajele deja existente. Măsura de sistare a subvențiilor agricole la cultura porumbului; diminuarea semnificativă a fondurilor disponibile la nivelul administrației locale, cauzată de noua politică fiscală, sunt doar niște exemple. Or, la întâlnirile cu cetățenii, aceștia ne întreabă permanent ce facem pentru ei.

Am analizat cu mare atenție programul legislativ pe care Guvernul l-a elaborat și n-am găsit nici măcar printre rânduri elemente care să constituie un răspuns.

În aceste condiții, am solicitat precizările Guvernului cu privire la măsurile care privesc zonele defavorizate sub aspect economic. Ascultând răspunsul domnului ministru, trebuie însă să-mi cer iertare. Am făcut o greșeală care nu se face niciodată: în formularea întrebării am prezumat că ea nu funcționează retroactiv și că - dacă întrebăm care sunt măsurile Guvernului - se înțelege măsurile Guvernului Tăriceanu, nu ale Guvernului Năstase, pentru că din răspunsul domnului ministru am aflat că agenții economici au obținut certificat de investitori înainte de 1 iulie 2003 și au beneficiat de reduceri de impozite până la 15 septembrie 2004.

În aceste condiții, eu am să reformulez întrebarea, ca să fie clar că este vorba de Guvernul Tăriceanu, și nu de Guvernul Năstase, și am să aștept răspunsul în continuare. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Bănicioiu, Grupul parlamentar al PSD.

Este în sală? Nu este.

Răspuns în scris din partea Ministerului Educației și Cercetării.

 
  Mircia Giurgiu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Este în sală?

Răspunde secretar de stat, doamna Paloma Petrescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Paloma Petrescu (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Doamna președintă,

Domnule deputat,

Este vorba despre problemele referitoare la lipsa condițiilor optime pentru desfășurarea actului educațional, în interpelarea dumneavoastră, și a altor aspecte legate de salarizarea cadrelor didactice.

Facem următoarele precizări:

În țara noastră se derulează în această perioadă Proiectul de reabilitare a infrastructurii școlare, în valoare de 201 milioane de euro, cu finanțară externă de la Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și cu contribuția Guvernului României, program care se derulează începând din 2004 și se va finaliza în 2009. Proiectul urmărește reabilitarea, modernizarea și mobilarea unui număr de 1.400 de școli din învățământul preuniversitar, sigur, organizate pe tranșe de lucrări, lucrări de care vor beneficia în jur de 500 de mii de elevi și cadre didactice.

În acest moment, în județul Cluj există deja începute lucrările la trei corpuri de cămine ale Universității Babeș-Bolyai, sunt 8 școli în fază de execuție în zona Turda și Gherla.

În afară de acesta, mai există Proiectul pentru învățământul rural, sub componenta A.3, care răspunde de asigurarea facilităților minime la școlile din zonele sărace, în valoare de 34 de milioane de dolari, cu finanțare externă de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și cu contribuția Guvernului României. De asemenea, proiect care se derulează până în anul 2009, începând din 2004.

În acest proiect, sunt cuprinse, în acest moment, deci, în această etapă, 10 școli (de fapt, ne aflăm în etapa de licitație pentru execuție), reprezentând lucrări la utilități: branșare la rețea de apă sau alimentare cu apă curentă sau în funcție de situație, săpare de puțuri forate ș.a.m.d. De asemenea, ne aflăm în etapă de licitație pentru execuție pentru demolarea și reconstruirea unui număr de 8 școli, care au fost construite din chirpici.

Precizăm că în cadrul Proiectului pentru învățământul rural se urmărește și realizarea altor obiective, cum ar fi: pregătirea profesională a cadrelor didactice prin programul de mentorat, prevăzut prin componenta I.1 a proiectului. Prin acest program, cadrele didactive vor avea, spunem, un acces mai bun la metode, activități și oportunități de formare. Pentru implementarea programului de dezvoltare profesională, Programul pentru învățământul rural va asigura un centru mobil de resurse, dotat cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de dezvoltare profesională pentru fiecare județ al țării, deci, inclusiv pentru județul Cluj.

Se mai are în vedere, de asemenea, calificarea următoarelor categorii de cadre didactice necalificate, considerate necalificate, prin coponența I.2 a proiectului. Este vorba despre: absolvenți de învățământ superior cu instruire pedagogică, dar în altă specialitate decât cea în care predau; absolvenți de învățământ superior care au cunoștințe de specialitate, dar nu au instruire pedagogică și absolvenți de învățământ liceal, deci, cu studii medii, care predau la clase primare și care nu au instruire pedagogică. Sperăm ca prin acest program și prin această componentă de calificare să rezolvăm problema încadrării cu profesori, cu cadre didactice necalificate în mediul rural.

