|
Domnul Mircea Stănescu: Doamnelor și domnilor deputați, "Afacerea CICO", cum a fost numită de întreaga presă și care s-a soldat cu trimiterea în judecată a fostului președinte al SIF Munteania Horia Teodor Mihăilescu, a fostului președinte al FPS Alin Giurgiu și a altor inculpați, pentru delapidare și alte infracțiuni de natură economică, continuă să fie tergiversată, astfel încât statul român să nu mai poată recupera acțiunile Societății CICO, care au fost privatizate fraudulos în 1999. Reamintesc că pachetul majoritar de acțiuni al CICO a fost cesionat dubios către SIF Muntenia, cu complicitatea fostei conduceri a FPS, pentru ca acesta să fie imediat revândut pe piața RASDAQ. În aprilie 1999, Comisia Națională de Valori Imobiliare a anulat tranzacția, iar pachetul majoritar de acțiuni s-a întors la SIF Muntenia. Cu toate acestea, cesiunea de acțiuni dintre FPS și SIF Muntenia nu a fost anulată, iar foștii șefi ai FPS Alin Giurgiu și, ulterior, șeful APAPS Ovidiu Mușetescu au închis ochii la această escrocherie și nu s-au constituit parte civilă în procesul penal declanșat pentru a readuce Întreprinderea CICO în patrimoniul statului. La fel a procedat și fostul șef al AVAS Mircea Ursache, care a refuzat, în pofida insistenței administrațiilor CICO să intervină în dosarul penal aflat pe rolul Tribunalului București, pentru a cere anularea contractului de cesiune dintre FPS și SIF Muntenia și pentru recuperarea acțiunilor și dividendelor de 65 de miliarde de lei aflate în conturile CICO. Valoarea cu care statul român este prejudiciat în acest caz este de circa 1.000 de miliarde de lei, cât valorează în prezent activele Societății CICO. S-a ajuns la situația ridicolă ca, de ani de zile, administrațiile CICO să se roage de statul român, prin AVAS, să-și recupereze acțiunile cesionate fraudulos. În urmă cu 2 luni, noul președinte AVAS, Gabriel Zbârcea a înțeles situația și s-a constituit parte civilă în procesul CICO, aflat pe rolul Secției a II-a Penală a Tribunalului București, în care sunt judecați foștii președinți ai SIF și FPS, cerând anularea totală a actului de cesiune. Cu toate acestea, procurorii Parchetului Înaltei Curți, dar și magistrații Tribunalului București acționează împotriva intereselor statului și în favoarea inculpaților trimiși în judecată. Astfel, Ministerul Public a solicitat la termenul de 7 aprilie 2005 al dosarului amintit respingerea cererii AVAS de anulare a actului de cesiune. Efectele acestei cereri incalificabile surprind, cu atât mai mult cu cât sunt venite din partea unor magistrați care cunosc realitatea dosarului penal, dar acționează din interese numai de ei știute, în scop de a împiedica statul român să-și recupereze activele de 1.000 de miliarde de lei, înstrăinate fraudulos de fostul FPS. Vă mulțumesc.
|