Sigur că lucrurile nu se vor putea finaliza într-un an de zile, însă, există un grafic de desfășurare a tuturor activităților, care ne va permite să obținem procentaje bune, în ce privește calificarea personalului didactic din mediul rural în mod deosebit, în perioada de derulare a proiectului.

Mai există, de asemenea, o componentă: participarea tuturor școlilor la Programul de granturi școală-comunitate, din cadrul componentei II a proiectului. Prin acest program se urmărește: sprijinirea școlilor și comunităților locale în vederea îmbunătățirii eficiente a calității învățământului, încurajarea școlilor în inițiative proprii și realizarea unui cadru de colaborare optim între școli din mediu rural și comunitatea din care fac parte.

Dorim să menționăm, de asemenea, faptul că în conformitate cu prevederile art. 170 alin. 1 și 11 din Legea nr. 84/1995, finanțarea învățământului se asigură din fonduri publice, în limita a cel puțin 4% din produsul intern brut, asigurându-se o creștere permanentă a alocațiilor bugetare. Până anul anul 2007, este preconizată o creștere a alocațiilor bugetare până la minimum 6% din p.i.b., iar, din 2007, conform prevederilor Uniunii Europene, alocația bugetară va trebui să fie minimum 7%.

În vederea susținerii educației ca prioritate națională și a măsurilor de reformare a sistemului de învățământ pentru realizarea creșterilor salariale ce se vor acorda personalului din învățământ, în anul 2005, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2005. Prin acest act normativ, se urmărește acoperirea integrală a creșterii prognozate a indicelui de consum, estimat a fi 7%, în decembrie 2005 față de decembrie 2004, și o creștere reală a salariilor, acoperită din creșterea prognozată a p.i.b.-ului în anul 2005. Această creștere se va acorda în două etape: martie-septembrie 2005 - 55% din suma corespunzătoare creșterii; octombrie-decembrie 2005 - 45% din suma corespunzătoare creșterii.

Ministerul Educației și Cercetării urmărește constant sporirea fondurilor alocate învățământului și întreprinde demersuri bine argumentate cu toate ocaziile în care se poate obține acest lucru.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți. Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat, pentru răspuns.

Văd că sunt o serie de programe începute, sperăm să se și finalizeze cât mai repede o mare parte dintre ele.

Și aș dori să vă rog ca, în continuare, să aveți în vedere salarizarea personalului din învățământul preuniversitar, fiindcă salariile sunt foarte mici și condițiile, în cea mai mare parte a satelor din România, sunt precare. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Nicolae Lazin este prezent? Sunteți prezent.

Domnul deputat Timar Liviu este prezent în sală? Nu este.

Atunci, vă rog frumos să-i dați răspunsul interpelării în scris.

Domnul deputat Mihai Mălaimare, PSD? Nu este în sală. Deci, răspuns tot în scris.

Mai aveți un răspuns, tot la o interprelare a domnului deputat Mircia Giurgiu. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu îngăduința dumneavoastră, rog permisiunea domnului deputat să amânăm răspunsul, de fapt, la această interprelare, pentru că răspunsurile punctuale pe care le-ați solicitat cer elucidarea unor aspecte semnalate de Sindicatul liber Olsel și Societatea Olsel. Dar, la această dată, la unitatea la care vă referiți există un control al corpului de control de la Agenția Domeniilor Statului, de la care așteptăm și le-am solicitat acestora să ne transmită rezultatele controlului, după care vă vom informa cu rezultatele acestui control. Și sperăm să răspundem în acest fel semnalelor dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Aurel Vlădoiu

Urmează răspunsul la interprelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD. Sunteți prezent.

Răspunde doamna Mona Muscă, ministrul culturii și cultelor. Vă rog, doamnă ministru.

   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos, doamnă președintă de ședință.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu? Dumneavoastră sunteți.

Stimate coleg,

Cunoscând importanța monumentelor istorice vâlcene pentru patrimoniul cultural național și, prin ansamblul Mănăstirii Hurezi, pentru patrimoniul cultural mondial, Ministerul Culturii și Cultelor s-a precupat, de-a lungul ultimilor 15 ani, de includerea unui număr cât mai mare de obiective în Programul național de restaurare, alocând fonduri pentru lucrări de restaurare, proiectare și execuție, restaurare pictură și componente artistice, după cum urmează:

Obiectivele aflate în restaurare pentru care s-au propus alocări de fonduri și în anul 2005, în scopul continuării lucrărilor de execuție pe șantierele deschise în anii anteriori, sunt: ansamblul Mănăstirii Hurezi, bolnița Mănăstirii Bistrița, ansamblul Mănăstirii Dintr-un Lemn, Mănăstirea Berislăvești, Schitul Fedeleșoiu, Bisericile Sfinții Voievozi, Sirineasa Slăvitești, oraș Băbeni, Intrarea în Biserică, Gorunești, comuna Slătioara, Sfinții Voievozi, Câinenii Mici, comuna Câineni.

Au mai fost executate, prin Programul național de restaurare, în anii anteriori, lucrări de restaurare la Biserica fostului Schit Bodești, comuna Bărbătești, și la ansamblul Mănăstirii Bistrița.

Pentru anii următori, s-au realizat sau sunt în curs de elaborare proiectele de restaurare care urmează a intra în execuție: Bisericile Sfântul Nicolae, Câinenii Mici, comuna Câineni; Cuvioasa Paraschiva, comuna Călinești, Adormirea Maicii Domnului, Cosota, Ocnele Mari și Biserica Sfinții Voievozi, Mierea, comuna Ghioroiu.

Pentru finalizarea cât mai grabnică a lucrărilor la șantierele existente și atacarea următoarelor lucrări necesare, în special la monumentele de importanță națională sau la cele aflate în pericol, se are în vedere continuarea colaborării cu Episcopia Râmnicului, care a avut contribuții majore în cofinanțarea lucrărilor la unele șantiere de restaurare ale Ministerului Culturii și Cultelor.

De asemenea, Ministerul Culturii și Cultelor are în vedere promovarea unor hotărâri ale Guvernului, în scopul suplimentării fondurilor necesare finalizării lucrărilor la Biserica Mare a Mănăstirii Hurezi, monitorizată de Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO.

În ceea ce privește situația celor două ansambluri mănăstirești la care faceți referire: Dintr-un Lemn și Arnota, vă comunic următoarele:

1. Ansamblul Mănăstirii Dintr-un Lemn. Începând din 1991, Ministerul Culturii și Cultelor a finanțat proiectele de restaurare, atât pentru incinta nouă, incinta mică, cât și pentru monumentele din incinta istorică, incinta mare, cuprinzând biserica și palatul, fosta stăreție. Șantierele de restaurare au fost deschise în anul 1993 și s-au realizat până în prezent următoarele lucrări de restaurare.

La Palatul brâncovenesc, sunt în curs de finalizare lucrări de șarpantă și învelitoare, finisaje, instalații electrice, termice și sanitare, lucrări de proiectare și execuție pentru restaurarea elementelor din piatră ale logiei și foișorului. Prin Programul național de restaurare 2005, s-au propus alocări de fonduri pentru finalizarea lucrărilor și recepționarea obiectivului în cursul acestui an.

La clădirile de pe latura de est a incintei, sunt în curs de finalizare lucrările de consolidare și restaurare la corpul arhondaricului, cofinanțate de Ministerul Culturii și Cultelor și Episcopia Râmnicului, urmând ca în anii următori să înceapă lucrările la turnul clopotniță și corpul adosat acestuia spre sud, cuprinzând muzeul și chiliile.

La Biserica Nașterea Maicii Domnului, au fost executate lucrări de cercetare arheologică, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor. Lucrările de consolidare a structurii, restaurare arhitectură și restaurare pictură au fost finanțate integral de Episcopia Râmnicului.

2. Mănăstirea Arnota. Problemele semnalate în repetate rânduri de Ministerul Culturii și Cultelor privind situația Mănăstirii Arnota au vizat în special existența Carierei de piatră Bistrița-Pietreni, aflată în exploatare din anul 1960 și care aduce prejudicii atât structurii monumentelor din zonă, prin dinamitările zilnice efectuate, cât și sitului istoric, prin blocarea drumului de acces spre mănăstire și distrugerea peisajului cultural.

În acest sens, s-a solicitat Exploatării miniere Râmnicu Vâlcea să dea curs unor investigații și studii, în colaborare cu experți tehnici atestați și Societatea INCERC București, privind măsurile ce se impun pentru reducerea efectelor solicitărilor induse.

Începând din anul 2001, Episcopia Râmnicului a inițiat lucrări de reconstituire a clădirilor incintei din etapa 1852-1856, realizate în stil neogotic de Barbu Știrbei, executând lucrări de proiectare și execuție pentru restaurarea corpului de chilii sud, reconstrucția corpului de pe latura de vest și construcții noi, corp trapeză și paraclis, pe latura de nord.

La solicitarea Ministerului Culturii și Cultelor, de extindere a lucrărilor și la Biserica Sfinții Arhangheli, necropolă a ctitorului Matei Basarab, Episcopia a finanțat proiectul de consolidare-restaurare faza expertiză tehnică, avizat de Comisia națională a monumentelor istorice cu nr. 340/2001, impunându-se, din nou, condiții privind monitorizarea comportamentului bisericii, prin: instalarea aparaturii de înregistrare a vibrațiilor resimțite de biserică, plasare de martori pe traseele fisurilor, continuarea studiilor necesare în vederea definitivării, la faza proiect tehnic, a soluției de consolidare a structurii, combaterii umidității, restaurării de parament și elaborării documentației de restaurare a picturii.

Din păcate, proiectul e consolidare-restaurare a bisericii, faza proiect tehnic, nu a fost transmis Ministerului Culturii și Cultelor, în vederea avizării, dar au fost începute lucrări de restaurare a picturii murale, pe baza unei documentații care nu a primit avizul Comisiei naționale a monumentelor istorice, lucrări, care, în prezent, sunt sistate.

Ministerul Culturii și Cultelor va continua demersurile necesare pe lângă Episcopia Râmnicului și Exploatarea minieră Bistrița-Pietreni, pentru reglementarea disfuncțiilor existente și continuarea lucrărilor necesare consolidării și restaurării bisericii și amenajării incintei mănăstirii.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă președintă,

Doamnă ministru,

Mulțumesc pentru răspuns. Sunt bucuros că la Mănăstirea Dintr-un Lemn, în acest an, putem să facem recepția la Palatul brâncovenesc, o clădire foarte frumoasă, dumneavoastră cunoașteți.

În județul Vâlcea, vreau să informez că Episcopia Râmnicului a investit peste 30 de miliarde de lei, Banca Națională, aproape 12 miliarde, s-au făcut lucrări foarte frumoase în toată această zonă, importantă pentru noi toți și la care ținem ca la ceva sfânt.

Dar cred că trebuie să ne concentrăm forțele pe Arnota și împreună cu Ministerul Economiei și Comerțului, care, în mare parte, este vinovat de ce se întâmplă acolo. Și, împreună, să găsim soluții să finalizăm și la Arnota, pentru că este acolo Matei Basarab, care ne judecă dacă nu facem ceea ce trebuie pentru sfânta mănăstire din Arnota. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă ministru.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimate coleg,

Cu dragă inimă, vom face presiuni asupra Ministrului Economiei și chiar joi voi vorbi din nou, noi am mai făcut niște hârtii către ei, dar voi vorbi din nou cu ministrul, pentru acest lucru.

O singură chetiune este destul de gravă, și anume, faptul că proiectul de consolidare-restaurare a bisericii nu a avut avizul comisiei. Ceea ce, ca să vă traduc în termenii parlamentari, este ilegal, să începi lucrări dacă ele nu au fost avizate de Comisie.

Și atunci, rugămintea mea este ca, în egală măsură, pe de o parte, împreună, să combatem la Ministerul Economiei și, tot împreună, să mă ajutați, chiar dumneavoastră mai mult decât mine, să intrăm în legalitate din toate punctele de vedere. Eu voi atrage atenția Comisiei să ia proiectul și să-l treacă prin Comisie și pe urmă să vedem ce e de făcut mai departe.

Da? Mă bazez pe parteneriatul cu dumneavoastră. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă ministru.

Cu aceasta, ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări de astăzi s-a încheiat. Restul interpelărilor, răspunsurilor se vor amâna pentru data viitoare.

Vă mulțumesc, mulțumesc tuturor pentru prezență și participare. O seară bună!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 19,30.

 
     

(După ce s-a anunțat încheierea ședinței:)

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mai am eu un răspuns, programat astăzi.

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

În program, nu era limită de timp, spune doar: "Începând cu ora 18,00" și se termină când se termină.

 
     

Doamna Daniela Popa:

Era 19,30.

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă:

Este dificil să venim altă dată. Dacă ați ști cât de greu se vine, ați judeca altfel...

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 22 ianuarie 2020, 7:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro